2. Kiwi (Apteryx australis) este o
pasăre acarinată din Noua Zeelandă,
pe cale de dispariţie, înaltă de 30
cm, cu aripile atrofiate, lipsită de
claviculă, care se hrăneşte cu larve de
insecte şi duce o viaţă nocturnă. De
mărimea puilor de găină, păsările kiwi
sunt aproape oarbe. Ele trăiesc în
vizuini săpate în pământul umed îşi
depun ouăle de dimensiuni uriaşe
câte unul sau două pe an, cântărind
până la 450 grame, ceea ce
reprezintă aproximativ 25% din
greutatea femelei. Raportate la
proporţiile păsării, ouăle sunt cele mai
mari ouă ale vreuneia dintre specii.

3. Pasarea Kookaburra (genus Dacelo)
este o paare medie inspre mare avand o
lungime totale intre 28-42 cm originara din
Australia si Noua Guinee . Aceasta pasaal
unui om , dupa cum l-au catalogat expertii .
re este arhi-cunoscuta dupa trilsul sau de
neconfundat care se aseamana izbitor cu
rasetul isteric Specia cuprinde Kookaburra
cu aripi albastre de dimensiuni mai mici si
Kookaburra ” razatoare ” mai mare ca
dimensiuni .

4. Scorpionii sau Scorpiones
(„scorpionii
adevăraţi”)
sunt
animale
nevertebrate din ordinul Arachnida. Ei au un
aspect înşelător de răcuşor, şi au, la
extremitatea posterioară a abdomenului, o
glandă cu venin care se deschide într-un ac,
aflat la capătul unei extensii inelare
articulare, similare cu o "coadă". În România
există varietatea Euscorpius carpathicus.
Grupa scorpionilor cuprinde ca. 1.400 de
specii, care au dimensiunea corpului între 9
mm (Typhlochactas mitchelli) şi 21 cm
(Pandinus
imperator
şi
Hadogenes
troglodytes). Animalele trăiesc în general în
regiuni nisipoase sau stâncoase de deşert,
unde domină o climă aridă tropicală sau
subtropicală. Un număr relativ redus dintre
ele trăiesc în copaci, peşteri sau culturi
agricole. Puţine specii de scorpioni au o
înţepătură care este mortală pentru om.

5. Ghepardul, al cărui nume în limba engleză,
cheetah, este originar din sanscrită, Chitraka,
denumire binomială, Acinonyx jubatus, este un
membru atipic al familiei pisicilor sălbatice mari,
Felidae. Ghepardul este a un căţărător modest,
vânând prada prin viteza alergării sale şi nu prin
agilitatea săriturii. Ca atare, este plasat în propriul
său gen, Acinonyx. Ghepardul este, de departe,
cel mai rapid animal terestru, şi chiar dacă
viteza sa maximă exactă este necunoscută, poate
atinge adesea mai mult de 105 km/h (sau 65
mph). Cel mai rapid record de viteză înregistrat de
un ghepard a fost de 105 km/h (65.25 mph),
obţinut pe distanţe scurte (de circa 460 m sau 500
de yarzi). Ghepardul este, de asemenea,
posesorul unei acceleraţii explozive, fiind capabil
de a atinge în trei secunde, pornind de pe loc,
viteza de circa 110 km/h (sau ≈70 mph), fiind mai
rapid decât majoritatea maşinilor de curse. La
acest record contribuie şi faptul că, spre deosebire
de restul felidelor, ghepardul are ghearele

6. Renul (Rangifer tarandus) este un
animal rumegător mai mic decât elanul
trăieşte în regiunea arctică de tundră din
nordul Europei, Asiei, Americii de Nord şi
Groenlandei. In prezent arealul lui de
răspândire a ajuns şi în regiunile cu climă
temperată, el este singurul reprezentant
din familia cerbului care a fost domesticit
fiind crescut în turme. In America de Nord
specia de reni este numită caribu denumire
care provine din limba indienilor mikmaq.

