1. TESUTURILE CONJUNCTIVE
Generalitati
-
Este alcatuit din celule conjunctive si matrice extracelulara care include si fibrele conj. si subst. fund.
-
Tesuturile conjunctive sunt bine vascularizate si inervate
-
Markerul imunohistochimic al celulelor conjunctive este vimentina
-
Intra in structura maj. organelor si real. leg. intre dif. tipuri de t. sau intre celulele aceluiasi tesut
-
In t. conjunctiv au loc procese metabolice complexe, pe baza schimburilor active de substante cu sangele
si lichidele interstitiale
-
Cantitativ difera de la un organ la altul
o bine reprezentat in piele si oase
o mai redus in organele parenchimatoase(ficat, pancreas, SNC)
-
Aspectul tesutului conj. In MO se caracterizeaza prin:
o Aparenta dezodrine celulara si fibrilara
o
Celulele conjunctive nu vin in contact intre ele si nu realizeaza jonctiuni de tip desmozomal,
occludens si adherens(exceptie fac miofibroblastele)
o Celularitatea este polimorfa si multifunctionala
o In spatiile intercelulare se afla substanta fundamentala, fibrele conjunctive si lichid tisular
o Pe sectiunile histologice se observa celule si fibre
Histogeneza
-
Au originea din mezoderm
-
Exceptia reprezentata de t. conj. din reg. capului(unde celulele progenitoare ale t. conj. deriva
din ectoderm, pe calea crestelor neurale)
-
In perioada embrionara prin proliferarea si migrarea celulelor mezodermice si a celulelor specifice din
crestele neurale, se dezvolta tesutul conjunctiv embrionar(se numeste tesut mezenchimal)
-
Maturarea mezenchimului da nastere la:
o Membrane seroase ale organismului
o Tesuturilor musculare
o Elementelor sistemelor vascular si urogenital

2. o Forme variate de tesut conjunctiv
Clasificarea tesuturilor conjunctive
-
Dupa rolul pe care il indeplinesc:
 Tesuturi conjunctive embrionare
 Tesuturi conjunctive propriu-zise
 Tesuturi conjunctive specializate
o Tesutul conjunctiv embrionar, reprezentat de:
 tesutul mezenchimal(se gaseste la nivelul embrionului si fatului)
 tesutul conjunctiv mucos(in cordonul ombilical)
o Tesutul conjunctiv propriu-zis, reprezentat de:
 Tesut conjunctiv lax
 Tesut conjunctiv dens(cu varietatile sale: dezordonat si ordonat)
• Intra in alcatuirea aponevrozelor, tendoanelor, ligamentelor
o Tesutul conjunctiv specializat, reprezentat de:
 Tesutul reticular
 Tesutul adipos
 Tesutul cartilaginos
 Tesutul osos
 Tesuturile conjunctive dentare(pulpa dentara, cementul si dentina)
 Sangele

3.  Tesutul mieloid
 Tesutul limfoid
-
In functie de elementul predominant:
o Tesuturi conjunctive dominant celulare
 Tesut conjunctiv adipos
 Tesut conjunctiv mieloid
 Tesut conjunctiv lmfoid
o
-
Tesuturi conjunctive dominant fibroase – tesutul conjunctiv dens(ordonat/dezordonat)
Dupa consistenta substantei fundamentale
o Moi – tesutul conjunctiv lax
o Semidur – tesutul cartilaginos
o Dur – tesutul osos
-
In unele cazuri, tesuturile conjunctive formeaza organe individualizate cum ar fi tendoanele si oasele
-
In alte cazuri, tesutul conjunctiv reprezinta doar un strat din structura unor organe(axul conjunctiv al
membranelor seroase – pleura, pericard, peritoneu[PPP], mezenter,epiplon)
Celulele tesutului conjunctiv
-
Se clasifica in functie de mobilitate
o Fixe

4. o Mobile
-
Celulele fixe
o Au mobilitate limitata la tesutul conjunctiv, fiind relativ stabile
o Pot fi considerate rezidenti permanenti ai tesutului conjunctiv(datorita stabilitatii)
o Reprezentate de:
 Celula mezenchimala, celula reticulara
 Fibroblastul – fibrocitul(impreuna cu miofibroblastul)
 Mastocitul, adipocitul si pericitul
-
Celulele mobile(sau tranzitorii)
o
Provin din sangele circulant si migreaza la nivelul t. conj ca raspuns la stimuli specifici
o Reprezentate de:
 Monocitele, macrofagele, limfocitele, plasmocitele
 Granulocitele(NE si EO)
Celulele fixe
1. Celula mezenchimala
-
Origine si localizare
o Deriva din mezoderm
o Numarul de celule se reduce la adult
o
-
Celulele mezenchimale de la adult isi pastreaza caracterul de celula multipotenta(se diferentiaza in
mai multe tipuri de celule: lipoblast[adipocit], celula musculara, pericit, precursor hematopoietic
Morfologie
o Au forma stelata, prezinta prelungiri citoplasmatice ce formeaza o retea in ochiuri(in ele exista
matrice extracelulara bogata)
o Prelungirile citoplasmatice sunt lungi, subtiri, stabilesc jonctiuni tip gap
o Au nucleu mare, localizat central, forma rotunda/ovala, cu cromatina fina si 2-4 nucleoli

5. o Citoplasma este bogata, slab bazofila cu prelungiri efilate, fara incluziuni/organite nespecifice
-
Functii
o Realizeaza citogeneza(capacitate de diferentiere intr-o varietate de celule specializate)
2. Celula reticulara
-
Origine
o Provin din celulele mezenchimale
-
Localizare
o La fat intra in constitutia
 tesutului reticular din stroma maduvei osoase hematogene

o
-
organelor limfopoetice(exceptie timusul, mucoasa respiratorie si mucoasa digestiva)
La adult persista in stroma organelor limfoide si a maduvei osoase hematogene
Se pot clasifica in:
o Celule reticulare non-fagocitare(cu rol de sustinere)
o Celule reticulare fagocitare(cu rol fagocitar)
 Cele fagocitare prezinta structura asemanatoare celulelor non-fagocitare dar la nivelul
citoplasmei sunt frecvente incluziunile si vacuolele cu resturi nucleare si hematice
-
Identificare:
o Celuele non-fagocitare sunt intens pozitive pentru fosfataza alcalina, negative sau slab pozitive la
alfa-naftol-acetat-esteraza si negative pentru fosfataza acida, fier si r.PAS
-
Functii:
o Celulele non-fagocitare participa la sustinerea componentei parenchimatoase a organelor
hematolimfopoetice
o Celulele reticulare sintetizeaza unele componentei ale matricei extracelulare cum ar fi colagenul
tip I si III, laminina si GP
o Celulele reticulare sunt implicate in reglarea microclimatului necesar hematopoezei, prin legarea
de celulele hematopoetice si prin sinteza de substante implicate in controlul
hematopoezei(fibronectina, hemonectina, factori de crestere si molecule de adeziune

