Suport_curs_formare_INSAM_2

1. Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
Titlul proiectului: Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul preuniversitar
Beneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului Şi Sportului
Numar de identificare a contractului: 3074
Nr. de inregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/3
SUPORT CURS
,,FORMARE SPECIALIŞTI ÎN EVALUARE INSAM”
din cadrul proiectului
,, INSTRUMENTE DIGITALE DE AMELIORARE A CALITĂŢII EVALUĂRII ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR”
(realizat în baza contractului POS DRU/1/1.1/S/3; ID: 3074)
1

2. Cuprins
0. Introducere ........................................................................................................................................... 3
Descriere succintă a proiectului ................................................................................................................ 3
Accesarea sistemului informatic INSAM ................................................................................................... 6
1. Reactualizarea cunoştinţelor privind metodele alternative de evaluare din perspectiva structurii
platformei naţionale de evaluare INSAM ................................................................................................... 10
Evaluare centrată pe competenţe .......................................................................................................... 10
Calităţile probelor de evaluare ............................................................................................................... 13
Strategii, metode şi tehnici de evaluare, criterii, standarde, indicatori de evaluare a competenţelor. 20
Itemi de evaluare .................................................................................................................................... 24
2. Managementul testelor în cadrul platformei INSAM şi administrarea acestora către elevi .............. 29
Ce este un test?........................................................................................................................................ 29
Generarea automată de teste ................................................................................................................... 32
Generarea manuală de teste..................................................................................................................... 40
Administrarea testelor către o clasă (grup de elevi) ................................................................................ 49
Administrarea unui test către un elev (individual) ................................................................................. 55
3. Corectarea testelor, rezultatele elevilor, statistici şi rapoarte în platforma INSAM .......................... 59
Secţiunea teste de corectat ...................................................................................................................... 59
Secţiunea teste corectate ......................................................................................................................... 61
Corectarea unui test................................................................................................................................. 62
Identificarea itemilor deschişi ............................................................................................................. 62
Notarea şi evaluarea unui item ............................................................................................................ 62
Finalizarea corectării ........................................................................................................................... 63
Editarea mesajului pentru elev ............................................................................................................ 63
Vizualizarea şi analiza rezultatelor elevilor ............................................................................................ 64
Rezultate pe test, pe clasă, pe şcoală ................................................................................................... 64
Alte rapoarte şi analize pe rezultatele elevilor .................................................................................... 65
Secţiunea Rapoarte.................................................................................................................................. 66
Principalele rapoarte existente în aplicaţie.......................................................................................... 66
2

3. 0. Introducere
Descriere succintă a proiectului
Proiectul INSAM (Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul
preuniversitar) are ca obiectiv dezvoltarea şi implementarea de instrumente şi mecanisme
digitale de îmbunătăţire a proceselor evaluative şi de autopozitionare / autoevaluare a elevilor din
învăţământul preuniversitar liceal.
Proiectul vizează sistemul de învăţământ preuniversitar, cu o focalizare specială pe nivelul liceal,
unde nevoile de evaluare / autoevaluare / autopoziţionare sunt mai acute, din perspectiva
diversificării traseelor de învăţare şi a oportunităţilor existente la final de ciclu.
Proiectul adresează prioritatea strategică ”Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi
a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative” din Planului National de Dezvoltare
2007 - 2013 si mai exact răspunde obiectivului de dezvoltare a capitalului uman şi de creştere a
competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot
parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive.
Proiectul urmăreşte să abordeze aspecte problematice legate de procesele evaluative prin oferirea
unui sistem informatic performant de evaluare accesibil tuturor participanţilor la procesul de
educaţie (elevi, cadre didactice) şi stimularea acestora în procesul unei educaţii adaptate nevoilor
pietei muncii si societatii bazate pe cunoastere. Prezentul proiect vine sa sustina aceste deziderate
prin modernizarea şi diversificarea modului de furnizare a educaţiei de la nivel preuniversitar,
prin utilizarea resurselor şi serviciilor digitale care vor constitui o baza pentru dezvoltarea rutelor
flexibile de învăţare şi pentru asigurarea calităţii procesului educational.
Obiectivul general îl constituie dezvoltarea şi implementarea de instrumente şi mecanisme
digitale de îmbunătăţire a proceselor evaluative şi de autopozitionare / autoevaluare a elevilor din
învăţământul preuniversitar liceal.
Obiectivul principal va fi îndeplinit prin intermediul obiectivelor specifice propuse:
• Îmbunătăţirea evaluării performanţelor elevilor prin dezvoltarea unor aplicaţii informatice
şi a unei baze de date cu resurse digitale specifice (itemi de evaluare) care să poată fi
utilizate atât de către profesori cât şi de către elevi în cadrul proceselor de evaluare şi
autoevaluare.
• Îmbunătăţirea proceselor de autopoziţionare/autoevaluare a elevilor din învăţământul
preuniversitar prin dezvoltarea de metodologii şi instrumente de evaluare care să implice
utilizarea de resurse digitale specifice.
• Creşterea calităţii proceselor de evaluare a elevilor prin facilitarea accesului cadrelor
didactice şi elevilor la resurse şi servicii digitale pentru evaluarea/ autoevaluarea
performanţelor, a dezvoltării personale şi a perspectivelor privind evoluţia în carieră a
acestora.
3

4. • Creşterea capacităţii cadrelor didactice şi a elevilor de a utiliza evaluarea prin
instrumente/servicii digitale pentru îmbunătăţirea învăţării şi a orientării şcolare şi
profesionale a elevilor.
• Dezvoltarea unui corp comun de metodologii, proceduri si instrumente de evaluare a
căror aplicare să asigure premisele instaurării unei culturi a evaluării la nivelul
învăţământului preuniversitar din România.
• Dezvoltarea unui sistem informatic de evaluare care să pună la dispoziţia elevilor şi
cadrelor didactice responsabile cu evaluarea instrumente şi mecanisme digitale de
evaluare.
Proiectul INSAM şi-a propus elaborarea a 150 000 de itemi de evaluare pentru următoarele
discipline de studiu:
• Limba şi literatura română,
• Limba franceză,
• Limba germană,
• Limba engleză,
• Matematică,
• Fizică,
• Chimie,
• Biologie,
• Istorie,
• Discipline socio-umane,
• Geografie,
• Informatică+TIC.
Aceşti itemi de evaluare au fost elaboraţi de către cadrele didactice de specialitate, formate în
acest sens, pe baza unor modele stabilite în cadrul proiectului şi cu ajutorul unor aplicaţii digitale
de încărcare şi management al itemilor.
În cadrul sistemului informatic de evaluare INSAM sunt prevăzute mai multe categorii de
utilizatori.
Pentru cadrele didactice sunt prevăzute 3 roluri, fiecare dintre ele cu drepturile de acces de
rigoare şi cu acţiuni specifice în cadrul sistemului digital şi in cadrul activităţii de elaborare a
itemilor. În cadrul sistemului vor exista astfel 3 nivele de acces pentru profesori:
Nivelul 1 va permite profesorilor să creeze teste în cadrul sistemului pe baza itemilor predefiniţi
existenţi în sistem. Vor putea să administreze aceste teste, să le livreze către utilizatorii selectaţi
sau direct către o clasă de elevi, vor putea să analizeze rezultatele obţinute la teste şi să
vizualizeze diferite rapoarte, ierarhii sau clasamente. Vor putea comunica cu ceilalţi profesori
prin intermediul uneltelor de comunicare existente în sistem sau vor putea să citească ghiduri şi
4

5. metodologii de evaluare. Pentru a identifica rapid itemii necesari creării de teste sau alte
informaţii din cadrul sistemului, profesorii vor avea la dispoziţie funcţionalităţi de căutare.
Nivelul 2 de acces presupune, pe lângă activităţile descrise mai sus, şi posibilitatea de a crea şi
edita itemi, de a-i introduce în sistem, de a-i trimite spre validare şi, odată validaţi, să se poată
crea şi livra teste cu aceştia. De asemenea, pentru acest nivel de acces vor exista facilităţi de
import şi export de itemi.
Suplimentar, profesorii de nivel 3 sunt acei profesori care pot valida itemii creaţi şi trimişi spre
validare de către profesorii de nivel 2.
Tabel roluri principale pentru cele 3 categorii de utilizatori – profesori:
ROL Creează Teste în Creeaza şi încarcă Validează Itemii noi
sistem pe baza Itemi noi în sistem propuşi (aprobă /
itemilor existenţi resping)
Profesor nivel 1 X
Profesor nivel 2 X X
Profesor nivel 3 X X
În figura de mai jos este reprezentat fluxul sistemului de evaluare şi rolul itemilor din sistem în
cadrul acestui flux.
Flux sistem de evaluare
5

6. Accesarea sistemului informatic INSAM
Aplicaţia este disponibilă online şi se poate accesa de pe un calculator normal, cu un sistem de
operare obişnuit.
La prima autentificare în sistemul informatic sunt necesare câteva precizări şi verificări, după
cum vom detalia în continuare.
Pentru autentificarea în sistemul informatic parcurgeţi următorii paşi:
Pasul 1: deschideţi un browser (Internet Explorer, Mozilla Firefox, Google Chrome etc.).
Recomadăm utilizarea browserului Internet Explorer, o versiune mai recentă (7+).
Asiguraţi-vă în prealabil că staţia de pe care accesaţi sistemul informatic dispune de
conexiune la internet şi că aceasta este pornită.
Pasul 2: în bara de adrese a browserului tastaţi adresa http://insam.softwin.ro/insam
6

7. Pasul 3: în zona de autentificare, tastaţi numele de utilizator şi parola care v-au fost comunicate
şi apăsaţi butonul Intră în cont.
Atentie! În cazul în care nu aţi primit datele de autentificare (nume de utilizator şi
parolă), vă rugăm să contactaţi imediat administratorul aplicaţiei sau persoana responsabilă cu
administrarea aplicaţiei la nivelul unităţii dvs de învăţământ!
După completarea datelor de autentificare şi apăsarea butonului Intră în cont, în zona de
autentificare va apărea un mesaj de întâmpinare.
7

8. În cazul în care autentificarea nu a funcţionat, aplicaţia va afişa un mesaj de eroare.
În aceste condiţii vă rugăm să vă asiguraţi că:
• nu este apăsată tasta Caps Lock
• aţi scris corect numele de utilizator, respectiv parola
• nu aţi copiat din greşeală şi spaţii, în cazul în care aţi completat numele de utilizator,
respectiv parola prin copiere din alt document (funcţia copy-paste – ctrl+c si ctrl+v).
8

