CARTEA SESIUNII DE REFERATE SI COMUNICARI STRATEGII DE OPTIMIZARE A MANAGEMENTULUI CLASEI, COLEGIUL NATIONAL PETRU RARES BECLEAN 2011

1. considerate disruptive. Preven ia depinde foarte mult de atitudinea profesorului fa ă de
violen ă. Acesta trebuie să ştie aplica ac iuni corective la clasă (disciplina clasei se bazează EMESE CÎMPEAN & AURORA CORĂBIAN
practic pe două lucruri: invă area/imprimarea de reguli şi procesul de corec ie / de restabilire
a regulii care a fost încălcată printr-un comportament deviant. În acelaşi timp, profesorul SABINA SIGMIREAN
trebuie să creeze un mediu pozitiv, stimulant si prietenos în şi în afara clasei, să înve e să îi
pese, să pretindă şi să protejeze (este mult mai uşor pentru un elev să accepte critica pentru
un comportament nedorit şi să încerce să îl schimbe, dacă simte că este apreciat şi iubit).
Acest lucru este în special adevărat pentru marea majoritate a elevilor agresivi, care simt
lipsa afectivită ii. Profesorul trebuie să transmită foarte clar şi în mod constant că atitudinea
incorectă fa ă de un coleg nu va fi tolerată. Atunci când folosirea recompenselor pentru
comportamentul pozitiv este combinată cu aplicarea unor sanc iuni drastice pentru compor-
STRATEGII DE OPTIMIZARE
tamentul agresiv şi încălcarea regulilor, efectul de acceptare /învă are a comportamentului
dezirabil este mai mare. Protec ia victimelor este de asemenea o problemă importantă, care
necesită o cooperare puternică între familie şi şcoală. Importan a ini iativelor luate de şi în
A MANAGEMENTULUI CLASEI
şcoală a devenit indispensabilă. Medierea conflictelor între adolescen i, implementarea unor
programe precum: Spune Stop Violen ei, învă area unor tehnici de rezolvare a conflictelor, Cartea cuprinde toate lucrările care au participat
tehnici de comunicare. De asemenea, este responsabilitatea şcolii de a organiza ini iative la Sesiunea de referate şi comunicări ştiin ifice
care promovează comunicarea frecventă cu părin ii, şi implicarea familiilor, altor şcoli, indife- „Strategii de optimizare a managementului clasei”,
rent de nivelul educa ional, asocia ii, reprezentan i ai autorită ilor locale în proiecte educa io- Beclean – 17mai 2011
nale în şi în afara şcolii.
Trebuie să credem în capacitatea elevilor de a învă a şi în posibilitatea ca ei să
aibă succes şcolar. Via a acestor copii sau adolescen i este adesea marcată de eşec, nu
doar pe plan şcolar, confruntându-se frecvent cu ideea că adul ii nu aşteaptă mare lucru de
la ei.
Dorin a de a rezolva aceste probleme trebuie să vină din conştientizarea faptului
că fiecare dintre noi este responsabil, din ideea că dincolo de fiecare problemă, fiecare
incident, sunt fiin e umane, poate pierdute, confuze, respinse, pe care nu le ascultă nimeni,
şi care doresc să tragă un semnal de alarmă, să ne reamintească faptul că şi ele există.
Sunt fiin e umane care cresc, se dezvoltă, se schimbă, evoluează, dar, deoarece sunt oa-
meni, sunt capabili să îşi nege valorile, să se abată de la norme, să involueze, şi să încalce
regulile.
Este violen a în şcoală o nevoie emergentă? Violen a în şcoală – ve i spune – es-
te o problemă veche... Violen a fizică, da. Dar intimidarea? Agresivitatea verbală? Violen a
şi intimidarea la care se recurge prin intermediul internetului? Consider că în special acest
ultim tip de violen ă, nou şi prea pu in dezbătut, cel pu in în mediile româneşti, poate consti-
tui o nevoie emergentă, o aten ie sporită.
Bibliografie:
1. Bocoş, M:, Teoria şi practica cercetării pedagogice, Editura Casa Căr ii de Ştiin ă, Cluj-
Napoca, 2007
2. Szekszardi, J., Roth, M., Baciu, C., Tulics, H., Interven ia in criză, 2004, Editura Presa
Universitara Clujeana
3. http://www.bullying-in-school.info/en/content/facts-figures/sbv-prevention.html
4. http://www.beyondintractability.org/essay/conflict_assessment/?nid=1264
5. http://www.isj.ph.edu.ro/
120

2. Profesori coordonatori: să schimbăm ceva, deoarece succesul adevărat în schimbarea mentalită ilor cred că se
Emese Cîmpean, Aurora Corăbian, Sabina Sigmirean poate ob ine cel mai bine în echipă.
Este important astfel să se ină cont de modul în care fiecare din cei implica i în
Referent ştiin ific:
procesul educa ional îşi reprezintă problema (elevul, profesorul, familia).
Prof. Ion Costea, Inspector şcolar Educa ie Permanentă - In- Situa ia pe care am încercat să o surprind în continuare se referă la siguran a din
spectoratul Şcolar Jude ean Bistri a-Năsăud şcoală, la rela iile sociale, la reguli, respect fa ă de sine şi alte persoane, la abilitatea elevilor
şi profesorilor de a face fa ă situa iilor provocatoare, la modul în care profesorii şi elevii se
Colaboratori: raporteză la aceste lucruri, la modul în care reuşim sau nu să fim eficien i la catedră, la
Prof. Simona Simionca (Inspector Şcolar de Specialitate – Limba şi modul în care încercăm sau reuşim să prevenim violen a în şcoală.
literatura română), Prof. Ion Costea (Inspector Şcolar Educa ie Perma- Etiologia situa iei de criză:
Conflictele sunt alimentate adesea de modurile diferite în care percepem lucrurile şi de
nentă) – Inspectoratul Şcolar Jude ean Bistri a-Năsăud, Prof. dr. Dan comunicarea insuficientă cu privire la aceste diferen e. Pentru rezolvarea conflictelor este
Pavelea, Centrul Jude ean de Asisten ă Psihopedagogică Bistri a- esen ial sa admitem că suntem mai bine pregăti i să facem fa ă eficient conflictelor atunci
Năsăud, Prof. Ioan Ioja, Casa Corpului Didactic Bistri a-Năsăud când suntem în stare să în elegem punctele de vedere ale altora şi când suntem echipa i cu
Prof. Filip Florean, Înv. Ioana Doroş, Prof. Claudia Todoran, Bibl. competen e de comunicare
Monica Timaru, Prof. Maria Săsărman, Prof. Alexandra Săsărman, Rezultatele investiga iei:
Prof. Flavius Mureşan (Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean); Manifestările comportamentale ale subiec ilor cuprinşi în investiga ie m-au sur-
prins... În primul rând, din partea elevilor am primit un feed – back neşteptat de pozitiv, s-au
Prof. consilier Luciana Sidor, Prof. consilier Bianca Florea, Prof. arătat foarte interesa i, deşi ini ial credeam că li se va părea plictisitor, datorită întinderii lui.
consilier Cristina Harap (Centrul Jude ean de Asisten ă Nici unul nu a refuzat completarea chestionarului, şi chiar mi s-a transmis (de către cei care
Psihopedagogică Bistri a-Năsăud); Înv. Veturia Săsărman, Prof. con- l-au aplicat) că şi al ii ar fi vrut să îl completeze. Nu vreau să generalizez, dar constat că
silier Szakacs Eva, Înv. Kerekes Imola (Şcoala Generală „Grigore Si- elevii sunt mult mai deschişi în a discuta despre problemele cu care se confruntă decât
laşi” Beclean); Instit. Ileana Cristea (Şcoala Generală Beclenu ); Prof. profesorii. Aceştia din urmă mi s-au părut mai superficiali în răspunsuri, poate şi mai obosi i
drd. Ligia Dănilă (Şcoala Generală „Liviu Rebreanu” Beclean); Prof. si nu foarte convinşi de utilitatea unui astfel de demers (cu rol de introsprec ie până la ur-
mă). Răspunsurile date de profesori sunt marcate de neputin a de a spune un adevăr, de
consilier Marton Eniko (Grădini a „Albă ca Zăpada” Beclean); Prof. frica de a le spune lucrurilor pe nume (chiar m-a mirat un comentariu - deşi, li s-a explicat
consilier Pleşa Niculina ( Grupul Şcolar Forestier Bistri a), Ed. Szasz foarte clar că răspunsurile sunt anonime, că ceea ce mă interesează este fenomenul în sine,
Maria (Grădini a „1 Iunie” Beclean). modul în care sunt percepute anumite situa ii, de către elevi sau profesori: “doar n-o să ne
dăm noi cu firma în cap, nu ne-om vorbi de rău şcoala”. Nici măcar fa ă de noi nu putem fi
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României sinceri, de multe ori). În cazul întrebărilor deschise, a sugestiilor de remediere a unor situa ii,
STRATEGII DE OPTIMIZARE A MANAGEMENTULUI CLASEI Sesiune de trebuie să remarc o grijă şi un interes mult mai mare din partea elevilor în a răspunde, în
referate şi comunicări ştiin ifice (2011 ; Beclean) timp ce mul i profesori nici nu au raspuns la acest tip de întrebări. Să fie elevii cei care re-
Strategii de optimizare a managementului clasei : Sesiune simt mai tare aceste crize? Oricum, asemenea atitudini ne arată că nu suntem destul de
de referate şi comunicări ştiin ifice "Strategii de optimizare a managementului implica i în încercarea de a ameliora situa iile conflictuale concrete.
clasei" : Beclean, 17 mai 2011 / coord.: Emese Preven ia primară aplicarea unui set de măsuri, mai mult sau mai pu in coordona-
Cîmpean, Aurora Corăbian, Sabina Sigmirean. - Bacău : Grapho, 2011 te, pentru anticiparea unui fenomen anume. Promovând un mediu prietenos, în toate planu-
ISBN 978-606-8273-70-9 rile institu iei, prevenirea violen ei în şcoală contribuie în mod simultan la prevenirea altor
I. Cîmpean, Emese (coord.) probleme serioase, si, în final, la prevenirea delincven ei şi excluderii sociale. Evident, pre-
II. Corăbian, Aurora (coord.) ven ia primară se bazează pe măsurile luate împreună cu elevii şi este, pe termen lung, cea
III. Sigmirean, Sabina (coord.) mai fructuoasă abordare. În timp ce se transmite un capital cultural, se dezvoltă cetă eni
65.012.4:371(063)
liberi şi responsabili, se creează oportunită i pentru dialoguri interculturale, este datoria
şcolii, într-o lume dominată de diverse tipuri de conflicte, să crească, în mod inten ionat şi
sistematic, conştientizarea elevilor fa ă de valorile păcii, cooperării, grijii şi respectului.