6. o Celulele fagocitare endociteaza detritusuri celulare rezultate in urma procesului de diferentiere a
elementelor figurate
o Celulele reticulare se pot diferentia in alte tipuri celulare ale t. conj. cu o rata lenta de reinnoire
3. Fibroblastul, fibrocitul, miofibroblastul
a. Fibroblastele
-
Reprezinta principalele celule ale tesutului conjunctiv
-
Reprezinta forma tanara, activa a celulei, iar fibrocitele forma de repaus functional
-
Origine
o La fat, fibroblastele deriva din celulele mezenchimale
o La adult deriva din fibroblaste preexistente
o Prezinta o capacitate mitotica mare
-
Localizare
o Frecvent observate in tesutul conjunctiv lax(in imediata apropiare a fibrelor de colagen)
-
Morfologie si identificare
o Sunt evidentiate mai greu, fiind identificate dupa aspectul nucleului
o Nucleul este oval, eucromatic cu 1-2 nucleoli
o Deseori, celulele sunt alungite sau stelate, palid bazofile cu limite citoplasmatice imprecis delim.
o Prezinta prelungiri groase putin ramificate
o In coloratia AT, la nivelul citoplasmei uneori pot exista incluziuni de tip granular
o Granulatiile sunt metacromatice(granulatiile sunt GAG sintetizati de fibroblaste)
o In ME:
 Contin nucleu localizat central cu citoplasma bogata, RER abundent, Golgi,mitocondrii
centrioli, microtubuli si microfilamente

plasmalema are receptori pentru insulina, lipoproteine si factor de crestere fibroblastic

7. -
Functii
o Realizeaza fibrilogeneza(macromoleculele de procolagen rezultate intracelular sunt exocitate in
mediul intercelular unde agrega in fibre si fascicule fibrilare, cimentate prin intermediul GAG)
o Sintetizeaza precursorii fibrelor de colagen, de reticulina si elastice
o Formeaza proteinele matricei extracelulare: macromoleculele de colagen, elastina si complexele
glicoproteice din compozitia substantei fundamentale
o Sintetizeaza interferon tip I(o GP cu activitate antivirala si antitumorala)
o In t. conj. lax, au mobilitate limitata, influentata de factori chemotactici, colagen, fibronectina,
laminina si peptide derivate din elastina
o Modulatia:
 Reprezinta capacitatea reversibila de modificare a aspectului morfologic in fct. de mediu
 Ingloband grasimi, pigmenti sau alte particule, fibroblastele pot lua aspect de adipocite,
macrofage sau celule pigmentare
o Sunt hormonosensibile, activitatea lor fiind stimulata de h. hipofizari; inhibata de ACTH,cortizol
o Isi pastreaza potentialul de regenerare, proliferarea lor avand loc sub influenta factorului de
crestere FGF(mai evident in jurul plagilor in curs de cicatrizare)
b. Fibrocitele
-
Reprezinta forma matura, mai putin activa a fibroblastelor
-
Mai mici ca fibroblastele, alungite, fusiforme, cu extremitati efilate si prelungiri rare si scurte
-
Nucleul este heterocromatic
-
Contine putine organite, citoplasma contine numerosi lizozomi si este acidofila
-
Functii
o Au capacitate limitata de sinteza
o Daca sunt stimulate pot redeveni fibroblaste
c. Miofibroblastele

8. -
Sunt celule conjunctive ce prezinta proprietati contractile cu caracteristici comune fibroblastelor si
celulelor musculare netede
-
Origine
o Pot proveni din fibroblaste, pericite sau celule musculare netede
-
Localizare
o Prezente in axul vilozitatilor intestinale, in septurile alveolare, in constitutia capsulei si
trabeculilor splenici, in structura capsulei renale, in componenta excterna a tesutului conjunctiv
din jurul tubilor seminiferi si in tesutul de granulatie de la nivelul plagilor in curs de vindecare
-
Morfologie
o Sunt celule alungite sau stelate si nu pot fi diferentiate de fibroblaste
o Se dispun izolat in tesutul conjunctiv, desi prezinta prelungiri citoplasmatice ce vin in contact prin
jonctiuni de tip gap cu prelungirile altor miofibroblaste
o In ME:
 In citoplasma prezinta RER, complex Golgi si vimentina, fascicule longitudinale de
filamente de actina si corpi densi(structuri similare cu cele din celulele musculare netede)
 Uneori in citoplasma pot exista filamente de desmina si miozina
 Nucleul are un contur neregulat(caracteristic celulelor care se contracta)
 Miofibroblastele difera insa de celulele musculare netede prin absenta laminei bazale
-
Functii
o Participa la contractia vilozitatilor intestinale(impreuna cu celulele musc. netede=> m. vilozitar)
o Prin contractie, miofibroblastele din splina ajuta la eliberarea in torentul sanguin a eritrocitelor
o In jurul tubilor seminiferi au capacitate de a produce precursori de colagen
o
Faciliteaza deplasarea spermatozoizilor spre rete testis
o Sunt implicate in contractia plagilor(mai numeroase in special la niv. t. de granulatie care se
formeaza in timpul proceselor respiratorii)
o Exista fibroblaste modificate adaptiv in conditiile unor stimuli specifici
4. Pericitul

9. -
sunt celule care la adult au rolul celulelor mezenchimalte nediferentiate
-
Origine
o Deriva din celulele mezenchimale
-
Localizare
o
Localizate in jurul capilarelor si al venulelor postcapilare=>o retea 3d discontinua
o Sunt inconjurate de lamina bazala ce se continua cu lamina bazala capilara=>pericitele nu sunt cu
adevarat localizate in t.conj. ci in grosimea membranei bazale endoteliale
o In venulele postcapilare, pericitele invelesc vasul aproape complet
-
Morfologie
o In MO, in coloratii uzuale se disting greu de celulele endoteliale(ce delimiteaza lumenul capilar)
o In ME, pericitele au caracteristici citoplasmatice comune cu celulele endoteliale din vase
o Au 15-20 um diametru, forma stelata(datorita prelungirilor care vin in contact cu endoteliul)
o Citoplasma contine mitocondrii si veziculele
o Realizeaza jonctiuni de tip occludens cu celulele endoteliale
-
Identificare
o Se identifica dificil cu coloratiile uzuale
o Pot fi puse in evidenta prin impregnare argentica
o Citoplasma prezinta reactie pozitiva intensa pentru NADH-diaforaza
o Imunohistochimic, pozitive la anticorpi anti-actina muschi neted si anti-vimentina
-
Functii
o Sunt implicate in dinamica vaselor mici si st. in acelasi timp elemente fagocitare active
o Au rol important in angiogeneza
o
Reprezinta celule de rezerva(deoarece se considera ca fibroblastele, pericitele si celulele
endoteliale la nivelul tesutului conjunctiv lezat se divid si dau nastere unor celule care intra in
constitutia tesutului conj. nou format si a vaselor sanguine)
o Au rol de progenitori mezenchimali multipotentiali(la nivelul capilarelor din retina se diferentiaza
in numeroase fiboblaste, adipocite, condrocite si osteoblaste)

