Material realizat în cadrul proiectului „E-learning pentru Alegeri Libere și Corecte" // Săptămînal independent „Realitatea Plus”, nr.10 (60) din 21 martie 2014, pagina 3 Publicatie în cadrul campaniei Hai pe Net 2014 și a proiectului „E-learning pentru Alegeri Libere și Corecte". Acest proiect este realizat de Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral pe lîngă Comisia Electorală Centrală (CICDE) în parteneriat cu Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Moldova cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele acordate de Guvernul Suediei prin intermediul Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida) şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA şi co-finanţat de Fundaţia Polono-Americană pentru Libertate, prin intermediul programului RITA, implementat de Fundaţia „Educaţie pentru Democraţie" din Polonia.

1. TEL. 0 230 73597; 069386006
TEL. 0 230 73597; 069386006
EștiabonatlaEștiabonatlaziarulRealitateaplus?ziarulRealitateaplus?
Telefonează:Telefonează:
023030010;023022149023030010;023022149
şiplaseazăşiplasează
anunţulgratuitanunţulgratuit
CASĂ
în
s.
Egoreni, 27 ari de
pămînt, fîntînă, aca-
returi. Tel. 0gratuitgratuit
CURĂȚĂTORIA CHIMICĂ „MAX-IS”
la dispoziția Dumneavoastră!
vopsirea confecțiilor din piele;vopsirea confecțiilor din piele;
curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri;curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri;
spălatul lingeriei;spălatul lingeriei;
curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor.curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor.
Or. Soroca, str. Traian, 17 (drumul spre baza turistică „Victoria”).
Tel. 023029595
SRL „Lefrucom” vinde:
- fructe uscate- fructe uscate
- fructe uscate glazurate- fructe uscate glazurate
- vișină în suc propriu fără sîmburi- vișină în suc propriu fără sîmburi
- borcane de 1 și 3 litri- borcane de 1 și 3 litri
Tel. 023029595; 069262519.Tel. 023029595; 069262519.
e-mail: realitatea@rambler.ru
Ziarul se difuzează în raioanele Soroca, Drochia, Donduşeni
Ziarul apare din 1 ianuarie 2013
Săptămânal independent
Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014
Ziarul apare din 1 ianuarie 2013
Săptămânal independent
ABONAREA 2014ABONAREA 2014
6 luni - 48 lei6 luni - 48 lei
3 luni - 24 lei3 luni - 24 lei
1 lună - 8 lei1 lună - 8 lei
TudorGheorghe:TudorGheorghe:
RealitateaPlusRealitateaPlus
unziarbununziarbun
launprețbun!launprețbun!
După 20 de ani de așteptare, grădinițeleDupă 20 de ani de așteptare, grădinițele
din satele Dubna și Egoreni au fost redeschisedin satele Dubna și Egoreni au fost redeschise
Președintele PDM, Marian Lupu a
avut o vizită în raionul Soroca, unde a
participatlainaugurareaadouăinstitu-
țiipreșcolareînsateleDubnașiEgoreni.
La fel deputatul în Parlamentul RM
a discutat cu sătenii despre majorarea
pensiilor, soluționarea problemelor
sociale din localitățile rurale, inclusiv
reparația drumurilor. La finele vizitei
MarianLupuaavutoîntîlnirecuactivul
PDdinraionulSoroca.
Citițipag.2

2. 2 Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014ŞTIRI * EVENIMENTE
Copii fericiți, părinți bucuroși
TUDOR GHEORGHE
LA SOROCA
Ridică sala în picioare la fiecare spectacol și
readuce în actualitate cele mai frumoase poezii
ale literaturii române, dar și cântece vechi, fol-
clor autentic. Marele rapsod român, Tudor Ghe-
orghe, se află în Moldova într-un turneu național
de primăvară. A cules deja aplauze la Călărași și Orhei
și, desigur, nu a putut ca să nu vină și la Soroca. Prezența
lui Tudor Gherghe, unul dintre cei mai mari artiști ro-
mâni, a fost așteptată de ani de zile de către soroceni, așa
că sala Palatului de Cultură a fost plină de spectatori. La
concertele sale, Tudor Gheorghe nu are nevoie de pre-
zentator. Fiind un excelent cunoscător și promotor al
culturii naționale, dar și un mare actor, el comentează
piesele interpretate, accentuează zona folclorică din care
provin, valoarea și originalitatea lor. Spectatorii au dat o
înaltă apreciere concertului, menționînd că aceasta este
o adevărată lecție de patriotism.
- De două ori am mers cu autocarul la Chișinau pen-
tru ca să-l văd și să-l ascult. Astăzi a venit el la Soroca.
Mai rar așa talent, așa dăruire de sine și așa mare dra-
goste de neam, de limbă, de noi, românii, - a menționat
Eugenia Rezuș, spectatoare.
Tudor Gherghe este pentru a doua oară la Soroca.
Turneul Național de primăvară al rapsodului va conti-
nua la Chișinău și Strășeni. Evenimentul de la Soroca a
fost organizat de Institutul Cultural Român ”Mihai Emi-
nescu” din Chișinău.
SOROCA -PUNCT DE
ATRACȚIE PENTRU STRĂINI
Circa 20 de tineri din 7 țări au venit la Soroca
pentru a face cunoștință cu tradițiile obiceiurile,
dar și pentru a vizita locurile pitorești din loca-
litate. Vizita tinerii se datorează unui proiect,
cîștigat de soroceanca Cristina Carauș.
- Eu am aplicat din partea organizației noastre ”Tres
Sorores” acest proiect, am găsit parteneri peste hotare
care au ales tinerilor ce participă la trainingul de la So-
roca. Proiectul se numește ”Tinerii în Acțiune” sponso-
rizat de Comisia Europeană a Audiovizualului. Scopul
proiectului este de a informa tinerii participanți despre
noul tip de media, care sunt rețelele de socializare, blo-
gurile și altele. Desigur am făcut și schimb intercultural
între tineri, - a spus coordonatoare proiectului, Cristina
Carauș.
În cadrul trainingului de la Soroca, care a durat 10
zile, sunt implicați cîte 3 tineri din 7 țări: România,
Azerbaidjan, Estonia, Armenia, Italia, Slovenia și Mol-
dova. Și fiindcă toate activitățile să fie pe înțelesul tu-
turor, acestea sunt desfășurate în limba engleză. Totuși
oaspeții au menționat că sunt dornici să ne cunoască
limba, tradițiile, obiceiurile și, desigur, să ne viziteze
și locurile pitorești. În program sunt incluse excursii la
Cetatea Sorocii, Lumînarea Recunoștinței, Mănăstirea
Cosăuți și Dealul Țiganilor.
Elena CELAC
RealINFO
Saraievo a găzduit un seminar organizat de
Adunarea Parlamentară NATO
Președintele
delegației Parlamentu-
lui Republicii Moldova
la Adunarea Parlamen-
tară NATO, PLDM-istul
Alexandru Cimbriciuc
participă la cel de-al 85-
lea Seminar Rose-Roth,
care se desfășoară la
Saraievo, în perioada
18-20 martie.
Reuniunea cu genericul
„Securitate și democrati-
zare în Balcanii de Vest :
consolidarea stabilității și
promovarea reformelor”
este organizată de Aduna-
rea Parlamentară NATO
în cooperare cu Adunarea
Parlamentară a Bosniei și
Herțegovinei și cu spriji-
nul Ministerului Apărării al
Elveției.
La seminar partici-
pă Președintele Adună-
rii Parlamentare OSCE și
Speaker al Parlamentului
Muntenegru, Ranko Krivo-
kapic, Președintele Camerei
Reprezentanților a Bosniei
și Herțegovinei, Milorad
Zivkovic, raportorul gene-
ral al Comitetului pentru
Apărare și Securitate al
AP NATO, Julio Miranda
Calha, directorul Departa-
mentului pentru integrarea
euro-atlantică și partene-
riat din cadrul Cartierului
General al NATO, James H.
Mackey, alți oficiali și re-
prezentanți ai organizațiilor
internaționale.
Programul Rose-Roth,
inițiat în 1991, reprezintă un
program de cooperare cu fo-
rurile legislative din Europa
Centrală și de Est și include
o serie de seminare având ca
tematică probleme de secu-
ritate și apărare de interes
comun.
Laura, 3 ani: ”Mie imi place că sunt
jucării, sunt așa mulți-mulți copii, mie
îmi place tare să mă joc”.
O asemenea reacție și bucurie au
avut-o toți locuitorii din satele Dubna
și Egoreni din raionul Soroca. Aceștea
au fost nevoiți să aștepte 20 de ani ca
în localitatea lor să funcționeze din
nou grădinița. La evenimentul de in-
augurare au fost prezenți oaspeți de
vază, președintele PDM, Marian Lupu,
președintele raionului Victor Său, vice
președintele raionului Vladimir Nicuța
și alte persoane oficiale.
- Spre deosebire de foarte multe
localități din țară, unde grădinițele au
nevoie de îmbunătățirea condițiilor,
la Dubna și la Egoreni avem altceva,
aici de cicra 20 de ani n-a funcționat
gradinița. Vă imaginați ce lovitură este
pentru dezvoltarea copiilor, pentru
capacitățile lor de socializare. Astăzi,
asistăm la o grădiniță nu renovată,
dar inaugurată de la zero. Lucru care
oferă noi posibilități pentru comunita-
tea locală pentru părinți, pentru dez-
voltarea copiilor, pentru pregătirea lor
școlară. Aceste deprinderi niciodată
în mod individual, acasă, în condițiile
satului din rep. Moldova nu poți să le
ei. Cu toții împreună administrația pu-
blică centrală , inclusiv fracțiunea PD,
proiecte atrase din afară, alocări de la
bugetul de stat, de la cel raional, am
contribuit pentru ca acest obiectiv să
fie realizat, - a menționat președintele
PDM, Marian Lupu.
Atît în satul Dubna, cît și în sa-
tul Egoreni la moment grădinița este
frecventată de circa 20 de copii, ast-
fel funcționînd cîte o singură gru-
pă -mixtă. Atît primarii, cît și șefele
instituțiilor speră ca acestea să fie mai
multe.
- La moment avem o singură gru-
pă -mixtă, sperăm să fie mai multe pe
viitor. Frecventează 22 de copii, dar
avem 35 de cereri, - a menționat Ala
Panarenco, șefa grădiniței din satul
Dubna.
- Era o necesitate foarte mare des-
chiderea acestei grădinițe, personal
sunt foarte satisfăcut că astăzi am
reușit să facem visul realitate satul
Dubna are gădiniță! Chiar din prima
zi, pe fața copilașilor am văzut bucuria
și atracția de a veni la grădiniță. Avem
condiții foarte bune, reparație capita-
lă, mobilier nou, încălzire cu gaz, apă
rece-caldă, e o bucurie enormă, - a
menționat Valeriu Pruteanu, primarul
satului Dubna.
- În satul Egoreni grădinița n-a mai
funcționat de 17 ani. Acum a fost re-
deschisă sau mai bine zis din nou cre-
eată, se află într-un bloc cu gimnaziul
din sat. Noi vom crește picii și de-aici îi
vom da direct la școală. Suntem foarte
mulțumiți, - a menționat Iulia Mutruc,
șefa grădiniței din satul Egoreni.
La fel de mulțumiți sunt și părinții
care de acum în colo vor avea unde să-
și aducă odraslele, ei recunosc că la sat
întotdeauna este foate mult de lucru.
