1. Fertilizarea plantelor – Mic îndrumar pentru
fertilizarea plantelor din grădină
Tagged with: acarieni agricultura agricultura ecologica agricultura organica azot doza
recomandata de medic ecologie elemente fermentat Fertilizarea plantelor flori de
gradina flori online fosfor gradinarit gunoi indrumar pentru lucrari de
gradinarit ingrasamant osmocote cu eliberare lenta ingrasaminte complexe pentru
gradina paduchi de frunze pamant plante ierbicidate potasiu preparare solutii produse
bio protejarea plantelor sol solutie fermentata solutii ecologice strangerea
gunoiului substante organice urzica de primavara urzici
Chiar dacă am lucrat pământul bine, am incorporat îngrăşăminte organice în el atunci când l-
am pregătit pentru plantarea materialului vegetal , pentru o bună dezvoltare an de an a
plantelor din grădină este nevoie de fertilizări suplimentare. Totul trebuie făcut fără exagerări
şi cu o anumită măsură pentru a nu dăuna plantelor.

2. Florile de grădină se dezvoltă bine dacă aţi pregătit substratul de pământ în mod corect înainte
de plantare. În timp se impun o serie de acţiuni, ce se numesc fertilizări suplimentare, pentru a
asigura o nutriţie corespunzătoare plantelor din grădină şi în aniii următori. Când solul nu este
prea fertil, înainte de a începe amenajarea , poţi opta pentru înlăturarea unui strat subţire de la
suprafaţa acestuia şi înlocuirea lui cu unul bogat în humus , cu adaos de mraniţă , compost ,
pământ de ţelină.Unele specii cum ar fi rhododendronul şi erica , preferă un sol mai acid , caz în
care poţi adăuga pământ de conifere , de ferigi , ace de brad sau pin , turbă acidă.Pentru a corecta
pH- ul solului , în sensul de a- l aduce la neutru sau a obţine o reacţie uşor alcalină , adaugi
carbonat de calciu , cretă furajeră , cenuşă de lemn sau var.
Administrarea de îngrăşăminte sporeşte aciditatea solului , aşa că nu trebuie exagerat cu ele , iar
un exces duce şi la dezvoltarea frunzişului în dauna florilor , la sensibilizarea plantei în faţa unor

3. boli şi invazia unor buruieni.Trebuie respectată doza recomandată de producători pe ambalaje şi
perioada de folosire.
Îngrăşămintele sunt necesare pentru a ajuta plantele aflate în faza de creştere şi înflorire, cînd
este un consum sporit , pentru a compensa un pământ sărac în substanţe nutritive , pentru a
remedia un deficit de nutrienţi semnalizat de plante prin semne caracteristice (decolorarea
frunzelor , creştere lentă etc.).Asimilarea acestora este condiţionată de apă , în care să se dizolve
şi să fie apoi preluate de plante.Unele specii se dezvoltă şi în condiţii mai vitrege din acest punct
de vedere , pe când altele ca gura- leului (Anthirhinum) , micsandra (Mathiola incana) , şofranul
(Crocus) , tuberozele au nevoie de fertilizare , de preferat îngrăşământ organic.
Preferă sol bogat în substanţe organice:
Ochiul boului ( Callistephus chinensis ) , gălbenelele ( Calendula officinalis ) , brumărelele (
Phos ) , gladiola , clopoţeii ( Campanula ).
Cresc în pământ nu prea fertil :
Crăiţele ( Tagetes ) , conduraşii ( Tropaeolum majus ) , floarea soarelui ( Helianthus ) , steluţa (
Aster ).
Vor sol bine drenat :
Ochiul boului , albăstrelele ( Centaurea ) , crizantema ( Chrysanthemum ) , garofiţele (Dianthus )
, Thunbergia , Canna indica , crinii ( Lilium ) , stânjeneii ( Iris ).
Când se administrează îngrăşământ şi de care ?

4. Toamna se face îngrăşarea principală , adică se încorporează în sol gunoi de grajd ( 4 kg/mp) ,
deoarece în cursul iernii , datorită apei , substanţele nutritive se răspândesc.Toamna se pot pune
în grădină şi îngrăşăminte chimice cu fosfor ( 4-7 g/mp pe an) şi potasiu ( 12-18 g/mp pe an) ,
situaţie în care se foloseşte mai puţin gunoi de grajd ( 1 kg/mp).Azotul se administrează diferit ,
doza necesară pe un an (8-14 g/mp) se distribuie în etape , adică o treime primăvara la semănat
şi restul fracţionat în lunile când plantele se dezvoltă intens.Îngrăşămintele chimice bine
mărunţite se împrăştie uniform pe solul umed în apropierea plăntuţelor , fără să le atingă sau se
adaugă în apa de udat.Trebuie notată cantitatea de îngrăşământ pusă toamna pentru a nu depăşi ,
prin îngrăşările de vară , dozele anuale recomandate.
Atenţie ! Azotatul de amoniu turnat în apă determină răcirea ei , de aceea se aşteaptă ca
temperatura soluţiei să ajungă la cea a mediului , altfel poate face mult rău plantelor.
În magazine se găsesc fertilizatori special creaţi cu proporţii diferite de NPK ( azot , fosfor ,
potasiu) , pentru a răspunde nevoilor unor specii sau grup de plante.Sunt sub formă de soluţii
care se diluează în apa de udat sau batoane care se descompun în timp.
Într-un colţ de grădină e bine să se adune materiale pentru compost , un îngrăşământ natural
valoros.Se lasă la descompus în grămada de compost : resturi de legume , fructe, paie , gunoi
menajer biodegradabil , iarbă , vrejuri , rumeguş , pene , oase şi alte asemenea materiale bine
mărunţite.Nu se amestecă aici pietriş , deşeuri de plastic , metal , sticlă sau cauciuc care nu se
descompun , pir , volbură , buruieni cu seminţe , plante bolnave sau parazitate , plante ierbicidate

5. , fructe infestate cu boli , ziare şi reviste.Materialele se statifică , alternând cu pământ şi diverse
substanţe pentru îmbunătăţirea solului , se udă şi se lasă la descompus 12 luni.
Gunoiul de păsări este un alt îngrăşământ bun , care se împrăştie uscat pe sol toamna sau
primăvara foarte devreme sau în timpul vegetaţiei ( se macerează în apă 7-10 zile , apoi soluţia se
diluează cu apă proaspătă).
Plămădeala de urzici reprezintă un îngrăşământ complex natural care ajută şi la protejarea
plantelor contra păduchilor de frunze şi acarienilor.Preparare: 1 kg de urzici verzi(sau 200 g
uscate) se taie în bucăţi de 10-15 cm care se introduc într-un vas cu 10 litri de apă.Se lasă 4-5
zile să fermenteze , după care se stropesc plantele cu soluţie diluată ( 200 ml de plămădeală în 10
l apă proaspătă).