10. 5. Mastocitul
-
Origine dubla: mezenchimala si medulara
o Ele formeaza o populatie celulara heterogena in care se disting 2 mari categorii de celule
o
Prima categorie - Mastocitele derivate din celulele stem medulare(linie comuna cu a bazofilului,
sensibile la IL-3 si la factorul de stimulare a coloniilor-CSF)
 Se observa in special in lamina propria a mucoaselor(poarta numele de mastocite asociate
mucoaselor – MMC)
o A doua categorie – mastocitele care isi indeplinesc functiile independent de actiunea IL-3 si CSF
 Sunt situate in t. conj. perivascular, intermuscular si in derm, denumite mastocite asociate t.
conj.(CTMC)
o Totusi, o parte din mastocite deriva din tesutul mezenchimal
 Pot fi identificate din a 12-a saptamana de viata intrauterina
 Numarul lor scade dupa nastere cand devin mature prin elaborarea de granule specifice
 Mitozele sunt observate in mod exceptional in mastocitele tisulare
-
Localizare
o Pot fi identificate in epitelii, meninge, lichid peritoneal sau maduva hematogena
o Ocazional a fost observat si in SNC si in sangele circulant
o In t. conj. mastocitele sunt dispuse perivascular(in special in lamina propria a tubului digestiv, a
vezicii urinare, a sistemului respirator, dar si printre fibrele musculare ale uterului)
o In piele, mastocitele sunt numeroase in derm(imediat sub MB), in jurul foliculilor pilosi, al
glandelor sudoripare si printre adipocitele din tesutul celular subcutanat
o In intestinul subtire sunt localizate in jurul glandelor intestinale din lamina propria
o In SNC sunt localizate in meninge, plexuri coroide, exceptional in cortexul cerebral
-
Morfologie
o Sunt celule cu diametru intre 5-25 um, cu forma alungita, rareori stelata sau rotunda
o Prezinta nucleu dispus central, heterocromatic, fara nucleol

11. o Citoplasma este bogata, ocupata de numeroase granule specifice, bazofile cu dubla membrana
o Granulele au 1-3 um in diametru, rotunde, egale, adesea mascand nucleul
o Citoplasma contine si organite nespecifice: aparat Golgi, mitocondrii, 2 tipuri de microfilamente,
microtubuli(ambele formate din proteine contractile asociate granulelor)
o Membrana citoplasmatica a mastocitelor prezinta neregularitati, prelungiri groase, neramificate,
rezultate din degranulare
o La nivelul plasmalemei exista numerosi receptori(cei mai importanti fiind pentru legarea IgE)
-
Compozitia chimica:
o Aminele biogene – histamina, serotonina, dopamina
o GAG – heparina, condroitin sulfatii, dermatan sulfatul, keratan sulfatul si acidul hialuronic
o Leucotrienele
o Factorii chemotactici – pentru NE si EO(NCF,ECF), pentru BA(BCF) si PAF
o Factori de crestere – VEGF, FGF
o Enzime specifice – triptaza, chimaza
o
o
-
Mediatori – IL-4/5/6/8 si factori de crestere – TNFα si prostaglandina D
h.CSR+estrogeni scad nr. de mastocite=>degranularea; STH+TSH cresc nr mastocitelor=> regranulare
Identificare
o Nu pot fi evidentiate pe sectiuni cu coloratii uzuale(HE si tricrome)


-
Puse in evidenta de afinitatea granulelor pentru AT, AA, safranina, thionina
Imunohistochimic puse in evidenta prin subst. spec. : triptaza mastocitara, chemotriptaza
Functii
o Participa la reactiile imune prin receptorii membranari pentru IgE
o Sintetizeaza GAG din substanta fundamentala si pe cei necesari agregarii fibrelor conj.
o Participa la dinamica vasculara prin aminele biogene sintetizate
o
Participa la procesele alergice si starile de soc prin sinteza de aminebiogene,enzime, leucotriene
o Controleaza lipogeneza prin eliberare de heparina(subst. ce participa la sinteza de
lipoproteinlipaza si controleaza lipoliza prin serotonina care actioneaza asupra lipazei)

12. o Controleaza si modeleaza activitatea tuturor celulelor tesutului conj. prin interrelatiile cu vasele
sanguine, nervii si sistemul endocrin, mediind in acelasi timp si activitatea secretorie glandulara
o Sunt implicate in formarea de noi vase sanguine atat in conditii normale cat si patologice
6. Adipocitul(lipocitul, celula grasa)
-
Adipocitele sunt celule conjunctive specializate in stocarea grasimilor neutre
-
Reprezinta principalele celule ale t. adipos dar pot exista si in grupuri mici sau izolat in t. conj. lax
-
Clasificarea se face in functie de culoarea pe suprafata de sectiune:
o Adipocite albe-galbene(sau uniloculare)
o Adipocite brune(sau multiloculare)
a. Adipocitul alb-galben sau unilocular
-
Origine
o Deriva din celulele stem mezenchimale trecand prin stadiul de lipoblaste
o In a 30-a sapt de viata i.u., celulele mezenchimale determinate genetic sa devina adipocite incep sa
sintetizeze lipide si sa le depuna in citoplasma
o Incluziunile lipidice inconjoara nucleul oval si eucromatic, localizat central
o
Initial aceste celule se gasesc de-a lungul vaselor sanguine mici(numite lipoblaste)
o
Lipoblastele sunt celule alungite, au numeroase prelungiri citoplasmatice(contine RE si aparat
Golgi bine dezvoltat); cu timpul apar in citoplasma vezicule de pinocitoza iar in jurul lipoblastelor
se dezvolta o lamina externa; ulterior globulele de grasime cresc in nr. si dim. se extind spre ambii
poli celulari, umpland citoplasma=>devin ovale
o
In ultimul stadiu al diferentierii celulele cresc in dim.=>devin sferice
o Prin unirea tuturor incluziunilor din citoplasma si constituirea unei incluziuni unice ce ocupa zona
centrala a celulelor, nucleul si citoplasma sunt impinse la periferie realizandu-se aspectul celulelor
complet diferentiate, mature, numite adipocite uniloculare/albe sau lipocite
o La adult, numarul de adipocite este relativ constant, dezvoltarea fiind legata de acumularea
lipidelor =>adipocitele nou-formateprovin din fibroblaste si macrofage, prin incarcarea acestora cu
picaturi lipidice

