1. A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark
em PRODUCEREA RASADURILOR
1.1 Aspecte generale In tara noastra ardeiul, varza, conopida, tomatele,
vinetele se cultiva prin rasad. De ce ?
- se sigura conditii pentru a obtine o productie timpurie;
- asigura spatii uniforme de nutritie;
- se micsoreaza consumul de seminte;
- intensifica rotatia culturilor.
Ca dezavantaj la plantarea rasadurilor este socul la plantare – prin faptul
ca se opreste ritmul de drestere mai mult sau mai putin timp ce expica
reducerea disponibilitatilor in apa. Reluarea vegetatiei este denumita
prinderea rasadurilor.
Prinderea radacinilor este conditionata de 3 factori :
a) proportia radacinilor in ghivece sau strat, structura sistemului
radicular, gradul de ramificare;
b) Capacitatea de absorbtie a apei prin rodacini;
c) Viteza de emitere a noilor perisori absorbanti;
Varsta rasadului are importanta pentru prindere. Cel mai bine este de
produs rasaduri in ghivece. Rasadurile se produc pentru cultura de
camp in solarii, tunele, sere cu sauf ara incalzire.
.1.2 Alegerea si amenajarea terenului. pentru sectorul de producerea
rasadului.

2. Rasadnitile, solariile si serele inmultitor, folosite pentru producerea
rasadurilor fiindconstructii fixe, de durata, trebuie amplasata pe un
terencorespunzator. Terenul trebuie sa fie : - plan cu o suptrafata de 2 ori
mai mare decat cea a constructiilor.
- sa aiba o forma regulata.
- Sa fie adapostite din partea nordica si vanturile dominante
din timpul iernii.
- sa aiba solul permeabil, panza freatica >1,50 m
- sa fie situat in apropierea localitatilor.
1.3 RASADNITELE
Prin rasadnite se intelege o suprafata de teren pregatita pentru a
produce rasaduri de legume. Rasadnitele sunt constructii simple din lemn,
beton sau unele improvizatii cu caramizi, baloti de paie, snopi de papura.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rasadnitele
- sa fie construita dupa un anumit model,
- sa fie construite si orientete pentru a folosi la maxim
caldura si lumina solara,
- sa pastreze cat mai bina caldura in interior,
- prêt de cost redus.
Clasificarea rasadnitelor
Dupa temperatura din interior – calde
- semicalde
- reci
a) rasadnite calde - pentru ardei, tomate, vinete, castaveti, pepeni
galbeni, destinate culturilor timpurii din camp si pentru culture

3. fortate. Temperatura interioara 20-25°C ca sursa fiind biocombustibilul sau
pe cale termica.
b) rasadnite semicalde temperature din interior -16-18°C. Sursa :
caldura de la soare si o sursa oarecare de caldura. Sunt folosite la
producerea culturilor de varza timpurie, conopida, gulie si pentru cultura
fortata a spanacului, salatei, ridichiilor de luna, cepei stufat. Mai sunt
folosite la producerea rasadurilor de tomate, ardei, vinete, destinate
culturilor de vara din camp.
c) rasadnite reci – temperatura 8-10°C. Surse: caldura solara, pentru
producere de rasaduri la culturile tarzii.
Dupa sursa de caldura rasadnite :
a) incalzite cu biocombustibil descompunerea gunoiului de grajd,
frunze, ctc.
b) Rasadnite incalzite pe cale termica prin arderea combustibilului
industrial, energie electrica si la care agentul termic este apa calda,
aburi, aerul incalzit care circula prin conducte instalate in interiorul
tocului de rasadnite.
Dupa asezarea geamurilor – cu o panta
- cu 2 pante
Tipuri constructive de rasadnite
Cele mai simple sunt: -rasadnite din lemn cale mai raspandite cu o
singura panta
- de suprafata
- semiangropate
- cu doua pante ingropate
- rasadnite din prefabricate de beton sunt de regula
constructii fixe cu 2 pante si ingrpoate.

4. Ramele (ferestrele) de rasdnita sunt necasare pentru acoperirea in timpul
exploatarii. Au dimensiuni standardizate si pot fi folosite la orice tip de
rasadnita L=1 m; l=1,5 m. Sunt facute din lemn ecarisat sau aluminiu profil
in sectiune de 7,5 cm. Suprafata ramei este impartit ape lungime in 3 sau 4
parti cu ajutorul unor lanteti 5/5cm.
1.4. Materiale organice folosite la producera rasadurilor.
1.5. Pamanturile folosite la producerea rasadurilor de legume.
La pregatirea amestecurilor de pamant se adauga 3 kg azotat de amoniu,
5 kg superfosfat si 1 kg sare potasica la fiecare m³ de amestec.
Dezinfectarea amestecurilor
Pentru prevenirea atacului de boli trebuie facuta dezinfectarea
amestecurilor de pamant cu 15 zile inainte. Dezinfactia chimica se face cu
DAZOMET 200 gr/m³, ONETION 500 ml/m³, BASAMID 20,
FORMALINA 1,5-2 l/m³, sau cu un amestec de CAPTADIN 50 PU 200gr,
FOLPAN 50 WP 200gr + LINDATOX
3-40 gr/m³.
Operatiunea consta in strat de 20 cm de amestec peste care se distribuie
1/3-1/4 din doza calculate pentru intreaga platforma. Se adauga apoi apa
de acoperire 5l/ m³ distribuita uniform cu stropitoarea si sita fina fara a tasa
amestecul.
Se repeta operatia pana se incheie platforma , apoi se acopera cu o
prelata din folie sub care sta 7 zile. Dupa, se lopateaza de 2-3 ori pentru a
usura degajarea vaporilor toxici. Pauza de la tratari la utilizarea
amestecului este de 14 zile la formalina si 20-25 zile la Basamid.
Pentru o rasadnuta tip 6 m² se foloseste 0,6 m³ pentru semanat la 0,9
m³ pentru repicat ,amestecuri de pamant.
In medie – 3 m³ pentru insamantat in rasadnite
- 25-32 m³ pentru repiucat pe pat garminativ

5. - 30-10 m³ pentru repicat cuburi nutritive 7/7/7 pentru a produce
rasaduri pentru 1 ha de cultura.
1.6. Pregatirea rasadnitelor pentru producerea rasadurilor
1.7. Producerea rasadurilor
- repicatul
- fertilizarea
- combaterea agentilor patogeni se face in primul rand prin masurile
de prevenire: dezinfectia spatiilor, a amestecurilor de pamant, a semintelor
inainte de semanat. Apoi se face tratamentul de prevenire a rasadurilor.
Pentru a prevenii ‘caderea rasadurilor’ datorate Pythium Phytophthora –
imediat dupa semanat de stripeste patul germinativ la suprafata cu o
solutie de PREVICUR 707 SL 0,15%; FOLPAN WP 0,2% sau CAPTADIN
50 PU 0,2% cate 10-15 l/100 m² semanatura.
Tratamentul de repeta de 1-2 ori in perioada rasarire-repicare
cu PREVICURE 607 SL ; FOLLPAN 50 WP sau CAPTADIN 50 PU -
0,15%, CATE 15-20 L/100 m² rasaduri prin pulverizare fin ape plante.
In perioada repicare-plantare pentru prevenirea si combaterea acelorasi
agenti patogeni se aplica un tratament la sol cu PREVICUR 607 SL 0,15%,
FOLPAN 0,2%, CAPTADIN 0,2%.
Tratamentul se face prin udarea solului ininte de repicare cu 2-3 zile sau
imediat dupa 4-5 l suspensie la m². Rasadurile care sunt produse in
ghivece sau cuburi se uda cu 25-50 ml suspensie/m².
Dupa repicare apare : patarea bruna (Aletermaria solani), septorioza
(Septoria Licopersia), la rasadurule de tomate, fainarea la ardei si vinete si
castraveti, mana la castraveti, la varza (Peronospor brassiceae), ca si
putregaiul cenusiu la salata – se face 2-3 ttratamente foliare la 8-10 zile cu
produse ca : DITHANE M-45 -0,2%; SACOZEB – 0,2% sau FOLPAN 50
WP -0,2%. Pentru fainare se fac 1-2 tratamente foliare la 8-10 zile cu : 12 E
– 0,05% ; KARATHANE – 0,08%sau AFUGAN – 0,04%.
In cee ce priveste daunatorii rasadurilor- coropisnite – momeli care se
incorporeaza in sol la 2-3 cm adancime facute din seminte de grau,