9. Repetaţi procesul de autentificare, completând cu atenţie numele de utilizator, respectiv parola.
Daca autentificarea nu funcţionează în continuare, vă rugăm să contactaţi administratorul
aplicaţiei, specificând datele Dvs de identificare (nume, prenume, nume de utilizator, parola pe
care aţi primit-o).
Pasul 4: verificaţi corectitudinea datelor asociate utilizatorului Dvs, astfel:
• verificati dacă după mesajul de întâmpinare “Bine ai venit...” apare numele Dvs şi dacă
acesta este corect.
• în meniul Profilul Meu apar datele Dvs şi informaţiile legate de utilizatorul Dvs în cadrul
sistemului informatic INSAM.
În cazul în care datele nu corespund, vă rugăm să anunţaţi acest lucru imediat
administratorului aplicaţiei sau persoanei desemnate ca fiind responsabilă de administrare la
nivelul unităţii Dvs de învăţământ!
9

10. 1. Reactualizarea cunoştinţelor privind metodele alternative de evaluare
din perspectiva structurii platformei naţionale de evaluare INSAM
Evaluare centrată pe competenţe
Caracteristica esenţială a activităţii evaluative o reprezintă astăzi abordarea acesteia atât în
termeni de procese, cât şi de proceduri privind măsurarea rezultatelor învăţării, activitatea
presupunând desfăşurare, procesualitate, reglare, autoreglare etc. Căutarea echilibrului între
învăţarea ca proces şi învăţarea ca produs, între aspectele sumative, clasificatoare, certificatoare
permit identificarea cauzelor/dificultăţilor întâmpinate de elevi în învăţare, precum şi între
mecanismele reglatorii şi cele autoreglatorii.
În prezent, teoria pedagogică ,dar şi practica în domeniu au drept ţintă:
• diversificarea metodologiei, dispozitivelor, tehnicilor şi instrumentelor de evaluare pentru
a realiza ceea ce G. de Landsheere aprecia: evaluarea şcolară să devină mai exactă din
punct de vedere ştiinţific şi mai echitabilă din punct de vedere moral;
• regândirea „culturii controlului şi examinării” şi promovarea a ceea ce numim „cultură a
evaluării”, centrată pe procesele socio-cognitive, metacognitive în învăţare; asigurarea
feedbackului orientat spre finalităţile proiectului evaluativ,
• complementarizarea metodelor tradiţionale (evaluări orale, scrise, probe practice etc) cu
altele noi, moderne (portofoliul, proiectul, investigaţia, autoevaluarea etc),
• elaborarea probelor prin integrarea de „itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi”, prin
realizarea şi aplicarea de matrici de evaluare, de statistici privind evoluţia rezultatelor
elevilor, de diminuare a erorilor mai frecvente în procesul evaluativ.
10

11. 11

12. 12

13. Calităţile probelor de evaluare
Probele de evaluare trebuie să îndeplinească o serie de ,,condiţii riguroase”, mai ales de natură
tehnică, în mãsurã sã le asigure funcionalitatea. Aceste „condiţii riguroase ” reprezint de fapt
ţ ã
„calităţile” probelor de evaluare. Aceste calitã sunt: identitatea, validitatea, fidelitatea,
ţi
consistenţa, omogenitatea, amplitudinea, sensibilitatea, standardizarea, etalonarea, utilitatea,
economicitatea, operativitatea, legătura cu alte teste etc.
Standardizarea
Un test standardizat este un instrument a cărui construcţie, aplicare şi interpretare sunt complet şi
riguros urmãrite, în baza unor norme şi criterii clare, acceptate şi respectate de evaluatori şi
evaluaţi. Standardizarea dar şi respectarea altor calităţi ale testelor asigură un sistem unic de
raportare valorică a tuturor subiecţilor. Standardizarea este una din calitãţile esenţiale. De această
calitate/caracteristică depind obiectivitatea şi corectitudinea testului, independent de context ori
persoana evaluatorului.
Fidelitatea testului sau a unei probe reprezintă calitatea acestora de a oferi rezultate constante
(similare) în condiţiile administrării identice, pe populaţii similare sub aspect statistic. Această
calitate ne conduce la ideea posibilităţii de generalizare a instrumentului respectiv, în vederea
aplicării lui pe populaţii şcolare cu aceleaşi caracteristici. Dacă populaţia supusă analizei este o
populaţie standard, iar condiţiile de administrare sunt şi ele tipice, fidelitatea apropie testarea de
condiţiile de standardizare a instrumentelor.
Validitatea vizeazã corespondenţa dintre ceea ce trebuie evaluat şi ceea ce s -a evaluat efectiv.
Un instrument care are caracteristica de a fi valid evaluează ceea ce trebuie să evalueze: nimic în
plus, nimic în minus, nimic altceva.
Obiectivitatea testului/ probei reprezintă gradul de concordanţă între aprecierile făcute de mai
mulţi evaluatori. Testele cu o foarte mare obiectivitate sunt testele standard.
Evaluarea educaţională, ca şi alte activităţi subsumate educaţiei instituţionalizate nu poate evita
ralierea la standardele calităţii. Mai mult, se justifică dezvoltarea unui mecanism propriu de
asigurare a calităţii care să jaloneze politicile şi managementul evaluării şcolare.
Acesta propune:
- definirea standardelor calitative ale evaluării;
- evaluarea calităţii procedurilor de evaluare;
13

14. - abilitarea cadrelor didactice în operarea cu sistemele conceptuale şi metodologice specifice
evaluării academice;
- asumarea responsabilităţii pentru calitatea evaluării;
- modernizarea sistemului de înregistrare şi comunicare a rezultatelor obţinute de către studenţi.
În mod cert, este nevoie de protejarea, menţinerea şi creşterea calităţii evaluării. Un număr de
indicatori calitativi pot aduce servicii în această direcţie şi pot inspira, cu succes, concepţia şi
practicile evaluative ale cadrelor didactice:
• evaluarea este concepută şi se aplică, diferenţiat, potrivit funcţiilor pe care şi le asumă:
diagnostică, prognostică, de informare, de selecţie, de certificare, de orientare-consiliere
etc.
• evaluarea este utilizată ca factor reglator al interacţiunii predare-învăţare şi nu doar ca o
componentă finală a procesului de formare.
• tipurile fundamentale de evaluare sunt corelate funcţional şi valorificate echilibrat.
• există o corespondenţă clară între obiectivele învăţării, ceea ce se predă şi ceea ce se
învaţă şi cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile evaluate (coerenţa curriculum-evaluare)
• sarcinile de evaluare vizează competenţe profesionale specifice, dar şi competenţe
generice transversale.
• focalizarea probelor pe sarcini „autentice” – situaţii, probleme reale, cu impact
semnificativ.
• proiectarea probelor de evaluare se realizează profesional, asigurându-se condiţiile
necesare de validare şi fidelitate.
• se foloseşte o varietate de metode, astfel încât limitele metodelor particulare să fie
minimalizate, iar efectul lor cumulativ potenţat.
• notele sunt acordate transparent şi obiectiv, pe baza rezultatelor învăţării şi a criteriilor
privind nivelul de performanţă.
• elevii primesc un feedback evaluativ sistematic care să le permită organizarea procesului
de învăţare.
• implicarea elevilor în procese de evaluare şi autoevaluare.
14

15. • probele de evaluare sunt controlate pentru a se asigura că nu există influenţe subiective
care pot defavoriza grupuri particulare.
• transparenţa criteriilor şi procedurilor de evaluare; accesarea lor fără dificultăţi.
• crearea unui climat cu impact emoţional pozitiv, motivant şi securizat; reducerea stărilor
de stres şi anxietate prin ambianţă şi comportamentul cadrului didactic – deschis,
cooperant, prietenos.
• prevenirea şi combaterea, prin reguli clare şi aplicate, a fraudelor academice (copiat,
plagiat, „importul” de lucrări etc).
Din punctul de vedere al temei examinate – evaluarea computerizată pe baza digitalizării
conţinuturilor/ curriculumului – întemeiate pe valorizarea metodelor alternative de evaluare a
rezultatelor elevilor, se recunoaşte importanţa şi relevanţa competenţei şi experienţei aduse de
evaluatorii externi în asigurarea consistenţei probelor de evaluare calitativă raportate la calitatea
proceselor de instruire şi învăţare, propuse de specialiştii în curriculum. O astfel de concepţie
reduce parţial din limitele delicatei probleme a credibilităţii datelor/ informaţiilor obţinute.
Să recunoaştem, încă de la început, că, în ciuda „unor eforturi de transparenţă” se impune
armonizarea tehnicilor noi cu cele tradiţionale în „ansambluri de bune practici care tind spre
complexitate”. Şi aceasta, în măsura în care dorim să surprindem progresul în stăpânirea unui
domeniu disciplinar prin atribute interdisciplinare, absente uneori din conţinutul probelor de
evaluare sau al baremelor construite grăbit, necreativ.
O altă idee care nu satisface decât parţial condiţiile asigurării calităţii noului sistem de evaluare
digitală este convingerea că noul model/sistem ar permite armonizarea evaluării cu calitatea
proceselor şi stilurilor de învăţare, corespondenţa şi coerenţa între probele de evaluare prezente
în platforma evaluativă digitală şi probele existente în manuale.
În condiţii disfuncţionale evidente, practica ne arată existenţa a nu puţine nepotriviri între ceea
ce se evaluează profesional prin metode clasice orale, prin exerciţiile la tablă şi controlul direct
oral şi „rezultatele obiective” obţinute prin evaluări scrie şi bareme ale conţinuturilor
digitalizate. De aici, lipsa de acceptare sau de rezistenţă, înmulţirea surselor de contestaţii,
evident mai ecranate de aceste noi achiziţii metodologice.
15

16. Este de amintit şi o altă posibilă limită în calea unui standard al calităţii evaluării computerizate.
Aceasta ţine de psihologia elevilor, mult mai reactivi astăzi, dar şi mai adaptabili la ceea ce noi
socotim a fi „obiectivitate, transparenţă şi etos în evaluarea modernă”. Avem în vedere un fapt
exprimat simplu de Vogler ( p.219) astfel: „Elevii par să se acomodeze foarte bine diversităţii de
probe care sunt puse în aplicare pentru a-i evalua. Ele îi incită să elaboreze numeroase tactici.
Mentalitatea elevilor evolueză … înspre o tendinţă de a investi în ceea ce este util, adică a căuta
un efect maxim cu un efort minim”. Lipseşte aici complementaritatea dintre controlul regulat şi
identificarea reuşitelor vs. a dificultăţilor întâmpinate (adesea formate prin învăţare negativă –
n.a.) de anumiţi elevi, urmare a rupturii dintre evaluarea formativă, continuă, adaptată uneori
„ad-hoc”, fără grile criteriale şi evaluarea sumativă, derulată prin practici şi tehnici pedagogice
de tip “ e-evaluation.”
Unde se situează corelativ evaluarea procesuală, spre exemplu la matematică, dacă se vor
considera numai „rezultatele” la probele de control? Unde , cât şi cum este evaluată la ştiinţele
socio-umane investiţia în competenţa de tip argumentativ sau în formarea competenţei lectorale
prin studiu reflectiv şi atitudinal vs. performanţa conceptuală? Cum sunt evaluate eforturile
profesorului de istorie în a face cuvenitele transformări – transpoziţii sau transinformaţii
didactice ale manualelor în moduri de a înţelege şi utiliza filosofia lecţiei de istorie? Cum va
putea evalua profesorul micile progrese ale elevului în înţelegerea efectelor geopolitice în
istoria lumii moderne? Să ne mai întrebăm: ce semnifică modernizarea tehnicilor de învăţare
eficientă comparativ cu ce s-ar putea defini drept „transformarea profundă a învăţării şi a
modului de evaluare a progresului realizat de elev/ elevi pentru a fi consemnat în fişele
personale” la literatură (în măsura în care acestea vor deveni obiect al responsabilităţii
profesorului la clasă?).
Nu omitem din analiza calităţii şi etosului evaluării şi două alte „probleme critice”, cunoscute în
retorica publică şi declarate nereale de către funcţionarii administraţiei.
În literatura de specialitate (vezi Vogler, p.220, 221) acestea iau următoarea formă:
16

