SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 4
Descargar para leer sin conexión
Marul




a)Organele vegetative ale marului.

Sunt: radacina ,tulpina si frunza.
Marul face parte din plantele superioare.
-radacina marului este o radacina ramuroasa.La mar deoarece traieste mai multi ani in
structura interna a radacinii se adauga noi tesuturi,prin ele creste in grasime.
-radacina fixeaza marul in sol astfel in cat rezista la furtuni,ploi si viscole.
Ea apsoarbe apa cu sarurile minerale din sol prin perisori sugatori care conduc seva bruta
prin scoarta la vasele lemnoase prin tulpina.
-Marul face parte din grupa de arbori cu tulpina centrala,bine dezvoltata care pana la o
anumita inaltime este lipsita de ramuri.
-Tulpina este alcatuita din trunchi si coroana formata din ramuri cu frunze,flori apoi
fructe .tulpina la mar creste in grosime si in inaltime,scoarta devenind tot mai ingrosata.
-Tulpina prin trunchi sustine toata greutatea ramurilor incarcate de fructe.
La marul salbatic unele ramuri ale tulpini se transforma in spini si servesc la aparare.
-Frunza la mar are forma ovala.ia asigura prin orientarea ei procesul de fotosinteza,apara
florile de razele puternice ale soarelui,de picaturile puternicer de ploaie.
-Frunzele acopera fructele de insecte si pasari.Ele asigura transpiratia si respiratia.




b)Organele de inmultire ale marului.

Sunt :floarea,fructul si samanta.
Floarea de mar apare primavera in luna martie,ele iau nastere din mugurele floral.
Floarea de mar contine:
peduncul,receptacul,sepale(5),petale(5),stamina(filament,antera,polen),pistil.
Petalele formeaza corola care prin culoarea ei roz si parfumul lor atrag insectele.
In urma polenizarii se dezvolta fructele cu seminte.
In urma fecuntatiei sepalele si petalele cad,staminele,stilul si sticmatul se usuca iar ovarul
se ingroasa.Ovarul devine fruct,iar ovulele fecundate se transforma in seminte.
Pe langa ovar la formarea fructului participa si receptaculul.
-Fructul de mar este un fruct carnos .Fructul are in interiorul lui seminte de accea se
numeste marul planta angiosperma.
Fructul de mar are forma rotunda sau conica.Are la exterior coaza de culoare de la galben
la rosu;urmata de pulpa,dulce care inveleste casuta semintelor.
Fructul de mar poate avea 4-8 seminte in invelisul lor.
c)1.Factorii de mediu.

Marul este o planta perena.
Primavera are nevoie de animite conditii:-temperaturii pozitve
                                          -soare
                                          -vant cald
                                          -ploi.
Este important ca odata cu aparitia frunzelor si florilor sa nu mai fie frig si inghet
deoarece florile mor si fructele nu mai apar.

c)2.Factorii de mediu.

O mare importanta o are solul din livada.Toamna se faace aratura adanca in care se
introduc ingrasaminte-gunoi de grajd.
Pamantul trebuie irigat pentru ca apa sa patrunda in jurul pomului la o adancime de circa
0,8 m.
Pomii au doua periode de vegetatie,prima incepe primavera si se termina pe la inceputul
lui iunie,a doua-in septembrie.
Primavera devreme la mar este necesar taierile de formare a coroanei care realizeaza
echilibrul dintre radacina si tulpina.

d)Perioada cand se seamana.

 La mar se utilizeaza inmultirea prin seminte cat si cea vegetative prin altoire.
Marul se poate planta primavera si toamna.
-Primavara se planteaza altoiul iar la baza tulpinii se fac copci pentru irigare.
-Toamna se planteaza dar trebuie facute musuroaie de pamant la baza tulpinii si trebuie
protejata tulpina cu diferite matereiale impotriva inghetului si a iepurilor.

e)Tipuri de polenizare.

 Floarea de mar indeplineste functia de inmultire a plantei adica din ea se dezvolta fructul
de seminte.
  Pentru aceasta trebuie sa aiba loc polenizarea.
  Polenizarea la mar se realizeaza cu ajutorul insectelor a vantului si chear a omului si se
numeste ,polenizarea incrucisata.
-Florile la mar au corolla roz si parfumceea ce indica prezenta,nectarului si
polenului.Polenizarea are loc prin,insectele care fac polenizarea.
Sunt :albine,fluturi,bondari ei fac polenizarea naturala.
-Polenizarea efectuata de om se numeste artificiala si prin ea pomii fructiferi sunt mai
roditori.
f)Tipul de inmultire.

  La mar se utilizeaza inmultirea prin seminte cat si cea vegetative prin altoire,marcotaj.
 Soiurile valoroase se inmultesc prin altoire pe diferiti portaltoi,deoarece inmultirea prin
 seminte duce la optinerea unor puieti neuniformi,care dau fructe de calitate inferioara.

 g)Durata ciclului de viata.