- Eu am o fetiță de 6 anișori, este în
grupa pregătitoare. E foarte bine că s-a
deschis grădinița, aici copilul meu este
în siguranță. Învață, mănîncă, doarme,
sunt niște condiții foarte bune, - spune
o mamă.
- Înainte ne descurcam foarte greu,
acum îmi pare foarte bine că s-a des-
chis grădinița. Avem unde lăsa copii,
în timp ce noi mergem să preculcram
pămîntul sau să facem alte lucrări pe
lîngă casă, - a menționat o altă mamă.
Potrivit conducerii raionului
Soroca, anul acesta au fost deschi-
se 6 grădinițe în raion. La moment
instituțiile preșcolare lipsesc în 3
localități , este vorba de satele Visoca,
Rudi și Tatarăuca Veche.
- Noi avem în planul nostru de ac-
tivitate susținerea instituțiilor, inclusiv
preșcolare în localitățile rurale și în
acest an urmează să fie niște alocații
de mijloace financiare importante fă-
cute de Guvernul Român pentru rep.
Moldova. Atît autoritățile locale, cît și
instituțiile de învățămînt s-au inclus ac-
tiv în aceasta activitate. Este vorba de o
alocare de peste 13 mln de lei numai ra-
ionul Soroca, - a spus Vadimir Nicuța,
vicepreședintele raionului Soroca.
Potrivit primarilor, redeschiderea
gradiniței în satul Dubna a costat circa
900 de mii de lei, iar în satul Egoreni
circa 200 de mii de lei.
Elena CELAC
Stimate domnule Victor Său!
Avem o deosebită plăcere să vă
adresăm cele mai sincere felicitări,
urări de sănătate, fericire, realizări
mari în îndeplinirea mandatului Dvs.
de onoare și de mare responsabilita-
te.
Apreciem foarte mult dedicația și
contribuția Dumneavoastră în dez-
voltarea și promovarea raio-
nului Soroca. Deținînd funcția de președinte
al raionului Soroca ați reușit să consoli-
dați o echipă atît de bună.
An de an și în fiecare activitate veți
avea sprijinul nostru, iar puterea de
muncă să fie împlinită de aprecieri și
respect.
Vă dorim sănătate, împliniri alături
de familie, prieteni, iar respectul și solidari-
tatea să vă ghideze pașii spre succes.
La mulți și fericiți ani!
Membrii aparatului Președintelui Raionului Soroca

3. 3Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014 EVENIMENTE * ŞTIRI
Ansamblul etno-fol-
cloric „Cimbrișor” din
comuna Sudarca va
evalua pe scenele țării în
costume noi.
De o surpriză plăcută în acest în-
ceput de primăvară au avut parte
membrii ansamblului etno-folcloric
„Cimbrișor” din comuna Sudarca, raio-
nul Dondușeni.
Această formație muzicală e un ade-
vărat purtător al datinilor și tradiției
populare. Repertoriul ei e format din
cîntece vechi și frumoase, adunate pe
parcursul anilor în special de la vîrstni-
cii din localitățile dondușenene. Prin in-
terpretările sale, „Cimbrișor” dovedește
tuturor irepetabilitatea și autenticitatea
creației populare.
Acest ansamblu muzical activează
de mai mult de trei decenii. În acești ani
a reușit să cîștige inimile multor fani,
îndrăgostiți de cîntecul popular, dar și
să devină învingător la numeroase festi-
valuri și concursuri de cîntece.
„Noi pledăm ca cîntecele populare
să fie apreciate la justa lor valoare. Pe
lîngă faptul că sînt într-adevăr foarte
frumoase, dar și ne vorbesc despre pro-
funzimea sufletului moldoveanului. Așa
sîntem noi, moldovenii. Cîntăm la bine,
la fel și cînd ne este greu.
Conducîndu-ne de rolul cîntecului
în viața de zi cu zi, toți membrii colec-
tivului se gătește cu o deosebită serio-
zitate de concerte prin care urmează să
demonstrăm tuturor măiestria și talen-
tul nostru”, a spus Eugeniu Ungureanu,
conducătorul ansamblului etno-folclo-
ric „Cimbrișor”.
La fel ca și multe formații folclo-
rice din țara noastră, „Cimbrișor” se
ciocnește cu multe probleme, printre
care și lipsa costumelor populare.
Cunoscînd greutățile acestui co-
lectiv artistic, în ajutor, recent le-a ve-
nit președintele Organizației de Femei
a Partidului Democrat din Moldova
Valentina Buliga, Ministrul Muncii,
Protecției Sociale și Familiei.
Fiind în raionul Dondușeni pentru a
aduce tuturor doamnelor felicitări și flori
cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii,
Valentina Buliga a dăruit îmbrăcăminte
populară celor de la „Cimbrișor”. Ofici-
alul a menționat importanța activității
acestui ansamblu muzical, dorindu-le și
în continuare să bucure inimile oameni-
lor cu cîntece din ce în ce mai frumoase.
Andrian ROTARU
FECIORUL BĂNUIT DE
OMORUL MAMEI
Recent locuitorii satului Nicoreni din raio-
nul Drochia au rămaș șocați de cele întîmplate
în localitate. Cu cîteva zile în urmă a fost depis-
tat cadavrul unei femei în vîrstă de 52 de ani,
ce avea semne de moarte violentă. Iar în urma
investigațiilor operative și pe urme fierbinți,
polițiștii l-au reținuit pe bănuit. Acesta e fecio-
rul victimei, un tînăr de 29 de ani.
Potrivit procurorilor din Procuratura raionului Dro-
chia, în prezent se duce un lucru de investigare a cazului
și de stabilire a tuturor circumstanțelor comiterii crimei.
Dacă va fi stabilită vinovăția bănuitului, dînsul riscă să-
și petreacă următorii ani după gratii.
Din spusele procurorilor, violența în familie e o pro-
blemă acută la Drochia. Pe parcursul anului trecut pe te-
ritoriul raionului au fost depistate 5 astfel de infracțiuni,
dintre care una a fost soldată cu decesul victimei.
18 ANI DE PUȘCĂRIE
PENTRU OMORUL
CAMARADULUI DE BEȚIE
Recent, un complet din trei judecători din
cadrul Judecătoriei raionului Drochia l-au con-
damnat la 18 ani de pușcărie pe un infractor
care în toamna anului trecut a omorît cu bestia-
litate un consătean și i-a încendiat casa pentru a
ascunde urmele crimei.
E vorba despre Ruslan Tatari, locuitor al satului
Corbu din raionul Dondușeni. În noaptea de 21 spre 22
octombrie 2013, aflîndu-se în locuința unui bătrîn de 78
ani, cu care deseori consumau băuturi spirtoase. Astfel,
în rezultatul unei beții, dînșii s-au luat la ceartă, iar tînă-
rul în vîrstă de 34 de ani l-a lovit pe bătrîn cu un cuțit.
Apoi, pentru a induce în eroare oamenii legii, Ruslan Ta-
tari a incendiat casa bătrînului.
Însă în scurt timp polițiștii l-au reținut pe infractor.
Iar în cadrul audierilor, dînsul a recunoscut vina.
E de menționat, că anterior Ruslan Tatari a fost ju-
decat pentru furt, tîlhărie și infracțiuni ce țin de păstra-
rea ți comercializarea substanțelor narcotice.
Andrian ROTARU
Pînă nu demult locuitorii
satelor Tîrnova, Cernoleuca,
Climăuți erau incomodați de a
circula spre orașul Dondușeni.
Unii achitau în plus pentru
că trebuiau să parcurgă un
drum dublu, pentru a ajunge
la centrul raional, alții apelau
la alte servicii auto, neavînd o
rută stabilă. Aceste plîngeri și
nemulțumiri au fost soluționa-
te de către directorul autogării
Dumitru Cherpec, nemijlocit
cu Ministerul Transporturilor
și Infrastructurii drumurilor,
ministru Vasile Botnari.
- Am căutat și am stabilit noi contrac-
te cu prestatorii de servicii auto, astfel sa-
tisfăcînd doleanțele călătorilor. Unele rute
au fost preluate, evitînd cauzele dispariți-
ei acestora. Cel mai important fapt este
că călătorii vor economisi atît banii, cît
și timpul, de altfel acesta a fost și scopul
propus în planul de activitate – totul în fa-
voarea cetățenilor, a subliniat dl Cherpec.
Cei peste patru mii de locuitori ai sa-
tului Tărnova se bucură de cinci microbu-
se noi, care pleacă zilnic spre Dondușeni
la orele 7.00 și 10.300, inclusiv și din cele
mai îndepărtate raioane ale satului.
Locuitorii satului Cernoleuca achită
pentru drumul parcurs spre centrul raio-
nal 8 lei în loc de 11 lei. Aceștia mai eco-
nomisesc și la capitolul timp, deplasîndu-
se direct spre sat, evitînd înconjurul prin
alte localități.
Au răsuflat mai ușor și cei de la Cli-
măuți, păstrînd tur-retur în buzunar 6 lei.
La moment se discută și posibilitatea de
a reînnoi ruta Arionești-Otaci, căreia îi
simt lipsa călătorii.
Soluția acestor probleme vine în urma
vizitei în teritoriu a președintelui Partidu-
lui Democrat din Moldova Marian Lupu,
care nu numai a făcut cunoștință cu pro-
blemele cotidiene a dondușenenilor, dar
și le-a rezolvat.
Nicolae ROMANIUC
RealINFO
Costume populare pentru „Cimbrișor”
Luna martie este
nu numai începutul
primăverii, cînd în
adresa femeilor vin cele
mai multe cadouri și
aprecieri, dar mai este
și timpul cînd însăși
doamnele fac niște
totaluri la realizările
anului. Acest subiect
a fost tema discuției a
celor peste cinci sute
de doamne democrate
din raionul Dondușeni,
care s-au întrunit pen-
tru a „număra bobocii”,
dar și-au propus și noi
realizări.
- Participarea activă a fe-
meilor în viața social-politi-
că și economică a raionului
Dondușeni, asigurarea unui
schimb continuu de expe-
riență între membrele OF
PDM, conlucrarea produc-
tivă cu organizațiile persoa-
nelor în etate și de tineret,
ajutorul acordat familiilor
social-vulnerabile, organi-
zarea diferitor acțiuni im-
portante – acestea și multe
alte lucruri importante sunt
permanent în vizorul nos-
tru, - s-a expus președintele
OR a OF a PD Emilia Lopa-
tenco.
Rolul femeii în societa-
te a fost apreciat și de către
Victor Chiriac, președinte-
le organizației teritoriale
a PDM Dondușeni, Vadim
Lesnic, coordonatorul orga-
nizației teritoriale, membrii
biroului executiv, aleșii lo-
cali și alți invitați. Invitatul
de onoare al evenimentului
dat a fost ministrul muncii,
protecției sociale și a famili-
ei, președintele organizației
de femei a Partidului Demo-
crat Valentina Buliga.
- Femeile nu trebuie pri-
vite numai ca reprezentante
a unei mișcări democratice,
ci să devină parteneri adevă-
rați în consolidarea demo-
crației. Acesta este și scopul
principal, de care trebuie
ținut cont permanent, - a
menționat dna Buliga.
Doamnele prezente la
activitatea festivă au mai
decis de a da start unei aso-
ciații obștești „Femeia con-
temporană – Dondușeni”,
care deja are un plan de ac-
țiuni.
Vadim Lesnic, la în-
cheierea festivității, a mul-
țumit doamnelor pentru
activitatea desfășurată,
menționînd:
- Bucuria succesului,
stimate doamne, să vă în-
demne spre noi realizări.