ISBN 978-606-8273-70-9
Preven ia secundară include toate ac iunile întreprinse de profesor în clasă sau
de către şcoală (împreună cu familia), cu rolul de a corecta comportamentele şi atitudinile
2 119

3. cu foi detaşabile, decorate de copil, care sunt transportate înspre şi dinspre grădini a AUTORII LUCRĂRILOR
de către copil sau de către un membru al familiei. Astfel se pot uşor aduce la cunoş-
tin a educatoarei şi a familiei succesele sau schimbările de comportament ale copilu- 1. Maria Romaga, Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 „George Voevidca”, Câmpulung
lui. Moldovenesc, Comunicare didactică eficientă prin utilizarea metodelor activ-
AVIZIERELE reprezintă altă modalitate prin care se comunică informa ii participative
familiilor într-o notă informală. Informa iile de pe afişier pot fi: anun uri pentru diver- 2. Stanciu Daniela, Romaga Maria, Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 2,,George
sele întruniri, bile ele, cu note despre comportamentul copiilor, informa ii despre Voevidca” Câmpulung Moldovenesc, Proiect de activitate - Consiliere şi orientare
activită ile desfăşurate la grădini ă, produse artistice ale copiilor, povestiri despre 3. Corăbian Aurora, Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean, Managementul com-
excursiile făcute. De asemenea, vor fi afişate şi liste cu orarul zilnic, note care trebu- portamentelor deviante ale elevilor
ie semnate, liste cu instruc iuni pentru voluntari. 4. Liana Moldovan, Grădini a Nr. 6 Bistri a, Prof. Bofă Veta, CSEI NR 2, Bistri a,
Invă area prin cooperare - predictor al reuşitei şcolare
5. Marton Eniko, Grădini a „Albă ca Zăpada” Beclean, Ce înseamnă conceptul de
BIBLIOGRAFIE:
maturitate şcolară
• Rev. „Familia mea”- „Piramida părin ilor”, nr. 2, 1997, anul V, p. 24. 6. Ligia Dănilă, Şcoala Generală „Liviu Rebreanu”, Beclean, Leon Dănilă, „Colegiul
• Rev. Învă ământului Preşcolar- nr 1-2, 2006 Na ional Petru Rareş”, Beclean, Probleme generale ale managementului clasei
7. Marian Natașa, Școala Generală Braniștea, Rela ia profesor - elev
8. Călin Leonora, Şc. Gen. “A.P.Alexi” Loc. Sângeorz-Băi, Managementul clasei – o
VIOLEN A ÎN ŞCOALĂ – O NEVOIE EMERGENTĂ?! necesitate a unui învă ământ de calitate
STUDIU DE CAZ 9. Sabina Sigmirean, Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean, Sintalitatea colectivu-
lui, personalitatea elevilor şi metode de cunoaştere a sintalită ii colectivului de
Prof. Emese Cîmpean elevi
Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean 10. Ioana Doroş, Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean, Blocaje sau bariere în co-
municarea didactică şi modalită i de contracarare a lor
Identificarea şi cunoaşterea situa iilor de criză: 11. Stoica Hajnalka, Liceul cu Program Sportiv, Bistri a, Orientarea cognitiv-
Conflictele sunt situa ii de via ă inevitabile, cu con inuturi şi efecte atît pozitive cât comportamentală în sportul şcolar
şi negative. Crizele sunt legate doar de anumite perioade din dezvoltarea copiilor. 12. Raluca Mărginean, Grup Școlar Grigore Moisil Bistri a, Studiu de caz: Cum solu-
Când se ocupă de un copil, profesorul / consilierul are în vedere (în mod normal ționăm cazurile de violența în școală?
13. Harap Cristina, CJAP BN, Florea Bianca, CJAP BN, Problematizarea ca solu ie
aşa ar trebui) în primul rând nevoile copilului şi posibilitatea satisfacerii lor. Din păcate,
la problemele disciplinare
aceasta este o utopie... Ceea ce vedem în realitate este foarte departe de îndeplinirea aces-
14. Luciana Sidor, CJAP BN, Daniel Pavelea, CJAP BN, Învă area ABC –ului emo ii-
tui ideal... Majoritatea profesorilor se chinuie din răspunteri să informeze, sarcina formării îi lor sau cum să ne sim im bine cu noi înşine şi cu ceilal i?
revine exclusiv dirigintelui, prea ocupat şi el cu analiza situa iilor şcolare şi întocmirea hârtii- 15. Curelariu Liliana, Colegiul Tehnic „Gh. Asachi” Iaşi, Managementul clasei de
lor. elevi
Rela ia afectivă stabilită între profesor şi elev, precum şi modul în care profesorul 16. Prodan Tiberiu, Grup Școlar Industrial de Transporturi Auto Timişoara, Situa iile
este perceput de către elevi are o influen ă colosală asupra modului în care se vor stabili de criză educa ională
rela iile sociale la acest nivel. Deschiderea către elev şi câştigarea respectului acestuia sunt 17. Prodan Simona, Grup Școlar Industrial de Transporturi Auto Timişoara,
condi ii esen iale pentru evitarea conflictelor în clasă. Este important şi statutul cadrului Managementul clasei de elevi
didactic (atât de perimat în ultima vreme), statut câştigat în primul rând prin cunoştin e şi 18. Bratina Antoneta, Colegiul Tehnic Aiud, Profesorul – organizator şi conducător
competen e, deoarece, altfel, cu greu va reuşi să stăpânească clasa. al procesului educa ional
Apari ia şi men inerea situa iilor de criză educa ională este favorizată de interven- 19. Barbu Laura Mariana, Gradini a nr.37,, Dumbrava Minunată”, Importan a
iile întârziate şi singulare, de cele mai multe ori, ale cadrului didactic în solu ionarea conflic- managemetului grupei pentru educatoare
tului – e o modă în a pasa responsabilitatea atunci când ceva nu func ionează, de inconsec- 20. Silveşan Tatiana CSEI Beclean, Fodor Eugenia, Şcoala Generală Coldău, „Ce pot
ven ă în aplicarea regulilor (reiese şi din răspunsurile la chestionar). face pentru a diminua şi eventual a preveni problemele de comportament în cla-
Situa iile de criză pot apărea atât în rela iile dintre elevi, cât şi în cele dintre elevi să?”
şi profesori, profesori şi părin i, uneori, profesori şi profesori... e important modul în care se 21. Ivan Eugenia, Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan, Managementul clasei de
trece peste aceste conflicte, şi poate, mai important, să vrem cu adevărat (fiecare dintre noi) elevi
118 3

4. 22. Karina Preotesoiu, Colegiul Na ional Bănă ean Timişoara, Managementul clasei PARTENERIATUL FAMILIE GRADINI Ă, UN MANAGEMENT DE NOTA 10
de elevi
23. Ghindă Lorina Luissa, Şcoala cu cls I-IV Chersăcosu, jud Vaslui, Educa ia inclu- Ciobanu Elena Monica Gradini a nr. 1 Târgovişte
zivă şi managementul clasei
24. Toma Ilona Ariadna, Grădinița cu P.N. Nr. 3 Huși, Managementul clasei – inte- Familia este cea dintâi şcoală în care copiii înva ă cum să se comporte în
grarea copiilor cu cerin e educative speciale via ă şi în societate. Rolul părintelui în existen a copilului este fundamental. Părintele
25. Adriana Verbinschi, Colegiul Na ional Octav Onicescu – Bucureşti, Tehnici utili- este modelul pe care copilul îl urmează, el îi oferă acestuia condi ii de via ă, securi-
zate în consilierea elevilor tate, afectivitate, conduita de baza. De modul în care părintele îşi îndeplineşte rolul
26. Marian Magdalena, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 127 „R. Peru”, Sector 5, Bucureşti,
depinde viitorul copilului.
Managementul clasei şi disciplina
Ajungând la momentul intrării în grădini ă, copilul are anumite trăsături
27. Istrate Cosmin Traian - Sc.Generală Jelna, Istrate Mariana Şc. Genera-
lă,,Artemiu Publiu Alexi’’ Sîngeorz- Băi, Implicarea managerului clasei în sensibi- caracteristice, pe care părintele se grăbeşte să le comunice educatoarei. Aceste
lizarea şi atragerea familiei informa ii dau posibilitatea educatoarei să cunoască copilul cu care va lucra, dar şi
28. Roman Diana-Maria, Școala Generală cu clasele I-VIII, nr. 13, Timișoara, Mana- să descopere gradul de instruire a familiei, mentalitatea, preocupările, atitudinea
gementul conflictelor în interiorul clasei de elevi familiei fa ă de copil.
29. Fleancu Ştefania-Simona, Grădini a Nr. 24 Craiova, Dolj, Managementul rela iei Cunoscând toate acestea, educatoarea îşi poate alege metodele pe care le
profesor-elevi va folosi în educarea copilului dar şi strategiile de abordare a părin ilor, astfel încât
30. Chiş Lidia-Beatrice, Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean, Eficientizarea co- să-i fie alături în acest demers de formare a personalită ii copiilor.
municării didactice în educa ia şcolară Se conturează astfel o rela ie de colaborare între părin i şi educatoare.
31. Seserman Veturia, Şcoala Generală,,Grigore Silaşi’’ Beclean, Modalită i de gesti- Rolul educatoarei este de a facilita contactul cu cunoştin e, deprinderi necesare în
onare a unor situa ii de criză educa ională educa ia copilului, precum şi asigurarea parteneriatului în ac iunea educativă.
32. Ioana Mîti, Colegiul Na ional” George Coşbuc” Năsăud, Victoria Costea, Şcoala Părin ii şi educatoarele au în egală măsură răspunderea eforturilor comune
Generală ”Mihai Eminescu” Năsăud, Strategii de interven ie în cazul elevilor cu an- pentru a dezvolta o rela ie de colaborare. Comunicarea, respectul, acceptarea dife-
xietate şi dificultă i de învă are în cadrul activită ilor de consiliere psihopedagogică ren elor şi căutarea interesului copiilor formează bazele unei bune rela ii.