17. a) „Evaluarea elevilor nu înseamnă … doar notarea unui exerciţiu în raport cu o anumită
programă. Evaluarea, afirmă un expert al problemei, G. Vincent (1994), pune în discuţie‚
configuraţia istorică particulară care este forma didactică, şcolară, care are printre alte
caracteristici pe aceea de a multiplica şi repeta exerciţiile, neavând altă funcţie decât pe aceea de
a învăţa, de a învăţa după reguli sau având drept scop, scopul acestora”.
b) Rezultatele evaluării pot leza unele interese ideologice. De aici, prudenţa administraţiei
şcolare, a unor directori de şcoli sau inspectori, în prezentarea integrală a rapoartelor corectate şi
a prestigiului unor profesori. Şi, spun unii autori, „voinţa de rigoare şi fiabilitate a rezultatelor
şcolare în metodele de evaluare se poate opune unor exigenţe de alt ordin, de exemplu procentul
acceptabil de eşecuri la evaluările naţionale”, cu efecte asupra finanţării şcolii, salarizării
personalului, evaluării anuale şi promovării cadrelor didactice, directorilor, inspectorilor.
O bună parte din aceste limite ale calităţii evaluării pot fi sensibil ameliorate de ceea ce
conceptorii programului de faţă ar putea numi şi înscrie printre valorile paradigmatice, anume
„promovarea activităţii personale de formare pentru autoevaluare” (vezi şi Vogler, p.221).
Marcată prin accesul, desigur codat, al elevului la baza de date, la itemii evaluativi, la grilele de
autoanaliză, la indicatorii de reluare a lecturilor, la exerciţiile de sprijin prezente în manuale, sau
la ghidurile metodologice mult mai elaborate etc., acest instrument de evaluare digitală cu funcţii
şi complementare poate integra intenţiile experţilor curriculari sau decidenţilor din politica
educaţională. Avem în vedere explicit: a) formarea de competenţe interdisciplinare (vezi
matematica, fizica, ştiinţele naturii, tehnologiile); b) introducerea progresivă, în proiectele de
dezvoltare profesională sau personală, a unor noi coduri de referinţă şi repertorii curriculare
exprimate prin noi competenţe - valori, cunoştinţe, abilităţi, evaluate însă prin noi grile
perfecţionate în materie de concepe şi scrie matrici de specificaţie sau bareme de corectură, de a
corela criterii fără a mări supraîncărcarea elevilor.
Pentru aceasta este nevoie de timp, de dialog, de o semnificativă cultură a evaluării, asigurată
prin stagii de formare (training) continuă, de o nouă viziune, de confruntări cu soluţii la
dificultăţile de învăţare sau de punere în practică a celor studiate pentru a deveni operaţionale,
sub forma unor evidenţe sau documente, care cad sub incidenţa creaţiei/ inovaţiei pedagogice.
17

18. Calitatea instrumentelor electronice de evaluare utilizate, scalele de valori construite pe
populaţii atent şi bine definite (eşalonate), practicile psihotehnice şi informaţiile legate de acestea
sunt definibile prin caracteristici acceptate de experţi ca reprezentative repere calitative. Astfel,
se pot invoca:
 sensibilitatea la noile experienţe şi instrumente tehnologice văzute ca noi achiziţii în
domeniul evaluării, apte să sesizeze excelenţa, să diferenţieze sau ierarhizeze subiecţii
evaluaţi;
 fidelitatea, ca o calitate exprimând stabilitatea şi constanţa rezultatelor evaluărilor
repetate, în condiţii similare (fără schimbări semnificative);
 omogenitatea, ca o caracteristică a calităţii evaluării de a putea măsura corect aceeaşi
dimensiune supusă evaluării;
 validitatea, calitate specifică atât criteriilor, cât şi conţinutului probelor sau itemilor din
baremele de evaluare. Explicit, această caracteristică semnifică, la nivelul criteriilor,
valoarea lor prognostică, în sensul anticipării reuşitei, al performanţei şcolare. La nivelul
conţinutului, validitatea trimite la valorile de pertinenţă şi reprezentativitate a
semnificaţiei sarcinilor propuse în instrumentul evaluativ. Pe fond, această calitate este
considerată ca un argument pentru stăpânirea curriculumului, precum şi pentru anumite
contexte şi condiţii de aplicare a proceselor evaluative;
 interpretarea, înţeleasă drept acea calitate care exprimă atât calificarea evaluatorului
care interpretează, dar şi adecvaţia probelor evaluative la anumite eşantioane de elevi
(corespondenţa între nivelul grupului evaluat şi gradul de dificultate a testelor
administrate).
 adecvaţia, pertinenţa şi echilibrul ponderilor între cunoştinţe, abilităţi, valori şi atitudini
în conformitate cu obiectivele pentru care sunt organizate şi administrate testele de
evaluare.
 absenţa oricăror cunoştinţe, valori şi atitudini/ opinii cu caracter discriminativ politic,
religios, rasial, de gen etc., în afara unui acord scris al celor evaluaţi (dacă sunt majori)
sau ale responsabilului legal al minorului, acceptând că informaţiile de acest gen sunt
susceptibile de a aduce prejudicii vieţii intime, private sau altor valori consacrate
constituţional ;
18

19.  prudenţa psihologică în comunicarea bilanţului rezultatelor aplicării testelor, mai ales
criticarea acestora drept eşecuri şcolare, acceptând ideea că există posibilitatea generării unor
reacţii personale, familiare, instituţionale, sociale, comunitare. Astfel de riscuri vor fi supuse
controlului, asumând obligaţia morală de a examina şi suporta consecinţele, de a propune
seturi de acţiuni de remediere a rezultatelor obţinute. Invocăm, de asemenea, înţelegerea
psihologică a rezervelor metodologice şi chiar rezistenţa la evaluarea alternativă, numite în
cercetările americane (vezi D. Wiener, 2002) evaluarea supleant, destinată în special
persoanelor cu dizabilităţi complexe şi care nu pot fi evaluate strict cu teste standardizate,
văzute drept singur suport pentru atingerea unor niveluri ale competenţelor.
Calibrarea metodelor tradiţionale cu cele moderne, alternative, conduce în mod limpede, poate
uneori mai greu de evaluat direct, la satisfacerea standardelor de calitate, a dovezilor
performanţei academice, inclusiv realizarea satisfacţiei actorilor evaluării.
Deontologia transparenţei rezultatelor evaluării trimite şi la riscul utilizării inadecvate, forţate,
părtinitoare, parţiale, tendenţioase, deturnate fie de unii actori ai evaluării, fie de mijloacele
mass-media. Semnalăm tendinţa acestora de a decupa informaţii destinate publicului larg cu
statut de rezultate negative, potrivit unei politici şi ideologii partizane, a orientării publicaţiei sau
posturilor de radio, tv, în numele imperativelor democraţiei, atât de necesare şi atât de greu
gestionabile social.
Efectele sunt vizibile, reacţiile celor interesaţi la astfel de demersuri nu sunt chiar neutre, ci,
dimpotrivă comportă riscuri (v. Vogler, p.109) şi măsuri, „interpretări eronate (voluntare sau nu),
efecte de normatizare abuzivă (voluntare sau nu), provocări la adresa factorului de decizie,
nevoit să remedieze disfuncţiile constatate”.
Precizăm că mizele importante pentru toţi cei implicaţi în evaluare sunt:
a) conştientizarea riscurilor;
b) calitatea controlului;
c) adoptarea strategiilor de ameliorare;
d) deconcentrarea controlului gestiunii rezultatelor evaluării mergând până la participare şi
autoanaliză a elevilor;
e) intrarea globală în normalitate a reglării dispozitivelor sistemului evaluativ al unui sistem
pentru a fi/ deveni calitativ eficace şi eficient;
19

20. f) mobilizarea energiilor şi motivaţiilor participative la realizarea calităţii triadei învăţare,
predare şi evaluare, de a asigura reuşita reformei în învăţământul preuniversitar din România.
Strategii, metode şi tehnici de evaluare, criterii, standarde, indicatori de
evaluare a competenţelor
În domeniul educaţional, strategia evaluativă este un demers care prefigurează perspectivă din
care va fi concepută evaluarea. Un rol esenţial îl au: proiectarea dispozitivului de evaluare,
construcţia acestuia, aplicarea şi emiterea judecăţilor de valoare privind procesul învăţării şi
rezultatele obţinute de către elevi.
În diferenţierea strategiilor evaluative identificam două perspective de analiză: perspectiva
criteriala şi perspectiva axelor polare.
1. Perspectiva criterială
În principial, strategiile educaţionale evaluative se proiectează în temeiul următoarelor criterii:
- Actorii evaluării. (elevi sau profesori), rezultând o evaluare centrată pe elev şi pe
personalitatea sa şi o evaluare centrată pe profesor, pe corectitudinea
- Instrumentele evaluării pe baza cărora distingem între:
A) strategii obiective (evaluare obiectivă) bazate pe teste, probe standardizate şi alte
instrumente care pot măsura cât mai fidel prestaţia/performanţa elevului şi
B) strategii calitative centrate mai ales pe calitatea rezultatelor, fundamentate pe criterii
caltative.
- Obiectul evaluării conform căruia identificăm:
A) strategii sumative (evaluare sumativă), axată pe produsul final/rezultatele învăţării elevilor
B) strategii formative (evaluare formativă), axate pe procesul de învăţare ce conduce spre
produs.
- Forma de organizare (numărul subiecţilor) potrivit căreia avem:
A) strategii de evaluare frontală (eşantionul integral)
B) strategii de evaluare de grup
C) strategii de evaluare individuală
20