13. -
Localizare
o Sunt grupate in jurul vaselor sanguine din stroma conjunctiva a organelor parenchimatoase
formand tesutul adipos, organizat in lobuli si paniculi adiposi, separati prin septuri conjunctive
fibroase
-
Morfologie
o Sunt celule de dim. mari, diametru de 50-150 um, forma rotunda sau ovala
o Citoplasma contine o singura incluziune lipidica ce impinge nucleul si organitele citoplasmatice la
periferia celulei
o Citoplasma perinucleara a adipocitului matur contine ribozomi, complex Golgi, RER, REN,
mitocondrii, lizozomi, peroxizomi, microfilamente si filamente intermediare
-
Functii
o Realizeaza lipogeneza, lipoliza si sinteza de elemente ale matricei conjunctive si de h. steroizi, de
factori de crestere si de factor de necroza tumorala
b. Adipocitele brune sau multiloculare
-
Origine
o Deriva din celulele mezenchimale
o Diferentierea si proliferarea adipocitelor brune se afla sub controlul direct al norepinefrinei
o
-
Norepinefrina regleaza direct expresia genei UPC-1 ce se afla doar la nivelul adipocitelor brune si
codifica proteina mitocondriala specifica UPC-1(numita proteina de decuplare); in acelasi timp
protejeaza adipocitele brune prin inhibarea apoptozei
Localizare
o La om imediat dupa nastere sunt numeroase
o Datorita raportului mare dintre suprafata si masa corporala a nou-nascutilor, pierderile lor de
caldura sunt crescute si necesitatile lor sunt mai mari decat ale adultilor;
o
Ulterior, dupa prima decada, tesutul adipos brun dispare din maj. reg., cu exceptia zonelor din
jurul rinichilor, suprarenalelor, aortei cat si de la nivelul gatului si mediastinului

14. -
Morfologie
o Au forma poliedrica, dimensiuni mai mici ca adipocitele albe
o Nucleul este rotund, situat central
o Citoplasma contine multiple incluziuni lipidice de diferite dimensiuni(de aceea s.n. multilocular)
o Citoplasma periglobulara are mitocondrii bogate in citocromi=>culoarea bruna a lipidelor de
rezerva
-
Functii
o Activitatea metabolica este determinata de norepinefrina(stimuleaza termogeneza)
o Servesc ca sursa de lipide
o Eliberarea de lipide cu formarea ulterioara de caldura se real. sub influenta stimulilor din SNVS
o Activitatea termogenetica este reglata de proteina UPC-1 care det. ca oxidarea mitocondriala a
acizilor grasi sa nu se mai formeze ATP ci caldura
o Activitatea proteinei UPC-1 creste in timpul stresului termic determinat de frig
-
Identificare
o Imunohistochimic, citoplasma este pozitiva la S100
Celulele mobile
a. Macrofagul(histiocitul)
-
sunt celule mobile ale tesutului conj. cu functie fagocitara
-
Origine
o Deriva din monocitele sanguine(la randul lor au originea in celulele stem din MH)
o Monocitele circula in sangele periferic ~72h->trec in t.conj=>apoi se transforma in macrofage(si
au o durata de viata cateva luni); Macrofagele isi pastreaza capacitatea de diviziune
o Histogeneza -> cand intalnesc corpi straini de dim. mari, macrofagele fuzioneaza pentru a forma
celule gigante multinucleate(acestea sunt celule de talie mare ce contin 20-100 nuclei in citopl)
-
Localizare
o Localizate in special in t. conj. din lamina propria a organelor cavitare
o Mai pot fi intalnite la niv. dermului cu dispozitie perivasculara si in stroma organelor parenchim.

15. -
Morfologie
o Au 15-20 um diametru(marimea este variabila, in stransa legatura cu functia)
o Celulele cu diametrul mare sunt si cele mai active functional
o Au forma rotunda/ovala/neregulata, cu numeroase falduri si prelungiri citoplasmatice scurte si
neramificate(pot fi observate in ME) iar acestea se dispun in jurul materialului ce tre’ endocitat
o Nucleul este rotund/reniform, localizat central sau excentric fara nucleol evident
o Membrana nucleara prezinta numeroase incizuri
o Citoplasma contine lizozomi si fagozomi=>este acidofila si are aspect vacuolar, mai contine
complex Golgi, RER, REN, mitocondrii, vezicule secretorii/de endocitoza si corpi reziduali
-
Identificare
o Daca nu prezinta substante fagocitate sunt greu de identificat pe preparate uzuale
o Sunt utilizate rosu neutru, carmin litinat sau albastru tripan
-
Functii
o De fagocitoza prin intermediul lizozomilor si prelungirilor citoplasmatice
o De aparare datorita fagocitozei nespecifice si specifice

Fagocitoza nespecifica(sau non-imunologica)=opsonizarea prin care opsoninele invelesc
particulele de fagocitat iar complexele formate cu fibronectina se leaga de receptorii
macrofagelor apoi sunt endocitate

Fagocitoza specifica(imunologica)=mediata de IgG, IgM si fractiunea C3 a
complementului; etapele:
• Endocitarea produsului prin pseudopode=>endozomul(fagozomul)
• Fuzionarea fagozomului cu lizozomi primari=>fagolizozomi
• Degradarea produsilor din fagolizozomi(prin intermediul hidrolazelor acide);
compusii nedigerabili se numesc corpi densi si sunt exocitati
o Participa si la realizarea raspunsului imun al organismului prin sinteza de monokine, fractiuni ale
complementului, interferon, lizozim, factor activator al plasminogenului, factor de stimulare a
coloniilor din MOH
o Au abilitatea de a pastra in vacuolele citoplasmatice anumite tipuri de antigene(ex. Bacilii Koch)
o Intervin in degradarea pigmentilor biliari si pot acumula pigmenti melanici, hematina, grasimi

16. b. Limfocitul
-
Sunt celule migratorii, implicate in realizarea raspunsului imun local
-
Origine
o Provin din sange
-
Localizre
o In t. conj. din lamina propria a organelor cavitare(antru, apendice, colon)
o In t. conj. din derm si in stroma unor organe parenchimatoase(glande salivare)
o In restul tesuturilor conjunctive, numarul limfocitelor este redus
-
Morfologie
o Sunt cele mai mici celule mobile
o Au nucleu rotund, heterocromatic
o Citoplasma bazofila, dispusa perinuclear
-
Functii
o Sunt numeroase in lamina propria a organelor sistemelor gastrointestinale si respiratorii (implicate
in fenomenele de aparare contra agentilor patogeni interni si externi si a subst. care trec prin
epiteliu venind din mediul extern)
c. Plasmocitul
-
Sunt celule care sintetizeaza anticorpi si deriva din limfocitele B
-
Origine
o Dupa diferentierea din limfocitele B, au o durata de viata de ~10-30 zile
-
Localizare
o Sunt frecvente in t. conj. al organelor tubulare si cavitare ale organismului
o In stroma glandelor salivare, in ganglionii limfatici si in tesutul mieloid
-
Morfologie
o Sunt celule ovale, au diametru de 20 um
o
Citoplasma bogata, intens bazofila(datorita RER bine reprezentat)