33. Beciu Mariana – Lavinia, Grup Şcolar,,Constantin Brâncuşi”, Petrila, Hunedoara, Pe parcursul perioadei preşcolare este foarte important ca familiile şi per-
Modalită i eficiente de gestionare a comportamentelor problematice ale elevilor sonalul grădini ei sa comunice liber şi deschis despre copii şi activitatea lor. Grădini-
34. Popescu Roxana, Grădini a de copii cu P.P. nr. 33, Braşov, Mediul educa ional a şi căminul părintesc sunt strâns legate între ele şi cu cât comunicarea între ele
preşcolar – cadru optim de dezvoltare a competen elor de comunicare este mai eficientă, cu atât copiii primesc mai mult sprijin pentru a trece printr-o peri-
35. Dumitru Adriana, Grădini a de copii cu P.P. nr. 33, Braşov, Eficientizarea compe-
oadă educa ională încununată de succes.
ten elor de comunicare în managementul educa ional
36. Gornea Maria, Şcoala cu cls.I-VIII Maltezi, Demersuri metodice pentru func iona-
La început, familiile se simt intimidate odată intrate în sala de grupă, con-
rea de zi cu zi a clasei de elevi siderând ca aceasta este aria de influen ă apar inând exclusiv educatoarei. Sunt
37. Buzatu Bogdan-George, Şcoala cu cls. I-VIII “Miron Radu Paraschivescu” Nr.1, nesiguri de importan a reală a participării lor la activită ile instrucriv-educative, une-
Zimnicea, Managementul clasei de elevi.Considera ii asupra unor metode de efici- ori cred că nu au nimik de oferit, se tem să nu greşească.
entizare a procesului instructiv-educativ şi de evitare a situa iilor de criza in timpul În timp, familiile se obişnuiesc să între în sala de grupă, să participe la
orelor activită i practice desfăşurate cu copiii (confec ionarea şi recondi ionarea materialu-
38. Tudoran Ştefania, Grădini a cu P.P. nr. 24 - Craiova, Realizarea unei comunicări lui didactic, pregătirea unor prăjituri pentru diferite ocazii, pregatirea meselor festive
eficiente între copiii preşcolari pentru zilele onomastice) sau chiar să ia parte la adoptarea deciziilor(op ionale).
39. Rus Clari a, Şcoala Generală Viişoara, Clasa de elevi ca grup social Comunicarea dintre educatoare şi familie poate fi făcilitată şi de trimiterea
40. Nănău Maria, Grădini a P.P. Nr.3, Structura P.N. Nr.2 Petroşani, Metode şi strate- unui MESAJ către părin i, prin intermediul copilului. Mesajele trebuie să fie scurte şi
gii folosite de educatoare în managementul comportamentului preşcolarilor clare şi să descrie o realizare a copilului, o nouă depindere sau un nou comporta-
41. Damian Liliana, Grădini a cu P. N. nr. 2 Blaj, Seicean Rodica, Grădini a ment. Ele pot de asemenea să con ină mul umiri adresate familiei pentru ceea ce au
cu P. N. Tiur-Blaj, Rezolvarea conflictelor din clasa de elevi facut pentru grădini ă.
42. Elena Gongea, Grădini a “Pinocchio” Craiova, Georgiana Florentina Gongea, Şc. Pentru o bună comunicare constantă,”Carnetele de dialog”, care circulă
Nr 37 „Mihai Eminescu” Craiova, Eficientizarea demersului didactic în vederea ri- între casa şi grădini ă sunt foaarte utie. Aceasta este o modalitate foarte nimerită de
dicării calită ii în educa ie a dialoga cu educatoarea, mai ales dacă familiile dispun de pu in timp pentru a co-
munica cu grădini a prin alte mijloace.Aceste carnete de dialog pot fi simple caiete
4 117

5. pot fi considerate ca fiind secundare sau lipsite de importan ă pentru succesul activită ii la 43. Drăgoi Ionela Nicoleta, Colegiul Național,,I.C.Brătianu”, Șc.Gen.,,Aron Densusia-
catedră a cadrului didactic. Suporturile investiga ionale moderne aduc probe certe în favoa- nu” Hațeg, Hunedoara, Conținutul și mijloacele de colaborare dintre școală și fami-
rea acestor dimensiuni, considerându-le fundamentale în economia generală a procesului lie cu referire la activitatea personală
didactic, ca proces managerial. Analiza acestor subiecte, cum ar fi: dispunerea mobilierului, 44. Dobre Marilena Filofteia, Avram Daniela, Școala Nr 7 Câmpulung-Muscel, Ma-
vizibilitatea şi pavoazarea sălii de clasă, au determinat reconsiderarea unor structuri dimen- nagementul situa iilor de criză educa ională
sionale ale managementului clasei de elevi. 45. Soroiu Daniela-Ionela, Grădini a Drăganu, Argeş, Coman Gabriela, Şcoala nr.1
Clasa ca unitate func ională, este nucleul de desfăşurare a principalelor procese Topoloveni, Argeş, Managementul clasei –un complement necesar al cadrului di-
educa ionale. Geneza tuturor elementelor clasei (formă, suprafa ă, volum) stă în modul în dactic
46. Şerbănică Arina, Şcoala nr 13 ’’Mircea cel Bătrân’’, Piteşti, Ghi ă Elena Lavinia,
care este gândit postul de lucru al elevului şi principile care stau la baza proiectării. Aceste
Grup Şcolar ’’Mihai viteazul’’, Piteşti, Managementul într-o clasă de elevi cu difi-
principii se referă la: problemele de pedagogie propriu-zise şi normele de igienă complexă
cultă i de învă are
privind cadrul ambiental (culoare, luminozitate, ventila ie, etc). Forma clasei este determina- 47. Vărvăruc Maria, Gr. Şc. „Ştefan cel Mare şi Sfânt”Vorona Botoşani, Vărvăruc
tă de câ iva factori: ob inerea unui ambient cât mai plăcut; asigurarea unei mobilări variate Romică, Grupul Şcolar Dimitrie Negreanu Botoşani, Managementul clasei
din punct de vedere func ional; ob inerea parametrilor igienici recomanda i de medici (venti- 48. Prună Mihaela Lăcrămioara, Şc. Cu cls. I-VIII Brusturi /Neam , Prună Maria,
lare, luminare naturală) şi asigurarea unei construc ii eficiente şi durabile. formă mai specia- Grădini a: Boboieşti nr.2 Pipirig/ Neam , Strategii de optimizare a managementului
le sunt de obicei rezultatul încercării proiectantului de a oferi spa iului o personalitate spori- clasei
tă, de a asigura un cadru mai intim, în încercarea de a evita severitatea pătratului şi din 49. Cristea Ileana, Școala Generală Beclenuț, Specificul lecției desfășurate în condiții-
dorin a ob inerii unui volum cât mai organic. Aceste clase au defectul de a fi mai greu de le muncii simultane cu două sau mai multe clase
construit şi de a avea implicit un cost de realizat mai ridicat. 50. Karban Mariana, Şcoala cu cls.I-VIII nr.130 „Luceafărul ”, Strategii de adaptare
Suprafa a şi volumul unei clase se determină în func ie de numărul de elevi ac- la clasa de elevi
ceptat pentru o grupă (rezultat al posibilită ilor economice şi de acoperire cu cadre didacti- 51. Gheorghița Monica Mihaela, Grădinița cu program normal Ișalnița Dolj, Mana-
ce). Se consideră că suprafa a optimă pentru un elev este în jurul a 1,5 mp şi că numărul de gementul clasei de elevi –studiu de caz privind inadaptarea şcolară
elevi într-o clasă variază între 25 şi 40 pe plan mondial). 52. Guri ă Mihaela, Grădini a Nr.2 Dumbrăveni, Mursa Ionel, Şcoala Nr. 1, Dumbră-
Specialiştii în ergonomie şcolară sunt preocupa i în momentul de fa ă de realiza- veni, jud. Suceava, Cadrul didactic – călăuzitorul elevului
rea unui mobilier al sălii de clasă după standarde anterioare, care să poată oferi elevului 53. Sorina Nevodenszki, Şcoala cu clasele I-VIII Sînandrei, jud. Timiş, Managementul
atât autonomia func ională cât şi posibilitatea de organizare a activită ii educa ionale pe clasei de elevi
grupuri de elevi. Se pune accent pe modularitatea mobilierului, să poată fi organizat şi reor- 54. Ciofalcă Tatiana, Şcoala cu cls. I-VIII nr. 6 Alexandria, Rela ia educator – elev,
ganizat, compus şi descompus, dispus sub formă de semicerc sau chiar oval pentru a premisă a succesului
55. Vasile Constan a, Şcoala nr. 1, Poiana Mare, Dolj, Importan a cadrului didactic în
schimba accentul interpersonal al rela iei educa ionale.