6. porumb, orez, sfaramate si umectate 24 ore in amestec cu fosfura de zinc
– 0,5 kg si 0,3 l ulei.
Atat daunatorii- musculita alba, paduchi de frunze sau afidele se combat
la aparitie prin 1-2 tratamente cu DIVIPAN 10EC -0,05%; ACTELLIC 50EC-
0,1% sau SINORATOX 35CE -0,1%
Rasadurile de ardei, vinete, castraveti, pepeni, sunt atacate de
paianjenul rosu care se combate la aparitie cu 2 tratemente
foliare cu OMITE 57 – 0,1%, NEORON 500EC – 0,1% sau
TALSTAR 10EC – 0,05%.
Cu 8-10 zile inainte rasadurile se calesc.
Pentru rasad de calitate se aplica tratamente cu regulatoare de
crestere : TOMASET – 0,1%; ETREL 1000-2000 ppm; ALAR 85
0,2-0,,4%; ATOMIC 1 :2000, etc.
Pentru prevenirea alungirii tratatament cu CYCOCEL 0,1% la 8-
12 zile de la repicat sau 4-3 frunze adevarate.
Producerea rasadului in ghivece (cuburi) nutritive
Este o metoda mai evoluata ce permite obtinerea de recolte mai
mari si mai timpurii diminuat fiind stresul de prindere. Ghivecele si
cuburile nutritive se fac din diferite amestecuri de pamant naturale
in anumite cantitati de nisip, rumegus, balega proaspata de vaca,
ingrasaminte minerale.
La amestecurile sterilizate se adauga ingrasaminte chimice apoi
se umecteaza. Cantitatea de apa sa nu depaseasca 60% di CCA.
Ghivecele nutritive pot fi confectionate manual cu prese de mana
sau mecanic, cu utilaje speciale. Ghivecele pot avea forma
tronconica cu diametrul 7-10 cm, inaltime de 6-8 cm, sau cub de 5
cm (pentru salata), si 7 cm pentru ardei, vinete, tomate , varza,
conopida. Pentru tomate timpurii, castraveti, dovlecei, pepeni

7. galbeni, fasole urcatoare -8-10 cm. In mijlocul ghivecelor este un
orificiu de 2-2,5 cm si 2-3 cm adancime. Daca ghivecele au fost
facute mai demult si sunt uscate se uda cu apa si se aseaza in
rasadnita unele langa altele.
Producerea rasadurilor in ghivece din panant ars sau in pahare din plastic
Se utilizeaza la semanatul semintelor de gostanoase (producere de
rasd fara repicare) si la repicarea acelarasi specii (castraveti, dovlecei,
pepeni). Metoda se extinde la tomate, ardei, vinete, mai ales protejate.
Ghivece mici Φ4-5 cm, sunt folosite pentru semanat, iar cu 7—10 cm
pentru repicat. Amestecul este acelasi ca la repicat.
Rasadurile produse in ghivece din pamant ars sau pahare are avantajul ca
plantele suporta mai usor transplantarea, dar se face un volum mai mare
de munca – cca 8-10 tone in plus la hectar la transport in camp. In locul
ghivecelor arse se folosesc ghivece din mase plastice sau nou ghivece
tip jiffy – pot care sunt ghivece sub forma unui trunchi de con de diferite
dimensiuni confectionate mechanic dintr-un amestec 70-75% turba de
sphagum; 20-25% celuloza din fibre de lemn de pin si 2-3% diferite
ingrasaminte chimice in special uree.
Jiffy-poturile sunt usor de manipulat, au peretii spongiosi si sunt strabatuti
usor de radacini. Utilizarea lor la tomate a adus timpurietate cu 10-15 zile
mai devreme si recolta cu 20-25% mai mare.
Se pot utiliza pungi din folie, paleti de hartie.
Producerea rasadurilor in solarii pentru culturi timpurii in camp si de vara :
varza si conopida timpurie, tomate, ardei, vinete, salata, castraveti.
Amenajarea solariilor si producerea rasadurilor
- semanat rar fara repicare;
- semanat si repicat in pat nutritiv;
- semanat in pat si repicat in cuburi;

8. - semanat direct in cuburi;
Pregatirea solariilor
Saparea de santuri l-1,2 m; adancime -30 cm pamantul pe poteci si
1,2 30
in final se realizeaza 50 55 cm adancime unde se introduce gunoiul de
50-55
grajd incins peste care se pune amestecul de pamant, peste care se pune
o folie.
Cand amestecul de pamant are 18 18-20°C se poate semana, iar la 8-10 zile
C 8
dupa rasarire se repica in solarii incalzite cu biocombustibil amenajate in
acelasi fel.
Dupa semanat solul se uda abundent. Udatul se repeta la 2 3 zile – 1-1,5
2-3
l/m² cu stropitoarea fina cu apa la 24-26°C.
Producerea rasadurilor in palete alveolare metoda maderna, dimensiuni
reduse a cuburilor, cheltuieli mai reduse. Metoda consta in semanat direct
in platoul de alveole care este trasportat pana la plantare.
Paletele se fac din polietilena rigida, fundul are o perforatie pentru drenaj si
de a desprinde cubul la plantare. In general amestecul se face din 75%
esprinde
turba si 25% verniculit.
verniculit. O linie automata atinge 45.000
alverole/ora.. Paletele sunt transportate in sera unde are loc germinatia.
Producerea rasadurilor pe straturi (brazde) in camp
Pentru ceapa de apa, praz, telina, varza si conopida de toamna, tomate
tarzii- straturi in camp.
Se alege un loc adapostit, bogat ingrasat din toamna cu balegar – strat de
1,5 latime, lungime cat este n
nevoie. Straturile se fac adanci- 40% pamant
de telina, 40% mranita, 20% nisip.
La lucrea de acoperire a stratului cu amestec de pamant trebuie
inainte sa se faca o dezinfectie cu Lindatox 3 0,5 kg/100
3-
m². Semanatul se face ca in rasadnita. Masuri fitosanitare la producerea
rasadurilor de legume

9. Autor: Cornel Oprea
Publicat la data de 30 Mar. 2012 in: Tehnologii
In cultura comerciala, momentul producerii rasadului este deosebit de important pentru legumicultori,
deoarece in situatia in care acestea nu sunt viabile, legumicultorul pierde startul, cum se spune, cu alte cuvinte
pierde momentul prielnic in care pretul de desfacere al legumelor este inca ridicat, imediat la iesirea din iarna.
Tags: producerea rasadurilor, rasaduri de legume, stropirea rasadurilor, dezinfectare rasadnite,rasadnite calde, insecticid coropisnita, insecticide
coropisnita
rasaduri, fungicide rasaduri, fungicid legumicultura fungicid castraveti, dezinfectie samanta, tratament seminte de legume
legumicultura,
Legumicultorul va fi nevoit ori sa investeasca in rasaduri cumparate, ori sa reia procesul. Pentru prevenirea apritiei bolilo este obligatorie, in acest caz, dezinfectia amestecului
bolilor, ligatorie,
de pamant pentru produs rasadul.
Potrivit specialistului dr. ing. Georgeta Buciumas, pentru combaterea ciupercilor din sol se vor folosi unul din produsele : CAPTADIN 50 PU - 0,3%; PREVICUR 607 SL - 0,25%;
DITHANE M 45 - 0,25%. ( 300 ml solutie/m3 ). Nu este necesar un timp de pauza.
Semintele pentru producerea de rasaduri vor fi dezinfectate la randul lor, cu 2 - 3 zile inainte de semanat. Astfel, semintele de tomate, ardei, vinete, mazare se trateaza cu
APRON XL 350 ES - 1 ml/kg samanta (prin umectare), iar semintele de castraveti cu PREVICUR 607 SL - 20 ml/kg samanta (prin umectare);
Pentru combaterea coropisnitei ( Gryllotalpa gryllotalpa ) si a melcilor fara cochilie (Agriolimax agreste), daunatori cv
cvasi-prezenti in balegarul folosit ca mijloc de protectie
prezenti
termica a rasadnitelor infiintate devreme in solar (februarie) se vor folosi produsele: MESUROL 4 G ( 3 - 6 kg/ha) sau MESUROL 2 RB - 5 kg/ha (administrate pe sol, cu o
usoara incorporare in cazul coropisnitei si fara incorporare in cazul melcilor), inainte de plantare.
ropisnitei
Pentru combaterea melcilor fara cochilie se vor folosi produsele AGROSAN B - 15 kg/ha sau METALDEHYDE 5-10 kg/ha sau OPTIMOL 4 G - 15 kg/ha prin administrare pe sol,
fara incorporare.
Nu in ultimul rand, atentie la atacul rozatoarelor!
Pentru prevenirea si combaterea atacului de rozatoare in spatiile amenajate pentru producerea rasadurilor se vor pune momeli din urmatoarele produse de tip BROMAKOL 25 -
50 g momeli/galeria activa sau CRITOX 1 cartus fumigen/galerie activa. Despre acestea am mai scris pe AGROROMANIA.
Tocurile de rasadnite, ramele din lemn, utilajele folosite si cararile se vor dezinfecta prin stropire completa (imbaiere) cu o solutie de Sulfat de cupru - 3% in amestec cu Reldan
losite
40 EC - 1%.
Intre rasarire si repicare, cand plantutele sunt in faza de cotiledoane pana la 2 frunzulite, se trateaza cu: PREV
PREVICUR 607 SL - 0,15% sau CAPTADIN 50 PU - 0,2% sau FOLPAN
80 WDG - 0,15% prin pulverizare fina cu 0,2 - 0,25 l solutie la 1 m.p. de semanatura. La 7 zile tratamentul se repeta.
aRASADURILE DE LEGUME Tehnologii pentru producerea
RASADURILE
rasadurilor de legume