17. o In zona paranucleara, citoplasma este cromofoba datorita complexului Golgi
o Nucleul este sferic, excentric in celula, dimensiuni mai mari decat nucleul limfocitului
-
Functii
o Are rol de a sintetiza anticorpi
d. Granulocitele neutrofile si eozinofile
-
Origine
o sunt celule din categoria migratorie, care trec din sange in tesutul conjunctiv
-
Localizare
o NE si EO se observa in lamina propria digestiva/respiratorie/uterina si in mucoasa vaginala
-
Morfologie
o NE
 Usor de identificat cu ajutorul coloratiilor uzuale
 Nucleul – segmentat cu 2-5 lobi nucleari legati intre ei printre filamente fine de cromatina
 Citoplasma – palid colorata, slab acidofila
 Granulatiile NE se observa foarte rar sau deloc(forma rotunda in sangele circulant)

18.  cand parasesc vasul sanguin, emit pseudopode si devin neregulate sau chiar fusiforme
o EO
 Diametru de 12-15 um, sunt celule rotunde
 Nucleul este bilobat
 Citoplasma este acidofila si contine numeroase granulatii specifice intens eozinofile
-
Functii
o NE:
 Sunt celule active d.p.d.v. fagocitar=>real. Fagocitoza mediata de receptori
 Sunt primele care apar la locul injuriei tisulare(mai frecvente in inflamatiile bacteriene)
 Secreta IL-1(induce sinteza de prostaglandine(pG-act. Pe hipotalamus=>febra)
o EO
 Au cap. redusa de fagocitoza dar selectiva pt dif. subst. solubile de origine bacteriana

Fagocitoza selectiv parazitara pentru complexe Ag-Ac
Substanta fundamentala
-
ocupa spatiul dintre celulele si fibrele conjunctive, mai bine reprezentata in tesutul conjunctiv lax
-
este vascoasa, amorfa, transparenta
-
formata din PG(agrecan, sindecan), GP(fibronectina, laminina), GAG(dermatan/keratan sulfat, ac.
hialuronic) si lichid tisular(apa+subst. anorganice)
-
in sinteza si remodelarea componentelor specifice substantei fundamentale, participa numeroase celule
conjunctive, cele mai importante fiind fibroblastul, mastocitul si macrofagul
-
in coloratia HE, are aspect omogen, clar, cromofob sau slab acidofil
-
histochimic, este pozitiva la reactii specifice GAG(PAS, colorantii tiazidici, aldehid fuxina)
-
in ME, are aspect reticular, filamentos, cu vacuole inconjurate de material dens
-
gradul de polimerizare ii confera starea amorfa sau fibrilara
-
Functii:

19. o Suport mecanic pentru celule si fibre
o Rol nutritiv prin difuzia plasmei, electrolitilor si proteinelor din sange
o Rol de aparare, fiind o bariera impotriva bacteriilor, virusurilor, substantelor toxice
o Functie plastica, participand la homeostazia organismului
1. Glicozaminoglicanii(GAG)
-
Sunt complexe polizaharidice formate din unitati repetitive de dizaharide(numite in trecut mucopoliza)
-
GAG reprezinta ~10% din greutatea subst. fundamentale
-
Principalii reprezentanti:
o ac. hialuronic(singurul nesulfatat), condroitin sulfatii
o heparan sulfat, heparina, keratan sulfat, dermatan sulfat
-
cu exceptia ac. hialuronic, toti GAG sunt legati de proteine=>PG
-
sunt intens hidratati=>GAG difuzeaza usor=>faciliteaza migrarea celulelor conjunctive
a. Acidul hialuronic
-
Bine reprezentat in subst. fund. A cordonului ombilical, in derm, ligamente, membrane sinoviale, corp
vitros, valve cardiace si in peretii vaselor sanguine
-
Are rol bactericid si virulicid
-
Cantitatea de acid hialuronic este mai mare la tineri(fiind sintetizat de fibroblaste si mastocite)
-
Sinteza acidului este stimulata de hormoni androgeni, estrogeni, STH, ACTH si corticosuprarenalieni
-
Degradarea se realizeaza sub actiunea hialuronidazei(proces amplificat de B6,C si unii hormoni)
b. Condroitin sulfatii
-
Reprezentati in special de formele A si C, de obicei legate de proteine
-
Se gasesc in cartilaje, derm, tendoane, ligamente si peretii vaselor sanguine
-
Implicati in stabilizarea fibrelor de colagen formand punti interfibrilare
-
Condroitin sulfatul B are in plus activitate anticoagulanta la nivelul peretelui arterial

20. c. Keratan sulfatul
-
Se gaseste in subst. fundamentala a t. fibrocorneean, in nucleul pulpos al discului I.V. si in cartilaj
-
Inlocuieste condroitin sulfat A pe masura ce tesuturile imbatranesc
d. Heparan sulfatul si heparina
-
Au efecte anticoagulante si de clarefiere a plasmei, participand la homeostazia mediului intern
2. Proteoglicanii
-
Alcatuiti din GAG legati covalent de proteine
-
La nivelul decorinei exista doar un GAG insa agrecanul prezinta mai mult de 200 molecule de GAG
-
In cadrul unui PG poate exista un singur tip de GAG(ex. Versican) sau mai multe tipuri de GAG pot intra
in constitutia aceluiasi PG(agrecan, sindecan)
-
PG se gasesc in toate tesuturile conjuncrive, si au roluri multiple
-
De exemplu sindecanul leaga celulele conjunctive la matricea extracelulara
3. Glicoproteinele
-
Formate dintr-un nucleu proteic si polizaharide ce nu contin glucozamine care se ramifica si se termina
adesea cu o molecula de acid sialic
-
GP mediaza relatiile intercelulare si influenteaza adeziunea celulelor
-
Fac parte fibronectinele, condronectinele, glicoproteina 115 si lamininele, tenascina si osteopontina
a. Fibronectina
-
Localizata in matricea conjunctiva extracelulara si in MB

21. -
Este sintetizata de fibroblaste, celule endoteliale si unele celule epiteliale
-
Realizeaza complexe cu gelatina, colagenii, fibrina, fibrinogenul, PG, heparina, ADN, ac. hialuronic
-
Participa la realizarea adeziunii celulelor conjunctive la fibrele de colagen
b. Glicoproteina 115
-
Este o substanta necolagena, bine reprezentata in vasele sanguine si in MB
-
Are functii similare fibronectinei si lamininei
Fibrele conjunctive
-
Sintetizate de cel. conj.(fibrele de colagen, fibrele de reticulina, fibrele elastice, fibrele oxitalanice)
1. Fibrele de colagen
-
Colagenul este o scleroproteina ce reprezinta 25% din totalitatea proteinelor organismului
-
Colagenul este constituentul fibros major al t. conj.
-
Colagenul este insolubil in apa iar la cald se transforma in gelatina
-
Fibrele de colagen rezista la tensiuni mari prezentand o extensibilitate moderata
-
Localizare
o Colagenul este prezent in fibrele de colagen/reticulina, a subst. fund. Si M.bazale
-
Identificare si morfologie
o In MO fibrele de colagen apar ca niste structuri ondulate
o Se coloreaza in rosu(metoda van Gieson), albastru(metoda Mallory), verde sau albastru(Masson)
o Sunt eozinofile in coloratia HE si uneori slab PAS pozitive(datorita GAG)
o In ME, fibrele sunt alcatuite din firile de colagen(in t. imature, sunt subtiri, masurand 15-20 nm
diametru; in t. conj. dense din constitutia tendoanelor sau a altor tesuturi supuse unui stres mecanic
considerabil, fibrilele de colagen sunt groase masurand pana la 300 nm diametru)
-
In cadrul aceleiasi fibrile, moleculele de colagen se dispun cap la cap in mai multe randuri suprapuse,
delimitand mici spatii intre moleculele aceluiasi rand si intre randurile de molecule de colagen

