SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 3
Descargar para leer sin conexión
Rasaduri de legume pentru culturi ecologice




                                                           Descriere imagine:
                                                           Rasaduri de rosii




Majoritatea speciilor cu pondere în legumicultura arealului nostru geografic se cultiva prin r
asad.
În tehnologia ecologica de obtinere a legumelor, cultura prin rasaduri este cu atât mai benefica cu câ
t prin aceasta se reduce perioada de vegetatie a plantelor în câmp, diminuându-se presiunea fit
opatogena si realizând o productie mai timpurie si de calitate superioara.


Tehnica producerii rasadurilor de legume destinate culturilor de câmp în sistem ecologic presupune câteva reg
uli:

Incinta pentru producerea rasadurilor trebuie sa fie bine igienizata si sa permita o foarte buna aerisire
pe parcursul vegetatiei rasadurilor.

Componentele amestecurilor nutritive (turba, mranita, pamânt de telina si nisip) sa fie pregatite din t
imp (vara anului anterior), pentru a se dezinfecta prin solarizare intensiva si pentru a se distruge
rezerva de samânta de buruieni prin pregerminare si lopatari succesive.

Rasaduril
e se produc individual în cuburi nutritive, în pahare sau în ghivece din material plastic sau în pale
                                                                                                  te
alveolare din poliestiren expandat. Se evita producerea rasadurilor la pat nutritiv.

Spatiul necesar
 raririi plantelor în incinta de producere a rasadurilor este necesar, mai ales în perioada pr
                                                                                             emergatoare
plantarii, pentru a evita fenomenul de alungire si pentru o mai buna aerisire si o stare fito-sanitara a
rasadurilor optima.

Substratul nutritiv trebuie sa asigure toate elementele necesare unei cresteri si dezvoltari normale
rasadului (cel putin 40% mranita).

În cazul unui deficit de fosfor se adauga fosfat natural în cantitate de 4-5 kg/mc de amestec.


Tipuri de amestecuri nutritive

În producerea rasadurilor, componentele nu sunt utilizate individual, ci numai în amestecuri formate din 3-
4 elemente. De regula, se folosesc doua - trei tipuri de amestecuri nutritive pentru producerea de
rasaduri, în functie de scopul acestora. Spre exemplu:

? Amestecul pentru semanaturi destinate repicatului (pentru toate speciile) va cuprinde: mranita 45%
+ telina 45% + nisip 10%.

Compozitia obtinuta va fi foarte nutritiva. Aceasta se pune în strat de 5-7 cm grosime în ladite captusite cu
folie, se taseaza, se marcheaza rândurile, se seamana des pe rânduri (2-3 mm între seminte), apoi se ada
uga un amestec de acoperire format din: mranita 30% + telina 30% + nisip 40%, în grosime de 0,5-0
,7 cm. Se taseaza din nou, se uda convenabil cu sita fina, iar amestecul se depoziteaza în camere calde (
22-26oC) pentru 5-7 zile, în vederea germinarii. Dupa 3-4 zile se controleaza si daca au aparut p
lantutele, se scot în incintele pentru producerea rasadurilor (rasadnite, solarii, sere).

Se repica la 7-15 zile de la rasarire, la aparitia primordiilor frunzelor adevarate.

? Amestecul pentru repicat sau semanat direct, în vederea obtinerii rasadurilor (pentru toate speciile) cup
rinde: mranita 40% + turba 30% + telina 25% + nisip 5%.

Continutul rezultat se foloseste pentru:
- confectionarea cuburilor nutritive (cu prese manuale sau electromecanice), cu dimensiunea cuprinsa
între 3x3x3 cm si 5x5x5 cm;
- umplerea ghivecelor din polietilena sau de ceramica, cu dimensiuni de 7x7 sau 10x10 cm;

- umplerea paletelor alveolare din poliestiren expandat, cu diametrul minim de 25 cm.

Amestecul se poate semana direct, sau rasadul obtinut se poate repica pe acesta.

COMPOZITIE CHIMICA OPTIMA
În cazul unor carente majore, elementele deficitare, cu exceptia azotului, se vor completa cu minerale n
aturale (fosfati, saruri naturale de potasiu) admise în agricultura ecologica. În general, mranita si pa
mânturile în proportiile utilizate pun la dispozitia plantelor aceste elementele.


INCINTE DE PRODUCERE A RASADURILOR

Rasadnite
calde sau semicalde cu încalzire ecologica; fixe (din beton) sau mobile (din lemn); cu o panta sau cu d
oua pante; rasadnite cu încalzire tehnica - de obicei din beton cu doua pante;
Solariicu paturi calde biologice sau cu tunele duble din folie de polietilena; solarii reci;
Sere: calde sau reci; sere solare.

Pentru o buna reusita a culturilor, mai ales a celor timpurii, sunt preferabile spatiile cu încalzire tehnica î
n care se pot asigura temperaturile necesare bunei cresteri si dezvoltari a plantelor. Pentru speciile mai
putin exigente sau pentru cele care se înfiinteaza mai târziu se pot folosi si spatii cu încalzire ecologica sau
solara.

Rasaduri se pot produce si în câmp pentru culturile de toamna (varza, conopida, gulie etc.).
Pentru nevoi gospodaresti si în cantitati mici, rasadurile se pot produce si în "casa", pe terase închise, în "min
isere" special confectionate, cu productii de 100-300 fire rasad.