10. Autor: Dragos Serban
Publicat la data de 16 Feb. 2011 in: Stiri
În sistemul legumicol de producţie cultivarea legumelor se face şi prin răsad, adică prin plante tinere, la începutul vegetaţiei, care pot avea vârsta de 35-
vegetaţiei, 35
55 zile. Folosirea plantelor tinere asigură o prindere perfectă, grăbirea vegetaţiei şi fructificării, producţii timpurii. În spaţiile închise, sere şi răsadniţe,
cultura se poate practica numai prin răsad plante tinere cu 2 frunze şi cu sistem radicular bine dezvoltat.
2-6
Se cultivă prin răsad salata, varza, conopida, tomatele, vinetele ardeiul iute, castravetele, pepenele galben pentru sere, ţelina de rădăcini, ceapa de apă şi sparanghelul.
vinetele,
Producerea răsadului de legume are loc în diferite tipuri de construcţii, după cum urmează: răsadniţe cu încălzire biologică sau apă caldă, sere
construcţii,
înmulţitor cu sticlă semiîngropate cu încălzire biologică, cu aer cald sau cu apă caldă, sere înmulţitor bloc cu sticlă încălzite cu apă fierbinte, sere
încălzite
individuale cu plastic, încălzite sau neîncălzite.
Răsadniţa. În practică sunt răspândite diferite tipuri de răsadniţe care se deosebesc după regimul de temperatură din interior (răsadn
. (răsadniţe reci, semicalde
şi calde); după sursa de încălzire (răsadniţe cu încălzire biologică, apă caldă); după modul de aşezare (de suprafaţă, semiîngropate şi îngropate) şi după
numărul pantelor (cu una şi cu două pante). În vederea economisirii gunoiului de grajd şi a creării unui micro climat favorabil plantelor, răsadniţele se
micro-climat
fac îngropate şi semiîngropate (fig. 5.12). În ţara noastră mai sunt extinse încă în producţie două tipuri de răsadniţe: cu o pantă pentru semănăt
îngropate semănături şi cu
două pante pentru repicatul răsadurilor şi efectuarea culturilor forţate de legume. Întrucât răsadniţele construite la suprafaţa, încălzite cu
suprafaţa,
biocombustibil, necesită un consum ridicat de lemn pentru construirea tocurilor, material care se deteriorează de altfel foarte repede, se recomandă
foarte
construirea tocului răsadniţelor din prefabricate de beton sau din plastic, care au o durabilitate mai mare.
Sera înmulţitor semiîngropată. Se compune dintr-un singur compartiment şi este prevăzută cu parapete şi poliţe (fig. 5.13). Are o lungime de 24 m şi
un
înălţimea de 3 m, cu o suprafaţă constructivă de 72 m2, iar utilă de 62m2. Pentru construcţia ei se pot folosi plăci prefabricate din beton armat,
cărămizi, panouri din lemn pentru acoperişuri, ferestre basculante acoperite cu sticlă. Răsadul se produce pe parapete care a lăţimea de 100-120 cm şi
au
înălţimea de 80-90 cm.
Materialele organice pentru pregătirea biocombustibilului
rganice
Sursa principală de încălzire a răsadniţelor o constituie diferite materiale organice care, în procesul de fermentare şi descompunere, eliberează mari
descompunere,
cantităţi de căldură. Cel mai bun material organic este gu
gunoiul de cabaline. În ultimul timp s-a trecut la utilizarea şi a altor materiale organice. Gunoiul
a
de cabaline se descompune repede, la 7-8 zile după preîncălzire realizează o temperatură de 70°C în centrul platformei, care în 45
8 45-65 zile descreşte
treptat până la 30°C. Gunoiul de taurine se descompune încet şi produce o temperatură mai scăzută. În amestec cu materiale de natură celulozică (paie,
pleavă, rumeguş), gunoiul de taurine degajă căldură multă. Frunzele de pădure în amestec cu gunoi de cabaline şi taurine dau rezultate foarte bune.
Frunzele se recoltează din toamnă uscate şi se depozitează în platforme acoperite, pentru a nu se umezi. La stabilirea necesarului de biocombustibil
necesarului
trebuie să se ţină seama de însuşirile şi greutatea lui, grosimea şi lăţimea patului încălzitor, grosimea şi lăţimea potecilor, tasarea biocombustibilului în
lăţimea
pat, condiţiile climatice locale şi epoca de lucru. Astfel, pentru încălzirea unui m2 de răsadniţe trebuie să se asigure 0,25 0,35 tone gunoi de cabaline în
0,25-0,35
amestec cu cel de taurine.
Acolo unde este lipsă de paie se pot folosi unele deşeuri agricole, forestiere şi industriale, ca: fân alterat, pleavă, coceni tocaţi, frunze, rumeguş,
coceni
puzderie de in şi cânepă, resturi de la fabricile de hârtie. Depozitarea şi prepararea biocombustibilului începe încă din vară. Gunoiul de grajd se adună,
depozitându-se în platforme aşezate pe locuri uscate, la soare. Iarna, platformele de gunoi de grajd se organizează în incinta sectorului de răsadniţe.
se
Gunoiul de grajd adus şi pus în platforme se vântură bine şi se aşterne cât mai uniform. Dacă este prea uscat se udă cu apă sau must de grajd diluat, cam
tforme
20 l/m2, până ce gunoiul fumegă şi frige dacă este luat în mână.
Pe locul unde se fac răsadniţele, în luna ianuarie-februarie se îndepărtează zăpada şi se pune un strat gros de paie uscate sau puzderie de in, cânepă,
februarie îndepărtează
rumeguş sau gunoi uscat. După aceasta se trece la aşezarea patului. Gunoiul de grajd trebuie să fie bine călcat, aşezat în straturi alternative, subţiri şi
straturi
udat cu apă, deoarece numai în aceste condiţii va asigura căldura necesară semănăturilor. În răsadniţele îngropate, patul de gunoi va avea gros
ece grosimea de
60 cm iar la răsadniţele calde, de suprafaţă de 70-80 cm, în special pentru semănăturile de tomate, ardei şi vinete timpuri
80 timpurii.
Pământurile nutritive
Producerea răsadurilor necesită folosirea amestecurilor de pământuri nutritive pentru semănături şi repicat. Pământurile ales trebuie să se
alese
caracterizeze printr-o structură bună, care să asigure o porozitate şi o aeraţie optimă şi să conţină cantităţi suficiente de substanţe nutritive într-o
o optimă într
formă uşor asimilabilă de plante.
Aceste pământuri nu trebuie să formeze la suprafaţă o scoarţă, care este foarte dăunătoare mai ales plantelor de castraveţi, ridichi de lună şi andive.
Principalele componente ale amestecurilor nutritive folosite în sere şi răsadniţe sunt în cele ce urmează.
rincipalele
Pământul de ţelină se obţine prin descompunerea ţelinei înierbate. El se procură din terenurile cu graminee şi leguminoase. P Pământul de grădină se
obţine din terenurile cultivate cu legume. Acest pământ trebuie în prealabil bine dezinfectat, dat prin ciur şi curăţat de diferite materiale străine, ca:
bţine diferite
pietre, resturi de rădăcini etc.
Pământul de răsadniţă se strânge vara după terminarea sezonului, ob
obţinându-se un material nutritiv foarte valoros. După o dezinfecţie puternică,
se
pământul de răsadniţă se aşează în platformă timp de 6 luni pentru a se aerisi, în care perioada se amestecă cu îngrăşăminte minerale sub formă de
soluţie.
Pământul de turbă se pregăteşte în orice perioadă a anului şi poate fi gata după 6 12 luni. Se prepară din turba bine descompusă. Pentru a reduce
6-12
aciditatea se adaugă 3 kg. var la 1 m3 de turbă proaspătă, iar în timpul păstrării se lopătează de 1 ori.
1-2
Nisipul de râu se foloseşte în mod curent la amestecurile pentru semănături şi repicat.
loseşte
Pentru prinderea plantelor şi grăbirea fructificării, producerea răsadului în ghivece din pământ ars este înlocuită cu o metodă mai economică, aceea a
metodă
semănatului şi a repicatului în diferite suporturi (cuburi şi ghivece nutritive) confecţionate din turbă, plastic, hârtie sau carton (fig. 5.14). Ghivecele
erite
nutritive se execută cu ajutorul unor utilaje speciale.
Pe baza rezultatelor experienţelor efectuate în ţara noastră, pentru confecţionarea ghivecelor nutritive se recomandă un amestec format din trei părţi
confecţionarea
mraniţă şi o parte pământ. În ultimul timp o largă răspândire capătă ghivecele jiffy
jiffy-pot şi strips-pot, al cărui perete permite trecerea rădăcinilor
pot,
plantelor. Compoziţia Jiffy-potului este următoarea: 70
ui 70-75% turbă de Sphagnum, bogat în humus, 20-23% material de legătură (celuloza din fibre de
23%
lemn de pin) şi 2-3% substanţe nutritive uşor solubile (uree). Ghivecele Jiffy pot se umplu cu pământ la nivelul superior al pereţilor, iar udatul se
3% Jiffy-pot uda
execută numai în limita saturării pereţilor. În interiorul pereţilor se formează un sistem radicular ramificat, iar, după plantare, rădăcinile străpung
plantare,
pereţii şi împânzesc cu uşurinţă solul. Patul nutritiv
În cazul insuficienţei ghivecelor nutritive se poate folosi patul nutritiv, compus dintr o parte pământ de ţelină, două părţi mraniţă cernută şi nisip, sau
ive dintr-o
din turbă 60%, pământ 20% şi mraniţă 20%, care se aşează deasupra patului cald de băligar din răsadniţă. Pământurile nutritiv pentru semănat şi
nutritive
repicat trebuie în mod obligatoriu dezinfectate contra bolilor criptogamice înainte de a fi depozitate în locuri speciale. Tratarea pământului se face pe
Tratarea
cale termică sau chimică.