22. -
Fiecare molecula de colagen este alcatuita din 3 lanturi polipeptidice alfa rasucite helicoidal, solidarizate
intre ele prin legaturi de hidrogen si punti disulfidice iar fiecare al treilea aminoacid din lantul alfa este
reprezentat de glicina
-
La om au fost descrise pana in prezent 27 de tipuri de colagen, notate cu cifre romane
-
In functie de tipul lanturilor alfa, moleculele de colagen pot fi
o
homotrimerice cand toate cele 3 lanturi alfa sunt identice
o heterotrimerice cand lanturile alfa sunt diferite
-
Exemplu: colagenul tip I din t. conj. dens/lax este heterotrimeric(alcatuit din 2 lanturi α1 si un lant α2)
-
In schimb colagenul tip II din cartilajul hialin si elastic este homotrimeric
-
V. clasificarea fibrelor din carte /122-123-124
-
Urmeaza fibrilogeneza .. invat-o din carte/124-125-126
-
Fibrele de reticulina, fibrele elastice si oxitalanice – 126/130
Tesuturile conjunctive embrionare
1. Tesutul mezenchimal
-
Este un tesut conjunctiv embrionar cu aspect relativ uniform
-
Alcatuit din celule mezenchimale mici, stelate, cu prelungiri citoplasmatice care se interconecteaza
pentru a forma o retea 3d
-
La locurile de contact dintre celulele mezenchimale se afla jonctiuni comunicante(tip gap)
-
Celulele mezenchimale au nucleu mare, oval, eucromatic cu 2-4 nucleoli
-
Spatiul extracelular este ocupat de substanta fundamentala gelatinoasa, vascoasa
-
Dupa ce se initiaza diferentierea celulelor mezenchimale, citoplasma devine mai bogata, bazofila ca
expresie a sintetzei de colagen
2. Tesutul conjunctiv mucos
-
Este bogat in substanta fundamentala si sarac in celule si fibre conjunctive
-
Se intalneste in cordonul ombilical

23. -
La adult persista la nivelul pulpei dintilor tineri
-
Substanta fundamentala este specializata, cu aspect gelatinos
-
Celulele tesutului conjunctiv mucos sunt putine, alungite, si seamana mult cu fibroblatele, prezentand
prelungiri citoplasmatice fine, greu de vizualizat pe preparatele histologice de rutina
-
Fibrele conjunctive sunt rare si subtiri
Tesuturile conjunctive propriu-zise
1. Tesutul conjunctiv lax
-
Caracterizat prin dispozitia dezordonata a celulelor si fibrelor conjunctive
-
Localizat in derm, imediat sub tesutul epitelial
-
Realizeaza lamina propria din peretele sistemelor respirator si digestiv
-
Formeaza stroma glandelor si se dispune in jurul vaselor sanguine mici
-
Tesutul este bogat celular, contine substanta fundamentala abundenta si fibre conjunctive relativ rare
-
Principalele celule ale tesutului sunt fibroblastele si mastocitele
-
Numeroase celule sunt tranzitorii, provenind din sange sub actiunea unor stimuli specifici
-
Tesutul prezinta o consistenta vascoasa, gelatinoasa, importanta pentru difuzia metabilitilor si catabolit.
-
Reprezinta situsul de electie pentru procesele inflamatorii, reactiile alergice si imune
-
Indeplineste rol mecanic(fibrele de reticulina asigura sustinerea si elasticitatea tesuturilor vecine)
-
Prin celulele conjunctive participa la sinteza unor componente ale MB si ale substantei fundamentale
-
Intervine in metabolismul local si general, favorizand schimburile active dintre sange si lichidul tisular
2. Tesutul conjunctiv dens
-
In acest tesut predomina fibrele de colagen
-
In functie de dispozitia fibrelor de colagen, tesutul conj. poate fi clasificat in:
o
T. conj. dens dezordonat – in care fibrele de colagen sunt dispuse in fascicule de grosimi diferite
care se intretaie, avand orientare variabila
o
T. conj. dens ordonat – fibrele de colagen sunt aranjate in fascicule paralele, cum ar fi la nivelul
tendoanelor, ligamentelor si al aponevrozelor

24. -
Tesutul conjunctiv dens dezordonat
o Prezinta numeroase fibre de colagen, putine celule si relativ putina substanta fundamentala
o Populatia celulara este redusa numeric, formata dintr-un singur tip de celule, fibroblaste, impreuna
cu varianta lor matura, fibrocitele
o Dintre cele 3 componente structurale(fibre de colagen, celule conjunctive si subst. fund.) primele
predomina, fiind dispuse in fascicule, orientate in diferite directii; aceasta dispozitie dezordonata a
fasciculelor de fibre de colagen confera tesutului rezistenta la agenti mecanici
o In cazul organelor cavitare, submucoasa este alcatuita din t. conj. dens neregulat, in constitutia
caruia fasciculele de fibre de colagen traverseaza multiple planuri
o Pielea si mucoasa bucala contin un strat bine reprezentat de t. conj. dens dezordonat cele confera
rezistenta la fortele de presiune ce actioneaza la acest nivel, din diferite directii
-
Tesutul conjunctiv dens ordonat
o Caracterizat de dispozitia ordonata a fibrelor de colagen
o Reprezinta principala componenta functionala a tendoanelor, ligamentelor si aponevrozelor
o Tendoanele
 Sunt structuri ce stabilesc conexiunea dintre muschi si os
 Formate din fascicule // de fibre de colagen, printre care se dispun fibroblastele
 La acest nivel, fibroblastele poarta numele de tenocite
 In sectiune transversala, in coloratia HE, tenocitele sunt stelate
 In sectiune longitudinala, prelungirile citoplasmatice sunt localizate printre fibrele de
colagen, dificil de observat in MO
 Nucleii sunt turtiti, hipercromi, dotati cu capacitate de diviziune
 De obicei tenocitele sunt grupate cate 2=>confera aspect bigeminat tendonului
 Bigeminismul nucleilor reprezinta criteriul de diagnostic al tendonului in sectiune longit.
 Cateva fibre de colagen+subst.fund.+tenocite incluse intre ele=fascicul tendinos