managementul educa ional
Din analiza realizărilor de până acum rezultă că formele (geometrice) de clasă cele 56. Grad Maria, Școala cu cls. I –VIII nr.2, Moisei; Coman Călina, Școala cu cls. I –
mai utilizate sunt pătratul şi dreptunghiul compact. Forma pătrată permite o flexibilitate re- VIII nr.1, Borșa, Managementul clasei și importanța acestuia în procesul didactic
marcabilă în aranjarea mobilierului şi favorizează micşorarea distan ei de la tablă la ultimul 57. Flori Cristina Camelia, Grădini a „Pinocchio” Craiova, Strategii de interven ie în
rând. situa ii de criză educa ională în cadrul colectivului de preşcolari
Modul de luminare naturală (unilaterală sau bilaterală) influen ează adâncimea 58. Coroban Ioana Florentina, Grădini a cu Program Săptămânal Nr. 2, Arad, Mana-
tracturilor sălii de clasă. În fun ie de mărimea unei clase se disting două variante de lumina- gement educa ional – delimitări conceptuale
re naturală a spa iului: luminarea unilaterală ce permite adâncimi de 7,00 – 7,20 m la o 59. Mo ei Iulia Maria, Liceul Teoretic Teiuş, jud.Alba, Modalită i de eficientizare a
suprafa ă necesară de 32-34 elevi şi luminarea bilaterală care permite adâncimi mai mari managementului clasei de elevi
(8,00 – 8,20) şi o suprafa ă în consecin ă. 60. Galben Flavia-Corina, Centrul Şcolar pentru Educa ie Incluzivă nr.1, Bistri a,
Educatorul este responsabil pentru managementul şi modernizarea modului în Managementul timpului – condi ie esen ială a unui management eficient al clasei la
care înva ă elevii. El este model pentru elevii săi, inspirând onestitate, cinste fa ă de semeni. elevii cu deficien e mintale severe
Angajat în învă area continuă, îi încurajează pe elevi să aibă o perspectivă asemănătoare. 61. Manolachi Liliana, Scoala „Lucian Grigorescu” Medgidia, Gestionarea situa iilor
de criză în clasa de elevi
BIBLIOGRAFIE: 62. Nicolaescu Georgeta Ionela, Şc.cu cls. I-IV Colibaşi, com. Malovă , Managemen-
• Iucu, Romi ă, 2000, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Ed.Polirom, Iaşi; tul clasei şi rolul acestuia în creşterea eficien ei procesului didactic
63. Dori ă Constan a, Sc. cu cls I-VIII Podari, Biblioteca cu căr i – modalitate esen ia-
• Bucurean, Mirela, 2006, Management, Universitatea din Oradea;
lă în educarea elevilor pentru respectarea valorilor culturale
116 5

6. 64. Andrei Doina, Şcoala Specială de Arte şi Meserii Buzău, Profesorul dirigin- Ele capătă for ă formativ- educativă numai în urma prelucrării şi transmiterii lor de
te/consilier – cheia succesului şcolar către cadrul didactic. Cea care pune în valoare întregul poten ial pedagogic al mijloacelor de
65. Andrei Elena, Colegiul Economic Buzău, Managementul clasei de elevi învă ământ, moderne şi tradi ionale, performante sau perfectibile, al tuturor strategiilor di-
66. Iordache Lumini a, Liceul cu Program Sportiv Piteşti, Stilul meu comunicativ: dactice, este cadrul didactic, ca manager al colectivului de elevi.
diagnoză şi direc ii de optimizare Un manager şcolar trebuie, prin excelen ă, să fie cult, pedagog desăvârşit, munci-
67. Tanase Elena, Şcoala cu clasele I-VIII Brusturi, Tanase Nicolae-Rafael, Şcoala cu tor până la uitarea de sine, iubitor de oameni, modest, democrat, organizator, îndrumător şi
clasele I-VIII Răuceşti, Modalită i de rezolvare a problemelor de comportament animator, cu sufletul plin de tot ce este frumos. Practica pedagogică demonstrează că ac iu-
68. Vodiță Anca-Camelia, Grădinița nr.273 sector 6 București, Managementul clasei nile intreprinse de educator reprezintă unul din factorii cu rol special de organizare, de plani-
în contextul situațiilor de criză educațională
ficare, coordonare, îndrumare, concomitent cu activitatea de predare. Abordarea unui mod
69. Paraschiva Căpri ă, Colegiul Economic Buzău, Comunicarea profesor – elev;
de conducere dominator al grupei de copii/elevi în clasă conduce la in stalarea unui climat
exemplu de „bună practică”
70. Comşa Călina, Şcoala cu clasele I-VIII Ion Bianu, Valea Lungă, Alba, Jocul didac- de autoritate, care exclude competen a şi care determină la elevi incapacitatea de concen-
tic în orele de matematică la clasa I trare, lipsa motiva iei pentru o activitate; abordarea unui stil managerial integrator, cooperant
71. David Constantina, Liceul Sportiv, Alba Iulia, Alba, Rolul jocului în dezvoltarea cu clasa, motivant pentru activitatea de învă are, determină la copii/elevi manifestarea spon-
vorbirii elevilor de clasa I taneită ii, ini iativei, dorin ei de afirmare.
72. Oana Filip, Colegiul National “Ştefan cel Mare”, Tg.Neam , Aspecte practice ale Educatorul-manager trebuie să insiste nu pe problemele de con inut informa ional, ci
comunicării didactice eficiente mai ales pe proceduri de interactivitate, de integralitate. Managerul clasei trebuie să-i lase
73. Bădărău Gheorghe, Şcoala Lunca Cetă uii, comuna Ciurea; Managementul clasei pe copii/ elevi să-şi afirme libertatea de manifestare, spiritul de ini iativă, independen a,
cu elevi rromi libertatea. Profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească rela ii de
74. Pleşa Niculina, Grup Şcolar Forestier Bistri a, Strategii manageriale de prevenire a cooperare cu părin ii acestora şi cu al i factori interesa i ai societă ii.. Empatia între educator
comportamentului indisciplinat la elevi şi copiii/elevii săi, când se află pe aceeaşi lungime de undă, facilitează procesul de predare-
75. Buzilă Anca, Grădini a nr. 15 Sibiu, Organizarea sălii de clasă – element cheie în învă are- evaluare.
eficientizarea comunicării
76. Stoiconi Claudia, Colegiul Economic al Banatului Montan, Reşi a, Managementul Bibliografie :
instruirii 1. Tabaciu, A.; Moraru,I. – Tratat de Psihologie Managerială.Bucureşti.Editura Didacti-
77. Vasluianu Bogdan, Grup Şcolar Al. I.Cuza, Slobozia, Strategii de optimizare a că şi Pedagogică. 1997.
managementului clasei 2. Tomşa, Gheorghe- Psihopedagogie preşcolară şi şcolară. Bucureşti. C.N.I.,,Coresi “
78. Mitrulescu Veronica Violeta, Grădini a “Pinocchio” Craiova, Cunoaşterea grupu- S.A. 2005
lui de preşcolari – strategie de creştere a eficien ei actului didactic
79. Mihai Maria, Şc. cu cls. I-VIII,, Ştefan cel Mare” Cetatea de Baltă, Managementul
problemelor disciplinare – tehnici şi strategii de interven ie
80. Cristuinea Diana, Grădini a Axia, Craiova, Managementul grupei de copii MANAGEMENTUL CLASEI
81. Drăghici Alina-Florina, Şc. Cu cls. I-VIII, Traian, Olt, Managementul clasei
82. Ciobanu Elena Monica, Gradini a nr. 1 Târgovişte, Parteneriatul familie – Profesor înv. primar Drăghici Alina-Florina Şc. cu cls. I-VIII, Traian, Olt
grădini ă – un management de nota 10
83. Emese Cîmpean, Colegiul Na ional „Petru Rareş” Beclean, Violen a în şcoală – o După cum este definit în dic ionar, termenul de management se referă în general la
nevoie emergentă?! Studiu de caz ,,activitatea şi arta conducerii”.
Managementul de succes în educa ie depinde însă şi de respectarea altor cerin e
de bază: prioritatea calită ii, claritatea obiectivelor, motivarea şi participarea factorilor impli-
ca i, utilizarea ra ională a resurselor şi a elementelor educa iei, adaptarea continuă a proce-
selor la rezultate ş.a.
Managementul şcolar se raportează la conducerea activită ii şcolare din punct de
vedere institu ional, în raport cu managementul educa ional care se referă la conducerea
actului educa ional în ansamblul manifestărilor sale.
Investiga iile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au început să
atingă şi anumite subiecte considerate până în prezent elemente conexe procesului instruc-
tiv-educativ. Aceste probleme, dintre care le amintim pe cele ale structurii ergonomice nu
6 115

7. în ceea ce priveşte autoritatea profesorului, dar şi, mult mai grav, în ceea ce priveşte ideea COMUNICARE DIDACTICĂ EFICIENTĂ PRIN UTILIZAREA
de ordine şi de coeren ă. METODELOR ACTIV-PARTICIPATIVE
Regulile pot fi modificate, suspendate sau renegociate în func ie de împrejurări.
Dascălul rămâne singurul care prin dăruirea sa, prin priceperea şi atitudinea sa since- Prof. Maria Romaga,
ră, binevoitoare şi plină de tact fa ă de aceştia stabileşte o legătură sufletească permanentă. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2 „George Voevidca”,
Dezvoltarea unor rela ii socio-afective pozitive, bazate pe sentimente de simpatie, accepta- Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava
re, toleran ă, favorizează un climat psihosocial favorabil pentru participan ii la ac iunea de
învă are şi dezvoltă la elevi respectul de sine şi încredere în for ele proprii. La Cercul pedagogic din 22 martie 2011, zona Câmpulung Moldovenesc, jud.
Suceava, tema abordată a fost: Dinamica lec iei de limba şi literatura română orientate
Bibliografie: spre dobândirea, formarea, exersarea competen elor de comunicare.
• Păun, Emil – Şcoala- abordare socio-pedagogică, Editura Polirom, Iaşi, 1994; Am desfăşurat activitatea la Şcoala cu clasele I-VIII Nr 2 „George Voevidca”,
• Stan, Emil – Managementul clasei de elevi, Editura TEORA, Bucureşti, 2003; folosind textul suport: Bivolul şi co ofana de George Topîrceanu, iar problemele principale
pe care le-am avut în vedere au fost: fabula-operă epică, fabula-specie literară, momentele
subiectului, caracterizarea personajelor, jocul perspectivelor.
MANAGEMENTUL GRUPEI DE COPII Activitatea a urmărit în permanen ă: organizarea elementelor de con inut şi core-
larea acestora cu unele competen e specifice; aplicarea modelului comunicativ-func ional ce
Instit: CRISTUINEA DIANA Gradinita AXIA Craiova presupune studiul integrat; modalită i concrete de structurare a competen ei de comunicare
a elevilor; o comunicare didactică eficientă, prin utilizarea metodelor activ-participative;
Din toate timpurile, indiferent de gradul de civiliza ie şi bunăstare al unei societă i, adecvarea metodelor şi tehnicilor de evaluare la tipul şi la scopul lec iei. Aceasta a urmărit,
pedagogul, educatorul, mai nou managerul şcolar, cel care a avut şi are în grijă educarea în principal, perfec ionarea continuă a competen elor de comunicare prin valorificarea no iu-
tinerei genera ii, a constituit şi va constitui pentru învă ăceii săi un model, el fiind cel care le nilor însuşite şi de investigare a textului literar.
imprimă foarte multe din trăsăturile de caracter, comportament şi mod de gândire, odată cu Exerci iul de spargere a ghe ii a avut rolul de a orienta conversa ia către esen a
cunoştin ele pe care le transmite în mod normal. lec iei şi a constat în vizionarea unei prezentări power point Bivolul şi co ofana de George
Rolul managerului în clasă/unitate de învă ământ poate fi sintetizat astfel: el tre- Topîrceanu, concomitent cu dramatizarea textului.
buie să fie deopotrivă educator, creator, vizionar, organizator, animator, îndrumător, judecă- Am insistat asupra comunicării prin interpretare de roluri, elevii surprinzând rela-
tor, controlor, negociator, psiholog, bun coleg. În acelaşi timp, managerul trebuie să creeze ia dintre personajele scenetei (rela ia autor-narator-personaj-cititor):
un climat prielnic educativ în clasă, în şcoală. Acum, mai mult ca oricând, datorită evolu iei Autorul, George Topîrceanu, a scris textul pentru cititori. Acesta este auzit prin
rapide a societă ii româneşti, managerul şcolar trebuie să-şi formeze stilul personal de con- vocea naratorului, un intermediar între cititor şi autor. Deşi în versuri, textul are o desfăşu-
ducere a grupului de copii/ elevi/ cadre didactice, stil care este determinat de caracterul, rare epică şi personaje care participă la ac iune. Opera este una epică, iar ca specie este o
temperamentul, pregătirea şi experien a sa, într-un cuvânt un profil psihosocioprofesional. fabulă.