21. Evaluarea formativă
Este acel tip de evaluare care se realizează pe tot parcursul unui demers pedagogic, „este
frecventă sub aspect temporal şi are ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor săvârşite de
elevi; nu-l judecă şi nu-l clasează pe elev;. compară performanţa acestuia cu un prag de reuşită
stabilit dinainte” (Bloom; G. Meyer ). Caracteristici: este o evaluare criterială, bazată pe
obiectivele învăţării; face parte din procesul educativ normal; acceptă „nereuşitele” elevului,
considerându-le momente în rezolvarea unei probleme; intervine în timpul fiecărei sarcini de
învăţare; informează elevul şi profesorul asupra gradului de stăpânire a obiectivelor, ajutându-i
pe aceştia să determine mai bine achiziţiile necesare pentru a aborda sarcina următoare, într-un
ansamblu secvenţial; asigură o reglare a proceselor de formare a elevului; îndrumă elevul în
surmontarea dificultăţile de învăţare; este continuă, analitică, centrată mai mult pe cel ce învaţă
decât pe produsul finit.
Evaluarea formatoare
Evaluarea formatoare este din ce în ce mai mult invocatã în ultima perioadã, în acord cu
achiziţiile ştiinţei şi cu evoluţiile din planul teoriei şi practicii educaţionale.
Evaluarea formatoare este consideratã forma des vârşită a evaluării formative. Reprezintă
ă
o nouă etapă, superioar de dezvoltare a evalu f
ã ării ormative, care „va fi funcţională odată cu
instaurarea obiectivului de asumare de către elevul însuşi a propriei învăţări: la început
conştientizarea, eventual negocierea obiectivelor de atins şi apoi integrarea de către subiect a
datelor furnizate prin demersul evaluativ în administrarea propriului parcurs. Evaluarea
formatoare, are drept scop: promovarea activităţii de învăţare ca motor motivaţional pentru
elev, sprijin în conştientizarea metacognitivă, autoreglare” (J. Vogler);
Dispozitivul de evaluare reprezintă ansamblul metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de
evaluare stabilite de evaluator pentru a culege, a prelucra, a interpreta, a prezenta şi a valorifica
informaţia evaluativã. Dispozitivul articulează metodele, tehnicile şi instrumentele de c ulegere,
prelucrare şi prezentare a informaţiei referitoare la procesul şi produsul învãţãrii.
Acesta precizează:
• Circumstanţele (împrejurările) şi momentele sau etapele când se face evaluarea;
• Natura informaţiei ce trebuie culeasă (obiectul evaluării: cunoştinţe, abilităţi etc.)
• Instrumentele cu ajutorul cãrora se va realiza această activitate.
21

22. Metodele, tehnicile şi instrumentele evaluării şcolare sunt din ce în ce mai frecvent şi mai
complex abordate. Odată cu extinderea şi modernizarea evaluării, cu deplasarea accentului
dinspre rezultate spre procese, metodelor şi tehnicilor tradiţionale li s-au adăugat altele, mai
moderne. Pe lângă multiplicarea şi diversificarea cantitativă, s-a înregistrat o îmbunătăţire
calitativă. Astfel încât se poate spune că astăzi profesorul/ evaluatorul are la dispoziţie o gamă
largă şi diversificată de metode, tehnici şi instrumente specifice.
Metoda de evaluare reprezintã calea de aciune comunã profesor - elevi care conduce la punerea
ţ
în aplicare a oricãrui demers evaluativ, în vederea colectãrii informa privind procesul şi
ţiilor
produsul învãţãrii, prelucrãrii şi valorificãrii lor în diverse scopuri.
Modalitãţile de evaluare disponibile la ora actual alcãtuiesc un ansamblu metodologic coerent.
ã
Ele au caracter sistemic. Fãrã a-şi pierde entitatea specificã, metodele se îmbinã, se completeazã
şi se influenţeaz reciproc. Metodele de evaluare dispun de o serie de caracteristici generale,
ã
valabile în orice împrejurare, dar şi de caracteristici specifice, în funcţie de tipul de evaluare, de
context etc. Astfel:
ţãmântului modern, predominant formativ, metodele de evaluare înso
• din perspectiva învã ţesc
şi faciliteazã desfãşurarea procesului instructiv- educativ. Într-un context de evaluare formativã,
însoţesc şi permit reglarea desfãşurãrii procesului de învãţãmânt;
• se elaboreazã şi se aplicã în strânsã legãturã cu diferitele componente ale procesului de
învãţãmânt, aflate în ipostaza de „ obiecte ale evaluãrii” ;
• se concep, se îmbinã şi se folosesc în legãturã cu particularitãţile de vârstã şi individuale, cu
modul de acţionare al factorilor educativi;
• au caracter dinamic, fiind deschise înnoirilor şi perfecţionãrilor;
• raporturile dintre ele se schimbã în funcie de context. Trebuie remarcate ra porturile dinamice
ţ
dintre aceste concepte. În diverse contexte educaţionale unele dintre acestea pot fi metode prin
intermediul cãrora este condus procesul evaluativ, în timp ce în alte împrejurãri pot deveni
mijloace de culegere, prelucrare a informaţiilor sau de comunicare socialã profesor- elev.
22

23. Folosirea metodelor alternative este benefică cel puţin din două perspective:
• Perspectiva procesuală, în sensul în care evaluarea modernă nu mai este centrată în principal
pe produsele învăţării de către elev ci pe procesele pe care aceasta le presupune (de la evaluare
la activitate evaluativă);
• Perspectiva de comunicare profesor - elev, în măsura în care acestea sunt considerate
instrumente de evaluare care corespund unui demers de evaluare democratică şi autentică,
întrucât facilitează cooperarea între parteneri şi încurajează autonomia.
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează, atât în desfăşurarea procesului de
învăţare cât şi ca sinteză a activităţii elevului de-a lungul timpului, metodele alternative sunt în
măsură:
a) să preia o parte din sarcinile evaluării continue, formative, putând să elimine tensiunile
induse de metodele tradiţionale de evaluare/verificare;
b) să constituie parte integrantă a unei evaluări sumative sau chiar parte a unei examinări.
Ideile forţã care fundamenteazã extinderea folosirii metodelor alternative de evaluare sunt, în
esenţã, urmãtoarele:
1) funcţia principală a evaluării moderne este aceea de a da încredere, a întări, fortifica, ajuta
elevul în procesul de învăţare.
2) Din perspectiva învăţământului modern, se doreşte „renunţarea la ideea unei evaluări cu
coloratură penalizantă care judecă prea adesea elevul în raport cu lipsurile sale”. Din contră „noi
dorim să subliniem/accentuăm progresul elevului în învăţare”.
3) Metodele alternative de evaluare favorizează reflecţii de ordin metacognitiv. În lucrările
recente despre metacogniţie este încurajat abordarea unei evaluri formatoare care acordă o
ã ă
mare parte din responsabilitate elevilor înşişi.
4) Metodele moderne îmbină funcţiile formativă şi informativă ale evaluării. Demersul de
evaluare cu ajutorul metodelor alternative dezvoltã elevului o conştientizare (luare la cunoştină)
ţ
a funcţion
ãrii sale cognitive şi o investigare/ c /
ăutare cercetare personală (cu ajutorul
profesorului) a mijloacelor pentru a regla propria învăţare. Prin folosirea acestora elevul se
implică şi vizualizează, conştientizeaz progresul ău. Această manieră contrabalansează o
ã s
abordare foarte răspândită – realizată cu ajutorul testelor standardizate - care evaluează elevii
fără a ţine seama de contextul de învăţare.
23

24. Itemi de evaluare
Instrumentul de evaluare se compune din itemi care solicitã tehnici de declanşare/ prezentare/
redactare a rãspunsurilor. Cele trei concepte sunt intim asociate. Deşi vizeazã realitãţi diferite ale
procesului evaluativ, se aflã într-o strânsã interdependenţã. Între itemii de evaluare, tehnicile de
evaluare şi instrumentele de evaluare este o legãturã indisolubilã.
Itemul înseamnã sarcina de lucru, forma sub care se prezinta plus rãspunsul aşteptat. Itemul
pedagogic, în limbaj cotidian, reprezintă cea mai mică componentă identificabilă a unui test
sau a unei probe de evaluare. Din punct de vedere ştiinţific, itemul este un element component
al unui „chestionar standardizat” care vizeazã evaluarea elevului în ţii de maxim
condi ã
rigurozitate (Gilbert de Landsheere, 1992, pag. 173). În practica şcolară cotidiană, unde nu se
practica întotdeauna evaluări realizate „în condiţii de maximă rigurozitate”, itemii reprezintă
elementele chestionarului sau probei unui examen sau ale unei evaluări normale, la clasă.
Itemul pedagogic reprezintã cerinţa, întrebarea la care trebuie sã rãspundã elevul; este un element
al unei probe de evaluare sau al unui test pedagogic, deci al instrumentului de evaluare. Se
exprimã prin formularea unei întrebãri care se integreazã în structura unei probe de evaluare.
„Itemii (sau elementele) unui test constituie, în ansamblu, un eşantion dintr-un univers de itemi
care, la modul ideal, ar trebui să acopere în totalitate conţinutul testat” (P. Lisievici, op. Cit.).
Tehnica de evaluare constituie modalitatea prin care evaluatorul declanşează şi orientează
obţinerea unor răspunsuri din partea subiecţilor, în conformitate cu obiectivele sau
specificaţiile testului. Fiecare tip de item declanşeaz anumitã tehnicã la care elevul
ã o
apeleazã pentru a da rãspunsul sãu. Spre exemplu, un item cu alegere multiplã (IAM) va face
apel la „ tehnica rãspunsului cu alegere multiplã”. Elevul va încercui, va bifa sau va marca
printr-o cruciuliţã varianta de rãspuns pe care o considerã corectã. Un item tip „ completare
de frazã” va face apel la „ tehnica textului lacunar”. Elevul va completa ţiile libere din
spa
textul respectiv.
O probã cu mai mulţi itemi poate solicita una sau mai multe tehnici de evaluare, în funcţie de
tipurile de itemi pe care îi include: itemii cu alegere dualã sau multiplã vor declanşa „tehnica
rãspunsului la alegere”; itemii tip eseu structurat vor declanşa „tehnica elaborãrii rãspunsului în
funcţie de cerinţele exprimate’’ etc.
24