11. Semănatul. Ca regulă generală, însămânţarea se efectuează fie în pământul din sera înmulţitor sau răsadniţă, fie în lădiţe confecţionate din lemn sau
plastic. Epoca de semănat este în funcţie de specie, tipul construcţiei, modul de cultivare şi temperatura solului. S-a constatat că este dificil de făcut o
corelaţie directă între epoca de semănat, plantat şi recoltat.
Totuşi rezultatele obţinute de unele staţiuni experimentale şi ferme de producţie ne dau indicaţii preţioase asupra elementelor care intervin în
precizarea epocilor optime de semănat.
Temperatura optimă pe care trebuie să o atingă pământul din răsadniţă sau seră pentru germinarea şi răsărirea seminţelor de legume variază între
+23...+27°C. Se remarcă faptul că pe măsură ce temperatura pământului scade, se reduce energia de încolţire şi răsărire, mai ales în cazul seminţelor
uscate, neumectate, favorizându-se şi atacul unor microorganisme patogene.
De aceea, încălzirea prealabilă a pământului în instalaţii speciale sau în serele înmulţitor prin diverse mijloace pentru a crea un regim teoretic
corespunzător constituie o măsură obligatorie, care asigură o răsărire uniformă şi obţinerea unor plăntuţe viguroase. Menţinerea unei ventilaţii
moderate, fără excese, şi asigurarea unui drenaj pentru scurgerea apei de udat din lădiţele de semănat reprezintă, de asemenea, măsuri pentru
încălzirea optimă a seminţelor. Udarea pământului se face moderat, cu apa călduţă.
În zonele sudice şi vestice ale ţării, semănatul tomatelor timpurii are loc în prima decadă a lunii februarie, iar a verzei şi a conopidei timpurii nu mai
târziu de 15 ianuarie. În zonele mai reci şi nordice, semănatul acestor culturii are loc cu 2-3 săptămâni mai târziu. Ardeiul şi vinetele timpurii se
însămânţează cu 10-15 zile după tomatele timpurii.
Categorie: Rasaduri Producerea rasadurilor de legume
Răsadurile sunt plante legumicole care se află la începutul perioadei de vegetaţie, adică în faza imediat după răsărire, când îşi formează sistemul radicular şi
organele vegetative aeriene.
Producerea de răsaduri este necesară pentru legumele pretenţioase la căldură, cu o perioadă lungă de vegetaţie, precum şi pentru legumele timpurii, deoarece
permite semănatul cu 1 – 2 luni înaintea celor semănate direct în câmp.
Răsadurile se produc în sere, solarii, răsadniţe, iar când condiţiile climatice permit se plantează la locul definitiv.
În spaţiile protejate se creează condiţii mai bune de temperatură, umiditate şi fertilitate. Producerea răsadurilor implică anumite verigi tehnologice, care în
succesiunea lor sunt:
1. Pregătirea pământurilor
Această operaţie este recomandabil să se facă încă din toamnă. La producerea de răsaduri se folosesc de obicei amestecuri de pământ care conţin mai multe
componente. Toate acestea trebuie să asigure o fertilitate ridicată a solului.
Principalele componente folosite sunt: pământul de ţelină, mraniţa, compostul, turba şi nisipul.
În funcţie de cerinţele plantelor legumicole, amestecurile de pământ se fac în diferite proporţii.
2. Pregătirea seminţelor
Obligatoriu este tratarea seminţelor pentru prevenirea bolilor şi dăunătorilor. Tratamentul se poate face termic sau chimic.
Pentru a grăbi încolţirea, respectiv răsărirea plantelor, seminţele se umectează sau se face preîncolţirea lor.
3. Pregătirea patului germinativ
În funcţie de locul unde se produc răsadurile( răsadniţe, sere, solarii), pregătirea patului germinativ se face diferenţiat pentru fiecare specie legumicolă.
4. Semănatul
Se face cu mâna, în rânduri la distanţă de 5 cm între ele şi 1,5 – 2 cm între plante pe rând. Cantitatea de sămânţă se stabileşte diferit pentru fiecare specie
legumicolă. Astfel, pentru tomate se folosesc 7 – 8 g sămânţă/mp, pentru ardei 15 – 20 g sămânţă/mp, pentru vinete 15 – 16 g sămânţă/mp, pentru varză şi
conopidă 7 – 8 g sămânţă/mp.
Semănătura se acoperă cu un strat subţire de pământ format din o parte pământ de ţelină sau de grădină, o parte mraniţă şi două părţi nisip, prin împrăştiere.
6. Repicatul
Momentul optim de repicat este când plantele au cel puţin două frunzuliţe adevărate. Această operaţie se execută cu scopul de a asigura plantelor un spaţiu de
nutriţie mai mare, o aerisire mai bună şi mai multă lumină.
7. Lucrările de îngrijire
Se aplică cu scopul de a asigura condiţii generale de creştere şi dezvoltare a plantelor.
Udatul după semănat, plivitul, fertilizarea, combaterea agenţilor patogeni sunt principalele lucrări care se aplică răsadurilor de legume.
PROCESUL DE PRODUCTIE
In practica de specialitate anul agricol se compune din doua cicluri de productie. Ciclul I are loc in perioada ianuarie - iunie, iar ciclul II se desfasoara in perioada iulie -
decembrie. La unele culturi (tomate, vinete, etc) practicam un sistem prelungit de productie cu un singur ciclu din martie pana in noiembrie.
Procesul de productie se compune din mai multe etape distincte, si anume:

12. 1. Producerea rasadurilor:
Producerea rasadurilor reprezinta prima etapa a procesului de productie care se desfasoara intr-un spatiu special amenajat, compus din 8 compartimente distincte, perfect
izolate intre ele. Aceste compartimentari sunt necesare pentru a putea asigura dirijarea diferentiata a factorilor de mediu (in functie de specie,varsta etc.).
In aceste compartimente, mentinem in permanenta un nivel optim de temperatura si sa asiguram necesarul de luminozitate. In perioadele cu lumina insuficienta exista
posibilitatea suplimentarii acesteia pe cale artificiala. Astfel, folosind cele mai importante resurse de energie (caldura si lumina) si programe adecvate de fertilizare
asiguram o dezvoltare corespunzatoare a rasadurilor. In acest fel influentam potentialul de productie al plantelor pentru toata perioada lor de viata.
In termen, de 4 - 6 saptamâni de la semanare, rasadul este pregatit pentru plantarea in sera.
2. Plantarea:
Inainte ca plantarea sa aibe loc este necesar sa pregatim spatiul de productie. Lucrarea incepe, cu circa 3-4 saptamâni Inainte si cuprinde cateva etape si anume:
dezinfectia serei, instalarea stratului de folie , asezarea sacilor cu substrat organic, adaptarea sistemului de irigare prin picurare si decuparea orificiilor la saci.
La nivelul unui hectar se planteaza, in cazul castravetilor, 18.000 de plante, iar in cazul tomatelor, 25.000 de plante.
Tehnologia folosita de noi este una revolutionara in domeniul legumelor de sera.
In urma experimentelor realizate cu ajutorul acestor noi tehnologii am observat cresterea eficientei procesului de productie si a calitatii produselor obtinute.
Astfel, incepand cu anul 2006, am decis extinderea aplicarii noului sistem de plantare pe substrat organic la intreaga capacitate de productie.
3. Cresterea si dezvoltarea plantelor:
Durata procesului difera de la o specie la alta. Pentru obtinerea recoltei de castraveti avem nevoie de cca. 4-5 saptamâni, in cazul culturilor de tomate aceasta perioada
poate ajunge pana la 8-9 sâptâmâni. Pentru o dezvoltare normala castravetii au nevoie, pe timp de noapte, de asigurarea unui prag termic de 16-18 grade C, in timp ce la
tomate, pe timp de noapte, temperaturile pot fi mai scazute cu 2-4 grade C.
Pe timpul iernii, consumul de energie termica poate sa reprezinte cca. 60% din costurile totale. Din acest motiv asiguram in permanenta o izolare cât mai eficienta a
serelor.
Desi costurile de productie difera de la un anotimp la altul obiectivul nostru este de a asigura continuitatea productiei.
In procesul de fructificare este esential sa asiguram conditii optime pentru polenizare. In trecut, acest lucru era efectuat manual cu ajutorul unei pipete. In prezent intreg
procesul se realizeaza cu ajutorul bondarilor, achizitionati in acest scop. In felul acesta, fiecare floare este polenizata. Un stup contine circa 80 bondari fiind necesari 4-5
stupi la un hectar. Bondarii polenizeaza un numar de cca. 1.000.000 de flori de tomate pe hectar.
Zilnic, cu ajutorul sistemului de irigare prin picurare, fiecare planta beneficiaza de substantele necesare dezvoltarii armonioase si pentru intarirea rezistentei la boli si
daunatori.