Silvica AMBARUS, SCDL Bacau

Más contenido relacionado

Más de Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Gherghescu Gabriel
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Gherghescu Gabriel
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDIGherghescu Gabriel
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 

Más de Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Obtinerea rasadului de legume dompdf out

  • 1. Rasaduri de legume pentru culturi ecologice Descriere imagine: Rasaduri de rosii Majoritatea speciilor cu pondere în legumicultura arealului nostru geografic se cultiva prin r asad. În tehnologia ecologica de obtinere a legumelor, cultura prin rasaduri este cu atât mai benefica cu câ t prin aceasta se reduce perioada de vegetatie a plantelor în câmp, diminuându-se presiunea fit opatogena si realizând o productie mai timpurie si de calitate superioara. Tehnica producerii rasadurilor de legume destinate culturilor de câmp în sistem ecologic presupune câteva reg uli: Incinta pentru producerea rasadurilor trebuie sa fie bine igienizata si sa permita o foarte buna aerisire pe parcursul vegetatiei rasadurilor. Componentele amestecurilor nutritive (turba, mranita, pamânt de telina si nisip) sa fie pregatite din t imp (vara anului anterior), pentru a se dezinfecta prin solarizare intensiva si pentru a se distruge rezerva de samânta de buruieni prin pregerminare si lopatari succesive. Rasaduril e se produc individual în cuburi nutritive, în pahare sau în ghivece din material plastic sau în pale te alveolare din poliestiren expandat. Se evita producerea rasadurilor la pat nutritiv. Spatiul necesar raririi plantelor în incinta de producere a rasadurilor este necesar, mai ales în perioada pr emergatoare plantarii, pentru a evita fenomenul de alungire si pentru o mai buna aerisire si o stare fito-sanitara a
  • 2. rasadurilor optima. Substratul nutritiv trebuie sa asigure toate elementele necesare unei cresteri si dezvoltari normale rasadului (cel putin 40% mranita). În cazul unui deficit de fosfor se adauga fosfat natural în cantitate de 4-5 kg/mc de amestec. Tipuri de amestecuri nutritive În producerea rasadurilor, componentele nu sunt utilizate individual, ci numai în amestecuri formate din 3- 4 elemente. De regula, se folosesc doua - trei tipuri de amestecuri nutritive pentru producerea de rasaduri, în functie de scopul acestora. Spre exemplu: ? Amestecul pentru semanaturi destinate repicatului (pentru toate speciile) va cuprinde: mranita 45% + telina 45% + nisip 10%. Compozitia obtinuta va fi foarte nutritiva. Aceasta se pune în strat de 5-7 cm grosime în ladite captusite cu folie, se taseaza, se marcheaza rândurile, se seamana des pe rânduri (2-3 mm între seminte), apoi se ada uga un amestec de acoperire format din: mranita 30% + telina 30% + nisip 40%, în grosime de 0,5-0 ,7 cm. Se taseaza din nou, se uda convenabil cu sita fina, iar amestecul se depoziteaza în camere calde ( 22-26oC) pentru 5-7 zile, în vederea germinarii. Dupa 3-4 zile se controleaza si daca au aparut p lantutele, se scot în incintele pentru producerea rasadurilor (rasadnite, solarii, sere). Se repica la 7-15 zile de la rasarire, la aparitia primordiilor frunzelor adevarate. ? Amestecul pentru repicat sau semanat direct, în vederea obtinerii rasadurilor (pentru toate speciile) cup rinde: mranita 40% + turba 30% + telina 25% + nisip 5%. Continutul rezultat se foloseste pentru: - confectionarea cuburilor nutritive (cu prese manuale sau electromecanice), cu dimensiunea cuprinsa între 3x3x3 cm si 5x5x5 cm; - umplerea ghivecelor din polietilena sau de ceramica, cu dimensiuni de 7x7 sau 10x10 cm; - umplerea paletelor alveolare din poliestiren expandat, cu diametrul minim de 25 cm. Amestecul se poate semana direct, sau rasadul obtinut se poate repica pe acesta. COMPOZITIE CHIMICA OPTIMA
  • 3. În cazul unor carente majore, elementele deficitare, cu exceptia azotului, se vor completa cu minerale n aturale (fosfati, saruri naturale de potasiu) admise în agricultura ecologica. În general, mranita si pa mânturile în proportiile utilizate pun la dispozitia plantelor aceste elementele. INCINTE DE PRODUCERE A RASADURILOR Rasadnite calde sau semicalde cu încalzire ecologica; fixe (din beton) sau mobile (din lemn); cu o panta sau cu d oua pante; rasadnite cu încalzire tehnica - de obicei din beton cu doua pante; Solariicu paturi calde biologice sau cu tunele duble din folie de polietilena; solarii reci; Sere: calde sau reci; sere solare. Pentru o buna reusita a culturilor, mai ales a celor timpurii, sunt preferabile spatiile cu încalzire tehnica î n care se pot asigura temperaturile necesare bunei cresteri si dezvoltari a plantelor. Pentru speciile mai putin exigente sau pentru cele care se înfiinteaza mai târziu se pot folosi si spatii cu încalzire ecologica sau solara. Rasaduri se pot produce si în câmp pentru culturile de toamna (varza, conopida, gulie etc.). Pentru nevoi gospodaresti si în cantitati mici, rasadurile se pot produce si în "casa", pe terase închise, în "min isere" special confectionate, cu productii de 100-300 fire rasad. Silvica AMBARUS, SCDL Bacau