25. Instrumentul de evaluare este o probã, o grilã, un chestionar, un test de evaluare care
„colecteazã” informaţii, „produce” dovezi semnificative despre aspectele sau rezultatele luate
în considerare.
Instrumentul de evaluare se compune, de regulã, din mai mulitemi. O prob de evaluare (un
ţi ã
ţã,
instrument) se poate compune dintr- un singur item (o singurã întrebare, cerin problemã etc.,
îndeosebi atunci când rãspunsul pe care trebuie sã- l formuleze elevul este mai complex) sau din
mai mulţi itemi.
Clasificarea itemilor de evaluare
Literatura de specialitate oferă mai multe clasificări ale itemilor. Criteriul asigurãrii
obiectivităţii în notarea sau aprecierea elevilor este, fãrã îndoialã, cel mai important. Dupã acest
criteriu identificãm:
1. itemi obiectivi
2. itemi semiobiectivi
3. itemi subiectivi
În cadrul sistemului informatic INSAM, itemii au fost concepuţi şi introduşi conform aceluiaşi
criteriu. Astfel, în sistemul INSAM avem mai multe tipuri de itemi, după cum urmează:
1. itemi obiectivi
a. Tip pereche – cu săgeţi
b. Tip pereche – cu liste
c. Alegere duală – adevărat / fals
d. Alegere multiplă – cu mai multe variante de răspuns, una singură corectă
e. Alegere multiplă – cu mai multe variante de răspuns, mai multe corecte
f. Alegere multiplă – Zonă imagine 1X3 – mai multe răspunsuri corecte
g. Alegere multiplă – Zonă imagine 2X2 – mai multe răspunsuri corecte
h. Alegere multiplă – Zonă imagine 3X1 – mai multe răspunsuri corecte
i. Alegere multiplă – Zonă imagine 3X3 – mai multe răspunsuri corecte
25

26. 2. itemi semiobiectivi
a. De completare – Selecţie din listă
b. De completare – Găseşte cuvântul
c. De completare – Găseşte cuvintele
d. Cu răspuns scurt – Completează cuvântul
e. Întrebare structurată – Răspuns liber
f. Cu răspuns deschis – Răspuns liber
g. Cu răspuns multiplu – Intrepretare – Răspuns liber
3. itemi subiectivi
a. Eseu nestructurat – Răspuns liber
b. Eseu structurat – Răspuns liber
c. Text indus – Răspuns liber
d. Rezolvare de probleme – Răspuns liber
e. Răspuns scurt puţin elaborat – Răspuns liber
Din perspectiva interacţiunii pe care o socilită itemul elevului respondent, itemii din sistemul
informatic INSAM presupun diferite acţiuni:
• Completarea răspunsului de la tastatură (texte, răspunsuri numerice etc.). Spre ex.
Întrebare structurată – Răspuns liber; Rezolvare de probleme – Răspuns liber etc.
• Completarea unui termen lacunar (de la tastatură). Spre ex. Cu răspuns scurt –
Completează cuvântul
• Selectarea unui anumit termen dintr-un text dat, prin acţiunea de click pe termenul
respectiv. Spre ex. De completare – Găseşte cuvântul; De completare – Găseşte cuvintele
• Completarea unui text lacunar prin selectarea variantei potrivite dintr-o listă dată - Spre
ex. De completare – Selecţie din listă
• Selectarea răspunsului sau răspunsurilor corecte dintr-o imagine, prin acţiunea de click pe
zona de imagine corespunzătoare - Spre ex. Alegere multiplă – Zonă imagine 3X1 – mai
multe răspunsuri corecte; Alegere multiplă – Zonă imagine 2X2 – mai multe răspunsuri
corecte
26

27. • Selectarea răspunsului sau răspunsurilor corecte (prin bifare) dintr-un set de răspunsuri
date - Spre ex. Alegere multiplă – cu mai multe variante de răspuns, una singură corectă;
Alegere duală – adevărat / fals
• Realizarea unor corespondenţe corecte între două seturi de elemente (potrivire) - Spre ex.
Tip pereche – cu liste; Tip pereche – cu săgeţi
Pentru fiecare item, în sistemul informatic INSAM este definit şi salvat un set comun de
informaţii, precum şi informaţii particulare în funcţie de tipul de item:
• Descriere item
• Disciplină
• Capitol / Temă
• Subcapitol / Subtemă
• Competenţe adresate
• Dificultate
• Cuvinte cheie
• Enunţ / Sarcină de lucru / Cerinţă / Întrebare
• Răspunsuri
• Elemente multimedia asociate itemului, dacă este cazul (imagini, filme, audio)
• Text lacunar / de lucru (dacă este cazul)
• Imagine cu mai multe zone de răspuns, dacă este cazul
• Indiciu de rezolvare (dacă este cazul)
• Instrucţiune pentru utilizarea itemului de către elev
• Barem de corectare (pentru profesorul corector; este obligatoriu pentru itemii subiectivi),
inclusiv fişiere dacă e cazul
• Punctajul orientativ pentru acel item
27

28. Exemplu de informaţii definite în sistem pentru un item tip Alegere duală – adevărat / fals, la
disciplina Geografie.
Afişarea în modul rezolvare (pentru elev, în cadrul unui test) a itemului luat ca exemplu mai sus:
28

29. 2. Managementul testelor în cadrul platformei INSAM şi administrarea
acestora către elevi
Ce este un test?
Un test este o colecţie de itemi de evaluare, organizată după anumite criterii, în funcţie de scopul
acestuia. În sistemul informatic INSAM, un test poate fi compus din minim 1 item şi maxim 30
itemi.
Itemii din cadrul unui test pot fi subiectivi, semi-obiectivi şi / sau obiectivi, după cum există
aceştia definiţi în baza de itemi INSAM.
În interiorul fiecărei categorii de itemi (subiectivi, semi-obiectivi, obiectivi) există mai multe
tipuri de itemi, din punct de vedere al construcţiei şi al interacţiunii aşteptate de la elev:
• Completarea răspunsului de la tastatură (texte, răspunsuri numerice etc.). Spre ex.
Întrebare structurată – Răspuns liber; Rezolvare de probleme – Răspuns liber etc.
• Completarea unui termen lacunar (de la tastatură). Spre ex. Cu răspuns scurt –
Completează cuvântul
• Selectarea unui anumit termen dintr-un text dat, prin acţiunea de click pe termenul
respectiv. Spre ex. De completare – Găseşte cuvântul; De completare – Găseşte cuvintele
• Completarea unui text lacunar prin selectarea variantei potrivite dintr-o listă dată - Spre
ex. De completare – Selecţie din listă
• Selectarea răspunsului sau răspunsurilor corecte dintr-o imagine, prin acţiunea de click pe
zona de imagine corespunzătoare - Spre ex. Alegere multiplă – Zonă imagine 3X1 – mai
multe răspunsuri corecte; Alegere multiplă – Zonă imagine 2X2 – mai multe răspunsuri
corecte
• Selectarea răspunsului sau răspunsurilor corecte (prin bifare) dintr-un set de răspunsuri
date - Spre ex. Alegere multiplă – cu mai multe variante de răspuns, una singură corectă;
Alegere duală – adevărat / fals
• Realizarea unor corespondenţe corecte între două seturi de elemente (potrivire) - Spre ex.
Tip pereche – cu liste; Tip pereche – cu săgeţi
29

30. În cadrul unui test, itemii sunt afişaţi paginat (câte un item pe fiecare pagină). Navigarea între
itemi se va face prin utilizarea butoanelor de tip Înainte / Înapoi – Următorul / Anteriorul, sau
direct prin selectarea itemului dorit (reprezentat printr-un tab cu numarul aferent itemului în
cadrul testului).
Dat fiind că pentru un test există stabilită o limită la nivel de sistem de maxim 30 de itemi vor
exista în cadrul ecranului de test maxim 30 de taburi, corespunzătoare itemilor din componenţa
testului. În pagina ultimului item din test, nu mai există buton de Înainte – Următorul, ci există
doar posibilitatea de întoarcere la itemul anterior.
În cadrul sistemului informatic, un element de tip test este definit prin următoarele tipuri de date
si informaţii:
- lista itemilor asociaţi acestui test (minim 1, maxim 30)
- autorul testului – numele de utilizator al autorului care a creat testul
- data creării – data calendaristică la care a fost creat testul (în format zz/ll/aaaa)
- data start test – reprezintă data de start a valabilităţii testului (format zz/ll/aaaa). Un test nu
poate fi parcurs / completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mare sau
cel puţin egală cu data de start a valabilităţii testului.
Spre exemplu, un test care are ca dată start a valabilităţii data de 3 noiembrie 2011 nu
poate fi completat de către elevi în mai 2011, adică înainte de data de 3 noiembrie 2011.
- data final test - data de final a valabilităţii testului (formatul datei este zz/ll/aaaa). Un test nu
poate fi completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mică sau cel puţin
egală cu data de final a valabilităţii testului.
Spre exemplu, un test care are ca dată de final a valabilităţii data de 22 iulie 2011 nu
poate fi completat de către elevi în septembrie 2011, adică după de data de 22 iulie 2011.
- denumire test – o denumire a testului respectiv
Spre exemplu, un test care reprezintă o evaluare de final de semestru poate avea o
denumire sugestivă « Test recapitulativ semestru 1 ».
- descriere test – o scurtă descriere a testului, utilă cadrului didactic care îşi doreşte să selecteze
un anumit test din baza de teste existente în sistemul INSAM
- cuvinte cheie – o colecţie de cuvinte cheie asociate testului respectiv. Acestea se vor agregra la
nivelul testului pe baza cuvintelor cheie definite pentru itemii ce intră în componenţa testului.
30

31. Spre exemplu, un test care conţine un item cu cuvintele cheie funcţie, matrice,
necunoscută şi un alt item cu cuvintele cheie unghi, bisectoare, con va avea specificate ca
şi cuvinte cheie pe test următoarele : funcţie, matrice, necunoscută, unghi, bisectoare,
con.
- grad de dificultate la nivel de test – valori posibile: uşor, mediu, dificil.
- disciplina – disciplina pe care o adresează testul respectiv. Dacă este vorba de un test care
cuprinde itemi din mai multe discipline, testul va fi marcat ca fiind interdisciplinar si se vor
preciza şi disciplinele pe care le adresează. Exemplu: “test interdisciplinar Chimie-Biologie”
- tip test – dacă este cazul (valori posibile: test de verificare, test tip examen, test recapitulare)
- timp de rezolvare – se indică timpul maxim de rezolvare dat pentru acest test, în format
hh:mm, unde h = ore şi m = minute.
Exemplu: 01:30 pentru o oră şi jumatate timp dat de rezolvare.
- prin intermediul itemilor care intră în componenţa testului, vor fi disponibile şi următoarele
metadate:
- nivel: pentru limbile străine; valori posibile A1, A2, B1, B2
- clasa: valori posibile IX, X, XI, XII
- capitol: în funcţie de disciplină şi nivel/clasă
- subcapitol: în funcţie de disciplină, nivel/clasă, capitol
- competenţe: în funcţie de selecţia de capitol şi subcapitol
Exemplu de listă cu 3 teste disponibile pentru utilizatori tip elev
31