Stilul de conducere al managerului are influen ă hotărâtoare asupra grupei/clasei/ colectivu- Rela ia a mai fost reliefată şi altfel:
lui/institu iei de învă ământ, pentru care constituie un,,model” profesional, comportamental, Autorul este emi ător în comunicare. El transmite receptorului (citito-
atitudinal. Personalitatea managerului şcolar trebuie să se identifice deplin cu cea a colecti- rii/ascultătorii) un mesaj. Pentru aceasta se foloseşte un cod comun, limba română, canalul
vului de copii/elevi/cadre didactice deoarece rezultatele acestora sunt condi ionate de valoa- de transmitere-aerul, iar contextul, lec ia de limba română.
rea şi calitatea conducătorului. Pornind de la aceste considerente, putem afirma fără tăgadă Am verificat tema pentru acasă, pe cele 4 grupe, fiecare grupă având o fişă pro-
ca principala sarcină a educatorului este aceea de a fi din ce în ce mai eficient. Eficien a, prie de completat. Exerci iile au fost de dificultate medie, vizând aspecte de con inut şi formă
succesul este strâns legat de aspectele manageriale care au existat mereu în practica edu- a textului.
ca ională. Elevii au completat fişele; un elev o completează pe calculator, astfel încât să se
Managementul grupei/ clasei de elevi se afirmă în ultimul deceniu ca un domeniu vadă şi în clasă, de pe videoproiector.
special al managementului pedagogic(educa iei). Fiind o operă epică, fabula are şi momentele subiectului.
În şcoală/ grădini a de copii, cadrul didactic este organizatoarul şi conducătoarul Le-am stabilit, dar printr-o modalitate originală, de interrela ionare: întrebare
activită ii didactice şi educative ce se desfăşoară aici. Cunoştin ele cuprinse în răspuns între grupe ( I-III, II-IV). Elevii s-au gândit la formularea unor întrebări şi a unor
,,Îndrumătoarele metodice“, precum şi în ,,Programele activită ii instructiv-educative din răspunsuri pentru stabilirea momentelor, astfel încât a existat o comunicare activă între
şcoală şi grădini ă reprezintă doar nişte premise latente din punct de vedere al formării şi grupe.
educării copiilor preşcolari.
114 7

8. Un elev va spune câteva cuvinte despre autor: George Topîrceanu (1886-1937) alegerea celor mai bune alternative de ac iune, de a ajunge la hotărâri colective; tratarea
a fost unul dintre poe ii cei mai populari şi mai simpatiza i de public în perioada interbeli- copilul în şi prin grup, intind astfel punerea în mişcare a întregului grup, a exprimării atitudi-
că. S-a născut la Bucureşti, dar a trăit la Iaşi. nilor colective, a conştientizării cunoştin elor, a unor comportamente, a stabilirii corespon-
Volumele sale de versuri: Parodii originale, Balade vesele şi triste, Migdale den ei dintre realitate şi normele constitutive ale grupului.
amare.
A fost un poet al naturii, al anotimpurilor, în cunoscutele rapsodii (Rapsodii de Bibliografie:
primăvară, Rapsodii de vară, Rapsodii de toamnă). Am citit Rapsodii de toamnă, cu o - Calin Marin - "Teoria educatiei " Editura ALL, Bucuresti, 1996
muzică adecvată, a lui R. Clayderman – proiectare power point, apoi şi Rapsodii de - Radu Ion - "Psihologie scolara ", Editura stiintifica, Cluj Napoca, 1974
primăvară.
Pentru feed-back, am pregătit o surpriză: colegii din cl. a VII-a B au pregătit o
scenetă după fabula Ninei Cassian, Critica de jos. După vizionare, urmează câteva MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DISCIPLINARE – TEHNICI ŞI STRATEGII
întrebări despre: structură, personaje, morala, explicarea titlului etc. DE INTERVEN IE
Tema pentru acasă: Explicarea în scris a caracterisicilor unei fabule (la alegere).
Elevii au fost aprecia i şi stimula i în permanen ă să participe la oră, prin încurajări Prof. înv. primar Mihai Maria
şi, la final, prin note. Şc. cu cls. I-VIII „Ştefan cel Mare” Cetatea de Baltă, jud. Alba
Bibliografie: Managementul clasei reprezintă domeniul de cercetere în situa iile educa iei care studiază
• Vodă Elisabeta, Cele mai frumoase fabule, Casa Editorială Regina, Iaşi, 2002; atât perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi cât şi structurile dimensional-
• Pamfil Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, practice ale acesteia (ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, rela ională, opera i-
Ed. Paralela 45, 2003; onală şi creativă) în scopul facilitării interven iilor cadrelor didactice în situa iile educa ionale
• Perspective, Revistă de didactica limbii române, nr.1, Cluj, 2005; concrete, prin exerci iul microdeciziilor educa ionale.
Managementul clasei, ca disciplină din sistemul ştiin elor educa iei, vizează acest aspect
esen ial al muncii profesorului: administrarea eficientă, sub semnul valorilor civic- democra-
PROIECT DE ACTIVITATE tice a activită ilor specifice sălii de clasă, plecând de la premisa că şcoala anticipează şi
CONSILIERE ŞI ORIENTARE pregăteşte absolven ii în vederea implicării în via a socială, dar şi pentru a reac iona adecvat
în rezolvarea conflictelor inerente unei societă i democratice.
Prof. Stanciu Daniela. Prof. Romaga Maria Un management eficient al situa iilor şcolare presupune prezen a regulilor. În acest sens,
Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 2,,George Voevidca” Kenneth Moore scria:,, Elevii au nevoie şi vor reguli. Ei vor să ştie ce se aşteaptă de la ei şi
Câmpulung Moldovenesc, Suceava de ce. Profesorii care încearcă să evite fixarea unor reguli şi a unei structuri vor descoperi
adesea că rezultatul este haosul, mai ales cand se ocupă de copiii mici.”
Componenta: Educa ia pentru valori Regulile pot fi impuse de catre profesor sau pot fi negociate cu elevii ; ele pot func iona în
Subcomponenta: Educa ia pentru o societate democratică favoarea profesorului sau îi pot submina autoritatea, obligându-l să recurgă la acte care in
Tema: Arta convie uirii civilizate se înva ă de sfera puterii.
Tipuri de activită i: Regulile care gavernează situa ia,, normală” dintr-o clasă trebuie să satisfacă urmatoarele
1a. Sus inerea unor lec ii de dirigen ie pe tema democra iei şi a drepturilor copilului, aşa cum criterii: relevan a, propritatea de a fi semnificative, pozitivitatea. Pentru a fi relevante, regulile
au fost ele stabilite prin Conven ia ONU. trebuie să evite extremele: să nu fie nici atât de generale încat să nu se potrivească nici unei
1b. Realizarea unui panou pe aceeaşi temă. situa ii reale, dar nici atât de specifice încat fiecare lec ie nouă să reclame alte reguli.
Termen: 2 - 5 mai 2011 La clasa a IV- a am stabilit împreună cu elevii reguli şi sanc iuni pentru încălcarea lor.
Responsabili: profesorii dirigin i de la Şcoala,,George Voevidca” Elevii trebuie să fie convinşi că regulile se vor aplica, că încalcarea lor nu va fi tolerată şi că
2. Sus inerea unei activită i demonstrative cu elevii claselor aVII-a şi cu to i profesorii dirigin i respectarea lor, în schimb, va fi recompensată.
din şcoală. Inconsecven a în aplicarea regulilor le face ineficiente. Elevii îşi pierd respectul fa ă de
Termen: 12 mai 2011 reguli şi nu vor mai accepta impunerea lor. De aceea, am impus cu stricte e şi consecven ă
Responsabil: profesor diriginte Stanciu Daniela aplicarea regulilor, pentru că, în contrast cu aparen ele, elevii vor să ştie care le sunt limite-
3. Ini ierea şi sus inerea unei dezbateri pe tema comportamentului civilizat şi a bunei cuviin- le. Nu am fixat reguli care nu pot fi respectate, deoarece aceasta are implica ii negative atât
e.