 Marul este o planta perena,durata de viata este de 20-25 de ani.
 In viata marului distingem 5 perioade de varsta.
 1)Perioada de tinerete sau crestere incepe de la incoltirea samantei sau de la pornirea
 altoiului si se incheie cu aparitia rodului.
 2)Inceputul perioadei de rodire tine de la aparitia primelor fructe si dureaza pana la
 aparitia recoltelor maxime si constante.
 3)Perioada de mare productie dureaza 20-25 de ani.Ea se incheie cu inceputul micsorarii
 productiei.
 4)Sfarsitul perioadei de rodire incepe cu micsorarea recoltelor de fructe si se termina cu
 uscarea primelor ramuri de schelet.
 5)Perioada de batranete-ultima perioada din viata pomilor,se caracterizeaza ptin lipsa
 totala a cresteri ramurilor de prelungire si prin uscarea progresiva a ramurilor de schelet.


 h)Importanta marului pentru om

  Fructul de mar are mare importanta alimentara.Apa din fructe,zaharuurile,levuloza si
 dextroza,sarurile minerale,pectinele si vitaminele A si C constituie un medicament
 pregatit in farmacia naturii pentru a asigura buna functionare a organismului.
  Fructele se consuma proaspete sau conservate sub forma de
 compoturi,gemuri,prajituri,sucuri,etc.
  Pomii uscati impreuna cu ramurile rezultate din taierea lor constituie o importanta sursa
 de combustibil(sau pentru industrie,porbabil rechizite.




 i)Alte observati

Marul are frunzele intregi,eliptice,cu marginea crenata-serata,pe dos paroase.
Florile acestuia sunt putine,in racene umbeliforme,cu petale albe sau trandafirii.
Fructul grobulos,cu receptaculul carnos,contine zaharuri,vitamine si acizi organici:de aceea
se cultiva numeroase soiuri de mere create de pomicultori din Malus.
Cultivarea merilor se extinde tot mai mult,atat pentru importanta economica a fructelor cat
si pentru lemnul de calitate superioara folosita in tamplarie si scultura.
Marul este inrudit cu macesul si cu alti pomi fructiferi precum: parul , gutuiul, ciresul,
caisul,piersicul,visinul si cu unele plante ierboase:fragul,capsunul.
15042805 marul-biologie-clasa-a va

Más contenido relacionado

Más de Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Gherghescu Gabriel
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Gherghescu Gabriel
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDIGherghescu Gabriel
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 