Să fiți iubite, înconjurate
de oameni buni, demne de
respect nu numai în luna
martie, ci în fiecare zi a
anului.
Sărbătoarea a culmi-
nat cu un program artistic
și prin faptul că doamnele
au primit în dar un buchet
de flori și mărțișoare de la
oficiali.
Nicolae ROMANIUC
Femeile din Dondușeni devin mai importante
pentru viața social-politică și economică a raionului
Pasagerului îi stă bine cu leul în buzunar
Material realizat în cadrul
proiectului „E-learning
pentru Alegeri Libere
și Corecte"
Accesibilitatea la vot a persoanelor cu dizabilitati lo-
comotorii sau Demers pentru accesibilitatea la vot a per-
soanelor cu dizabilitati locomotorii
„Decelemaimulteori,persoanelecudizabilităținuau
posibilitatea să participe la vot în incinta secțiilor de vo-
tare, deoarece nu există o accesibilitate bună în clădiri...
Alegerile au loc cu o periodicitate de o dată la doi ani.
Grădinițele, școlile, bibliotecile, casele de cultură - loca-
luri, unde se organizează secțiile de votare, sunt instituții
publice. Accesibilizarea conform normelor a intrărilor în
clădirile unde ele sunt amplasate ar oferi posibilitatea să
beneficiem de serviciile lor în fiecare zi.
Moldova este o țară mică. Populația noastră nu este
așa de mare. Practic, dacă e să ne uităm în jur, numaide-
căt cineva din rudele sau prietenii, sau apropiații noștri
are o dizabilitate, nu neapărat locomotorie.
Dar ce facem noi pentru aceste persoane? Practic,
de multe ori nu se face nimic...Ne ascundem în propriile
probleme, încercăm să le rezolvăm și nu ne uităm împre-
jur. Dar, în orice moment poate apărea o problemă de
sănătate, la părinții noștri poate apărea o problemă de
sănătate și atunci ce facem noi? Pur și simplu dăm din
mâini și spunem că uite, nu ne-am gândit mai înainte sau
că nu putem să facem...
Eu propun ca fiecare cetățean al acestei republici, în
special, acei care stau undeva la masă și semnează anu-
mite documente, să se gândească nu numai la viitorul
lor. Dar să se gîndească la viitorul apropiaților lor. Atunci
cînd vedem o mamă tînără, care este fiica cuiva sau este
soția cuiva și care duce căruciorul în brațe la policlinică
sau spital; un bătrîn care vrea să iasă din casă și să mear-
gă la o instituție să beneficieze acolo de servicii, nu poate
să ajungă acolo, deoarece transportul sau instituția nu
este accesibilă.Practic noi impunem acestei persoane să
stea acasă, să fie izolată de societate.
Haideți să schimbăm ceva în mentalitatea noastră și,
crede-ți-mă, atunci cînd vom crea condiții pentru cei din
jur, lumea se va schimba în bine".
Igor MERIACRE,
director executiv, Asociatia „Motivatie"

4. 4 Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014ACTUAL
Protejarea resurselor acvatice –
cauză comună și de durată
Direcția raională pentru Siguranța Alimentelor So-
roca aduce la cunoștință deținătorilor de animale că la
data de 26 februarie 2014 a avut loc Licitația publică
pentru acordarea serviciilor de supraveghere sanitar-
veterinare în teritoriul raionului Soroca. La Licitație au
participat 16 întreprinderi ale medicilor veterinari care
au fost contractate pentru executarea măsurilor de vac-
cinare a animalelor agricole în teritoriu. Din data de 10
martie toți medicii veterinari au primit vaccinul contra
bolii antrax la bovine, căprine și cabaline și în prezent
se desfășoară compania de vaccinare. Pentru anul 2014
toate animalele vor fi imunizate și diagnosticate conform
planului de măsuri de profilaxie a infecțiilor contagioa-
se la animale. Aducem la cunoștință că vor fi vaccinate
animalele neapărat care vor fi crotaliate (numerotate)
conform Legii privind identificarea și înregistrarea ani-
malelor nr.231 conform căreia deținătorii de animale
sînt obligați să declare medicul veterinar în cel mult 7
zile despre nașterea, cumpărarea, instrăinarea, moartea
sau sacrificarea animalelor. Vaccinul și administrarea
lui sunt finansate din bugetul de stat, gratuit.
Mai jos prezentăm tabelul medicilor veterinari
cu telefoane de contact și teritoriul de acoperire.
În perioada 14-17 martie 2014 în teritoriul raionului
s-a efectuat compania de imunizare antirabică orală a
vulpilor.Vaccinul a fost distribuit în fondul forestier ges-
tionat de Agenția Moldsilva și în apropierea localităților
des populate de vulpi. La petrecerea companiei date au
fost implicați medicii veterinari oficiali a Direcției raio-
nale pentru siguranța alimentelor, medicii veterinari de
liberă practică, specialiștii și lucrătorii ÎSS Soroca, mem-
brii Asociației vînătorilor și pescarilor din raion, prima-
rii localităților.
În total au fost folosite 2100 doze de vaccin antirabic.
Rezultatul efectuării măsurii date se află sub suprave-
gherea sanitar-veterinară a Direcției raionale.
A.Revenco, şeful subdiviziunii teritoriale a
Direcţiei raionale pentru Siguranţa Alimentelor Soroca
Nr.
d/r
Denumirea
întreprinderii
contractate
Telefon de
contact Teritoriul de acoperire.
1 ÎI „Cociorva Victor”
0-230-2-41-15
069323731
or.Soroca, s.Rubleniţa,
s.Rubleniţa Nouă,
s.Hristici, s.Zastînca
2
ÎI
„Muşcinschi Anatolie»
0-230-2-62-72
068496399
s.Cosăuţi, s.Iorjniţa,
s.Egoreni, s.Ţepilova
3 ÎI „Mazur Nicolae”
0-230-48-8-50
069403218
s.Vasilcău, s.Trifăuţi,
s.Inundeni, s.Ruslanovca
4
GGŢ
„Vacarciuc Nicolae»
0-230-46-2-85
068458502
s.Voloviţa, s.Alexandru cel
Bun, s.Ocolina
5
SRL „Vervet Farm”
Capcelea Semion
0-230-62-2-56
069407504
s.Bulboci, s.Bulbocii Noi,
s.Pîrliţa, s.Vanţina, s.Vanţina
Mică, s.Lugovoe, s.Regina
Maria
6 ÎI „Pînzari Sveatoslav”
0-230-77-2-99
069767057
s.Băxani, s.Schineni,
s.Schinenii Noi
7 ÎI „Graur Iacov”
0-230-49-3-03
s.Vădeni, s.Dumbrăveni
8 ÎI „Motriuc Ivan”
0-230-75-1-87
s.Căinării Vechi, s.Floriceni
9 ÎI „Straton Alexandru”
0-230-41-1-07
068601807
s.Bădiceni, s.Grirorăuca,
s.Şeptelici, s.Cureşniţa
Nouă
10 ÎI „Cuşnir Andrei” 0-230-76-2-89
s.Iarova, s.Oclanda,
s.Balinţi, s.Balinţii Noi,
s.Cremenciug, s.Sobari,
s.Valea, s.Livezi
11 ÎI „Toma Constantin”
0-230-41-3-08
068767018
s.Şolcani, s.Cureşniţa,
s.Holoşniţa
12 ÎI „Niculiţa Maria”
0-230-43-6-45
068022827
s.Stoicani, s.Soloneţ,
s.Slobozia Cremene,
s.Slobozia Vărăncău,
s.Vărăncău, s.Voloave
13 ÎI „Duduleanu Victor”
0-230-79-2-17
060133542
s.Dubna, s.Racovăţ, s.Redi
Cereşnoveţ, s.Parcani,
s.Nemireuca, s.Cerlina
14 ÎI „Cernolev Zaharia”
0-230-72-1-10
079930356
s.Dărcăuţi, s.Mălcăuţi
15
ÎI
„Slonovschi Anatolie”
0-230-52-1-79
079241624
s.Visoca, s.Slobozia Nouă,
s.Rudi, s.Decebal
16 ÎI „Trofaila Alexei”
0-230-52-1-44
069096712
s.Visoca II, s.Niorcani,
s.Tolocăneşti, s.Tătărăuca
Veche, s.Tătărăuca Nouă
Cunoaște-țimediculveterinar
Interviu cu dna Va-
lentina RUSU, șef Direc-
ție Inspecția Ecologică
Soroca
- Stimată dnă Valen-
tina RUSU, Ziua Mon-
dială a Apelor se con-
semnează la 22 martie
de toate structurile de
mediu, dar și de organe-
le administrației publice
locale. Cu ce activități va
întâlni Inspecția Ecolo-
gică Soroca această zi?
- Ziua Mondială a Apei
este o inițiativă stabilită
în cadrul Conferinței pen-
tru Mediu și Dezvoltare a
Națiunilor Unite din anul
1992, desfășurată la Rio-
de-Janeiro. Consacrarea de
așa nivel vorbește despre
importanța apei pentru om,
societate, pentru natură și
conservarea biodiversității
și despre gravitatea pro-
blemelor generate în jurul
apei. Cu ocazia acestei zile
Inspecția Ecologică Soro-
ca declanșează Acțiunea-
concurs „Rîu curat de la sat
la sat” pe întreg teritoriul
raionului.
- De ce resurse de apă
beneficiază raionul So-
roca la moment?
- Raionul Soroca deține
5 rîuri și rîulețe. Râul Nistru,
pe o lungime de 92,5 km,
constituie granița de est a
raionului, râulețul Căinari
traversează raionul Soroca
pe o distanță de 40 km, Bula-
ta – 15 km, Racovăț – 5 km,
Camenca – 15 km. Raionul
nostru dispune de 167 de
corpuri de apă de suprafață
artificiale cu suprafața tota-
lă a oglinzii apei de 408,68
ha, amplasate pe cursurile
de apă și construite în albi-
ile acestora, dintre care 86
sunt de folosință generală,
în bază de contracte de aren-
dă în scopuri de piscicultură
sunt gestionate 81 de iazuri.
Pe teritoriul raionului Soro-
ca sunt forate 37 de sonde
arteziene, dintre care func-
ționează 7: pentru necesi-
tăți potabile și menajere – 6
fântâni arteziene, 1 – pentru
apă minerală. Populația ra-
ionului Soroca se aprovizi-
onează cu apă potabilă din
10031 fântâni cu alimentare
din apele freatice. Conform
investigațiilor de laborator
a indicilor sanitaro-igienici
efectuate de Centru de Sănă-
tate Publică Soroca nu cores-
pund normativelor în vigoa-
re 80% din probele evaluate.
Cauzele poluării apelor din
fântânile de mină și izvoare
sunt factorii antropogeni –
amplasarea construcțiilor
auxiliare pentru întreținerea
animalelor, gunoiștilor nea-
utorizate de păstrare a dejec-
țiilor animaliere, haznalelor
neimpermeabile de la vece-
uri în zonele de protecție a
fântânilor.
De alimentarea cu apă
potabilă prin sisteme cen-
tralizate beneficiază 81% din
populația urbană și numai
17% de locuitori în mediul
rural.
- Care sunt surse-
le principale care duc
la poluarea apelor de
suprafață, dar și subte-
rane?
- Poluarea apelor de su-
prafață și celor subterane
este provocată de sectorul
gospodăriei comunale (sta-
țiile de epurare, apele uzate,
deversările apelor neepurate
din sistemul comunal, ma-
nagementul neadecvat al de-
șeurilor menajere solide în
toate localitățile), sectorul
agrar (dejecțiile animaliere
acumulate în acumulatoare,
depozitele de pesticide etc.)