8 113

9. CUNOAŞTEREA GRUPULUI DE PREŞCOLARI – STRATEGIE Termen: 12 mai 2011
DE CREŞTERE A EFICIEN EI ACTULUI DIDACTIC Responsabil: profesor diriginte Romaga Maria
Grup de ac iune şi consultan ă:
Ed. Mitrulescu Veronica Violeta Grădini a “Pinocchio” Craiova Director: prof. Băcanu Lăcrămioara
Consilier educativ: prof. Stanciu Daniela
Omul reprezintă o rezultantă a întregii evolu ii a lumii vii, o încununare “fericită” a Profesorii dirigin i din şcoală
multiplelor muta ii ce s-au produs pe această spirală a devenirii, la capătul ei aflându-se Colaborarea cu al i factori educa ionali:
această fiin ă superioară, înzestrată cu via ă subiectivă, datorită căreia atributul de existen ă D-na Tatiana Vântur, inspector pe probleme educative
se întregeşte cu o notă calitativă, aceea de conştiin ă. Prin structura sa bio-psiho-socială Părintele Giosan Theodor, Paroh al Bisericii,,Naşterea Maicii Domnului”
fiin ă umană este acea parte din Univers constituită din interac iunea a două moduri de Dl. Roşca Gheorghe, agent şef adjunct, reprezentant al compartimentului Poli iei de Proximi-
existen ă, materială şi spirituală, obiectivă şi subiectivă. tate Psiholog Buculei Alin
Atât prin originea cât şi prin esen a sa, omul nu este o fiin ă izolată, desprinsă de Proiect de lec ie
lume şi semenii săi. Munca şi via a în comun sunt factorii care şi-au pus amprenta asupra Componenta: Educa ia pentru valori
umanizării, contribuind în acelaşi timp la men inerea şi îmbogă irea acestui fond uman cu Subcomponenta: Educa ia pentru o societate democratică
alte şi alte trăsături. În consecin ă, omul există si coexistă în acelaşi timp; existen a sa este Tema: Arta convie uirii civilizate se înva ă
în esen ă o modalitate de coexisten ă, de interac ionare cu semenii săi prin intermediul dife- Clasa: a VII-a A şi B
ritelor grupuri şi comunităti umane în care omul se integrează, prin activită ile pe care le Obiective de referin ă: Elevii vor fi capabili:
desfăşoară şi func iile pe care le îndeplineşte, respectiv prin status-urile pe care le dobân- să cunoască, să recunoască şi să folosească principalele reguli de comportare civilizată în
deşte şi rolurile pe care le joacă de-a lungul întregii sale deveniri. Toate procesele individua- următoarele situa ii: acasă (între membrii familiei), la şcoală şi în locurile publice;
le se desfăşoară în condi ii sociale şi toate procesele sociale există şi prin conştiin e indivi- să dezaprobe gesturile, cuvintele nepoliticoase; să manifeste o comportare civilizată;
duale. Astfel, din perspectiva sociologiei şi psihologiei sociale, forma originară şi fundamen- Tipuri de activită i: realizarea unui portofoliu; joc de echipă; concurs între echipe;
tală prin care se instituie şi func ionează coexisten a umană este grupul. Metode: dezbatere; exemplificare; dialog; sondaj de opinie; chestionare; fişe de lectură;
Există două tendin e care se înregistează la nivelul câmpului investigativ al feno- Bibliografie:
menului educa ional: una se concentrează asupra cunoaşterii variabilelor pe care le include • Cozma, Traian – Ora de dirigen ie în gimnaziu, Ed. Plumb, Bacău, 1994;
personalitatea celui asupra căruia se exercită ac iunea educativă. Este vorba în acest caz • Mihăilescu, Eusebiu – Omul şi convie uirea socială (antologie), Ed. Albatros, Bu-
de poten ialul bio-psihic al copilului. Pe baza cunoaşterii acestor resurse ale personali ătii cureşti, 1981.
umane educa ia urmează să asigure devenirea ascendentă a acesteia. Centrarea pe copil Goethe afirma: “manierele sunt o oglindă în care fiecare îşi arată fa a”, iar La Bruyère sus i-
conduce inevitabil la personalizarea ac iunii educa ionale. Întrucât aceasta se desfăşoară ne că “manierele, pe care le neglijăm ca pe nişte lucruri, fac adesea ca oamenii să te judece
întotdeauna într-un cadru microsocial şi are ca finalitate generală dezvoltarea unor calită i în bine şi în rău. O cât de uşoară străduin ă de a avea maniere plăcute şi civilizate te-ar
indispensabile integrării şi asimilării sociale a celui educat se impune o altă tendin ă de in- scuti de aprecierile lor defavorabile”.
vestigare a acestui fenomen, cea psihosocială. Cele două tendin e, de personalizare şi de La fel ca şi alte învă ături, comportarea civilizată se înva ă, se deprinde, se exersează şi
psihosocializare a fenomenului educa ional se află într-o rela ie de complementaritate, expli- scopul lec iei este de a-i face pe elevi să în eleagă acest lucru.
carea unor fenomene specifice personalită ii fiind posibilă numai în măsura în care se ex- Scenariul didactic:
primă într-un context microsocial, după cum cunoaşterea unor manifestări ale acestuia nu 1. Profesorul diriginte, Stanciu Daniela, îi provoacă pe elevi la o discu ie menită să clarifice
sunt posibile fără raportarea lor la subiec ii care le generează. în elesul titlului ales pentru lec ie.
Preşcolaritatea aduce schimbări importante în via a fiecărui copil, atât în planul Artă = 1. activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice şi care
dezvoltării somatice, cât şi a celei psihice, dar şi în ceea ce priveşte planul rela ional. Marea foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific; totalitatea operelor (dintr-o
majoritate a copiilor sunt cuprinşi în învă ământul preşcolar, cadrul grădini ei depăşind ori- epocă, dintr-o ară etc.) care apar in acestei activită i;
zontul restrâns al familiei si punând în fa a copiilor cerin e noi, mult diferite de cele din etapa 2. îndemânare deosebită într-o activitate; pricepere, măiestrie;
antepreşcolară. 3. îndeletnicire care cere multă îndemânare şi anumite cunoştin e.
Ca metode de grup, ce vizează asimilarea cadrului didactic în grup astfel încât Întrebare: La ce anume face trimitere cuvântul artă în contextul în care este folosit aici?
acesta să nu fie perceput de copii ca fiind străin sau exterior grupului, ci ca un participant Convie uire = coabitare, faptul de a trăi împreună in acelaşi loc cu cineva;
activ interesat de problemele grupului, se eviden iază: discu ia în grup, fie cu scopul asigură- Întrebări: - Cum se numeşte totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă şi ce anume determi-
rii şi asimilării optime a cunoştin elor, fie pentru a găsi modalita ile de solu ionare a unor nă acest fapt?
probleme apărute la un moment dat; decizia în grup cu scopul de a-i obişnui pe copii cu
112 9

10. (Societate = totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind lega i între ei prin anumite ra- clasă, ci prin fiecare contact rela ional cu copiii şi părin ii desfăşoară o muncă de creştere şi
porturi economice) dezvoltare, de conducere şi direc ionare. Activită ile instructiv-educative ale clasei urmăresc
- Putem trăi izola i de restul lumii? De ce nu? în permanen ă realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele
- Care este forma de organizare şi de conducere a societă ii? comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa şi contribuind la întărirea solidarită ii
- Democra ia înseamnă oare că putem face fiecare ce dorim sau înseamnă că pu- grupului. De asemenea, ele trebuie să îndrume elevii pe drumul cunoaşterii prin interven ii
tem face ceea ce dorim în limita unor legi, reguli? punctuale adaptate situa iilor respective, prin sfaturi şi recomandări care să sus ină compor-
- Care este opusul democra iei? tamentele şi reac iile elevilor. Alte roluri ale activită ilor instructiv-educative:
Civilizat, ă = 1. care are o cultură şi o tehnică înaintată, care a ajuns la un - motivare (consolidează comportamentele pozitive; orientează valoric tendin ele
nivel superior de civiliza ie, la un standard de via ă ridicat; negativiste identificate în conduitele elevilor)
2. care este manierat, politicos; - consiliere (prin activită ile şcolare, dar şi cele extraşcolare)
Întrebare: Ce înseamnă, de fapt, a fi manierat, politicos? La baza acestor activită i trebuie să stea copilul, dezvoltarea individualită ii, înclina iilor sale.
Joc: Atât elevii, cât şi cadrele didactice care iau parte la activitate vor primi cartonaşe pe Profesorul Dan Potolea de la Universitatea din Bucureşti dă câteva exemple de
care sunt notate cuvinte ce pot fi asociate no iunii de polite e. Sarcina constă în a stabili care astfel de activită i de optimizare a managementului clasei de elevi:
dintre aceste cuvinte reprezintă sinonimele şi care sunt antonimele atitudinii pe care o nu- - diversificarea studiilor
mim polite e. - cursuri op ionale
În func ie de acestea, participan ii la lec ie se vor împăr i în două echipe. - schimbarea structurii clasei de elevi: clase de nivel, grupe de nivel, clase speciale
Întrebare: Cunoaşte i vreo maximă care să sintetizeze ceea ce s-a discutat până în acest Clasa poate fi tratată ca şi cum to i elevii ar fi egali între ei (organizare frontală). Această
moment legat de tema lec iei? formă organizatorică predispune la utilizarea metodelor expunerii şi a conversa iei. Pot fi
2. Lansarea unui concurs între cele două echipe. introduse anumite diferen ieri la nivelul tipului de întrebări formulate şi la nivelul timpului
Elevii au avut ca sarcină pregătitoare a activită ii căutarea nu doar de maxime şi aforisme, de organizare a răspunsurilor. Clasa poate fi organizată şi grupal (de la 2 la mai mul i elevi,
ci şi de proverbe şi zicători care să reflecte gândirea populară despre felul în care trebuie să pe echipe în func ie de anumite criterii, astfel rezultând :
ne comportăm unii cu al ii. Fiecare echipă va primi cartonaşe pe care sunt notate jumătă i de - grup omogen: elevii sunt incluşi în func ie de interese, capacită i, rezultate şcolare comu-
proverbe, urmând ca, la anumite intervale de timp pe parcursul lec iei, să încerce să le pună ne, şi dispun de:
cap la cap pentru a le reconstitui. - sarcini de instruire distribuite diferen iat ;
3. Celălalt profesor diriginte, Romaga Maria, ini iază o dezbatere cu elevii, având ca suport - îndrumarea permanentă a cadrului didactic;
un chestionar, ce con ine o serie de întrebări care vizează doar câteva aspecte ale compor- - timp de instruire distribuit neuniform;
tării civilizate, şi anume: reguli de polite e pe care le respectăm acasă, reguli pe care le - grup eterogen: elevii sunt incluşi posedând interese, capacită i, rezultate şcolare
respectăm la şcoală şi cele pe care le respectăm în societate. diferen iate, şi dispun de:
Elevii şi profesorii prezen i vor fi ruga i să sus ină în continuare dezbaterea, prin exemple - sarcini de instruire diferen iate sau comune (diferen iate la nivel de dificultate şi chiar la
personale sau din diverse surse şi să spună dacă au fost vreodată martori ai unor situa ii de nivel de con inut)
impolite e gravă, dacă au luat atitudine în fa a acestor situa ii, etc. De asemenea, se vor Din punct de vedere pedagogic se recomandă o echilibrare a celor două forme.
face referiri şi la rezultatele sondajelor de opinie pe care elevii claselor a VII-a le-au efectuat Grupul omogen este mai profitabil din punct de vedere intelectual, în timp ce grupul etero-
în rândul elevilor din şcoală. gen este mai adecvat integrării sociale a elevilor.