13. 4. Recoltarea:
Ultimul proces inainte de pregatirea pentru vânzarea propriu-zisa este recoltarea.
Productia obtinuta se recolteaza de doua sau trei ori pe saptamana. Frecventa recoltelor depinde de bioritmul atins in procesul de fructificare si de nivelul productiei.
In cazul castravetilor, productia la un hectar poate varia intre 3 si 14 tone/saptamâna, in functie de perioada calendaristica si varsta plantelor.
La tomate, in perioada maxima de productie, la o singura recolta se pot obtine la nivelul unui hectar, cca. 8 tone (aproximativ 70.000 de fructe).
Cantitatea maxima de legume pe care un muncitor o poate recolta intr-o zi este de 1.000 de kg.
Legumele recoltate sunt asezate in ladite de plastic. Apoi, cu ajutorul unor tractoare, produsele de sera sunt transportate in hala de sortare si ambalare.
5. Pregatirea pentru vânzare:
Dupa o perioada de efort sustinut, care in cazul castravetilor, este de 8 saptamani, iar in cazul tomatelor este de 12 saptamani, primele produse finite ajung la poarta halei
de sortare si ambalare. Primele productii se obtin in luna martie, tot procesul se desfasurându-se pana la sfarsitul lunii noiembrie.
Producerea rasadurilor
Producerea rasadurilor de legume presupune pregatirea unui substrat afanat, permeabil, bogat in elemente nutritive, cu un pH corespunzator, liber de boli si daunatori.
Este recomandabil ca substratul sa se pregateasca din toamna, cat timp este mai cald si mai uscat, iar componentele au un grad de umiditate convenabil unei bune omogenizari
(35-40% umiditate).
Pentru pregatirea substratului se stabileste din timp necesarul componentelor, in functie de proportia in care intra fiecare dintre acestea.
Principalele pamanturi folosite pentru pregatirea amestecurilor sunt: mranita, turba, pamantul de telina, pamantul de gradina, nisipul, compostul.
Pentru ridicarea gradului de fertilizare se folosesc si ingrasaminte chimice.
Mranita se obtine din descompunerea avansata a gunoiului de grajd asezat in platforme late de 2-3 m si inalte de 1,5-2 m.
Dupa circa un an, se cerne si se obtine un material de calitate. Este bogata in elemente nutritive, este afanata, are culoarea neagra, deci se incalzeste usor. Greutatea unui m2
este de 0,6-0,8 t.
Turba este un component foarte bun pentru pregatirea amestecurilor, este afanata, libera de boli si daunatori, are capacitate mare de retinere a apei.
Turba rosie este acida si de aceea trebuie sa se corecteze reactia prin adaugarea de praf de var. Un m2 cantareste 0,4-0,6 t.
Pamantul de telina se obtine prin asezarea brazdelor inierbate, recoltate din terenuri intelenite, in platforme late de 2 m si inalte de 1,5 m.
Acestea se uda si se lasa sa fermenteze circa 6 luni, dupa care materialul astfel obtinut se cerne.
Un m2 cantareste 1,1 t.

14. Pamantul de telina este bine structurat si relativ bogat in elemente nutritive.
Poate fi inlocuit cu pamantul de gradina,care consta din stratul arabil din culturile legumicole prasitoare.
Nisipul se foloseste pentru a da permeabilitate amestecului.
Se recomanda folosirea unui nisip de rau, cu particolele cu diametrul de 0,8-1,0 mm.
Nu este bun nisipul de cariera, deoarece contine saruri nocive pentru plante.
Un m2 cantareste 1,5-1,6 t.
La stabilirea retetelor se tine seama de specie, de modul de folosire (pentru semanat sau pentru repicat) si de posibilitatile de procurare.
Pentru legumele solanacee se poate pregati un amestec format din doua parti mranita, o parte pamant de telina si jumatate de parte nisip, iar pentru legumele varzoase un
amestec format din doua parti pamant de telina, o parte mranita si o jumatate de parte nisip.
Pentru confectionarea cuburilor nutritive se recomanda pregatirea unui substrat format din 40% turba, 30% mranita, 20% pamant de telina si 10% nisip.
Desigur, exista numeroase alte retete care se pot prepara in functie de componentele de care dispunem.
Pentru pregatirea substratului se folosesc roabe, targi, lopeti si greble. Lucrarea se executa manual si mecanizat.
In gospodarie, pregatirea substratului se face in mod obisnuit manual, pe platforme betonate sau pe o suprafata plana, bine batatorita si curatata in prealabil.
Mai intai se procedeaza la cernerea fiecarui component, folosind rame pe care se prind plase de sarma asezate oblic, cernerea facandu-se prin aruncarea cu lopata.
Apoi, componentele se masoara in volume (cu targa, roaba, caruta) si se asaza in straturi alternative, intr-o gramada conica.
Concomitent, se adauga si ingrasamintele chimice stabilite.
Omogenizarea se face prin lopatare si amestecarea cu grebla astfel: doi muncitori iau cu lopata din partea de jos a gramezii si fac alte doua gramezi alaturate.
Concomitent, alti doi muncitori amesteca permanent cu grebla componentele ce se asaza in cele doua gramezi. In final, se reface gramada initiala in vederea obtinerii unui
substrat cat mai omogen.
Substratul preparat se depoziteaza ferit de umezeala in soproane si magazii sau, cel putin, acoperit cu folii de polietilena.
Inainte de a fi folosit, substratul trebuie neaparat dezinfectat.
Dezinfectia se realizeaza pe cale termica sau chimica, in functie de posibilitati si de gradul de infestare.
Dezinfectia se face asezand substrtul in straturi de 40-50 cm grosime, dupa care se dezinfecteaza cu aburi sau cu diferite substante chimice (formalina, sulfat de cupru,
dazomet, basamid, nemagon etc.).
Introducerea substratului in diferitele spatii se face cu 3-4 zile inainte de semanat sau repicat pentru a se incalzi.
Pentru semanaturile dese care urmeaza sa se repice, substratul se asaza in grosime de 5-7 cm in sere si solarii si de 10 cm in spatiile incalzite cu gunoi de grajd.
Pentru semanaturile care nu se mai repica sau pentru repicat in strat grosimea este de 15-16 cm.
Substratul se foloseste si pentru umplerea ghivecelor de material plastic in care urmeaza sa se repice sau sa se semene.
Producerea de rasaduri de legume este un
proces complex ce necesita foarte multa atentie.
Este considerate ca o prima etapa in tehnologia
culturilor legumicole.

15. Importanta producerii rasadurilor este foarte mare. Un rasad de calitate, bine dezvoltat,
cu un sistem radicular puternic, viguros, liber de boli si daunatori, are avantaje: planta si fructe
sanatoase, productie mai mare, mai inaintata cu aproximativ 50 zile fata de culturile infiintate
direct in camp etc
In functie de dorintele clientului rasadurile pot fi: planta mama, rasad care se produce in
paleta alveolara de 104-160 buc si rasad optim pentru plantare, rasad care se produce in paleta
alveolara de 104-160 buc si care la 30 zile va fi repicat intr-un ghiveci ales de client cu
dimensiunile de 9,10 sau 12 cm.
Temperatura este foarte importanta cand vine vorba de producerea de rasaduri.
Aceasta se regleaza in functie de specie: tomate, ardei, vinete, varza etc. Fiecare dintre
acestea are nevoie de o climatizare controlata pentru a se dezvolta armonios.

16. Activitatea de producere a rasadurilor de legume pe langa ca asigura cantitati suficiente
de rasad si la momentul optim cerut de fiecare specie, urmareste si obtinerea unor plante
viguroase, cu tulpina groasa, culoare specifica si perfect sanatoase.
Turba intruneste toate calitatile necesare obtinerii unor rasaduri de calitate, avand putere
de absorbtie mare, structura foarte afanata si continut ridicat de substante organice, fiind
totodata libera de boli si daunatori.
Perioada de producere a rasadurilor incepe cu luna decembrie pentru culturile din sere
si solarii incalzite si continua cu cele din sere si solarii reci, iar apoi cu culturile din camp.
Fiecare specie de rasad de legume necesita un anumit timp de maturizare a plantei
pana la plantare

17. natul si Amestecuri pentru rasad
22 Octombrie 2007
O lucrare de sezon, care se desfăşoară în această
perioadă, o reprezintă pregătirea materialelor pentru producerea răsadurilor. Vremea
amestecurilor de pământ pregătite în gospodăriile proprii pare să se apropie de sfârşit, tot mai
mulţi producători folosesc substratul de cultură gata pregătit.
Avantajele sunt multiple: se reduc riscurile de infestare cu agenţi patogeni, seminţe de buruieni
şi dăunători, se scurtează durata de obţinere a răsadurilor cu 10-15 zile, scade volumul şi greutatea
materialelor manipulate etc.
Printre cele mai comune formulări existente pe piaţă, cu recomandare pentru producerea
răsadurilor de legume amintesc: KTS 3 FINE; KTS 3 STANDARD; KTS 3 STANDARD + PERLITE.
KTS 3 FINE se utilizează doar pentru răsadurile care urmează a fi repicate, acest tip de substrat
asigură dezvoltarea rădăcinilor cotiledonale, are pH 6 şi conţine 1g/l fertilizanţi.
KTS 3 STANDARD este destinat pentru umplerea ghivecelor în care urmează să semănăm
direct sau să repicăm. Conţine 1g/l fertilizanţi şi are pH 6.
KTS 3 STANDARD + PERLITE are o destinaţie mai specială care vizează culturile de legume pe
substrat (la găleţi sau saci).
Pentru toţi producătorii care au trecut sau urmează să treacă la acest sistem de producere a
răsadurilor este important de reţinut faptul că, udatul răsadurilor pe substrat este diferit de cel practicat în
sistemul clasic.