și sectorul energetic, alte
surse, care prezintă focare
de poluare continuă. Apele
meteorice rezultate în urma
precipitațiilor antrenează
atât ape uzate de diferite
tipuri, cît și deșeuri, îngră-
șăminte chimice, pesticide
și în momentul ajungerii în
receptor conțin un număr
mare de poluanți.
După cum știm cu toții,
problema majoră a orașului
nostru este faptul că apele
uzate formate în or. Soroca
se evacuează fără purificare
în r. Nistru.
Sondele aflate la balan-
ța agenților economici nu
întotdeauna se întrețin la
nivelul cerințelor sanitaro
– igienice, pentru reparații-
le curente și diagnosticarea
tehnică, nu se investesc mij-
loace financiare necesare. O
mare parte din sondele aflate
în gestiunea autorităților ad-
ministrației publice locale se
exploatează în lipsa autori-
zațiilor de folosință specială
a apei. În procesul exploa-
tării primăriile întâmpină
un șir de dificultăți, inclusiv
de ordin financiar, cu privi-
re la întreținerea sondelor,
proiectarea și construcția
rețelelor de canalizare și
epurare a apelor menajere a
localităților rurale, precum
și la autorizarea lor în modul
stabilit. În bugetele locale nu
sunt prevăzute surse financi-
are pentru perfectarea pașa-
poartelor tehnice și avizelor
necesare pentru obținerea
autorizației de folosință spe-
cială a apei.
O influență mare asupra
calității apelor naturale o au
evacuările de ape uzate nee-
purate sau insuficient epura-
te de la stațiile de epurare a
orașelor în receptorii natu-
rali. Cele mai mari volume
de ape uzate neepurate pro-
vin de la sistemele de canali-
zare ale localităților.
Actual în raion de către
Inspecția Ecologică Soro-
ca sunt luate la evidență 6
miniferme animaliere. În
majoritatea cazurilor fostele
complexe animaliere sunt
renovate pentru funcționare
fără revizuirea stării tehnice
a instalațiilor hidrotehnice,
care sunt o sursă de polu-
are a resurselor acvatice.
Complexele animaliere sunt
amplasate în majoritatea ca-
zurilor în zona de protecție
a rîurilor. Este actuală pro-
blema poluării de la sectorul
casnic rural, unde deșeurile
animaliere sunt împrăștia-
te pretutindeni, provocînd
impact sporit asupra apelor
freatice.
- Inspecția Ecologică
Soroca are un program
de participare în cadrul
Zilei Mondiale a Apelor?
- Pentru această zi, In-
specția Ecologică Soroca va
întreprinde următoarele ac-
țiuni:
- salubrizarea fîșiilor și
zonelor de protecție a resur-
selor acvatice (rîuri, rîulețe,
izvoare etc. – acțiuni practi-
ce),
- efectuarea raidurilor în
zonele de protecție a obiecti-
velor acvatice,
- desfășurarea orei eco-
logice în instituțiile de învă-
țămînt preuniversitare,
- publicarea în presa lo-
cală a materialelor tematice.
- Stimată dnă Valenti-
na Rusu, Vă mulțumesc
pentru cele comunicate
și Vă doresc ca acest eve-
niment de mediu să fie
unul rezultativ în activi-
tatea Dumneavoastră.
NOI VICTIME ALE
INTOXICAȚIILOR CU FUM
Deși au rămas zile numărate pînă cînd se va
încheia sezonul rece al anului, la Drochia fumul
de la sobe continuie să facă noi jertfe.
Astfel, recent în satul Zgurița a fost depistat cadavrul
cet. Andrieș Ion, care s-a intoxicat cu monoxid de car-
bon.
Colaboratorii Serviciului Situații Excepționale Dro-
chia spun că acesta e al șaselea caz de intoxiație cu fum
produs de la începutul anului pînă în prezent. Din aceste
considerente pentru evitarea acestor situații e de dorit ca
oamenii să manifeste o atitudine cît mai conștiincioasă
față de respectarea regulilor antiincendiare.
Andrian ROTARU
RealINFO
Necăjiți și istoviți
de boală, chinuiți de
amintiriile care le face
viața din ce în ce mai
amară... Prin această
descriere îi putem iden-
tifica pe mulți veterani
ai războiului din Af-
ganistan, în special pe
acei cărora soarta le-a
ursit să se întoarcă aca-
să de pe cîmpul de luptă
fiind răniți de gloantele
inamicului.
Cu părere de rău, mulți
dintre afganezi, anume per-
soanele cu disabilități cu di-
verse grade de invaliditate,
se află într-o situație difici-
lă. Dînșii, avînd o pensie de
invaliditate mică, suportă
mari cheltuieli pentru pro-
curarea medicamentelor.
Pe parcursul mai mul-
tor ani în afganezi din ra-
ionul Dondușeni, aflați în
dificultate, devin membrii
formației muzicale „Eco-
ul Afganistanului” (con-
ducător artistic, capitanul
în rezervă Ion Țurcanu,
președintele Uniunii Vetera-
nilor Războiului din Afganis-
tan a raionului Dondușeni).
Membrii acestui co-
lectiv muzical concertează
prin țară și prin străinătate,
prezentînd concerte de bi-
nefacere. Banii adunați sînt
cheltuiți la susținerea ma-
terială și financiară a cama-
razilor de arme, a familiilor
ostașilor-internaționaliști
care nu s-au întors de pe
cîmpul de luptă, pentru in-
staurarea plăcilor memoria-
le în localitățile de unde sînt
afganezii căzuți cu moarte de
erou.
„Se zice că timpul vin-
decă și totul poate fi uitat,
însă ecoul sîngeros al Afga-
nistanului mai dăinuie și în
prezent în sufletele și inimi-
le celor care am trecut prin
acest război. Afganistanul a
rămas în memoria noastră,
a celor care am luptat pe
meleaguri străine pledînd
pentru instaurarea păcii în
casele oamenilor. Deși noi,
ostașii internaționaliști,
eram din diferite localități,
ba chiar și țări, am rămas
frați pe vecie. Războiul ne-a
unit și e de datoria noastră
să ne ajutăm unul pe altul.”,
a spus Ion Țurcanu.
Acest ansamblu a fost
format cu 3 decenii în urmă
și pe parcursul anilor, prin
programele sale muzica-
le formate din cîntece pa-
triotice vorbesc tuturor
despre fărădelegile războ-
iului și vitejia ostașilor-
internaționaliști.
„Ecoul Afganistanului”
e bine cunoscut atît în țara
noastră, cît și departe de ho-
tarele ei. Această formație
muzicală a devenit laureat
a mai multor concursuri
internaționale ale cîntecu-
lui afganez, la fel și a altor
festivaluri din Moldova și
Ucraina.
Andrian ROTARU
Uniți pe vecie
prin războiul din Afganistan

5. 5Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014 PERSONALITĂŢI
Simbolic
Fără cravată… Apreciez onestitatea, puritatea sufletească
20 de întrebări pentru
Ana BEJAN, profesoară
- De la ce vîrstă Vă
amintiți copilăria?
- Copilăria nu este nu-
mai o vîrstă fizică, ci și una
spirituală. La țară am par-
curs vîrsta spirituală. Co-
pilăria zidește omul. Îmi
amintesc copilăria de la
vîrsta de 3 – 4 ani. Și prima
mea amintire este revenirea
tatălui meu din armată, pa-
tefonul, pe care l-a adus și
cînta în „Casa mare”.
- Care-s cele mai plă-
cute clipe din frumoasa
copilărie?
- Stativele, cîrlanii cu
scai în coadă și cu mărțișor
la gît, rîul unde se ghileau
pînzele, unde se topea cîne-
pa și se arătau în fața apei
străvezii mulți pești ador-
miți de izul tare, lumina pa-
lidă a lămpii, la care citeam,
caierul de lînă și fusul, care
se rotea în mîinile mamei și
bunicii.
- Ce ați deprins în
primul rînd de la pă-
rinți, ce ați preluat de la
ei?
- Părinții m-au învățat
să muncesc și să fiu respon-
sabilă.
- Care trăsături de
caracter apreciați cel
mai mult la oameni?
- Apreciez oamenii fru-
moși, frumoși moral și spiri-
tual: sinceritatea, demnita-
tea, cumsecădenia și bunul
simț.
- Dar care le dezapre-
ciați?
- Cel mai mare păcat este
mîndria. Pentru mîndrie au
căzut îngerii din cer.
- Cu ce trăsături de
caracter personale Vă
mîndriți?
- Iertarea e una din ca-
litățile mele. A ierta, însă,
înseamnă a renunța la tine
însăți. Recunosc, îmi vine
greu să iert, dar a ierta este
un dar de la Dumnezeu. Și-
mi duc această cruce.
- Care e punctul vul-
nerabil în comportarea
personală?
- Omul nu este perfect
desăvîrșit. El tinde spre
aceasta. Am mai multe
puncte vulnerabile: sunt
prea emoțională, îmi lip-
sește de multe ori echilibrul
sufletesc.
- Ce amintiri Vă leagă
de locurile copilăriei, ti-
nereței?
- Mi-i dor de copilăria
mea: bunei, părinți, casa
părintească, harbuzăria și
livada bunelului, zilele de
sărbătoare. Permanent mă
urmărește acest dor.
- Ce înseamnă pen-
tru Dumneavoastră cu-
vintele baștină, țară,
Patrie?
- Iubirea de neam trebu-
ie să devină o religie, „Cine
n-are dor de plai/ Se subție
ca un pai”, spune Grigore
Vieru. Și vîntul îl poartă ca
pe o scamă.
- Aveți mulți prieteni
și ce înseamnă o priete-
nie adevărată?
- Prietenia e o deschide-
re sufletească către toată lu-
mea. „Creștinul este prieten
cu toții și nimeni. Iubește
pe toți și fugi de toți” spune
Savatie Baștovoi. Subscriu
și eu.
- Cum Vă petreceți
timpul liber?
- Am foarte puțin timp
liber. Sunt un om, care do-
rește să-și trăiască clipa
frumos. Sunt un om de ati-
tudine. Îngrijesc multe flori,
animalele de pe lîngă casă,
citesc.
- Dacă ați întoarce
roata vieții, la ce timp
ați opri-o?
- Roata vieții, care ne
macină, ași opri-o la vîr-
sta copilăriei. A fost atît de
frumoasă și nevinovată. Co-
pilul din om nu trebuie să
moară niciodată.
- Cum Vă stimulează
familia activitatea?
- Familia îmi este ceta-
tea în care mă retrag atunci
cînd sunt rănită.
- Ce Vă mai pasionea-
ză în afară de activitatea
de bază?
- Activitate de bază nu
mai am. Colaborez cu mulți
intelectuali de valoare și re-
alizăm lucruri frumoase, ce
țin de domeniul culturii.
- Ce ați alege între o
carte citită și o emisiune
televizată sau navigare
pe Internet?
- Am crescut și m-am zi-
dit în carte, fiind profesoară
de limbă și literatură româ-
nă. Prioritară este lectura și
puținele emisiuni televizate.
Un om fără lectură nu poate
fi integru. Cartea este o legă-
tură cu veșnicia, cu sacrul,
cu cunoașterea.
- Credeți că sînteți
împlinită în viață sau a
mai rămas ceva de fă-
cut?
- Sunt un om împlinit.