32. Generarea automată de teste
Generarea automată a testelor în sistemul INSAM se realizează prin parcurgerea unui proces care
constă în mai mulţi paşi. Pentru procesul de generare automata a testelor a fost proiectat un
wizard în 3 paşi, care trebuie parcurşi succesiv.
În afară de primul pas, un utilizator se poate întoarce oricând într-un pas anterior pentru a
completa şi modifica setările şi informaţiile introduse.
Descrierea paşilor necesari pentru generarea automată a unui test în sistemul INSAM
PAS 1: constă în definirea filtrelor pentru generarea automata, pentru a restrânge numărul
de itemi din baza de date, astfel încât aceştia să corespundă criteriilor dorite de utilizatorul de tip
profesor.
Utilizatorul va seta filtrele, prin definirea / selectarea valorilor urmatoarelor seturi de date de la
nivelul itemilor:
- cuvinte cheie
- număr itemi de dificultate uşoară: numeric, o valoare cuprinsa intre 0 si 30, unde
30 este numarul maxim de itemi permis per test. Utilizatorul va alege câţi itemi uşori să intre în
componenţa testului pe care îl defineşte.
- număr itemi de dificultate medie: numeric, o valoare cuprinsa intre 0 si 30, unde 30
este numarul maxim de itemi permis per test. Utilizatorul va alege câţi itemi de dificultate medie
să intre în componenţa testului pe care îl defineşte.
- număr itemi de dificultate mare: numeric, o valoare cuprinsa intre 0 si 30, unde 30
este numarul maxim de itemi permis per test. Utilizatorul va alege câţi itemi de dificultate mare
să intre în componenţa testului pe care îl defineşte.
În dreptul acestora, va fi afişat automat numărul total de itemi definit.
Spre exemplu, pentru o selecţie de tipul:
 număr itemi de dificultate uşoară: 3
 număr itemi de dificultate medie: 4
 număr itemi de dificultate mare: 3
32

33. Numărul total de itemi afişaţi automat în acest câmp va fi de 3 + 4 + 3 = 10
- disciplina: se va selecta din lista de discipline; valoarea implicită din lista de
discipline este cea asociată utilizatorului de tip profesor. Spre exemplu, un utilizator profesor
căruia îi este asociată disciplina « matematică » va avea ca valoare implicită (adică deja
selectată) disciplina « matematică ».
Observaţie : un utilizator de tip profesor poate avea acces şi la categoria « interdisciplinar » şi la
a doua disciplina (dacă este cazul, adică dacă există definită la nivel de sistem a doua sa
specializare).
- nivel (opţional): se va selecta din lista de valori a câmpului Nivel (A1, A2, B1, B2) –
valabile pentru disciplinele limbi străine
- clasa (opţional): se va selecta din lista de valori a câmpului Clasă (IX, X, XI, XII)
- capitol (opţional): se va selecta din lista de valori a câmpului Capitol
- subcapitol (opţional): se va selecta din lista de valori a câmpului Subcapitol
- competenţe (opţional) : în funcţie de selecţia de capitol şi subcapitol vor fi afişate
competenţele asociate. Se pot bifa una sau mai multe competenţe.
- lista cuprinzând toate tipurile de itemi: Se pot bifa unul sau mai multe tipuri de itemi
din cei existenţi în sistem. Dacă utilizatorul profesor doreşte ca generatorul automat să selecteze
din baza de date doar itemi de un anumit tip (spre exemplu doar itemi de tip Alegere duală –
adevărat / fals), atunci va trebui să bifeze numai acest tip de item. Dacă, dimpotrivă, doreşte ca
generatorul automat să selecteze din baza de date toate tipurile de itemi va trebui să bifeze toate
tipurile de itemi.
33

34. Reprezentare schematică a informaţiilor definite în primul pas al procesului de Generare
automată test :
Dupa completarea filtrelor, utilizatorul de tip Profesor va apăsa butonul Generează test conform
criteriilor, şi va trece automat la Pasul 2 al wizardului de Generare automata test.
În cazul în care utilizatorul nu a completat toate câmpurile şi informaţiile obligatorii, acesta va fi
atenţionat printr-un mesaj de eroare.
Sistemul informatic va căuta în baza de date toţi itemii care corespund criteriilor definite de
utilizator şi va afişa în pasul următor o listă a acestora, conform filtrelor definite de utilizator.
34

35. PAS 2: constă în previzualizarea testului generat automat de către sistem pe baza criteriilor de
filtrare definite la pasul anterior de către utilizator.
În această pagină, utilizatorul de tip Profesor va putea vizualiza lista itemilor selectaţi de către
sistem pentru a fi incluşi în testul generat automat.
Afişarea itemilor se va face în aceeaşi pagină, unul sub celălalt. În cazul în care sunt mulţi itemi
se va folosi bara de scroll din partea dreaptă a ferestrei browserului.
În cadrul listei de itemi selectaţi de către sistem pentru a fi incluşi în testul generat automat,
itemii vor fi afişaţi sub forma enunţ + răspunsuri.
Spre exemplu, un item de tip Alegere duală – adevărat / fals va fi afişat în listă astfel :
Peste 30 % din populatia SUA sufera de subnutriţie, în timp ce aproximativ 50 %
din copiii sub 5 ani ai unor state africane (Etiopia, Eritreea) şi asiatice (Nepal,
Afganistan) suferă de obezitate.
o Adevărat
o Fals
În plus, pentru fiecare item vor fi afişate şi următoarele câmpuri şi butoane:
- cu câmp de tip text, editabil, ce conţine punctajul aferent itemului;
Valoarea iniţială va fi preluată din punctajul definit la crearea itemului de către autorul itemului.
Profesorul poate modifica valoarea din acest câmp cu orice alta valoare numerică între 0 şi 100.
- buton "Vezi răspunsul corect" ;
La apăsarea acestuia se va afişa într-o fereastră nouă răspunsul corect introdus de către autorul
itemului la crearea acestuia.
- buton "Vezi barem".
35

36. La apăsarea acestuia se va afişa într-o fereastră nouă baremul de corectare introdus de către
autorul itemului la crearea itemului respectiv. Baremul este obligatoriu pentru itemii subiectivi,
şi opţional pentru ceilalţi itemi.
- buton "Înlocuieşte item".
La apăsarea acestuia, sistemul va căuta în baza de itemi un alt item cu aceleaşi caracteristici
(filtre) definite - acelaşi nivel de dificultate şi orice alt filtru care a fost completat de către
utilizator în pasul 1 din definirea testului.
- buton Săgeată Sus – pentru modificarea poziţiei itemului în cadrul testului, adică
mutarea lui în sus în cadrul listei de itemi.
- buton Săgeată Jos – pentru modificarea pozitiei itemului in cadrul testului, adică
mutarea lui în jos în cadrul listei de itemi.
Mai jos o reprezentare schematică a informaţiilor care pot fi completate în pasul 2 al procesului
de Generare automată teste.
36

37. PAS 2': este un pas opţional, suplimentar, şi constă în rularea testului (aşa cum se va afişa acesta
utilizatorului final – elevul).
Scopul acestui pas este de a da profesorului posibilitatea să experimenteze în mod real cum va
rula elevul acel test, pentru a decide componenţa finală a itemilor din cadrul testului.
Testul va fi afişat profesorului exact ca şi elevului, simulând toate condiţiile şi restricţiile care
vor fi impuse utilizatorilor de tip elev în rularea testelor.
PAS 3: Presupune salvarea testului definit în paşii anteriori şi definirea câmpurilor care mai sunt
necesare pentru finalizarea şi publicarea testului în sistemul informatic.
În acest pas utilizatorului de tip profesor i se afişează punctajul total al testului, care se
calculează ca sumă a punctajelor itemilor, conform punctajelor per item definite la pasul anterior.
Pentru finalizarea testului trebuie completate şi următoarele seturi de informaţii:
- denumire test: o denumire a testului respectiv
Spre exemplu, un test care reprezintă o evaluare de final de semestru poate avea o
denumire sugestivă « Test recapitulativ semestru 1 ».
37

38. - descriere test <optional> o scurtă descriere a testului, utilă cadrului didactic care îşi doreşte să
selecteze un anumit test din baza de teste existente în sistemul INSAM
- cuvinte cheie <optional> o colecţie de cuvinte cheie asociate testului respectiv. Acestea se vor
agregra la nivelul testului pe baza cuvintelor cheie definite pentru itemii ce intră în componenţa
testului.
Spre exemplu, un test care conţine un item cu cuvintele cheie funcţie, matrice,
necunoscută şi un alt item cu cuvintele cheie unghi, bisectoare, con va avea specificate ca
şi cuvinte cheie pe test următoarele : funcţie, matrice, necunoscută, unghi, bisectoare,
con.
- data start - reprezintă data de start a valabilităţii testului (format zz/ll/aaaa). Un test nu poate fi
parcurs / completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mare sau cel puţin
egală cu data de start a valabilităţii testului.
Spre exemplu, un test care are ca dată start a valabilităţii data de 3 noiembrie 2011 nu
poate fi completat de către elevi în mai 2011, adică înainte de data de 3 noiembrie 2011.
- data final <optional> data de final a valabilităţii testului (formatul datei este zz/ll/aaaa). Un test
nu poate fi completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mică sau cel
puţin egală cu data de final a valabilităţii testului.
Spre exemplu, un test care are ca dată de final a valabilităţii data de 22 iulie 2011 nu
poate fi completat de către elevi în septembrie 2011, adică după de data de 22 iulie 2011.
- grad de dificultate la nivel de test <optional> cu valori posibile: uşor, mediu, dificil.
- instructaj test – contine un text de instructaj predefinit, care va apărea elevilor la începerea
testului. Textul poate fi modificat de către utilizatorul Profesor care creeaza testul în acest pas.
- opţiune “amestecă ordinea întrebărilor” (se bifează acest câmp dacă se doreşte ca acelaşi test
să afişeze ordine diferită a itemilor în cadrul lui pentru elevi diferiţi); implicit acest câmp nu este
bifat.
- bifă “Test generat automat” – nu se poate modifica, se completează automat de către sistem şi
marchează în sistemul informatic faptul că testul curent a fost creat prin generare automată.
- buton “Trimite spre validare” – acest buton va trimite testul creat spre validare “naţională”
(ceea ce înseamnă că, dacă testul va fi validat, el va fi public şi vizibil la nivel naţional, adică în
întreg sistemul informatic) sau validare “la nivel de şcoală” (ceea ce înseamnă că, dacă testul va
fi validat, el va fi public şi vizibil doar la nivelul unităţii şcolare a profesorului creator).
38

39. Mai jos este o reprezentare schematică a informaţiilor din cadrul ultimului pas al procesului de
generare automată teste INSAM.
39