18. Datorită faptului că aceste substraturi conţin mai multe tipuri de turbă, capacitatea de
înmagazinare a apei este extrem de mare. Aşadar, este greşit să facem după semănat sau repicat o
udare de aprovizionare, fiind mai indicat să udăm permanent cu cantităţi moderate.
repicCalitatea rasadului de legume
13 Februarie 2008
Rasadurile produse pentru culturile protejate trebuie sa fie
viguroase si sanatoase. Normele de calitate a rasadurilor in momentul
plantarii sunt urmatoarele:
ARDEI
Inaltime: 15-17 cm;
Numar de frunze: 8-12 buc.;
Diametrul coletului: 5-7 mm;
Muguri floriferi: 1;
Grad dispersie radacini: 90 - 100%;
Varsta optima: 50-90 zile.
CASTRAVETI
Inaltime: 10-18 cm;
Numar de frunze: 4-6 buc.;
Diametrul coletului: 7-9 mm;
Muguri floriferi: -
Grad dispersie radacini: 90-100%;
Varsta optima: 35-45 zile.

19. CONOPIDA TIMPURIE
Inaltime: 12-15 cm;
Numar de frunze: 5-7 buc.;
Diametrul coletului: 6-8 mm;
Muguri floriferi: -
Grad dispersie radacini: 80-90%;
Varsta optima: 45 -55 zile.
PATLAGELE VINETE
Inaltime: 15-17 cm;
Numar de frunze: 6-8 buc;
Diametrul coletului: 5-7 mm;
Muguri floriferi: -
Grad dispersie radacini: 80-90%;
Varsta optima: 50-90 zile.
PEPENE GALBEN
Inaltime: 10-18 cm;
Numar de frunze: 4-6 buc.;
Diametrul coletului: 6-8 mm;
Muguri floriferi: -
Grad dispersie radacini: 90-100%;
Varsta optima: 30-40.
SALATA
Inaltime: 8-12 cm;
Numar de frunze: 6-8 buc;
Diametrul coletului: -
Muguri floriferi: -

20. Grad dispersie radacini: 80-90%;
Varsta optima:35-45 zile;
TOMATE
Inaltime: 14-20 cm;
Numar de frunze: 8-10 buc;
Diametrul coletului: 6-8 mm;
Muguri floriferi: 1;
Grad dispersie radacini: 80-90%;
Varsta optima:45-65 zile.
VARZA TIMPURIE
Inaltime: 12-15 cm;
Numar de frunze: 5-7 buc;
Diametrul coletului: 6-8 mm;
Muguri floriferi: -
Grad dispersie radacini: 80-90%;
Varsta optima: 45-55 zile.
atul rasaLegume infiintate, prin rasad, in martie
05 Martie 2008
Culturile de legume infiintate prin rasad si material saditor in
luna martie sunt: ceapa arpagic; usturoiul; varza timpurie; gulioare;
conopida timpurie; salata.

21. Ceapa arpagic
Data plantarii: 20 -30 martie;
Distanta intre randuri: 4 x 28/66 cm; teren modelat;
Distanta intre plante pe rand: 3-3,5 cm
Necesar rasad, material saditor: 800 - 1300 kg/ha;
Observatii: norma se calculeaza in functie de numarul de bulbi la kg.
Usturoi
Data plantarii: 1 - 30 martie;
Distanta intre randuri: 4 x 28/66 cm; teren modelat;
Distanta intre plante pe rand: 3 - 4cm;
Necesar rasad, material saditor: 800 - 1300 kg/ha;
Observatii: se planteaza obligatoriu manual
Varza timpurie
Data plantarii: 5 martie - 5 aprilie;
Distanta intre randuri: 50 cm; teren nemodelat;
Distanta intre plante pe rand: 26 - 30 cm;
Necesar rasad, material saditor: 70 - 80 mii fire;
Observatii: se utilizeaza rasad repicat in cuburi cu latura de 5 cm, bine dezvoltat cu 6-8
frunze, nealungit.
Gulioare
Data plantarii: 15 -30 martie;
Distanta intre randuri: 4 x 30/60 cm; teren nemodelat;

22. Distanta intre plante pe rand: 22- 24 cm;
Necesar rasad, material saditor: 120 -130 mii fire;
Observatii: se utilizeaza rasad repicat, la varsta de 55 zile, sanatos, viguros si foarte
bine calit.
Conopida timpurie
Data plantarii: 15 - 30 martie;
Distanta intre randuri: 75 cm; teren nemodelat;
Distanta intre plante pe rand: 18 -20 cm;
Necesar rasad, material saditor: 70 - 80 mii fire;
Observatii: se utilizeaza rasad repicat in cuburi cu latura de 7 cm, in varsta de 45 de zile,
viguros si foarte bine calit;
Salata
Data plantarii: 1 -15 martie;
Distanta intre randuri: 2 x 20 - 40 - 2 x 20 / 70; teren modelat;
Distanta intre plante pe rand: 13-18 cm;
Necesar rasad, material saditor: 200 mii fire/ha;
Observatii: pe minim 30 % din suprafata se va folosi rasad repicat in cuburi cu latura de
3 cm.
durilor Obtinerea rasadurilor de legume

23. Legumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii,
care au cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de
vegetatie pana la recoltare.
Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin pretentioase, ca varza, conopida, gulia,
in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa,
telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop.
Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn; geamuri; rogojini.
Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai
mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal.
Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea
de mranita sau ca ingrasamant suplimentar.
Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator:
- dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba
la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi
mai jos) cu mranita si nisip.
In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor.
Proportii de amestec pentru diferite legume:
Cultura Mranita % Pamant de telina % Nisip %
Rosii 50 25 25
Ardei, vinete 40 50 10
Castraveti 40 40 20
Varza, conopida 50 25 25
Salata 25 75 -
Tocul de rasadnita
Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare.

24. Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de
geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m.
Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate.
In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogojini.
Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12-15 cm.
Pamantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita.
Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla,
distrugand astfel si buruienile.
Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste
usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta.
Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga
excesul de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cm distanta. Laditele se tin
intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina.
Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu
pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile.
Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se
seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura.
La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume
Rasadirea in ghivece
Rasadirea in ladite
Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea
luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va
face tot mai des.
Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se
imbolnavesc si cad. Daca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg.
Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli.
Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin,
Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr untdelemn.
Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de
plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total.
Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective.
Producerea rasadurilor de legume -
Pregatirea semintelor in vederea semanatului
Procurarea semintelor trebuie facuta de la unitati si magazine specializate, care au obligatia de a pune in vanzare numai seminte garantate, insotite de buletine de analiza din care sa
rezulte puritatea si facultatea germinativa.
Semintele trebuie sa corespunda speciei si soiului dorit (sa fie autentice), sa aiba puritate mare si germinatie buna.
Unii cultivatori isi produc o parte din seminte in propria gospodarie (la tomate, ardei, castraveti, pepeni etc.). Pot fi folosite si unele seminte ramase din anii trecuti. In aceste cazuri
trebuie sa se cunoasca insusirile acestor seminte, in principal germinatia.
Germinatia poate fi verificata in propria gospodarie. Se folosesc vase intinse (farfurii) in care se pune hartie sugativa sau un strat subtire de vata pentru semintele mai mici si nisip