Oamenii împliniți îl au în
suflet pe Dumnezeu. Scria
cineva că omul cuprins de
mîhnire și deznădejde este
răpit de diavol.
„La 14 ani flămînd – pîi-
nea,
La 25 de ani îndrăgostit
– nimic mai frumos decît
dragostea,
La 70 de ani – nu-i nimic
mai important decît viața.
Pînă la lacrimi mi-i dra-
gă viața”, Grigore Vieru.
Nimic mai dramatic
decît omul fără ideal.
- Cîți bani ar trebui
să aibă un om ca să fie
fericit?
- Lăcomia este un mare
păcat. Trebuie să ai atîțea
bani, ca să poți trăi decent,
nu în lux, dar în plăcere su-
fletească, care naște și feri-
cirea.
- Dacă ați începe via-
ța de la început, unde ați
face corective?
- Multe ași corecta, dar
viața ași trăi-o la fel.
- Ați scris cîndva o
poezie?
- N-am scris nici o poe-
zie. Citesc doar poeziile de
mare calitate (valoare) ale
poeților mei preferați: Lu-
cian Blaga, Ion Barbu, Ioan
Alexandru, Tudor Arghezi,
Adrian Păunescu, Grigore
Vieru…
- Aveți o anecdotă
nouă?
- Îmi plac oamenii spiri-
tuali. Citesc unele anecdote.
Îmi plac, dar le uit. Mintea
mea e ocupată de alte pro-
bleme.
Interlocutor,
Ion SPINEI
NINA NECULCE,
JURNALISTĂ:
Despre doamna Ana Bejan pot scrie și vorbi la ne-
sfârșit. O cunosc de aproape trei decenii. Am avut și am
o colaborare și o relație frumoasă de prietenie cu dum-
neaei. Face parte din oamenii care știu atât de frumos
să așeze timpul pe fața lor! Felul în care-și poartă vârsta
este de invidiat. E mereu în acțiune, mereu implicată în
activități sociale și culturale. Dacă l-am avut pe Tudor
Gheorghe la Soroca, e meritul dânsei în primul rând.
Datorită unui efort neîntrerupt, prin mai multe insti-
tuții din oraș și raion se perpetuiază atâtea expoziții
itinerante din partea Institutului Cultural Român de la
Chișinău! Anei Bejan îi datorez cele mai frumoase inter-
viuri cu personalități marcante venite la Soroca: marele
lingvist al lumii,Eugen Coșeriu, poeții Adrian Păunescu,
Grigore Vieru, preoții Mihail Milea și Gheorghe Saftiuc
și încă atâțea alții. Tot respectul pentru tot ce face, pen-
tru că știe să-și spună deschis gândurile și știe să fie așa
cum este.
NATALIA VRANCEAN,
REDACTOR ȘEF „REALITATEA PLUS”:
La una din sărbătorile festive Ana Bejan a zis, că
adevărații profesori rămîn mereu în sufletele copiilor, și
mor odată cu ei. Regret, că am cunoscut profesorul Ana
Bejan numai la două lecții. Spunea cineva din criticii li-
terari, că dacă Nicolae Labiș ar fi scris numai poemul
„Moartea căprioarei”, oricum ar fi fost recunoscut ca
unul din cei mai valoroși poeți ai neamului românesc,
așa ași spune și eu, Ana Bejan este profesorul care tră-
iește în inima mea.
În cei mai frumoși ani de studii la liceul „C. Stere”,
unde director era Ana Bejan, am cunoscut personalități
marcante a neamului românesc: Grigore Vieru, Doina și
Ion Aldea-Teodorovici, Adrian Păunescu… Pe mulți alții
i-am cunoscut citindu-le cărțile, așteptînd cînd îmi vine
rîndul la bibliotecă. Prima bibliotecă a cărții românești
posibilă la liceu, dar în general în raion, datorită Anei
Bejan. Liceul avea suflet. Sunt bucuroasă că mi-am pe-
trecut copilăria în același sat din care vine Ana Bejan,
Căinarii Vechi. Sat care a născut veșnicia.
ELENA SPINEI,
POETESĂ:
Ana Bejan mi-a fost profesoară în școală. Au trecut
peste douăzeci de ani de atunci, dar Dumneaei îmi este
și îmi va fi învățătoare. Spun – învățătoare, deoarece de
fiecare dată cînd o ascult sau discut cu Dumneaei, învăț
cîte ceva. Uneori acest „cîte ceva” cuprinde mult mai
mult decît, aș zice, un curs de lecții sau seminare. Nu
vreau să recurg la cuvinte patetice și expresii sofisticate.
O spun din inimă. O spun cu inimă. Îmi amintesc lecțiile
din școală. Aveam pe atunci față de această femeie un
sentiment deosebit, care mărginea cu frica. Timidă din
fire, mă tulburam grozav cînd trebuia să răspund: mi
se părea că nu voi spune ceea ce ar trebui sau cum ar fi
trebuit… Acest sentiment mă face și în ziua de azi să aleg
cu multă grijă cuvintele în discuție cu Dumneaei. Cred,
nu voi depăși nicicînd bariera aceasta din sufletul meu și
nici nu doresc. Mă bucur nespus că o avem în preajmă
– o femeie îndrăzneață, care știe a spune lucrurilor pe
nume, o femeie care ține la tradiții, neam, cultură.

6. 6 Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014
Un succes deosebit au obținut tinerii
și juniorii sambiști de la Soroca în cadrul
campionatului Republicii Moldova, care
s-a desfășurat de această dată în or. Bălți.
Tinerii sportivi antrenați de către antrenorul
emerit al Republicii Moldova Ștefan Dragan au cuce-
rit 10 medalii de diferită probă. Cel mai bun rezultat
l-a obținut totuși Gheorghe Blanaru, care studiază la
liceul sportiv din Chișinău și de această dată a ocu-
pat primul loc în categoria de greutate de 74 kg. La
același liceu mai studiază și frații-gemeni Ghenadie și
Andrian Boico, care la actualele competiții în catego-
ria de greutate de 68 kg au ocupat respectiv locurile
premiante 2 și 3. Încă o medalie, cea de bronz, a cuce-
rit Marin Tătărescu, de la același liceu, în categoria de
greutate de 70 kg. Sora lui Marin, Corina, însă, elevă
la liceul „C. Stere” a obținut argintul în greutatea de
65 kg. Medalii de argint de asemenea au obținut în ca-
tegoriile lor de greutate Mariana Mînzat (liceul „Ion
Creangă”), Alina Chiroșca (s. Rublenița), Maxim Ce-
tulean și Gheorghe Gheorghieș (ambii de la liceul „C.
Stere”). Medaliat cu bronz a mai devenit Alexandru
Mironov, elev la liceul „C. Stere”.
SPORT-CURIER
Echipa BC „Soroca Baschet”, antrenată de lucră-
torul emerit în cultură fizică și sport din RM Serghei
Crudu continuă șirul victoriilor în cadrul campio-
natului țării, prima ligă. În prezent se desfășoară
meciurile din cadrul pley-off. Conform rezultatelor
sorocneilor li s-a nimerit să lupte pentru victorie cu
formația „Bastаrd” de la liceul cu profil sportiv din
Chișinău. Cu două săptămîni anterior baschetbaliș-
tii soroceni au învins pe teren propriu la o diferen-
ță de nouă puncte. Următorul meci s-a desfășurat
deja în or. Chișinău și sportivii noștri au cedat la o
diferență de scor de patru puncte. Conform regula-
mentului în faza următoare promovează echipa care
acumulează două victorii. Sîmbătă în sala de sport
a Palatului de cultură s-a desfășurat întîlnirea deci-
sivă.
Gazdele au preluat inițiativa chiar din primele minute ale
întîlnirii tot majorînd de la repriză la repriză superioritatea.
Prima repriză s-a încheiat la un scot de 21:11 pentru soroceni,
iar în cea de-a doua au mai majorat superioritatea la o dife-
rență pînă la 15 puncte la un scor de 41:26. Decisivă, totuși, a
devenit repriza a treia, în care gazdele au avut u superioritate
vădită. Repriza s-a încheiat la o diferență de 23 puncte.
Ultima repriză a întîlnirii a fost ceva mai dificilă. Pentru
cinci preîntîmpinări a fost nevoit să părăsească terenul lide-
rul echipei sorocene Mihail Sidelnicov și totuși, meciul a fost
dus victorios pînă la final la un scor de 79:67. Sorocenii vor
continua lupta pentru un loc premiant.
Continuă competiți-
ile din cadrul jocurilor
sportive între instituții-
le de învățămînt din ra-
ionul Soroca. Sîmbătă
și duminică în sălile de
sport ale liceului „C. Ste-
re” s-au întrecut amato-
rii tenisului de masă.
În prima zi pentru înt-
îietate au luptat tinerii
sportivi, elevi ai liceelor și
colegiilor. La start au ieșit
inițial zece echipe. Pentru
început competitoarele au
fost divizate în două grupe,
din care primele două clasa-
te pe primele locuri primeau
dreptul de a continua lupta
pentru întîietate. Forma-
ția tenismanilor de la liceul
„P. Rareș”, antrenată de Ion
Jitari din prima grupă încă
o dată a dovedit superio-
ritatea și la prima etapă în
patru întîlniri a acumulat
maximum de puncte. Doar
în întîlnirea cu învingătorii
au cedat sportivii de la lice-
ul din Racovăț și au ocupat
locul doi, cu șase puncte la
activ. În grupa doi pe pri-
mele două locuri s-au situat
respectiv echipele Colegiu-
lui pedagogic și Colegiului
Tehnic-Agricol.
După ce în semifinale
mai puternice s-au dovedit
formațiile Colegiului peda-
gogic și liceului „P. Rareș”
s-au desfășurat finalele. În
întîlnirea pentru locul trei a
tenismanilor de la Colegiul
Tehnic Agricol și celor din
Racovăț mai puternici s-au
dovedit a fi viitorii agricul-
tori, care au învins la scorul
de 2:1. Iar în finală formația
liceului „P. Rareș” la un scor
de 2:0 a fost mai superioară
în fața studenților de la Co-
legiul pedagogic.
A doua zi la start au ie-
șit sportivii-tenismani de la
opt gimnazii din raion. De
asemenea cei mai puternici
s-au dovedit a fi tinerii te-
nismani din clasele gimna-
ziale ale liceul „P. Rareș”,
care au învins în toate cele
șapte întîlniri disputate și
și-au asigurat primul loc.
Locul doi cu 12 puncte la
activ a revenit gimnaziștilor
din Volovița. Sportivii de
la gimnaziile din Schineni
și Holoșnița au acumulat
același număr de puncte,
rămînînd a fi ambele pe lo-
cul trei.
Două zile de tenis
Orele de educație fizică
de-acum în colo vor fi mai
interesante! Cel puțin în
instituțiile de învățămînt
din raionul Soroca. Pro-
fesorii au participat la
un seminat în care au
învățat mai multe tehnici
din atletica ușoară, Semi-
narul a fost organizat de
Federația de atletism din
Republica Moldova.
- Acest seminar face
parte dintr-un program al
federației care va dura 4 ani.
În acest timp ne propunem
să organizăm mai multe
activități informaționale
dar să venim și cu echipa-
ment special pentru atletica
ușoară în toate raioanele
țării. La Soroca am venit
cu un echipament sportiv
care costă circa o mie de do-
lari, bani oferiți din partea
Federației Internaționale
de Atletism. Setul va rămîne
la Școala Sportivă din Soro-
ca și sperăm să fie de folos
copiilor care doresc să prac-
tice sportul, - a menționat
Constantin Negru, secretar-
general Federația Națională
de Atletism din Moldova.