40. Generarea manuală de teste
Crearea manuală a testelor în sistemul INSAM se va realiza tot prin parcurgerea unui proces de
tip wizard (în pasi).
Pentru procesul de generare manuala a testelor a fost proiectat un wizard in 3 pasi, care trebuie
parcursi succesiv.
La fel ca şi la procesul de generare automată a testelor, un utilizator se poate întoarce oricând
într-un pas anterior pentru a corecta / completa altfel criteriile sau informaţiile necesare creării
testului respectiv.
Descriere Succesiune Paşi Generare manuala test
PAS 1: constă în selecţia itemilor din baza de date, conform unor criterii de filtrare /
selectare
Utilizatorul va seta filtrele, prin definirea / selectarea valorilor următoarelor seturi de date la
nivelul itemilor:
- denumire item
- descriere
- disciplina
- nivel de dificultate (optional)
- nivel limba (optionale)
- clasa (optionale)
- capitol (optional)
- subcapitol (optional)
- competenţe (optional) : depinde de selecţia de capitol şi subcapitol
- cuvinte cheie
- tipurile de itemi – se bifează tipurile dorite de itemi din baza de itemi existenţi
- câmp de bifat ”include audio” – se bifează acest câmp dacă utilizatorul profesor
doreşte ca sistemul să caute în baza de itemi acei itemi care au asociate fişiere audio
- câmp de bifat “include video” ” – se bifează acest câmp dacă utilizatorul profesor
doreşte ca sistemul să caute în baza de itemi acei itemi care au asociate fişiere video
40

41. Mai jos o reprezentare a câmpurilor şi informaţiilor care pot fi definite în cadrul acestui pas al
procesului de generare manuală de teste.
Rezultatul acestei căutari conform criteriilor va fi afişat într-o pagină nouă. În partea de sus a
paginii vor fi afişate informaţii referitoare la numărul de itemi rezultaţi în urma căutarii.
Itemii vor fi afişaţi paginat, câte 10 pe fiecare pagina. Navigarea între pagini se va face prin
utilizarea butoanelor de navigare disponibile în partea de jos a paginii.
41

42. Mai jos o reprezentare a paginii ce conţine lista de itemi rezultată în urma căutării efectuate de
sistemul informatic în baza de itemi, conform criteriilor şi filtrelor definite de utilizator în pasul 1.
În cadrul unei pagini de vizualizare, itemii vor fi afişaţi în format tabelar, cuprinzând următoarele
coloane:
- denumire item
- disciplina
- capitol
- subcapitol
- clasa / nivel
- tip item
- dificultate
- Audio
- Video
- Data creării
42

43. Elementele din tabel vor fi sortabile după capul de tabel. Pentru a ordona itemii în funcţie de
unul din criterii (coloană) se apasă coloana respectivă din capul de tabel.
Pe fiecare item din tabel se pot face următoarele acţiuni:
- la click pe nume => acţiune vizualizare: într-o fereastră nouă (tip pop-up) se afişează
itemul respectiv în mod examen, adică similar cu modul de vizualizare al elevului.
- icon "adaugă la test" => acţiune de adăugare la test: itemul va fi adăugat la testul ce
urmează a fi generat
Afisare într-o fereastra tip pop-up a itemului în mod examen
43

44. PAS 2: constă în previzualizarea testului generat de către sistem pe baza criteriilor de filtrare şi
căutare itemi definite manual de către utilizator la pasul anterior.
În această pagină, utilizatorul de tip Profesor va putea vizualiza lista itemilor selectaţi de către
sistem pentru a fi incluşi în testul generat manual.
În cadrul listei de itemi selectaţi de către sistem pentru a fi incluşi în test, aceştia vor fi afişati sub
forma enunţ + răspunsuri.
Spre exemplu, un item de tip Alegere duală – adevărat / fals va fi afişat în listă astfel :
Peste 30 % din populatia SUA sufera de subnutriţie, în timp ce aproximativ 50 %
din copiii sub 5 ani ai unor state africane (Etiopia, Eritreea) şi asiatice (Nepal,
Afganistan) suferă de obezitate.
o Adevărat
o Fals
În plus, pentru fiecare item vor fi afişate şi următoarele câmpuri şi butoane:
- cu câmp de tip text, editabil, ce conţine punctajul aferent itemului;
Valoarea iniţială va fi preluată din punctajul definit la crearea itemului de către autorul itemului.
Profesorul poate modifica valoarea din acest câmp cu orice alta valoare numerică între 0 şi 100.
- buton "Vezi răspunsul corect" ;
La apăsarea acestuia se va afişa într-o fereastră nouă răspunsul corect introdus de către autorul
itemului la crearea acestuia.
- buton "Vezi barem".
La apăsarea acestuia se va afişa într-o fereastră nouă baremul de corectare introdus de către
autorul itemului la crearea itemului respectiv. Baremul este obligatoriu pentru itemii subiectivi,
şi opţional pentru ceilalţi itemi.
- buton "Elimina item din test". La apasarea acestuia, sistemul va elimina itemul
respectiv din lista de itemi selectati pentru testul curent.
44

45. - buton Săgeată Sus – pentru modificarea poziţiei itemului în cadrul testului, adică
mutarea lui în sus în cadrul listei de itemi.
- buton Săgeată Jos – pentru modificarea pozitiei itemului in cadrul testului, adică
mutarea lui în jos în cadrul listei de itemi.
Mai jos o reprezentare schematică a informaţiilor din pasul 2 de generare manuală a testului,
pasul de previzualizare a testului generat.
45

46. PAS 2': este un pas opţional, suplimentar, şi constă în rularea testului (aşa cum se va afişa acesta
utilizatorului final – elevul).
Scopul acestui pas este de a da profesorului posibilitatea să experimenteze în mod real cum va
rula elevul acel test, pentru a decide componenţa finală a itemilor din cadrul testului.
Testul va fi afişat profesorului exact ca şi elevului, simulând toate condiţiile şi restricţiile care
vor fi impuse utilizatorilor de tip elev în rularea testelor.
PAS 3: Presupune salvarea testului definit în paşii anteriori şi definirea câmpurilor care mai sunt
necesare pentru finalizarea şi publicarea testului în sistemul informatic.
În acest pas utilizatorului de tip profesor i se afişează punctajul total al testului, care se
calculează ca sumă a punctajelor itemilor, conform punctajelor per item definite la pasul anterior.
Pentru finalizarea testului trebuie completate şi următoarele seturi de informaţii:
- denumire test: o denumire a testului respectiv
Spre exemplu, un test care reprezintă o evaluare de final de semestru poate avea o
denumire sugestivă « Test recapitulativ semestru 1 ».
46

47. - descriere test <optional> o scurtă descriere a testului, utilă cadrului didactic care îşi doreşte să
selecteze un anumit test din baza de teste existente în sistemul INSAM
- cuvinte cheie <optional> o colecţie de cuvinte cheie asociate testului respectiv. Acestea se vor
agregra la nivelul testului pe baza cuvintelor cheie definite pentru itemii ce intră în componenţa
testului.
Spre exemplu, un test care conţine un item cu cuvintele cheie funcţie, matrice,
necunoscută şi un alt item cu cuvintele cheie unghi, bisectoare, con va avea specificate ca
şi cuvinte cheie pe test următoarele : funcţie, matrice, necunoscută, unghi, bisectoare,
con.
- data start - reprezintă data de start a valabilităţii testului (format zz/ll/aaaa). Un test nu poate fi
parcurs / completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mare sau cel puţin
egală cu data de start a valabilităţii testului.
Spre exemplu, un test care are ca dată start a valabilităţii data de 3 noiembrie 2011 nu
poate fi completat de către elevi în mai 2011, adică înainte de data de 3 noiembrie 2011.
- data final <optional> data de final a valabilităţii testului (formatul datei este zz/ll/aaaa). Un test
nu poate fi completat de către elevi decât dacă data curentă a sistemului este mai mică sau cel
puţin egală cu data de final a valabilităţii testului.
Spre exemplu, un test care are ca dată de final a valabilităţii data de 22 iulie 2011 nu
poate fi completat de către elevi în septembrie 2011, adică după de data de 22 iulie 2011.
- grad de dificultate la nivel de test <optional> cu valori posibile: uşor, mediu, dificil.
- instructaj test – contine un text de instructaj predefinit, care va apărea elevilor la începerea
testului. Textul poate fi modificat de către utilizatorul Profesor care creeaza testul în acest pas.
- amesteca ordinea intrebarilor (se bifeaza acest camp daca se doreste ca acelasi test sa aiba
ordine diferita a itemilor in cadrul lui pentru elevi diferiti); implicit acest camp nu este bifat.
- bifa “Test creat manual” – nu se poate modifica, se completează automat de către sistem.
- buton “Trimite spre validare” – acest buton va trimite testul creat spre validare “naţională”
(ceea ce înseamnă că, dacă testul va fi validat, el va fi public şi vizibil la nivel naţional, adică în
întreg sistemul informatic) sau validare “la nivel de şcoală” (ceea ce înseamnă că, dacă testul va
fi validat, el va fi public şi vizibil doar la nivelul unităţii şcolare a profesorului creator).
47

48. Mai jos o reprezentare schematică a informaţiilor din ultimul pas al procesului de generare
manuală a unui test în cadrul sistemului informatic INSAM.
48

49. Administrarea testelor către o clasă (grup de elevi)
Precizări şi constrângeri legate de vizibilitatea testelor şi administrarea acestora în cadrul
sistemui INSAM:
În cadrul sistemului informatic au fost definite următoarele niveluri de vizibilitate pentru testele
existente în sistem:
- privat (vizibil doar de către profesorul autor şi elevii la care asignează - trimite testul
spre rezolvare)
- public la nivel de şcoală (test vizibil pentru toţi profesorii din aceeaşi unitate şcolară ca
şi autorul testului respectiv)
- public la nivel naţional (test vizibil pentru toţi profesorii, la nivel naţional, indiferent de
unitatea şcolară din care fac parte).
Un test nu poate fi rezolvat de către un elev sau asignat spre rezolvare de sine stătător, în afara
unei sesiuni de testare. Pentru a putea administra un test unui elev sau unui grup de elevi,
profesorul va trebui să creeze în prealabil o sesiune de testare în cadrul sistemului informatic.
Data de final pentru o sesiune de testare va fi limitată la durata unui an şcolar. Daca un profesor
va dori sa aibă aceeaşi sesiune de testare şi în anul urmator, va trebui să creeze sesiunea din nou,
cu valabilitatea corecta.
O sesiune de testare expiră atunci când:
-> a expirat perioada de valabilitate (se face o verificare la data serverului) – automat se
va închide sesiunea de testare.
-> au completat testul toţi elevii asignaţi - automat se va închide sesiunea de testare.
-> profesorul decide sa închidă sesiunea (se inregistreaza in baza de date faptul că
sesiunea a fost inchisa manual) - se va închide sesiunea de testare manual.
Pentru crearea unei sesiuni de testare există în cadrul sistemului INSAM două modalităţi,
reprezentate mai jos prin varianta A şi varianta B.
49