Iată şi câteva situa ii de evitat :
supraîncărcarea – intervine când profesorul este prea plictisitor
MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR DEVIANTE supraîncărcarea prin exces de explica ii – profesorul acordă prea mult timp indica iilor şi
ALE ELEVILOR explica iilor
fragmentarea inutilă a activită ii – o activitate este prezentată fragmentat, deşi natura ei nu
Prof. psihopedagog: Corăbian Aurora implică acest tip de abordare.
Colegiul Na ional “Petru Rareş” Beclean
Bibliografie
FUNDAMENTARE TEORETICĂ 1. Iucu, Romi ă, Managementul clasei de elevi, 2005
În anul 1973 a fost decernat unor savan i (K. LORENZ, N. TINBERGEN şi K. von 2. Joi a E., Management educa ional, Editura Polirom, Iaşi, 2000
FRISCH)-Premiul NOBEL pentru studiul comportamentelor, animalelor, păsărilor şi insecte- 3. Zlate, M., Tratat de psihologie organiza ional-managerială, Polirom, Bucureşti, 2004
lor (albinelor) dar, un asemenea premiu nu a fost cucerit, deocamdată pentru studiul com-
10 111

11. b. monitorizarea performantei portamentului uman, deosebit de complex şi care stă sub semnul unei stringente nevoi de a
c.. selectarea sarcinilor de lucru fi cercetat, în eles şi corect dirijat. După cum se ştie, nu există încă o ştiin ă a studiului
d. evaluarea comportamentului uman, deşi nevoia este unanim resim ită. Disciplinele ştiin ifice care au
- coordonarea temelor pentru acasă înregistrat succese notabile în acest domeniu sunt: praxiologia, logica deontică, psihologia.
- coordonarea discu iilor in clasă Rezultatele şi eforturile lor se cer conjugate cu cele ale sociologiei, antropologiei, biologiei,
- coordonarea proiectelor si a învă ării prin problematizare etologiei, medicinii, ciberneticii, teoriei sistemelor, filosofiei, eticii etc. Este unanim însă ad-
Clasa de elevi, ca un univers socio-relational complex, dezvoltă o varietate de re- mis faptul că cercetarea comportamentului uman trebuie să pornească de la PERSOANA
la ii şi interac iuni din care elevul deprinde o serie de norme şi valori pe care le dezvoltă pe UMANĂ, ca sistem individual integral. O definim ca sistem pentru că are structură, îi acor-
termen lung. Această deprindere, internalizare sau chiar învă are socială este dependentă dăm atributul de individualitate pentru a sublinia ontologic unicitatea ei, iar valoarea de inte-
de func ionarea unor factori de supradeterminare ai comportamentului social. E important de grală o gândim în sens profund existen ial.
men ionat la acest nivel, că rela iile interpersonale de influen are nu se manifestă doar ca Tema pe care v-o propun nu este deloc nouă. Ea a constituit obiectul multor dez-
rezultante ale unor afinită ş personale, ci sunt determinate si de pozi ia pe care o ocupă bateri psiho-pedagogice. Ea revine în actualitate, pentru că şcoala se confruntă astăzi cu
fiecare în ierarhiile subiective şi obiective ale grupului-clasă. Totodată, asemenea interac i- probleme din ce în ce mai dificile privind comportamentul elevilor.
uni, soldate sau nu cu un rezultat, pot fi considerate efectul participarii conştiente sau incon- Scopul temei propuse pentru dezbatere este:
ştiente, dorite sau nedorite, a membrilor grupului-clasă. Asemenea constatări au contribuit la - oferirea unor sugestii explicative privind în elegerea fenomenului adaptării / inadaptării
alimentarea unor puncte de vedere interesante, potrivit cărora rela iile interpersonale au, în şcolare, în vederea prevenirii şi combaterii eficiente a devierilor comportamentale ale elevi-
primul rând, un caracter impersonal, esen a lor rezidand în interac iunea rolurilor, func iilor şi lor;
a statutelor sociale - analizarea diferitelor aspecte ale „insuccesului şcolar", cu scopul în elegerii sale corespun-
zătoare şi a adaptării celor mai potrivite măsuri de prevenire şi înlăturare a efectelor lui.
Bibliografie: Un elev este adaptat şcolar atunci când realizează adaptarea pedagogică (in-
1. Romita B. Iucu- Managementul si gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, 2000 struc ională) şi adaptarea rela ională. Prima înseamnă disponibilitatea elevului de a-şi însuşi
2. Elena Joi a- Management educa ional, editura Polirom, 2000 informa iile transmise şi de a le opera ionaliza în mod creativ. Cea de-a doua se referă la
capacitatea elevului de a rela iona cu profesorul şi cu ceilal i elevi, de a interioriza normele
şcolare şi valorile sociale acceptate.
STRATEGII DE OPTIMIZARE A MANAGEMENTULUI CLASEI Nu este uşor, nici chiar pentru psihologi şi pedagogi experimenta i, să se defi-
nească multiplele cauze ale comportamentului şcolar deviant.
Prof. Vasluianu Bogdan Grup Şcolar Al. I.Cuza, Slobozia J. Thurston, J. Feldhusen şi J. Benning enumeră 24 de factori ai mediului fami-
lial care induc comportamentul deviant, în urma unor cercetări făcute în S. U. A. Aceşti fac-
Etimologia termenului de management (Cf. E. Joi a, 2000) provenită din tori sunt semnificativi şi pentru România.
lat.manus-agere (mâna, manevrare, pilotare, conducere, strunirea cailor), fr.manege; Iată câ iva dintre ei:
it.maneggio; engl. to manege (a reuşi, a conduce, a rezolva, a face fa ă, a dirija, a izbuti, a - Regulile tatălui sunt prea lejere sau prea stricte sau lipsite de coeren ă;
struni elemente pentru un el, a administra, a manevra, a stăpâni, a se descurca, a găsi - Indiferen a sau ostilitatea părin ilor fa ă de copii;
mijloace, a reuşi, a se pricepe să). - Părin ii au serviciile total diferite şi, în general, au prea pu ine lucruri în comun;
Sistemul educa ional este unul dintre cele mai vaste subsisteme ale societă ii şi nu - Părin ii nu vorbesc între ei despre copii şi despre problemele lor;
doar din acest punct de vedere este mai dificil de managerizat după criteriile coordanării re- - Părin ii nu se iubesc, sunt reci unul cu celălalt;
surselor umane, materiale şi financiare, al rezultatelor eficiente, dar mai ales al satisfac iei - Părin ii îi dezaprobă pe copii mai mult decât îi încurajează;
partenerilor principali: profesorii şi elevii. - Mamele nu sunt fericite în mediul în care trăiesc;
Pedagogul Leroy afirma : Copilul fiin a umană, situat într-un anumit mediu, este pro- - Copiii sunt pedepsi i de părin i pentru absolut orice greşeală;
fund influen at de acesta (factor rela ional); comportamentul său diferă după cum trăieşte - Părin ii lasă pe prietenii copiilor lor să aibă o influen ă hotărâtoare asupra acestora, pentru
solitar sau în colectiv şi depinde, într-o măsură de natura rela iilor cu partenerii. Maturizarea a-şi masca dezinteresul;
nu aduce decât poten ialită i pe care interac iunile sociale trebuie să le actualizeze. Prin - Părin ii îşi petrec timpul lor liber în mod negativ.
urmare, dezvoltarea intelectuală a elevului, atitudinile sale cu privire la obiectivele educative Anxietatea - provocată şi de profesor, dacă acesta are obiceiul să judece elevul
ale şcolii şi rezultatele sale sunt condi ionate de rela iile acestuia cu profesorii şi colegii. în fa a colegilor etc.
Învă ământul presupune un sistem social de educa ie în care profesorul trebuie să stabi- Asemenea profesori ajung adesea să fie bătu i de elevi; spre exemplul, se înregistrează
lească rela ii de cooperare cu elevii şi părin ii acestora. Ei nu educă numai la catedră, în multe asemenea cazuri în Marea Britanie. Studiile britanice recomandă profesorului modern
110 11

12. să fie o personalitate pozitivă, care să dispună de metode de predare eficace, să stabileas- MANAGEMENTUL INSTRUIRII
că şi să men ină standarde comportamentale coerente; care să fie sprijinit de directorul
şcolii / liceului pentru măsurile disciplinare pe care le ia; să aplice standardele de compor- Prof. Stoiconi Claudia Colegiul Economic al Banatului Montan, Reşi a
tament tuturor elevilor, cu consecven ă.
În plus, profesorul modern are nevoie de sprijinul părin ilor elevilor, de cunoştin e psihologi- No iunea de management al instruirii intervine când profesorul se află în postura
ce solide şi de intui ie psiho-pedagogică, pentru a putea diagnostica şi trata comportamente- de a coordona spa iul, materialele, echipamentele aferente, kinetica şi proxemică elevilor,
le inadecvate; de influen a pozitivă a directorului, de impunerea unor măsuri stricte de res- precum şi a materialului de studiu propriu-zis, integrate într-o arie curriculară sau într-un
pectare a disciplinei. program de studiu.