Pe lîngă partea teoreti-
că, seminarul a inclus și cea
practică, unde elevi din 5
instituții de învățămînt din
oraș au format echipe și au
concurat. Profesorii au ur-
mărit cu atenție notînd tim-
pii. Aceștea, au menționat
că echipamentul poate fi
confecționat și de sine stă-
tător, doar că trebuie un
pic de imaginație. Pentru
rezultatele obținute, echi-
pele participante au primit
diplome.
Președintele raionului
Soroca, Victor Său, pre-
zent și el la eveniment, a
menționat că atletica ușoară
trebuie să se dezvolte și
mai mult în raion, deaceea
pe viitor vor fi organizate
mai multe concursuri între
instituțiile de învățămînt.
În raionul Soroca ac-
tivează 49 de profesori de
educație fizică.
Elena CELAC
ATLETICA UȘOARĂ ÎN DEZVOLTARE LA SOROCA
Duminică în sala de sport a liceului
teoretic „A. Pușkin” s-a desfășurat un
turneu raional la volei cu participarea
echipelor de femei. La competiții au par-
ticipat cinci echipe, cele din Nimereuca,
Vărăncău, Racovăț, „Sănătatea” or. So-
roca și selecționata liceului „P. Rareș”.
Cele mai puternice s-au dovedit voleibalistele din s. Vă-
răncău (antrenor și căpitan Maria Tașnic). Locul secund a
revenit tinerelor sportive de la liceul „P. Rareș” (Silvia Pu-
rici), iar locul trei formației din s. Nimereuca, antrenată de
Tudor Cebotari.
Dimplomele și premiile respective au fost înmînate de
către specialistul principal în probleme de tineret și sport
Andrei Jitniuc.
PREMIUL UNU PENTRU VĂRĂNCĂU
Zece medalii la un campionat
ÎN ETAPA URMĂTOARE
Pagină realizată de Ion SPINEI

7. 7Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014 SĂNĂTATE
Pagină îngrijită de Elena Celac
Pentru a afla mai multe
despre ce este Tuberculoza și
care este situația în raion am
apelat la Centrul de Sănătate
Publică Soroca, și anume la
medicul epidemiolog, Vergi-
nia Candeba.
- Care este situația privind
cazurile de tuberculoză (TB)
în raionul Soroca?
- În raionul Soroca tuberculoza
la fel este o problemă prioritară de
sănătate publică. Din anul 2009
nivelul morbidității (îmbolnăviri-
lor caz nou) prin tuberculoza orga-
nelor respiratorii este la un nivel
stabil, dar mai înalt decît indica-
torul mediu pe republică, Însă tot
în acest răstimp a crescut numărul
de bolnavi (rata lor) cu forme tar-
div depistate, în forme distructi-
ve, diseminate, baciliforme adică
cu eliminare intensă de agent pa-
togen al tuberculozei.
Spre regret aceste forme tardi-
ve se depistează la persoane, care
muncesc peste hotare, care nu se
află sub supraveghere medicală și
revin în țară cînd din cauza bolii
nu mai pot munci.
Forme avansate ale bolii se
mai depistează la persoane care
au o atitudine neglijentă față de
propria sănătate, care fac abuz de
alcool, fumează mult.
- Ce este tuberculoza?
- Tuberculoza este o boală in-
fecțioasă cu component social ma-
jor. Boala este provocată de o bac-
terie foarte rezistentă la acțiunile
factorilor mediului extern numită
Micobacteria tuberculozei.
- Cum se transmite TB?
- Se transmite pe cale aeriană
prin particulele, care se conțin în
picături de spută și salivă, care
provin de pe urma strănutului, tu-
sei persoanelor bolnave de tuber-
culoză a organelor respiratorii.
- TB se trasmite și prin
atingere, veselă ș.a.?
- De regulă Micobacteria tu-
berculozei se transmite doar pe
cale aerogenă și nu prin contact
de suprafață. Infecția apare atunci
cînd o persoană receptivă inspiră
picăturile care conțin Micobacte-
ria tuberculozei, acestea travers-
înd cavitatea bucală și nazală, căile
respiratorii și bronșiile, pentru a
ajunge în plămîni.
- Care este riscul sporit de
molipsire cu TB?
- Procesul de transmitere este
ușor de realizat în familie, unde
este un bolnav de tuberculoză,
datorită contactului îndelungat cu
bolnavul.
Contactele apropiate e cazul
persoanelor, care respiră acelaș
aer într-o încăpere sau alt spațiu
închis pentru o perioadă îndelun-
gată (cîteva zile sau săptămîni și
nu minute sau ore) împreună cu
o persoană, care are tuberculoză
pulmonară.
Aceasta se referă și la persoa-
nele din colective organizate cu
aglomerare de persoane (clase de
licee, grupe în colective preșcola-
re, colegii, colective de muncă).
- Ce faforizează TB?
La transmitere contribuie și
condițiile locative și starea sani-
tară nefavorabilă: insolație insu-
ficientă, umiditate crescută, sub-
alimentație a persoanelor supuse
riscului de infectare, abuzul de al-
cool, drogodependența, fumatul,
maladia SIDA asociată, alte stări
de imunodificiență.
În unele focare, unde există
toți factorii nefavorabili expuși
s-au înregistrat cîte 2-3 bolnavi
din familie.
- În raion, avem cazuri
unde întreaga familie este
bolnavă de TB?
- În familia X s-a îmbolnăvit
mama, care făcea abuz de alcool,
întrerupea frecvent tratamentul,
peste cîteva luni s-a îmbolnăvit
tatăl și încă peste cîteva luni s-au
infectat ambele fetițe, din care una
a făcut proces tuberculos activ.
Cu ajutorul Administrația Pu-
blică Locală, organelor de poliție
copilele au fost izolate din focar
(una – la clinica Bălți, alta – sana-
toriul de profil Tîrnova).
Spre regret acest caz nu rămîne
unic.
Particularitățile biologice ale
micobacteriei tuberculozei îi
permit timp îndelungat (un an și
mai mult) să-și păstreze virulența
(proprietatea de a provoca boala)
pe obiectele din mediul ambiant..
- Se știe că și la animale se
întîlnește această boală. Poa-
te fi transmisă TB de la ani-
mal la om?
- Este posibilă și calea alimen-
tară prin consum a produselor
alimentare de la animale bolnave,
prelucrate insuficient termic. Dar
această cale este puțin semnifica-
tivă.
- Ce vîrstă este mai mult
afectată de TB?
- E de menționat că proces tu-
berculos – „întinerește” lui. Tot
mai frecvente sunt cazurile de
boală la persoane de vîrstă tînără,
aptă de muncă, inclusiv adoles-
cenți, la copii, inclusiv din contin-
gentul de contacți cu bolnavii.
- Care sunt simptomele
TB?
- Semnele clinice a unui proces
tuberculos sunt: slăbiciune gene-
rală, astenie, inapetență, transpi-
rații nocturne, temperatură subfe-
brilă (37,20) îndeosebi în orele de
seară.
- Ce include diagnostica-
rea?
- Diagnosticul se confirmă prin
examenarea clinică a bolnavului,
examenul de laborator a sputei,
proba Mantoux la copii pînă la 17
ani, inclusiv și examenul radiolo-
gic (fluorografie) la maturi.
- Care este tratamentul?
- Tratamentul în tuberculoză
este de lungă durată (de la 6 la 24
luni) în dependență de evoluția și
forma clinică a bolii) trebuie ad-
ministrat zilnic, de exclus alcoolul,
fumatul, acțiunea altor factori ne-
favorabili externi. În caz contrariu
tratamentul, vindecarea nu este
definitivă și după o ameliorare
aparentă a stării sănătății și evo-
luției procesului tuberculos, starea
din nou se agravează și apare așa
numita recidivă.
Cîteva eșecuri în procesul de
tratament inevitabil duce la apa-
riția formelor rezistente la medi-
camentele antituberculoase și în
aceste cazuri tratamentul și vin-
decarea devin și mai problema-
tice. În succesul tratamentului e
important spitalizarea bolnavului.
Din cele expuse referitor la
molipsire reiese că în prevenirea
apariției cazurilor de tuberculoză
este important comportamentul
bolnavului cu tuberculoză.
- Care sunt condițiile fa-
vorabile pentru un bolnav de
TB?
În familie bolnavul trebuie să
dispună de o odaie separată caldă,
uscată, bine insolată, lengerie de
pat, veselă seprată, care se dezin-
fectează prin fierbere în soluție de
2% sodă de bucătărie – 15 minute
(vesela), albiturile se spală și se
calcă, aerisirea încăperii, curățe-
nia umedă cu folosirea substanțe-
lor dezinfectante (după consulta-
rea sau recomandările lucrătorului
medical). Pentru colectarea sputei
se folosesc scuipătoare, conținutul
cărora și ele însăși se supun dezin-
fecției, deasemenea conform reco-
mandărilor medicului.
E important ca membrii fami-
liei să colaboreze la îndeplinirea
acestor măsuri, să ceară îndepli-
nirea măsurilor de protecție a in-
fectării persoanelor din anturaj de
către bolnav.
- Care este profilaxia?
- Ca măsură specifică de profi-
laxie a tuberculozei se efectuează
imunizarea cu vaccinul BCG a co-
piilor nou – născuți și la vîrsta de
7 ani.
Tuberculoza este o maladie cu
caracter nu numai medical, dar și
social, deaceia pentru diminuarea
morbidității prin această infecție
sunt necesare eforturi comune a
serviciului de medicină și a socie-
tății la general în diverse aspecte.
- Mulțumim mult medicu-
lui epidemiolog al Centrului
de Sănătate Publică Soroca,
Verginia Candeba pentru
informația oferită.
24 martie – Ziua Mondială de profilaxie
a tuberculozei. Tuberculoza poate fi tratată!
În fiecare an, la data de 24 martie se celebrează în
întreaga lume Ziua Mondială de profilaxie a tuber-
culozei, declarată încă din 1993 de către Organizația
Mondială a Sănătății ca o „urgență mondială”, sensibi-
lizînd opinia publică că tuberculoza rămîne o problemă
epidemiologică mondială, producînd moartea a milioa-
ne de oameni anual.
În anul 2014 această zi se desfășoară cu genericul
„Să ajungem la cele 3 mln de persoane cu tuberculoză
prin: depistare, tratare, îngrijire”.
Caracterizată prin rată de mortalitate înaltă și prin
costuri economico-sociale ridicate, tuberculoza, alături
de malarie și infecția HIV/SIDA, constituie unul dintre
obiectivele principale de combatere pe plan mondial și
o problemă primordială de sănătate publică.
Astfel tuberculoza este a 2-a cauză de deces de o ma-
ladie infecțioasă în lume, doar infecția HIV/SIDA fiind
pe locul I.

8. 8 Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014PERSONALITĂŢI * CREAŢIE
PUBLICAȚIE PERIODICĂ
TEL.: 0230 3 00 10
Adresa: or. Soroca,
str. Ștefan cel Mare 5, et. 1, bir. 114, 116
Natalia Vrancean, redactor-şef (tel.: 0230 3 00 10)
Boris Todirel, redactor-literar (tel.: 0230 2 21 49)
REPORTERI:
Ion Spinei, Elena Țârdea-Spinei
Andrian Rotaru, Elena Celac
(tel.: 0230 2 21 49; 0230 2 62 22 )
DATE DE REFERINŢĂ:
Cod fiscal: 1012607003918
Cont: 222471301877
RIF: 280701713
Banca: BC Banca Socială SA, filiala Soroca
Codul băncii: BSCOMD2x713
REDACTOR TEHNIC:
Natalia Iacubovici
CONTABILITATE, PUBLICITATE :
Feodora Panas
Textele marcate cu P și PP reprezintă
publicitate și publicitate politică
Redacția nu poartă răspundere pentru
conținutul materialelor publicitare
Indici: 22184 (rom)
22185 (rus)
Realitatea Plus apare vineri
în limbile română și rusă,
TIRAJ: 4000 ex.