Más de Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

15042805 marul-biologie-clasa-a va

  • 1. Marul a)Organele vegetative ale marului. Sunt: radacina ,tulpina si frunza. Marul face parte din plantele superioare. -radacina marului este o radacina ramuroasa.La mar deoarece traieste mai multi ani in structura interna a radacinii se adauga noi tesuturi,prin ele creste in grasime. -radacina fixeaza marul in sol astfel in cat rezista la furtuni,ploi si viscole. Ea apsoarbe apa cu sarurile minerale din sol prin perisori sugatori care conduc seva bruta prin scoarta la vasele lemnoase prin tulpina. -Marul face parte din grupa de arbori cu tulpina centrala,bine dezvoltata care pana la o anumita inaltime este lipsita de ramuri. -Tulpina este alcatuita din trunchi si coroana formata din ramuri cu frunze,flori apoi fructe .tulpina la mar creste in grosime si in inaltime,scoarta devenind tot mai ingrosata. -Tulpina prin trunchi sustine toata greutatea ramurilor incarcate de fructe. La marul salbatic unele ramuri ale tulpini se transforma in spini si servesc la aparare. -Frunza la mar are forma ovala.ia asigura prin orientarea ei procesul de fotosinteza,apara florile de razele puternice ale soarelui,de picaturile puternicer de ploaie. -Frunzele acopera fructele de insecte si pasari.Ele asigura transpiratia si respiratia. b)Organele de inmultire ale marului. Sunt :floarea,fructul si samanta. Floarea de mar apare primavera in luna martie,ele iau nastere din mugurele floral. Floarea de mar contine: peduncul,receptacul,sepale(5),petale(5),stamina(filament,antera,polen),pistil. Petalele formeaza corola care prin culoarea ei roz si parfumul lor atrag insectele. In urma polenizarii se dezvolta fructele cu seminte. In urma fecuntatiei sepalele si petalele cad,staminele,stilul si sticmatul se usuca iar ovarul se ingroasa.Ovarul devine fruct,iar ovulele fecundate se transforma in seminte. Pe langa ovar la formarea fructului participa si receptaculul. -Fructul de mar este un fruct carnos .Fructul are in interiorul lui seminte de accea se numeste marul planta angiosperma. Fructul de mar are forma rotunda sau conica.Are la exterior coaza de culoare de la galben la rosu;urmata de pulpa,dulce care inveleste casuta semintelor. Fructul de mar poate avea 4-8 seminte in invelisul lor.
  • 2. c)1.Factorii de mediu. Marul este o planta perena. Primavera are nevoie de animite conditii:-temperaturii pozitve -soare -vant cald -ploi. Este important ca odata cu aparitia frunzelor si florilor sa nu mai fie frig si inghet deoarece florile mor si fructele nu mai apar. c)2.Factorii de mediu. O mare importanta o are solul din livada.Toamna se faace aratura adanca in care se introduc ingrasaminte-gunoi de grajd. Pamantul trebuie irigat pentru ca apa sa patrunda in jurul pomului la o adancime de circa 0,8 m. Pomii au doua periode de vegetatie,prima incepe primavera si se termina pe la inceputul lui iunie,a doua-in septembrie. Primavera devreme la mar este necesar taierile de formare a coroanei care realizeaza echilibrul dintre radacina si tulpina. d)Perioada cand se seamana. La mar se utilizeaza inmultirea prin seminte cat si cea vegetative prin altoire. Marul se poate planta primavera si toamna. -Primavara se planteaza altoiul iar la baza tulpinii se fac copci pentru irigare. -Toamna se planteaza dar trebuie facute musuroaie de pamant la baza tulpinii si trebuie protejata tulpina cu diferite matereiale impotriva inghetului si a iepurilor. e)Tipuri de polenizare. Floarea de mar indeplineste functia de inmultire a plantei adica din ea se dezvolta fructul de seminte. Pentru aceasta trebuie sa aiba loc polenizarea. Polenizarea la mar se realizeaza cu ajutorul insectelor a vantului si chear a omului si se numeste ,polenizarea incrucisata. -Florile la mar au corolla roz si parfumceea ce indica prezenta,nectarului si polenului.Polenizarea are loc prin,insectele care fac polenizarea. Sunt :albine,fluturi,bondari ei fac polenizarea naturala. -Polenizarea efectuata de om se numeste artificiala si prin ea pomii fructiferi sunt mai roditori.
  • 3. f)Tipul de inmultire. La mar se utilizeaza inmultirea prin seminte cat si cea vegetative prin altoire,marcotaj. Soiurile valoroase se inmultesc prin altoire pe diferiti portaltoi,deoarece inmultirea prin seminte duce la optinerea unor puieti neuniformi,care dau fructe de calitate inferioara. g)Durata ciclului de viata. Marul este o planta perena,durata de viata este de 20-25 de ani. In viata marului distingem 5 perioade de varsta. 1)Perioada de tinerete sau crestere incepe de la incoltirea samantei sau de la pornirea altoiului si se incheie cu aparitia rodului. 2)Inceputul perioadei de rodire tine de la aparitia primelor fructe si dureaza pana la aparitia recoltelor maxime si constante. 3)Perioada de mare productie dureaza 20-25 de ani.Ea se incheie cu inceputul micsorarii productiei. 4)Sfarsitul perioadei de rodire incepe cu micsorarea recoltelor de fructe si se termina cu uscarea primelor ramuri de schelet. 5)Perioada de batranete-ultima perioada din viata pomilor,se caracterizeaza ptin lipsa totala a cresteri ramurilor de prelungire si prin uscarea progresiva a ramurilor de schelet. h)Importanta marului pentru om Fructul de mar are mare importanta alimentara.Apa din fructe,zaharuurile,levuloza si dextroza,sarurile minerale,pectinele si vitaminele A si C constituie un medicament pregatit in farmacia naturii pentru a asigura buna functionare a organismului. Fructele se consuma proaspete sau conservate sub forma de compoturi,gemuri,prajituri,sucuri,etc. Pomii uscati impreuna cu ramurile rezultate din taierea lor constituie o importanta sursa de combustibil(sau pentru industrie,porbabil rechizite. i)Alte observati Marul are frunzele intregi,eliptice,cu marginea crenata-serata,pe dos paroase. Florile acestuia sunt putine,in racene umbeliforme,cu petale albe sau trandafirii. Fructul grobulos,cu receptaculul carnos,contine zaharuri,vitamine si acizi organici:de aceea se cultiva numeroase soiuri de mere create de pomicultori din Malus. Cultivarea merilor se extinde tot mai mult,atat pentru importanta economica a fructelor cat si pentru lemnul de calitate superioara folosita in tamplarie si scultura. Marul este inrudit cu macesul si cu alti pomi fructiferi precum: parul , gutuiul, ciresul, caisul,piersicul,visinul si cu unele plante ierboase:fragul,capsunul.