Fasciculul tendinos este inconjurat de t. conj. lax(endotenonium)

Mai multe fascicule tendinoase sunt reunite printr-un t. conj. dens dezord.(peritonium)

La periferie, tendonul este inconj de teaca conjunctivo-vasculara(epitenonium) din TCDD

25.  Unele dendoane contin epitenonium format din 2 foite, cavitatea dintre ele fiind delimitata
de mezoteliu si continand lichid sinovial(permite miscari de alunecare ale tendonului fata
de structurile din jur)
 Tendonul se hranete prin difuziune(pt ca nu are vase proprii)
 Una din extremitati se fixeaza la os iar cealalta realizeaza jonctiunea miotendinoasa
 In realizarea jonctiunii miotendinoase participa fibronectina, colagenul, laminina, Achesteraza, heparan sulfat si unele componente ale endomisiumului
o Ligamentele
 Stabilesc legatura intre diferite oase(exemplu vertebre)
 Prezinta o structura asemanatoare tendonului cu fibre si celule conjunctive paralele
 Spre deosebire de tendon, fibrele de colagen au un aranjament mai putin ordonat
 Insa unele ligamente datorita localizarii lor, necesita un anumit grad de
elasticitate(ligamentele coloanei vertebrale) si de aceea in componenta lor intra mai multe
fibre elastice si mai putine fibre de colagen decat la tendoane(s.n. ligamente elastice)
o Aponevrozele
 Acopera muschii, sunt largi si turite
 Fibrele de colagen se organizeaza in straturi multiple
 In cadrul aceluiasi strat, fibrele de colagen sunt paralele
 Intre fasciculele de fibre de colagen sunt putine celule si o cantitate redusa de subst. fund.
-
!!Tesutul conjunctiv dens lamelar!!
o Nu poate fi intotdeauna incadrat ca ordonat sau dezordonat
o Intra in componenta corneei, a tecii conjunctive a foliculului pilos, in perinerv si in capsula
corpusculilor Vater-Paccini
o Este format din lamele conjunctive subtiri, suprapuse, alcatuite din fibre de colagen // intre ele
o Celulele proprii tesutului lamelar sunt fibroblaste aplatizate si rare macrofage
Tesuturile conjunctive specializate
1. Tesutul conjunctiv reticular

26. -
Este caracteristic stromei organelor hematolimfopoetice(MH, ganglionii limfatici, splina)
-
Format din celule reticulare, fibre de reticulina si substanta fundamentala
-
Participa la sustinerea si nutritia celulelor precursoare ale elementelor figurate sanguine
-
Celulele reticulare
o sintetizeaza fibrele de reticulina si se dispun de-a lungul lor
o secreta o matrice fina in jurul fibrelor de reticulina
o se real. astfel o retea celulara si fibrilara flexibila ce contine si lichid tisular si macrofage active
-
subst. fund. este bogata in PG(leaga factorii de crestere si moduleaza procesele hematopoezei)
2. Tesutul adipos
-
Are rol important in homeostazia energiei
-
In tesutul conj. lax, de-a lungul intregului organism se afla celule adipoase dispuse izolat sau in grupuri
-
In schimb, tesutul in care celulele adipoase predomina se numeste tesut adipos
-
Pentru supravietuire, organismul are nevoie continua de energie
-
Pentru ca aportul exogen de nutrienti este variabil, tesutul adipos trebuie sa depoziteze energie insa
corpul are o capacitate limitata de a stoca carbohidrati si proteine, astfel la nivelul adipocitelor se
acumuleaza trigliceride sub forma incluziunilor lipidice
-
Trigliceridele cresc atunci cand aportul exogen este prea mare si scad atunci cand aportul exogen este
prea scazut pentru a satisface nevoile organismului
-
Energia depozitata in citoplasma adipocitelor poate fi repede eliberata pentru a fi folosita in alte parti
-
Trigliceridele reprezinta forma cea mai concentrata de energie pe care o poate stoca corpul uman
o Sunt saraca in apa de aceea prezinta o densitate energetica de 2 ori mai mare de cat a
carbohidratilor si proteinelor
o In conditii de inanitie, trigliceridele sunt sursa esentiala de apa si energie
-
Adipocitele indeplinesc si alte functii pe langa cea de furnizor de energie
o
Regleaza metabolismul prin sinteza unor substante cu rol paracrin/endocrin(tesutul adipos poate fi
considerat o importanta glanda endocrina)

27. -
In functie de culoarea pe suprafata de sectiune, tesutul adipos se clasifica in:
o Tesut adipos alb(uniocular)
o Tesut adipos brun(multiocular)
-
Tesutul adipos alb:
o Bine reprezentat in piele, sub dermul reticular=>unde formeaza tesutul celular subcutanat
o Dispozitia variaza in functie de sex; dar indiferent de sex, glanda mamara reprezinta locul
preferential de deopzitare a tesutului adipos alb(la femeile care nu alapteaza glanda mamara este
alcatuita majoritar din adipocite albe)
o De asemenea, tesutul adipos alb se gaseste in jurul mezenterului, in spatiul retroperitoneal, in jurul
ganglionilor limfatici, al rinichilor si al suprarenalelor
o La nivelul palmelor, al talpilor, al pericardului visceral si in jurul globilor oculari se afla tesut
adipos alb bogat, cu rol de amortizor(in aceste zone, tesutul nu scade in volum chiar in conditiile
in care se reduce foarte mult aportul caloric, cu saracirea ulterioara de lipide din alte zone)
o Pe preparatele histologice uzuale, apare ca o retea de profile poligonale acidofile, formate din
citoplasmele adipocitelor alaturate si matricea extracelulara
o Este foarte bine vascularizat astfel numeroase capilare se observa in unghiurile retelei poligonale,
acolo unde adipocitele adiacente se intalnesc
o Inervatia: realizata de fibre adrenergice si colinergice, dispuse in stroma conjunctiva interadipoc.
 In conjunctivul interadipocitar se mai gasesc izolat fibroblaste, fibrocite si limfocite
 Fibrele nervoase proprii adipocitelor albi se dispun in jurul acestora sub forma de cosulet
o Reprezinta si sediul unor procese metabolice intense, aflate sub controlul SN si endocrin
o Este sensibil la actiunea unor hormoni ca leptina, insulina, ACTH, tiroxina, cortizol
-
Tesutul adipos brun
o Format din adipocite de culoare intunecata datorit continutului mare de citocrom din mitocondrii
o Adipocitul brun este poligonal sau rotund, citoplasma contine multiple picaturi lipidice
o Nucleul este localizat central iar in citoplasma se afla numeroase criste lamelare, numerosi
ribozomi si RE slab dezvoltat
o Este bine reprezentat la fat si la nou-nascut
o La adult se pastreaza in zonele axilare, cervicale si perirenale, cu rol de termoreglare