50. În varianta A se creează mai întâi sesiunea de testare şi apoi se selectează testul care stă la baza
sesiunii de testare. Pentru varianta B se selectează mai întâi testul şi pe baza lui se creează o
sesiune de testare.
Descriere Varianta A de creare a unei sesiuni de testare
Pas 1: în fereastra pasului 1 se definesc umrătorii parametri şi informaţii pentru sesiunea de
testare ce se doreşte a fi creată în sistemul informatic:
- denumirea sesiunii de testare
- descriere sesiune (opţional)
- perioada de valabilitate a sesiunii de testare (data start, data final)
Pas 2: constă în căutarea testului, previzualizarea testului şi selectarea testului ce va sta la baza
sesiunii de testare.
Testele disponibile vor fi afişate sub forma unei liste tabelare, însoţite de informaţiile care îl
descriu. Pentru a restânge lista de teste disponibile se pot utiliza filtrele definite în pagină.
Utilizatorul profesor va putea vizualiza în această listă tabelară numai testele la care are acces,
conform drepturilor sale de utilizator şi conform cu nivelurile de vizibilitate ale testelor:
- privat (vizibil doar de către profesorul autor)
- public la nivel de şcoală (test vizibil pentru toţi profesorii din aceeaşi unitate şcolară ca
şi autorul testului respectiv)
- public la nivel naţional (test vizibil pentru toţi profesorii, la nivel naţional, indiferent de
unitatea şcolară din care fac parte).
Spre exemplu, un profesor din unitatea şcolară X nu va putea vedea în lista de teste decât testele :
o Create de el însuşi
o Create de ceilalţi profesori din unitatea şcolară X
o Testele publice la nivel naţional.
50

51. Un test se poate previzualiza prin deschiderea acestuia. Dacă utilizatorul profesor a ales unul din
testele din listă pentru a-l folosi în cadrul sesiunii de testare pe care doreşte s-o creeze, va trebui
să selecteze testul respectiv şi să treacă la pasul următor.
În concluzie, ca şi acţiuni posibile în această pagină sunt:
- căutare teste în listă ( prin utilizarea criteriilor de filtrare pentru restrângerea listei de teste
posibile)
- previzualizarea unui test
- selecţie test pentru a fi utilizat în cadrul sesiunii de testare.
Pas 3: în cadrul acestui pas se definesc utilizatorii de tip elev care vor accesa sesiunea de testare
curentă.
În această pagină vor fi afişate informaţiile într-un tabel format din două coloane. Pe prima
coloană vor fi disponibile toate grupurile de tip clasă definite în sistemul informatic la care are
acces utilizatorul profesor respectiv. În a doua coloană vor trebui completate grupurile de tip
clasă către care se va administra testul prin intermediul unei sesiuni de testare curente. Implicit,
coloana a doua (cea din dreapta) va fi necompletată la accesarea paginii.
Observaţie : utilizatorul de tip profesor va putea vizualiza în această pagină doar grupurile de tip
clasă la care are acces în sistemul informatic, conform drepturilor sale de acces definite (clasele
din unitatea sa şcolară).
Pentru administrarea unui test prin intermediul unei sesiuni de testare către o clasă de elevi, se va
selecta din prima coloană grupul de tip clasă, apoi se va acţiona butonul de trimitere în lista
coloana 2. După selecţie, utilizatorul va observa că denumirea grupului de tip clasă apare în
coloana 2 şi nu mai este afişat în coloana 1.
În cazul în care utilizatorul de tip profesor doreşte să selecteze alt grup de tip clasă care sa
susţină testul respectiv, va trebui să parcurgă următorii paşi :
o Selectează pe coloana 2 denumirea grupului de tip clasă ales anterior
o Acţionează butonul de trimitere în lista coloana 1
o Selectează din lista coloana 1 un nou grup de tip clasă
o Acţionează butonul de trimitere în lista coloana 2
51

52. Pas 4: ultimul pas de definire a sesiunii de testare constă în previzualizarea tuturor informaţiilor
şi parametrilor setaţi în paşii anteriori şi finalizarea creării sesiunii de testare.
În această pagină se pot face următoarele acţiuni:
- se vizualizează toate campurile definite anterior; în cazul în care utilizatorul tip profesor doreşte
să modifice una din informaţii sau unul din parametri afişaţi în această secţiune va trebui să se
întoarcă la pasul corespunzător.
- se setează dacă sesiunea de testare curentă va permite accesare multiplă sau nu. Prin accesare
multiplă se înţelege faptul că un test poate fi accesat de mai multe ori de către un elev. Dacă nu
se permite accesare multiplă, atunci testul respectiv va fi administrat în regim de examen : odată
ce a fost deschis de elev se consideră că s-a consumat singura accesare permisă. Dacă elevul
decide să iasă din test (indiferent dacă l-a completat total sau parţial) nu va mai putea să acceseze
din nou testul.
- se defineşte un mesaj care va fi inclus în notificarea automată a elevilor. Acest text al mesajului
va fi implicit precompletat, dar utilizatorul profesor are posibilitatea de a-l edita. Textul respectiv
este acelaşi către toţi elevii din grupul de tip clasă care au fost selectaţi pentru a susţine sesiunea
de evaluare curentă. Nu se pot completa teste diferenţiate pentru elevi.
- se acţionează butonul Creează sesiunea de testare.
Descriere Varianta B de creare a unei sesiuni de testare
În varianta B de creare a unei sesiuni de testare, testul care stă la baza sesiunii de testare care
urmează a fi definită a fost deja selectat din lista de teste disponibile.
Astfel, se pacurg următorii paşi:
Pas 1: în fereastra pasului 1 se definesc umrătorii parametri şi informaţii pentru sesiunea de
testare ce se doreşte a fi creată în sistemul informatic:
- denumirea sesiunii de testare
- descriere sesiune (opţional)
- perioada de valabilitate a sesiunii de testare (data start, data final)
52

53. Pas 2: se previzualizează în această pagină denumirea testului selectat anterior intrării în pasul 1
de definire a sesiunii de testare. În această pagină singura acţiune posibilă este cea de navigare
către pasul următor (pas 3) sau către pasul anterior (pas 1).
Pas 3: în cadrul acestui pas se definesc utilizatorii de tip elev care vor accesa sesiunea de testare
curentă.
În această pagină vor fi afişate informaţiile într-un tabel format din două coloane. Pe prima
coloană vor fi disponibile toate grupurile de tip clasă definite în sistemul informatic la care are
acces utilizatorul profesor respectiv. În a doua coloană vor trebui completate grupurile de tip
clasă către care se va administra testul prin intermediul unei sesiuni de testare curente. Implicit,
coloana a doua (cea din dreapta) va fi necompletată la accesarea paginii.
Observaţie : utilizatorul de tip profesor va putea vizualiza în această pagină doar grupurile de tip
clasă la care are acces în sistemul informatic, conform drepturilor sale de acces definite (clasele
din unitatea sa şcolară).
Pentru administrarea unui test prin intermediul unei sesiuni de testare către o clasă de elevi, se va
selecta din prima coloană grupul de tip clasă, apoi se va acţiona butonul de trimitere în lista
coloana 2. După selecţie, utilizatorul va observa că denumirea grupului de tip clasă apare în
coloana 2 şi nu mai este afişat în coloana 1.
În cazul în care utilizatorul de tip profesor doreşte să selecteze alt grup de tip clasă care sa
susţină testul respectiv, va trebui să parcurgă următorii paşi :
o Selectează pe coloana 2 denumirea grupului de tip clasă ales anterior
o Acţionează butonul de trimitere în lista coloana 1
o Selectează din lista coloana 1 un nou grup de tip clasă
o Acţionează butonul de trimitere în lista coloana 2
Pas 4: ultimul pas de definire a sesiunii de testare constă în previzualizarea tuturor informaţiilor
şi parametrilor setaţi în paşii anteriori şi finalizarea creării sesiunii de testare.
În această pagină se pot face următoarele acţiuni:
53

54. - se vizualizează toate campurile definite anterior; în cazul în care utilizatorul tip profesor doreşte
să modifice una din informaţii sau unul din parametri afişaţi în această secţiune va trebui să se
întoarcă la pasul corespunzător.
- se setează dacă sesiunea de testare curentă va permite accesare multiplă sau nu. Prin accesare
multiplă se înţelege faptul că un test poate fi accesat de mai multe ori de către un elev. Dacă nu
se permite accesare multiplă, atunci testul respectiv va fi administrat în regim de examen : odată
ce a fost deschis de elev se consideră că s-a consumat singura accesare permisă. Dacă elevul
decide să iasă din test (indiferent dacă l-a completat total sau parţial) nu va mai putea să acceseze
din nou testul.
- se defineşte un mesaj care va fi inclus în notificarea automată a elevilor. Acest text al mesajului
va fi implicit precompletat, dar utilizatorul profesor are posibilitatea de a-l edita. Textul respectiv
este acelaşi către toţi elevii din grupul de tip clasă care au fost selectaţi pentru a susţine sesiunea
de evaluare curentă. Nu se pot completa teste diferenţiate pentru elevi.
- se acţionează butonul Creează sesiunea de testare.
54

55. Administrarea unui test către un elev (individual)
Pentru administrarea unui test către un singur elev este de asemenea necesară crearea unei
sesiuni de testare. La fel ca şi la administrarea unui test către o clasă sau grup de elevi, crearea
unei sesiuni de testare se poate face în cadrul sistemului INSAM prin două posibilităţi: varianta
A şi varianta B, după cum este detaliat mai jos.
În varianta A se creează mai întâi sesiunea de testare şi apoi se selectează testul care stă la baza
sesiunii de testare. Pentru varianta B se selectează mai întâi testul şi pe baza lui se creează o
sesiune de testare.
Descriere Varianta A de creare a unei sesiuni de testare
Pas 1: în fereastra pasului 1 se definesc următorii parametri şi informaţii pentru sesiunea de
testare ce se doreşte a fi creată în sistemul informatic:
- denumirea sesiunii de testare
- descriere sesiune (opţional)
- perioada de valabilitate a sesiunii de testare (data start, data final)
Pas 2: constă în căutarea testului, previzualizarea testului şi selectarea testului ce va sta la baza
sesiunii de testare.
Testele disponibile vor fi afişate sub forma unei liste tabelare, însoţite de informaţiile care îl
descriu. Pentru a restânge lista de teste disponibile se pot utiliza filtrele definite în pagină.
Utilizatorul profesor va putea vizualiza în această listă tabelară numai testele la care are acces,
conform drepturilor sale de utilizator şi conform cu nivelurile de vizibilitate ale testelor:
- privat (vizibil doar de către profesorul autor)
- public la nivel de şcoală (test vizibil pentru toţi profesorii din aceeaşi unitate şcolară ca
şi autorul testului respectiv)
- public la nivel naţional (test vizibil pentru toţi profesorii, la nivel naţional, indiferent de
unitatea şcolară din care fac parte).
55