25. pentru cele mai mari.
Hartia, vata sau nisipul se uda, dupa care se pun cate 100 de seminte in fiecare vas.
Vasele cu seminte se acopera cu hartie si se pun in camere de locuit, la temperatura optima ceruta de fiecare specie. Se uda periodic in asa fel ca substratul pe care sunt asezate
semintele sa fie mereu umed.
Dupa trecerea unui numar de zile caracteristic fiecarei specii (ardei si vinete 12 zile, castraveti, pepeni galbeni 3-8 zile, varza, conopida 4-5 zile, tomate 8-9 zile) se numara semintele
incoltite si aflam direct in procente facultatea germinativa.
Daca aceasta este destul de ridicata, apropiata de cerintele pentru calitatea I, semintele se pot folosi pentru producerea rasadurilor.
Pregatirea semintelor cuprinde o serie de operatii care au ca scop o rasarire mai rapida si mai uniforma a acestora.
Umectarea semintelor
Se aplica mai ales semintelor care incoltesc mai greu (ceapa, ardei, vinete). Semintele se pun in saculeti de panza rara si se introduc in apa calduta, unde se tin un timp diferit in functie
de specie: 48-60 ore la ceapa, praz, telina; 24-48 ore la ardei, vinete, tomate; 12-20 ore la castraveti, pepeni, dovlecei; 2-4 ore varza, conopida, gulia.
Semintele care se tin in apa mai mult de 24 de ore se scot o data pe zi si se aerisesc 10-15 minute.
Incoltirea fortata este o continuare a operatiei de umectare.
Dupa ce saculetii se scot din apa, se mai tin la caldura camerei 2-3 zile pana cand se observa ca tegumentul a inceput sa crape, iar la unele apare chiar coltul.
In acest timp semintele se stropesc zilnic cu apa pentru a nu se usca.
Semintele umectate si cele incoltite se zvanta si se seamana, apoi se uda.
Calirea semintelor
Se practica pentru culturile timpurii (tomate, varza, conopida, gulii, salata).
Rasadurile rezultate din seminte calite rezista mai bine la temperaturile scazute din primavara si dau productii mai timpurii.
Calirea se face dupa umectare. In acest scop semintele se tin 24 de ore la temperatura camerei si alte 24 de ore la frig (1-4°C). Dupa cateva zile de astfel de socuri, semintele se
seamana in mod obisnuit.
Dezinfectia
Se face cu scopul prevenirii atacului bolilor sau daunatorilor. Aceasta poate fi pe cale chimica sau termica.
Pe cale chimica se face prin tratarea semintelor cu diferite substante chimice, prin prafuire sau imbaiere. Substanta cea mai folosita este sulfatul de cupru (piatra vanata).
Se prepara solutii in concentratie de 0,5% (5 g la 1 l de apa) folosind vase smaltuite sau din sticla. Semintele se introduc in saculeti de panza rara sau de tifon, se introduc in solutie
unde se tin 10 minute la tomate si salata, 15 minute la castraveti, pepeni, telina, ardei si vinete.
Dupa tratament semintele se zvanta fara sa se spele. Sulfatul de cupru nu se foloseste la varza, conopida, gulie.
Pentru semintele de tomate se foloseste si sublimatul corosiv (1 g la 3 l apa) in care semintele se tin 3-5 minute, dupa care se spala cu apa curata si se zvanta.
Tratarea pe cale termica (cu caldura) este o metoda la indemana fiecarui cultivator, dar trebuie respectata cu strictete temperatura prescrisa. Mai usor tratamentul se face in apa.
Se incalzeste apa la temperatura ceruta de fiecare specie, se introduc semintele (puse intr-un saculet) si se tin un anumit timp.
Semintele de tomate se tin la 52-54°C timp de o ora, cele de ardei, vinete si varzoase la 50°C timp de 30 de minute, cele de castraveti, pepeni la 35°C timp de o ora. Temperatura se
controleaza cu un termometru. Dupa tratament semintele se scot din saculet si se intind pentru a se raci.
Desi pregatirea semintelor inainte de semanat comporta un oarecare consum de forta de munca, avantajele sunt evidente si trebuie neaparat efectuata.
Producerea rasadurilor de legume -
Pregatirea semintelor in vederea semanatului
Procurarea semintelor trebuie facuta de la unitati si magazine specializate, care au obligatia de a pune in vanzare numai seminte garantate, insotite de buletine de analiza din care sa
rezulte puritatea si facultatea germinativa.
Semintele trebuie sa corespunda speciei si soiului dorit (sa fie autentice), sa aiba puritate mare si germinatie buna.
Unii cultivatori isi produc o parte din seminte in propria gospodarie (la tomate, ardei, castraveti, pepeni etc.). Pot fi folosite si unele seminte ramase din anii trecuti. In aceste cazuri
trebuie sa se cunoasca insusirile acestor seminte, in principal germinatia.
Germinatia poate fi verificata in propria gospodarie. Se folosesc vase intinse (farfurii) in care se pune hartie sugativa sau un strat subtire de vata pentru semintele mai mici si nisip
pentru cele mai mari.
Hartia, vata sau nisipul se uda, dupa care se pun cate 100 de seminte in fiecare vas.
Vasele cu seminte se acopera cu hartie si se pun in camere de locuit, la temperatura optima ceruta de fiecare specie. Se uda periodic in asa fel ca substratul pe care sunt asezate
semintele sa fie mereu umed.
Dupa trecerea unui numar de zile caracteristic fiecarei specii (ardei si vinete 12 zile, castraveti, pepeni galbeni 3-8 zile, varza, conopida 4-5 zile, tomate 8-9 zile) se numara semintele
incoltite si aflam direct in procente facultatea germinativa.
Daca aceasta este destul de ridicata, apropiata de cerintele pentru calitatea I, semintele se pot folosi pentru producerea rasadurilor.
Pregatirea semintelor cuprinde o serie de operatii care au ca scop o rasarire mai rapida si mai uniforma a acestora.
Umectarea semintelor
Se aplica mai ales semintelor care incoltesc mai greu (ceapa, ardei, vinete). Semintele se pun in saculeti de panza rara si se introduc in apa calduta, unde se tin un timp diferit in functie
de specie: 48-60 ore la ceapa, praz, telina; 24-48 ore la ardei, vinete, tomate; 12-20 ore la castraveti, pepeni, dovlecei; 2-4 ore varza, conopida, gulia.
Semintele care se tin in apa mai mult de 24 de ore se scot o data pe zi si se aerisesc 10-15 minute.
Incoltirea fortata este o continuare a operatiei de umectare.
Dupa ce saculetii se scot din apa, se mai tin la caldura camerei 2-3 zile pana cand se observa ca tegumentul a inceput sa crape, iar la unele apare chiar coltul.
In acest timp semintele se stropesc zilnic cu apa pentru a nu se usca.
Semintele umectate si cele incoltite se zvanta si se seamana, apoi se uda.
Calirea semintelor
Se practica pentru culturile timpurii (tomate, varza, conopida, gulii, salata).
Rasadurile rezultate din seminte calite rezista mai bine la temperaturile scazute din primavara si dau productii mai timpurii.

26. Calirea se face dupa umectare. In acest scop semintele se tin 24 de ore la temperatura camerei si alte 24 de ore la frig (1-4°C). Dupa cateva zile de astfel de socuri, semintele se
seamana in mod obisnuit.
Dezinfectia
Se face cu scopul prevenirii atacului bolilor sau daunatorilor. Aceasta poate fi pe cale chimica sau termica.
Pe cale chimica se face prin tratarea semintelor cu diferite substante chimice, prin prafuire sau imbaiere. Substanta cea mai folosita este sulfatul de cupru (piatra vanata).
Se prepara solutii in concentratie de 0,5% (5 g la 1 l de apa) folosind vase smaltuite sau din sticla. Semintele se introduc in saculeti de panza rara sau de tifon, se introduc in solutie
unde se tin 10 minute la tomate si salata, 15 minute la castraveti, pepeni, telina, ardei si vinete.
Dupa tratament semintele se zvanta fara sa se spele. Sulfatul de cupru nu se foloseste la varza, conopida, gulie.
Pentru semintele de tomate se foloseste si sublimatul corosiv (1 g la 3 l apa) in care semintele se tin 3-5 minute, dupa care se spala cu apa curata si se zvanta.
Tratarea pe cale termica (cu caldura) este o metoda la indemana fiecarui cultivator, dar trebuie respectata cu strictete temperatura prescrisa. Mai usor tratamentul se face in apa.
Se incalzeste apa la temperatura ceruta de fiecare specie, se introduc semintele (puse intr-un saculet) si se tin un anumit timp.
Semintele de tomate se tin la 52-54°C timp de o ora, cele de ardei, vinete si varzoase la 50°C timp de 30 de minute, cele de castraveti, pepeni la 35°C timp de o ora. Temperatura se
controleaza cu un termometru. Dupa tratament semintele se scot din saculet si se intind pentru a se raci.
Desi pregatirea semintelor inainte de semanat comporta un oarecare consum de forta de munca, avantajele sunt evidente si trebuie neaparat efectuata.
Producerea rasadurilor se face pentru culturile fortate in sere, solarii, tunele si pentru culturile din camp timpurii si de vara. La inceperea operatiunilor de producere a rasadului
se tine seama de epoca optima de plantare a fiecarei culturi in parte si calitatea rasadului. Rasadul de calitate trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri: sa fie normal dezvoltat,
cu radacini bogate si sanatoase, cu tulpini scurte, nealungite, cu frunzisul de culoare verde inchis; tanar, fara sa fie lignificat; sanatos, fara urme de innegrire la colet, fara pete
pe frunze si tulpina. Varsta rasadului influenteaza mult calitatea, astfel varsta optima pentru diferite specii, calculata de la rasarire la plantare este urmatoarea: 45-50 zile la
tomate, ardei, vinete, telina; 40-45 zile la varza timpurie, gulii si conopida timpurie; 30-35 zile la salata, castraveti, pepeni, dovlecei.
In general, cu cat rasadul este mai tanar cu atat prinderea la transplantare este mai buna si regenerarea sistemului radicular mai rapida. Metodele de producere a rasadurilor
sunt de trei feluri, si anume nerepicat, repicat si in ghivece. Rasadul nerepicat se obtine prin semanat direct in sere, solarii sau rasadnite si cresterea plantelor in acelasi loc si la
aceeasi densitate pana la plantarea definitiva in camp; rasadul fiind mai des se produce mai ieftin, plantele sunt mai firave, cu radacini putine, din care cauza dau productii mai
scazute si mai tarzii. Rasadul repicat se obtine prin transplantarea rasadurilor abia rasarite in sere, solarii sau rasadnite, la distante mai mari pentru a le asigura un spatiu de
nutritie mai mare si a obtine in consecinta rasaduri mai bine dezvoltate. Plantele repicate au radacini bine dezvoltate cu ramificare puternica. Repicatul rasadului da rezultate
bune numai daca aceasta lucrare se face devreme. La majoritatea speciilor momentul optim de repicat este la aparitia primelor doua frunze adevarate. Rasadul produs in
ghivece se obtine prin semanatul sau transplantarea plantelor tinere nerepicate in ghivece, in vederea plantarii lor la locul definitiv, cu pamant cu tot, astfel ca sistemul radicular
sa fie cat mai putin afectat. Ghivecele pot fi din lut ars, din material plastic, din folie PVC etc.
Lucrarile de ingrijire a rasadurilor se refera la dirijarea factorilor de vegetatie si mentinerea lor in conditii optime, precum si combaterea buruienilor, a bolilor si daunatorilor,
ingrasarea suplimentara si stimularea cresterii, rarirea rasadurilor si calirea plantelor inainte de plantare. De asemenea, mentinerea caldurii la nivelul optim, a luminii, aerisirea si
udatul sunt operatiuni foarte importante pentru a obtine rasaduri sanatoase.
Mentinandu-se in aceste conditii, plantele capata rezistenta la frig, lumina si seceta, deoarece plantele se uda mai rar si procentul de prindere va fi mai mare.
Particularităţile producerii răsadurilor de legume pentru cultura în
solarii
Obţinerea producţiei extratimpurii de legume este posibilă prin înfiinţarea
culturilor numai cu răsad de bună calitate, care duce la o scurtare a perioadei de
vegetaţie comparativ cu înfiinţarea culturilor prin semănat direct.
De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea răsadurilor ţinând
seama de următoarele aspecte tehnologice:
- stabilirea datei de plantare;
- vârsta optimă a răsadului;
- durata de semănat la răsărire;
- stabilirea datei de semănat.
Producerea răsadurilor de legume destinate culturii în solarii se face în spaţii
încălzite (sere înmulţitor) unde se pot controla şi dirija factorii de vegetaţie pentru