Tipar: ÎM „Edit Tipar Grup”
mun. Chişinău
Comanda: 353
CALENDAR ORTODOX
DE STIL VECHI 2014
22 S †) Sfinții 40 de Mucenici din ie-
zerul Sevastiei
Pomenirea morților
23 D Sfinții Mucenici Codrat, Chipri-
an și Dionisie
Duminica a III-a a Postului Mare (a
Sfintei Cruci)
Ap. Evrei 4, 14; 5, 1-6. Ev. Marcu 8,
34-38; 9, 1. Glas 6. Voscr. 6
24 L Sfântul Ierarh Sofronie al Ieru-
salimului
25 M Sfântul Cuvios Teofan Mărturi-
sitorul
Sfântul Ierarh Grigorie Dialogul,
papa Romei
Sfântul Cuvios Simeon Noul Teolog
26 M Aducerea moaștelor Sfântului
Ierarh Nichifor al Constantinopolului
27 J Sfântul Cuvios Benedict
Sfântul Mucenic Alexandru
28 V Sfinții Mucenici Agapie, Plisie, Timolau și Nicandru
Orice publicație reflectă punctul de vedere al semnatarului și nu coincide neapărat cu cel al „Realității Plus”. De veridicitatea faptelor răspunde autorul.
PARODII
Există în orașul nos-
tru oameni activitatea
căror ne formează un
anumit comfort spiri-
tual. Ei nu își impun
importanța, nu își stri-
gă numele, dar toți îi
cunoaștem, îi stimăm.
Unul dintre ei este Ghe-
orghe Duminică, Om
Emerit al RM, dirijor al
formației de muzică și
dans „Nistrenii”, profe-
sor la Colegiul de Arte
„N. Botgros”, dirijor al
orchestrei din cadrul
colegiului. Născut din
neam de muzicanți, nu
își închipuie viața fără
muzică care îi umple
existența.
- Ați moștenit de la
părinți un har aparte -
cel de a bucura lumea
prin cîntec...
- Într-adevăr, vin dintr-
o familie de muzicanți și pe
linia tatei, și a mamei. Pro-
fesia de bază a tatălui era
de fierar. Dar muzica era
în capul mesei. Moșii mei
cîntau, cîntau și cîntă toți
verișorii mei. Eu am început
a mă ocupa în serios cu mu-
zica din clasa a V. Cîntam la
clarinet în fanfara casei de
cultură din satul natal, Che-
trosu. Ce-i drept, la început
fără acordul tatălui care
nici în ruptul capului nu
dorea să devin muzicant.
Eram mîna lui dreaptă în
fierărie: îi țineam ciocanul,
îl ajutam. Cînd era timpul
de dus la repetiții, fugeam
pe ascuns la club, inventam
șiretlicuri, doar ca să pot
lipsi din fierărie cele două
ore cît durau repetițiile. Am
fost insistent și tatăl, pînă la
urmă, a cedat. Din clasa a VI
pînă într-a IX am bătut toba
la nunți împreună cu verișo-
rii din Țarigrad. Mi-a fost o
lecție bună, căci împreună
cu noi cîntau muzicanți ves-
tiți pe atunci din Chișinău:
Ion Carai, trompetist, Ion
Neniță, acordeonist, Aurel
Gada, acordeonist și trom-
petist. A pus umărul în in-
struirea mea și bunelul de
pe mamă, Vasile Coman,
care m-a învățat a cînta la
clarinet. Astfel de mic am
ascultat și învățat muzică
bună.
- Ați făcut studii mu-
zicale?
- După școală am făcut
cursuri de țambalist și con-
ducător de taraf. Revenind
acasă, am activat conducă-
tor al orchestrei de muzică
populară a casei de cultură
din Chetrosu. După servi-
ciul militar m-am reangajat
conducător al orchestrei din
sat. În 1979 îmi continui stu-
diile în școala de iluminare
culturală „Elena Sîrbu”, So-
roca, clasa de clarinet, pro-
fesor Clim Topolnițchi. Am
absolvit Institutul de Arte
„Gavriil Muzicescu”. Peste
tot am învățat foarte bine,
cu mențiuni.
- Cum ați început ac-
tivitatea pedagogică?
- Am activat 7 ani pro-
fesor la instrumente aerofo-
ne și dirijor al orchestrei de
fanfară în școala de muzică
din Cosăuți. Din nouăzeci
angajat profesor al orches-
trei de muzică populară, ca-
tedra instrumente populare
aerofone clarinet, saxofon a
Colegiului de Arte din Soro-
ca.
- Ne-ar fi greu de în-
chipuit vreo sărbătoare
în Soroca fără prezența
DVS în fruntea renumi-
ților „Nistreni”. Cum au
fost să fie toate?
- Am început a cînta la
saxofon în orchestră pe cînd
învățam în școala de ilumi-
nare culturală. Dirijor era
Valentin Purici. Din 2002,
activez ca dirijor al orches-
trei de muzică populară-
model „Nistrenii”.
- Ați colindat țara în
lung și în lat?
- Sigur! Nu numai țara,
dar și întreaga Europă:
Germania, Franța, Anglia,
Portugalia, Turcia, Spania,
Italia, Grecia, România,
Bulgaria. Am cîntat în Ță-
rile Baltice, Ucraina, Rusia,
Belorusia.
- Cîntați la mai multe
instrumente?
- Voi încerca să le enu-
măr: saxofon, clarinet, flu-
er, caval, tilincă, spilincă,
ocarină, cimpoi, trompetă,
trombon, contrabas, acor-
deon, pian, țambal. Le-am
studiat la colegiu, institut, la
multe dintre ele am învățat
a cînta de sine stătător.
- Cele preferate?
- Saxofonul, ocarina, flu-
erul îngemănat.
- Scrieți muzică?
- Sigur! Sute de parti-
turi! Fac aranjamente și
prelucrări muzicale pentru
soliști vocali, instrumen-
tiști, cît și orchestrele „Nis-
trenii” și cea de la colegiul
de Arte pe care la fel o con-
duc.
- Cu orchestrele In-
terpretați diferite ge-
nuri de muzică?
- Populară din diferite
zone ale republicii și Ro-
mânia, muzică de divertis-
ment, clasică compusă de V.
Moțart, Dj. Verde, I. Brams,
D. Șostacovici, G. Bizet și
alții. Avem în repertoriu și
romanțe.
- Cine sunt soliștii
orchestrei?
- Tamara Boboc-Coș-
ciug, Tudor Eftodi, Felicia
Coșciug-Nevodaru, Ion Da-
rii, Mariela Sainciuc, o copi-
lă de numai 14 ani. Aș no-
minaliza și instrumentiștii
Dumitru Popov, Raisa Gro-
za, vioară, Emilian Guțu,
acordeon, Marcel Potîng,
clarinet, Sergiu Cernogal,
contrabas.
- Aveți un învățăcel
în care puneți mai mul-
tă nădejde?
- Marcel Potîng, anul
III, specialitatea clarinet,
profesor al cărui sunt. Sper
să îmi continue calea și ne-
potul meu, Petru Duminică,
absolvent al Colegiului de
Arte, care își continuă studi-
ile în Chișinău. Timp de 4
ani cît a învățat aici, în cole-
giu, a cîntat în orchestră, la
țambal. Vine întotdeauna și
mă susține cînd avem vreo
manifestare mai serioasă.
- Care sunt evoluări-
le la care țineți cel mai
mult?
- Concursul-festival ra-
ional „Victor Postolachi”,
festivalul republican „Vatra
Horelor”, concursul orches-
trelor din Chișinău, Orhei,
Rezina „Lăutarii Moldovei”,
Edineț etcetera. Apropo,
de Victor Postolachi mă lea-
gă o relație mai veche. Pe
cînd băteam toba cu rudele
pe la nunți d-lui uneori cîn-
ta cu noi la acordeon. Apoi
am devenit colegi la școala
de muzică din Cosăuți, la
colegiul Soroca. De la d-lui
am deprins foarte multe atît
în pedagogie, cît și practica
lucrului cu orchestra.
- Planuri de viitor?
- Anul trecut am partici-
pat la Festivalul Internațio-
nal de Muzică și Dans din
Bursa, Turcia. Organizato-
rilor festivalului le-a plăcut
cum am evoluat și ne-au
zis că ne vor invita și anul
acesta. Ne pregătim pentru
festivalul-concurs raional
de muzică populară „Victor
Postolachi”, ediția a IV. De
pe acum suntem în căutarea
talentelor, mai tinere, mai
în vîrstă. Lucrăm asupra re-
pertoriului orchestral și de
dansuri. Țin să mulțumesc
membrilor orchestrei de
muzică populară „Nistre-
nii”, care sunt în majoritate
elevii și profesorii catedrei
instrumente populare, di-
recției colegiului de Arte
„Nicolae Botgros” d-i Ta-
mara Grițenco pentru sus-
ținere. Vreau să mulțumesc
colabortorilor secției cultu-
ră și turism în frunte cu d-l
Grigore Bucătaru, care ne
promovează și ajută în toa-
te. Mulțumesc și spectato-
rilor care ne privesc, ascultă
și sunt mereu în așteptarea
evoluărilor noastre.
- Mulțumim pentru
interviu și vă dorim
succese!
Elena SPINEI.
Gheorghe DUMINICĂ:
„Muzica îmi umple existența”
VIPVIP
BĂTRÎNEȚE HAINE GRELE
Gh. Cosniceanu
Cînd vede pe drum o fată
C-o figură minunată,
Se întreabă cu necaz:
S-o iubesc sau s-o mai las ?
ÎNȚELEPCIUNEA BĂTRÎNEȚII
(a quoi bon ?..)
Chiar de mai văd pe drum o fată
Nu mă reped, ca altădată,
Și întrebări nici nu-mi mai pun
Ștind, că nu pot - la ce bun ?!
SĂ-ȚI SPUN DA !
Gh. Cosniceanu
Tu sărută-mă mai sus
Să n-ajungem la refuz
.....................................
Ca pe-un trandafir de rouă
De la unul pîn la nouă
.......................................
Mult am mai postit, pe sec,
În plăceri vreau să mă-nec
IEȘIREA DIN POST
Tu sărută-mă mai sus,
Dacă nu-nțelegi ce-am spus
Sărută-mă din cînd în cînd ,
De nu-ți vine-n cap alt gînd
Dar de ești brav, viguros,
Tu sărută-mă mai jos!
Te ocupi cu număratul ...
Las-o naibei, iată patul!
Cifre-s multe, prefer două -
Nouă, șase; șase, nouă!
Nu-nțelegi, eu ies din post,
Ori chiar ești cu totul prost ?!
ION BRÎNZĂ

9. 9Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014
Газета издается с 1 января 2013
Независимый еженедельник
№ 10 (60)
Пятница, 21 марта 2014
Газета издается с 1 января 20133
Независимый еженедельникк
e-mail: realitatea@rambler.ru
Газета распространяется в районы Сорока, Дрокия, Дондушень
ТЕЛ. 0 230 73597; 069386006
ТЕЛ. 0 230 73597; 069386006
Подписал Realitatea plus?Подписал Realitatea plus?