28. o Are in plus rol activ in sinteza acizilor grasi
o Functia de termoreglare se realizeaza prin intermediul unei subst. numita termogenina
-
Functiile tesutului adipos:
o Lipogeneza – depozitarea si metabolizarea grasimilor neutre si a trigliceridelor provenite fie din
alimentatie sub forma de chilomicroni, fie din trigliceridele sintetizate in ficat sau prin sinteza la
nivelul adipocitului din glucoza
o Lipoliza – eliberarea de AG din adipocit sub influenta triglicerid-lipazei, proces stimulat de
catecolamine, ACTH, TSH, LH, supraalimentatie si inhibat de insulina, PGina E, stres, inanitie
o Sinteza – de fibre de reticulina(colagen tip III), lipoproteina, factor de clarefiere a plasmei(aflat la
nivelul membranei adipocitului), leptina(este factorul circulant al satietatii), hormoni
steroizi( testosteron, estrogen, glucocorticoizi), adiponectina, rezistina si factor de necroza tisulara
3. Tesutul mieloid
-
Format din totalitatea precursorilor elementelor sanguine care in conditii normale predomina celulele din
seriile granulocitara, eritrocitara, trombocitara si monocitara
-
limfocitele si plasmocitele st mai rare
-
la adult constituie parenchimul MOH
-
heterogenitatea celulelor tesutului mieloid confera aspect polimorf si policrom
-
celulele din seria eritrocitara formeaza adesea insule in jurul capilarelor sinusoide din zona centrala a
maduvei rosii hematogene, elementele din seria granulocitara sunt dispuse difuz in toata maduva, iar cele
din seria trombocitara sunt localizate la periferia parenchimului
-
markerul celular este megacariocitul(precursorul trombocitelor)
-
capilarele sinusoide din centrul maduvei osoase hematogene au traiect sinuos, lumen larg(30-40 um) si
perete discontinuu, criterii ce ajuta la diagnosticul de tesut mieloid
-
prin discontinuitatile peretelui, celulele sanguine trec din tesutul mieloid(unde se formeaza) in lumenul
vaselor

29. 4. Tesutul limfoid
-
Alcatuit din aglomerari de limfocite, celule prezentatoare de antigen, plasmocite si macrofage
-
se afla in toate organele limfopoetice si in mucoasa organelor tubulare digestive si respiratorii
-
se dispune sub 3 forme majore de organizare:
o foliculi limfoizi
o cordoane limfoide
o infiltrate limfoide difuze
-
1. Foliculul limfoid
o Este rotund sau oval si prezinta densitate mare de limfocite
o Dpdv functional prezinta 2 forme de organizare:
 Foliculul limfoid primar(inactiv)
 Foliculul limfoid secundar(activ)
o
A. Foliculul limfoid primar sau inactiv
 Prezent mai ales in perioada fetala, constituit din limfocite imature si celule reticulare
 Dimenziuni mici, forma rotunda, colorat intens, omogen
 La 48 ore dupa stimularea antigenica, devine secundar sau activ imunologic
o
B. Foliculul limfoid secundar sau activ
 Este situat la nivelul limfonodulilor, splinei si al amigdalei
 Dimensiuni mai mari decat cel primar
 Zona centrala este palid colorata numita centru germinativ
 Reprezinta o acumulare de celule limfoide, macrofage si celule prezentatoare de antigen
 Majoritatea celulelor limfoide sunt limfocite B
-
2. Cordoanele limfoide
o Sunt aglomerari de tesut limfoid, dispuse perivascular, formate din limfocite mature

30. o Reprezinta locul de eliberare a limfocitelor diferentiate in circulatie si se gasesc in medulara
ganglionilor limfatici
-
Infiltratele limfoide difuze
o
Sunt aglomerari de limfocite mature
o Dispuse la niveul zonei corticomedulare a ganglionilor limfatici, in spatiile interfoliculare din
splina si in tesutul limfoid asociat mucoasei sistemelor gastrointestinal, respirator, urogenital
o In conditii normale, sunt formate din proportii aprox. Egale de limfocite B si T
Seroasele
-
Sunt organe membraniforme care iau nastere din mezenchim sub influenta a diferiti factori precum
cresterea, alunecarea si schimbarea pozitiei organelor in dezvoltare
-
Sunt de 2 tipuri:
o Libere – mezenterul si epiplonul
o Aderente – pleura, pericard, peritoneu
-
Seroasele libere(mezenterul, epiplonul)
o Leaga organele intre ele sau de peretii cavitatilor in care sunt cuprinse
o Structural prezinta un ax format din t. conj. lax, bogat vascularizat si inervat, acoperit pe ambele
fete de cate un tesut epitelial simplu scuamos(mezoteliul)
o
1. Mezoteliul este un epiteliu simplu scuamos format din celule mezoteliale unite prin jonctiuni de
tipul interdigitatiilor si al desmozomilor
 Intre cele 2 mezotelii este axul conjunctiv - t. conj. lax, bogat vascularizat/inervat alc. din
celule conjunctive( fibroblaste-fibrocite, adipocite, limfocite, macrofage), fibre conj. si
subst. fund.
o
2. Epiplonul prezinta structura asemanatoare mezenterului

Cu varsta, apar orificii mici(epiplon fenestrat) ce se maresc treptat dand seroasei aspect de
retea(epiplon reticulat), axul conjunctiv fiind prezent doar in jurul vaselor si acoperit pe
ambele fete de mezoteliu
 In axul conjunctiv al epiplonului se gasesc aglomerari de adipocite, limfocite si macrofage
numite “placi laptoase”, vizibile si cu ochiul liber

31. -
Seroasele aderente(pericardul, pleura, peritoneul)
o Sunt formate din 2 foite:
 Viscerala – intim legata de organul pe care il inveleste(cord, plaman, alte viscere)
 Parietala – ce face corp comun cu peretele cavitatii
o In structura fiecarei foite, mezoteliul se afla spre lumenul cavitatii(pericardice, pleurale,
abdominale) iar axul conjunctiv este dispus sub mezoteliu
o Elementele vasculare se continua cu cele din t. conj. din constitutia organului respectiv sau a
peretelui la care adera
o Intre cele 2 foite seroase se afla un spatiu virtual ce contine o cantitate foarte mica de lichid,
plasma transudata(favorizeaza miscarile de alunecare ale organului in cavitate)
-
Functiile seroaselor
o De absorbtie-resorbtie –mentinand la un nivel corespunzator plasma transudata in cavitate
o
De aparare – prin capacitatea celulelor conjunctive de fagocitoza, ultrafagocitoza si lipopexie
o Nutritia seroaselor este asigurata de vasele din axul conjunctiv
o Inervatia seroaselor este realizata de terminatii nervoase libere si incapsulate(corpusculi senzitivi),
indeosebi Vater-Pacini