Deşi ieşirea din conformismul infantil îmbracă forma multor striden e, excentrici- Deprinderi manageriale ale procesului instructiv:
tă i, nesupuneri, cu timpul adolescentul va realiza penibilul situa iei şi faptul că doar integra- 1. Managementul ritmului procesului de instruire se referă la modul în care
rea e calea de emancipare şi valorizare. profesorul coordonează şi direc ionează ritmul activită ilor în timpul orei:
Să-l ajutăm, pentru aceasta, orientându-l spre un ideal în via ă, nu numai profe- • evitarea discontinuită ii
sional, ci şi un el duhovnicesc, spre împlinirea lui sufletească. Educa ia religioasă poate • schimbarea bruscă a tipului de activitate- în acest caz profesorul intervine brusc
ajuta foarte mult spre aplanarea acestor comportamente deviante, supărătoare. într-o activitate în desfăşurare, nu anun ă şi oferă anumite sugestii pentru o altă
activitate;
Bibliografie • abandonarea temporară a unui tip de activitate- profesorul abandonează pentru
- „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele didactice", Coordonator moment activitatea, trece la alta şi apoi revine la cea ini ială;
Constantin Cucoş, Editura Polirom, 1998; • abandonarea unui tip de activitate înainte de finalizarea acesteia- profesorul
- „Profesorul - între autoritate şi putere", Emil Stan, Editura Teora, Colec ia „Psihologie abandonează o activitate, trece la alta şi nu mai revine la prima.
aplicată", 1999; • evitarea încetinirii ritmului
- „Experien a duhovnicească şi cultivarea puterilor sufleteşti. Contribu ii de metodo- • supraîncărcarea- intervine în momentul în care profesorul este prea plictisitor;
logie şi pedagogie creştină.", Pr. Dr. Eugen Jurca, Editura Marineasa, Timişoara, 2001. • supraîncărcarea prin exces de explica ii- profesorul acordă prea mult timp explica-
iilor;
• supraîncărcarea prin exces de amănunte- profesorul devine preocupat de detalii,
ÎNVĂ AREA PRIN COOPERARE – PREDICTOR
în detrimentul ideii principale;
AL REUŞITEI ŞCOLARE
• încetinirea ritmului prin utilizarea excesivă a materialului şi echipamentelor aferen-
te- profesorul utilizează în mod excesiv materialele didactice, elevii fiind distraşi
Prof. Liana Moldovan, Grădini a Nr. 6 Bistri a
de la con inutul comunicat;
Prof. Bofă Veta, CSEI NR 2, Bistri a
• fragmentarea inutilă a activită ii- o activitate este prezentată fragmentat, deşi na-
Învă area prin cooperare a apărut oarecum ca o reac ie la învă area (şi evalua- tura ei nu implică acest lucru.
rea) de tip competitiv, care promovează, întăreşte numai pe acei elevi care înregistrează 2. Promovarea activită ilor în grup:
constant succes în învă are. Pentru ceilal i...un eşec produce (de cele mai multe ori) alte - managementul tipului de grup cu care se lucrează
eşecuri. Deşi opinia potrivită căreia climatul afectiv din colectivele de elevi are o contribu ie - managementul responsabilitatilor la nivel de grup
hotărâtoare la ob inerea unor performan e superioare este larg răspândită, mediul şcolar - managementul aten iei
cunoaşte, în general, o organizare competitivă. Mul i profesori consideră că numai rela iile Evitarea satura iei (plictisului):
competitive dau naştere unei motiva ii adecvate. În prezent, în pedagogie şi în psihologia - prezentarea progresiva a materialului de studiu;
educa iei există o dispută cu privire la avantajele pe care le oferă cele două practici educati- - varietatea;
ve folosite în propor ii diferite în şcoli; competi ia şi cooperarea. Studii recente arată că elevii - provocarea.
lucrează, în condi ii de cooperare, în grupuri ce au o sarcină de învă are comună, numai 3. Prezentarea succesivă a activită ilor şi integrarea activită ilor instructive su-
4,6% din timpul pe care îl petrec în clasă. Se semnalează că, în mod tradi ional mediul şco- plimentare:
lar se constituie ca un mediu competitiv, resim it de către elevi datorită manierei de notare - coordonarea recapitulării zilnice a materiei
practicate de majoritatea profesorilor, care are darul de a stimula competi ia. Alternativa - coordonarea recapitulării prezentărilor/ lec iilor propriu-zise
recomandabilă la această modalitate nu este notarea individualizată, care se realizează prin - coordonarea lucrului individual in clasa:
a. prezentarea sarcinilor de lucru
12 109

13. bagajului bogat de cunoştin e pe care trebuie să îl posezi in material de lucru uşor de asimi- « încercarea de raportare a rezultatelor ob inute de elevi, la alte rezultate individuale, reali-
lat de către copii, presupune adaptabilitate, flexibilitate si capacitate de inova ie. zate de aceeaşi elevi, în timp »
Exper i în managementul clasei şi educatori cu experien ă au ajuns la concluzia (Cucoş, 1996), ci una care să încurajeze colaborarea.
că deciziile pe care profesorii le iau în legătură cu alegerea liberă de către elevii lor a locuri- Caracteristicile de bază ale învă ării prin cooperare sunt:
lor în bancă şi cu aranjarea fizică a clasei pot avea un impact major asupra disciplinei clasei • Obiectivele de grup;
şi asupra eficacită ii instruirii. In mod ideal, clasa ar trebui să poată fi frecvent reamenajată • Responsabilitatea individuală;
în func ie de mărimea grupului de elevi, de momentul zilei, de sarcina pe care o au de înde- • Asigurarea şanselor egale de succes pentru fiecare membru al grupului;
plinit, de comportamentul copiilor. Câteva principii de bază ale aranjării clasei sunt: elevii • Focalizarea pe sarcină;
aşeza i în băncile din spatele clasei vor fi mai tenta i să vorbească între ei şi să nu fie aten i • Comunicarea deschisă, sinceră a unor informa ii semnificative între participan i;
la lec ii; aşezarea sub formă de rânduri reduce posibilitatea de interac iune; copiii îşi for- • Accentuarea asemănărilor şi minimalizarea diferen elor dintre membri;
mează uşor obiceiuri şi de aceea le va plăcea să stea în acelaşi loc; unii colegi sunt izola i în • Atitudinea pozitivă a membrilor grupului (între ei, unul fa ă de ceilal i).
afara grupului de către colegii lor iar o aşezare inteligentă în bănci poate reduce impactul O modalitate de a-i obişnui pe elevi să lucreze în grupuri este ca aceştia să des-
acestei izolări; ar trebui luată în considerare posibilitatea desfăşurării de activită i în care făşoare o serie de activită i „de practică” pentru a realiza o sarcină prin colaborare. Prin
copiii să se ridice de la mese - copiii vor arăta mai mult interes, mai multă aten ie, dacă nu exerci ii de construire a echipelor în care elevii realizează ceva împreună, se gândesc la un
vor mai avea de ce să se sprijine; re-aranjarea clasei poate rezolva problemele de compor- subiect de interes sau rezolvă o problemă, aceştia exersează abilită ile de care au nevoie
tament. pentru a lucra bine în grupuri. Aceste activită i ajută la stabilirea unor norme de
Există diverse posibilită i de amenajare a clasei în ceea ce priveşte modul de comportanment dorite şi asigură feedback-ul necesar grupurilor. Alocarea de timp pentru a
aşezare al elevilor în bănci, cu influen ă directă asupra modului în care aceştia vor comunica le arăta elevilor cum să lucreze bine cu colegii poate face învă area prin cooperare mai
şi interrela iona. După cum spune Dr. Fred Jones, autorul căr ii ‚Tools for Teaching’ „ideea eficientă şi mai productivă.
de bază este ca un bun aranjament al băncilor într-o clasă este cea mai ieftină formă de Beneficiile grupării elevilor pentru a învă a prin cooperare depăşesc cu mult orice dezavan-
management al clasei. Este disciplină gratis!”. Mobilitatea profesorului ar trebui să fie scopul taj. Prin utilizarea acestor strategii, vor avea de câştigat nu numai elevii, ci şi învă ătorii, prin
oricărei modalită i de aranjare a unei clase, însă trebuie să se ob ină un echilibru între im- crearea unui mediu centrat pe elevi, în care toată lumea interac ionează şi lucrează bine
presia de stăpân al teritoriului pe care o lasă profesorul şi nevoia elevilor de a se sim i în împreună.
largul lor.
Un alt model este cel al ‚mesei de şedin ă’. Acest model subliniază rolul grupului BIBLIOGRAFIE
mai presus decât cel al individului, aducând elevii laolaltă, dar presupune un efort mai sus i-
• Cosmovici A., Iacob, L.(2008) - “ Psihologie şcolară”- Polirom, Bucureşti;
nut de concentrare. Dispunerea băncilor în semicerc sau oval duce la favorizarea interac iu-
• De Peretti A., Legrand J.A., (2001)“ Tehnici de comunicare” Polirom, Bucureşti;
nilor permanente şi activismului, încurajând fiecare elev în parte să se implice. Este modul
ideal pentru desfăşurarea unei lec ii sub formă de dezbatere. • Pânişoară, I.O.(2009) “ Profesorul de success - 59 de principii de pedagogie practică”,
Rolul comunicării non-verbale nu poate fi nici el neglijat. Acest fel de comunicare Polirom, Bucureşti
este realizat de obicei în mod subconştient, îl folosim fără să ne gândim la el şi de aceea se
şi spune că limbajul corpului nu minte. Dacă profesorii sunt aten i la limbajul trupului trans-
mis de către elevi, ei îşi vor da seama când elevii sunt plictisi i sau confuzi, putând să îşi CE ÎNSEAMNĂ CONCEPTUL DE MATURITATE ŞCOLARĂ
adapteze astfel stilul. Toate acestea sunt posibile doar printr-un management bun al spa iu-
lui, printr-o aranjare optimă a clasei astfel încât profesorul să aibă un contact permanent cu Prof. consilier Marton Eniko
to i elevii pentru ca aceştia să nu se poată substrage sarcinilor de lucru, astfel încât prin Grădini a „Albă ca Zăpada” Beclean
feed-back-ul primit de la elevi să îşi poată regla în mod continuu modul de ac iune, stilul de
predare, con inutul. Învă ămîntul şcolar cere nu numai capacită i intelectuale generale potrivite vârstei
copilului ci înainte de toate acomodarea cu cerin ele noi, integrarea conştientă în mediul şi
Bibliografie: procesul de învă ământ din şcoala.
1. Barnes, Douglas, From Communication to Curriculum, Penguin, Harmondsworth, E nevoie deci de o maturitate şcolară a personalită ii, o dezvoltare fizică şi psihică
Middlesex, 1976 adecvată, pentru ca munca în şcoală să fie eficace.
2. Curzon, L. B., Teaching in Further Education: an outline of principles and practice, În dezvoltarea copilului maturitatea fizică şi psihică nu merg întotdeauna mână în
fifth edition, Cassell, 1997 mână; se poate întâmpla ca un copil bine dezvoltat fizic să nu fie şi psihic pregătit pentru a
3. Pânişoara, Ovidiu-Ion, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2004 începe şcoala sau invers. Maturitatea şcolară a copilului de 6-7 ani arată sfârşitul unui pro-
108 13