Звони:Звони:
023030010;023022149023030010;023022149
ипубликуйипубликуй
бесплатнуюрекламубесплатнуюрекламу
CASĂ
în
s.
Egoreni, 27 ari de
pămînt, fîntînă, aca-
returi. Tel. 0gratuitgratuit
CURĂȚĂTORIA CHIMICĂ „MAX-IS”
la dispoziția Dumneavoastră!
vopsirea confecțiilor din piele;vopsirea confecțiilor din piele;
curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri;curățarea chimică a confecțiilor din textile, piele, blănuri;
spălatul lingeriei;spălatul lingeriei;
curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor.curățarea și dezinfectarea pernelor cu înlocuirea plicurilor.
Or. Soroca, str. Traian, 17 (drumul spre baza turistică „Victoria”).
Tel. 023029595
SRL „Lefrucom” vinde:
- fructe uscate- fructe uscate
- fructe uscate glazurate- fructe uscate glazurate
- vișină în suc propriu fără sîmburi- vișină în suc propriu fără sîmburi
- borcane de 1 și 3 litri- borcane de 1 și 3 litri
Tel. 023029595; 069262519.Tel. 023029595; 069262519.
Спустя 20 лет в Дубна и Егорень вновьСпустя 20 лет в Дубна и Егорень вновь
открылись детские садикиоткрылись детские садики
ТудорГеоргеТудорГеорге
RealitateaPlusRealitateaPlus
Хорошаягазета,Хорошаягазета,
хорошаяцена!хорошаяцена!
ПОДПИСКАПОДПИСКА 20142014
6месяцев-48лей6месяцев-48лей
Индекс: 22184 (рум)
22185 (рус)
Председатель Демократической
партии Молдовы, депутат Парла-
мента Республики Молдова, Мариан
Лупу, совершил рабочий визит в рай-
он Сорока. Он участвовал в открытие
двух детских садиков в селах Дубна и
Егорень. Он также обсуждал с сель-
чанами вопросы о необходимости
повышения пенсий, о проблемах со-
циального развития населенных пун-
ктов, в том числе о ремонте дорог в
сельской местности.
В завершение визита Мариан
Лупу встретился с активом районной
организации Демократической пар-
тии Молдовы. Читайте стр.2

10. 10 Nr 10 (60)
Vineri, 21 martie 2014ИНФО * СОБЫТИЯ
Рады дети, довольны родители
ВСТРЕЧА С ТУДОРОМ ГЕОРГЕ
Поднимает зал на каждом спектакле, ког-
да читает самые лучшие стихи румынских
поэтов или исполняет старинные самобыт-
ные фольклорные песни. Великий румын-
ский рапсод Тудор Георге совершает весен-
нее турне по Молдове. Ему уже аплодировали
в Калараше и Орхее и, естественно, не мог не
побывать и в Сороках.
Приезд Тудора Георге, одного из самых знаме-
нитых румынских артистов, был долгожданным в
Сорока. И большой зал Дворца культуры не смог
принять всех желающих попасть на этот спектакль.
Тудор Георге на своих концертах не нуждается в ве-
дущем или конферансье. Будучи выдающимся зна-
током национальной культуры, но и великим арти-
стом, он комментирует свои программные номера,
рассказывает о фольклорной зоне, откуда происхо-
дят песни, об их оригинальности и значимости. Зри-
тели высоко оценили этот концерт, сравнивая его с
убедительным, большим уроком патриотизма.
- Дважды я ехала в Кишинэу чтобы его увидеть
и услышать. Сегодня он сам приехал к нам. Такого
таланта, такой самоотдачи и такой любви к родине,
к народу, к языку надо еще поискать, - сказала при-
сутствующая на спектакле Еужения Резуш.
Тудор Георге второй раз побывал в Сороках. Ны-
нешняя встреча с рапсодом была организована ин-
ститутом румынской культуры «Mihai Eminescu» из
Кишинэу.
СОРОКА –
ПРИВЛЕКАТЕЛЬНОЕ МЕСТО
ДЛЯ ИНОСТРАНЦЕВ
20 юношей и девушек из 7 стран приеха-
ли в Сорока, чтобы ознакомиться с нашими
традициями и обычаями, а также посетить
живописные места нашего края. Этот визит
состоялся благодаря проекту выигранного
сорочанкой Кристиной Карауш.
- Я участвовала в этом проекте от организации
«Tres Sorores». Нашли зарубежных партнеров и вы-
брали кандидатов для тренинга прошедшего в Со-
роках. Проект называется «Молодежь в действие»
и спонсоризируется Европейской комиссией по те-
лерадиовещанию. Цель проекта – информировать
молодежь о новых медийных видах, которыми явля-
ются социальные сети, блоги и другие. Естественно,
что поделились и межкультурным опытом деятель-
ности, - отметила координатор проекта Кристина
Карауш.
Так, в рамках тренинга, который длился 10 дней,
участвовали по три человека из 7 стран: Румынии,
Азербайджане, Эстонии, Армении, Италии, Слове-
нии и Молдовы. Все мероприятия проводились на
английском языке. Гости, все же были заинтересо-
ваны выучить некоторые выражения на румынском
языке, узнать о традициях и обычаях молдавского
народа, посетить живописные места. В программе
были включены экскурсии в Сорокскую крепость, к
Свече Благодарения, в монастырь Косэуць, на Цы-
ганскую гору.
Елена ЧЕЛАК
RealINFO
Молдавская делегация участвовала в
семинаре Сараево
Председатель де-
легации Парламента
Республики Молдова в
Парламентской ассам-
блеи НАТО, депутат
от ЛДПМ Александру
Чимбричук, участво-
вал в 85-ом семинаре
Rose-Roth, который
состоялся с 18-го по
20-го марта в Сараево.
Семинар на тему «Без-
опасность и демокра-
тизация на восточных
Балканах: консолидация
стабильности и проведе-
ние реформ» организован
Парламентской ассам-
блеей НАТО совместно
с Парламентским собра-
нием Боснии и Герце-
говины при поддержке
Министерства Обороны
Швейцарии.
В семинаре участвова-
ли председатель Парла-
ментского собрания ОБСЕ
и спикер Парламента Чер-
ногория Ранко Кривока-
пик, председатель Камеры
представителей Боснии
и Герцеговины Милорд
Зивковик, генеральный
докладчик комитета по
обороне и безопасности
Парламентской ассамблеи
НАТО Жулио Миранда
Калха, директор департа-
мента по евро атлантиче-
скому интегрированию и
партнерству в рамках Ге-
нерального штаба НАТО
Жамес Х. Маскей, дру-
гие официальные лица и
представители междуна-
родных организаций.
Программа Rose-Roth,
инициированная в 1991
году, представляет собой
план действий по коопе-
рированию с законода-
тельными органами стран
Центральной и Восточной
Европы и включает в себя
и ряд семинаров по про-
блемам общей безопасно-
сти.
«Мне нравится, что здесь
много игрушек, много-много
детей. Мне очень нравится с
ними играться» - эту радость
трехлетней Лауры разделяют
все жители сел Дубна и Егорень
района Сорока. Они ждали этот
момент около двух десятков
лет. В торжествах по случаю
открытия садиков приняли
участие председатель ДПМ,
депутат Парламента РМ Мари-
ан Лупу, председатель района
Сорока Виктор Сэу, вице-пред-
седатель района, председатель
районной организации Дем-
партии Владимир Никуца, дру-
гие официальные лица.
- В отличие от других населен-
ных пунктов страны, где садики
нуждаются в улучшении условий,
в Дубна и Егорень имеем иное по-
ложение. Здесь около 20 лет сади-
ки не действовали. Представляете,
какое это упущение в воспитание и
развитие детей? Сегодня здесь мы
видим не просто отремонтирован-
ные помещения, а их создание от
нуля. Это создаст новые возможно-
сти родителям из данных сел, на-
ладится воспитательный процесс
для подготовки детей к школе. Эти
навыки невозможно получить в до-
машних условиях. Центральные
административные органы, в том
числе парламентская фракция Дем-
партии, привлекают проекты из-за
рубежа, выделяют средства из гос-
бюджета и совместно с районным
руководством, способствовали ре-
шению этого важного вопроса, - от-
метил Марианн Лупу.
В Дубне и Егорень нынче сади-
ки посещают по 20 малышей. Здесь
создано по одной смешанной груп-
пе. Но примары и заведующие уч-
реждений, уверены, что родители,
увидев какие созданы условия, при-
ведут больше детей в садики.
- На данный момент имеем толь-
ко одну смешанную группу, но есть
возможности открыть еще одну, по-
тому что сейчас к нам записались 22
ребенка, а в селе их 35, - сказала за-
ведующая садиком села Дубна Алла
Панаренко.
- Было большой необходимо-
стью открытие садика. Лично я
очень доволен тем, что мечта осу-
ществилась и Дубна имеет свое до-
школьное учреждение, - заявил
примар села Валериу Прутяну. – С
первого же дня заметил улыбки на
лицах малышей, когда переступили
порог садика. Сейчас имеем отлич-
ные условия, новую мебель, отопле-
ние на природном газе, холодную и
теплую воду – радость неописуемая,
- воскликнул Валериу Прутяну.
- В Егорень садик не действовал
17 лет. Теперь в здании гимназия
выделили помещения, отремонти-
ровали их и разместили малышей,
которые отсюда перейдут сразу в
школу. Мы очень довольны, - ска-
зала заведующая садиком села Его-
рень Юлия Мутрук.
Радость события разделяют и
родители.
- Моей дочери 6 лет и она пошла
в подготовительную группу. Очень
хорошо, что открылся садик. Здесь
мой ребенок в безопасности. Учит-
ся, питается, отдыхает, играется. Ус-
ловия отличные, - говорит одна из
матерей.
Другая женщина также доволь-
на, что уже имеет, где оставлять де-
тей, когда занята на работе.
Согласно руководству района
Сорока в последнее время были от-
крыты 6 садиков. В настоящее вре-
мя дошкольные учреждения отсут-
ствуют в трех селах – Висока, Рудь и
Тэтэрэука Веке.
- План наших действий предус-
матривает поддержку учреждений,
в том числе дошкольных, в сельских
населенных пунктах и на этот год
намечено выделение значительных
средств, предоставленных для Ре-
спублики Молдова Правительством
Румынии. Местные органы власти и
учебные заведения активно включи-
лись в эту деятельность. Речь идет о
13 миллионах леев только для райо-
на Сорока, - отметил вице-председа-
тель района Владимир Никуца.
Для возрождения садика в селе
Дубна было израсходовано 900 ты-
сяч леев, а для детского садика села
Егорень было выделено 200 тысяч
леев.
Елена ЧЕЛАК
Уважаемый господин
Виктор Сэу!
Нам особенно приятно адре-
совать Вам самые искренние по-
здравления и пожелания здоровья,
счастья, больших успехов в Вашей
почетной и ответственной работе.
Высоко ценим Вашу самоот-
дачу, компетенцию и содействие в
развитие района и продви-
жение его имиджа. Будучи председателем
района Сорока Вам удалось сплотить хо-
роший, работоспособный коллектив. По-
стоянно в Вашей деятельности можете
надеяться на нашу поддержку.
Желаем Вам здоровья, новых сверше-
ний вместе с семьей, друзьями, а уважение и соли-
дарность, чтобы способствовали успеху. Многих Вам
счастливых лет!
Сотрудники аппарата председателя
района Сорока.