27. a deţine un răsad optim din punct de vedere calitativ.
Semănatul se face în două moduri:
- semănatul pe strat nutritiv, urmat de repicarea răsadurilor atunci când se
produce un număr mare de răsaduri.
Pentru aceasta se pregăteşte un strat nutritiv afânat, bine mărunţit şi nivelat,
alcătuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat în elemente nutritive, alcătuit din
mraniţă, pământ de grădină şi nisip, gros de 7-10 cm.
Seminţele se distribuie fie prin împrăştiere, cu condiţia asigurării unei distribuiri
uniforme a acestora, fie în rânduri, când este necesară marcarea rândurilor cu o
riglă prevăzută cu o muchie ascuţită sau un grătar format din mai multe rigle
distanţate în funcţie de distanţa între rânduri care este de 5 cm, iar pe rând
seminţele se distribuie la 1-2 cm.
După semănat, seminţele se acoperă cu un strat de 0,5-1 cm grosime de
amestec nutritiv cernut, repartizat uniform care se taxează cu un tăvălug manual
pentru a asigura un contact bun între seminţe si stratul nutritiv.
Semănătura se udă cu apă la temperatura mediului ambiant şi se acoperă cu
rogojini sau folie de polietilenă pentru a menţine umiditatea la nivelul seminţelor
pe tot parcursul germinării seminţelor.
Când plantele încep să răsară, se înlătură materialele de acoperire pentru a
beneficia de lumina de care au nevoie.
Semănatul în lădiţe se practică pentru producerea unui număr mic de
răsaduri, pentru gospodăriile particulare, dar şi atunci când condiţiile de
temperaturi sunt mai precare, lădiţele fiind uşor de manipulat în locurile mai
călduroase şi mai uşor de supravegheat.
Se folosesc diferite tipuri de lădiţe: de lemn, de plastic de diferite dimensiuni.
Acestea se dezinfectează cu soluţii de formalină 2%, sulfat de cupru 2-3%, şi se
pregătesc în felul următor: pe fundul lădiţei se aşază un strat de nisip de 1-1,5 cm
grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel încât să rămână goală lădiţa circa 2
cm, se tasează şi se marchează rândurile la 4-5 cm.

28. Se acoperă cu bucăţi de sticlă, cu hârtie sau cu folie, se duc în locuri calde şi se
urmăresc până în momentul repicării răsadurilor.
Producerea răsadurilor pentru cultura în solarii se poate face şi în solarii
încălzite cu biocombustibil.
Pentru aceasta sunt mai multe variante:
- introducerea gunoiului de grajd pe întreaga suprafaţă a solarului, în grosime de
40-50 cm, circulaţia făcându-se pe o potecă de 60 cm.
De o parte şi de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce răsadul;
- săparea unor şanţuri de 30-40 cm de o parte şi de alta a potecii şi introducerea
gunoiului în aceste şanţuri;
- instalarea de tocuri de răsadniţe în interiorul solarului, peste patul de gunoi
aşezat.
Pentru obţinerea unui răsad bun de plantat într-o anumită perioadă de timp se
aplică o serie de lucrări de îngrăşare şi anume:
- dirijarea factorilor de vegtaţie şi în special a temperaturii care s-a hotărât.
Astfel, imediat după semănat temperatura este mai ridicată, însă în limitele
specifice fiecărei specii legumicole, scade cu câteva grade în perioada răsăririi
pentru a nu se alungi şi apoi creşte şi rămâne constantă până la plantare.
Înainte de plantare cu circa 10-15 zile, temperatura scade, în vederea călirii
răsadurilor, până aproape de nivelul temperaturii care se atinge după plantare.
- lumina trebuie corelată cu temperatura şi se iau măsuri de pătrundere a unei
cantităţi maxime de lumină (curăţirea geamurilor, folosirea de folie de polietilenă
nouă etc.).
- aerisirea se face zilnic, în scopul reglării temperaturii cât şi al compoziţiei aerului.
- udarea se face moderat cu apă călduţă (20-22°C);
- udarea excesivă duce la putrezirea răsadurilor sau la alungirea acestora.
- fertilizarea suplimentară cu soluţii de îngrăşăminte în concentraţie de 0,4-0,5 -
1%.
Se fac 2-4 fertilizări, prima la 7-10 zile de la repicat iar următoarea la interval de
10-15 zile.

29. Repicatul se face în faza de frunze cotiledonale în poziţie orizontală şi apariţia
primelor frunze adevărate, în ghivece de diferite tipuri nutritive ale căror
dimensiuni sunt diferite în funcţie de specii. Se mai folosesc ghivece de plastic, de
hârtie, de turbă etc. Adâncimea de repicat este şi ea diferită cu specia şi trebuie
respectată altfel răsadurile se prind mai greu.
- răritul la distanţe mai mari pentru a crea condiţii optime de lumină, prevenind
alungirea;
- tratarea cu substanţe retardante de creştere care previne deprecierea răsadului
prin alungire;
- combaterea bolilor şi dăunatorilor;
- călirea răsadurilor care constă în obişnuirea treptată a plantelor cu temperaturi
mai scăzute, cu lumină mai multă, apă mai puţină şi aerisire mai bună.
Un răsad bine călit trebuie să aibă tulpina groasă şi scurtă, iar la tomate,
vărzoase, răsadul capătă o culoare violacee.
Categorie: Rasaduri
23 Ianuarie 2011
Semantul in vederea producerii rasadurilor se face
in randuri, la 5 cm distanta, in cazul in care acestea
se repica si la 8 cm in conditiile in care care nu se
repica.
Pe rand, semanatul rasadurilor se face mai des in cazul in care se repica si mai rar cand nu se
efectueaza repicatul.

30. Adancimea de semanat este conditionata de dimensiunea semintelor, fiind intre 0,5 – 1,5 cm.
Se practica pentru culturile de sera si rasadnita semanatul direct in ghivece nutritive,
inlaturandu-se asfel repicatul. Masinile de confectionat cuburi nutritive (Winel, Vise, Flier, etc)
sunt prevazute cu dispozitiv special de semanat direct in cub.
Cantitatea de samanta necesara producerii rasadului pentru un hectar de cultura difera de la o
specie la alta: ardei 0,8-1,5 kg; castraveti 0,7 kg; conopida 0,4 kg; tomate 0,25-0,30 kg; vinete
0,8 -1,0 kg; telina 0,1 kg.
Insamantarea se face esalonat, in decurs de 7-10 zile, asigurandu-se astfel conditii ca
repicatul si plantatul sa fie executate in timpul optim.
Un rasad de calitate, destinat atat culturii in solarii, in
tunele cat si in camp deschis se recomanda sa aiba 35-
60 de zile varsta.
Dupa efectuarea semanatului, samanta se ocopera cu
un strat de 0,5-1,5 cm amestec de pamant, se uda, si
se intinde peste samanatura o folie de polietilena,
care se mentine astfel pana la inceputul rasaririi culturii.
Factorii de vegetatie, in special: temperatura, umiditatea si aerisirea trebuie asfel condusi
incat rasarirea sa fie grabita, iar in perioada de la repicat la plantat sa fie preintampinata
alungirea rasadului si imbolnavirea acestuia.
Repicarea rasadului se face cat mai timpuriu, in faza de
cotiledoane si inceputul aparitiei primei frunze adevarate, la circa 6-
10 zile de la rasarire, avand grija ca stratul nutritiv sa aiba umiditate

31. de 70-80% din capacitatea pentru apa a amestecului si temperatura de 20-22 grade C.
Rolul cel mai de seama al lucrarii de repicare consta in accesul corespunzator al luminii la
plante, precum si al suprafetei spatiului de nutritie necesar.
Desimea de repicare are o mare influenta asupra calitatii rasadului cat si asupra costului
acestuia. Pentru culturile de tomate timpurii in camp, rasadul de calitate si la un pret de cost
redus se obtine in cuburi de 5/5/5 cm, iar pentru cultura tomatelor in solarii se impune varianta
de 6/6/6 cm.