7. Pestele Arcas se gaseste in doua
variante: Pestele Arcas Comun si Pestele
Arcas Dungat. Denumirea stiintifica a
speciei este Toxotes jaculatrix sau Toxotes
jaculator. Pestele arcas poate atinge o
dimensiune de pana la 25 de cm, desi de
cele mai multe ori este mai mic.
Apele in care se gaseste sunt cele
Indiene, Sud-Asiatice si Australiene.
Pestele Arcas este foarte des confundat cu
alte specii similare, precum Toxotes
microlepis (Pestele Arcas Scalar Mic),
Toxotes oligolepis (Pestele Arcas Vestic),
si Toxotes chatareus (Pestele Arcas Scalar
Mare).

8. Ursul Alb traieste in zona
bazinului arctic polar sau pe
coastele si insulele Oceanului
Inghetat. Poate calatori pana la 30
km pe zi sau poate inota mai mult
de 100 km zilnic doar pentru a-si
gasi hrana. Fiind niste animale
foarte mari, ursii polari trebuie sa
manance cel putin doua kg de
carne pe zi, pentru a supravietui.
Hrana lor consta in principal din
foci, morse sau pui de balena, dar
- in lipsa acestora - pot manca si
reni, pasari, rate, pesti sau oua.

9. Crocodilul (Crocodilia; greaca veche.
κροκόδῑλος, „Krokodil“) reprezintă un ordin
de reptile care împreună cu păsările
reprezintă ultimii urmaşi ai Arhozaurienilor
o
categorie
de
dinozauri.
Corpul
crocodilului este acoperit cu plăci osoase,
iar sistemul de circulaţie a păstrat unele
caractere comune cu păsările. Animalele
de azi trăiesc pe malul apelor curgătoare
sau a lacurilor din regiunile calde tropicale
sau subtropicale. Unele specii de crocodili
mai pot fi întâlniţi în apa sărată a mărilor
din jurul unor insule. Animalele sunt bune
înotătoare, când vânează stau ascunse
sub apă până la nivelul ochilor şi nărilor.

10. Pinguinii sunt pasari de mare care nu
pot sa zboare. Ei traiesc doar in jumatatea
sudica a pamantului, iar sapte specii
traiesc in Antarctica. Pinguinilor le tin de
cald doua straturi de pene scurte si
indesate si stratul de grasime de sub piele.
Daca nu pot sa zboare, pinguinii sunt, in
schimb,
foarte
buni
inotatori
si
scufundatori. Isi folosesc aripile rigide si
inguste ca inotatoare. Pinguinii din
Antarctica isi petrec mare parte din viata
inotand in Oceanul Inghetat de Sud,
vanand pesti, calmari si krili. Pinguinii
parasesc marea doar in perioada
imperecherii. Atunci ei se intorc pe uscat
sau pe gheata si se indreapta spre locurile
de imperechere, numite colonii. An dupa
an, pinguinii se intorc la colonia unde
sau nascut. Deseori se intorc la acelasi
partener.

11. Lungimea variază de la 30 cm la 70 cm
iar greutatea variază, în funcţie de specie,
de la 0,5 kg la 4 kg.Blana lor este, în
general, neagră cu dungi albe.Membrele
sunt scurte şi musculoase.Coada este
lungă şi pufoasă. Au glande anale
specifice, ce elimină un miros puternic, ce
tine la distanţă prădătorii.Sconcşii sunt
omnivori, consumând atât plante, cât şi
animale, în funcţie de anotimp. Se hrănesc
cu insecte şi larve, râme, rozătoare mici,
şopârle, salamandre, broaşte, şerpi, cârtiţe
şi ouă. De asemenea, mănâncă şi fructe
de pădure, rădăcini, frunze, ciuperci şi
nuci.Sunt răspândiţi în America de Nord,
America de Sud, precum şi sud-estul Asiei.

12. Leul-furnicilor este numitâ larva
insectelor din familia Myrmeleontidae,
ordinul Neuroptera, mai demult Planipennia,
ea este numită în germană Ameisenlöwe
(leul furnicilor). Ele constutie o familie bogată
în specii şi cu un areal mare de răspândire
pe glob. Insectele din această familie au
realizat ca larve un succes pe scara evolutivă
care le-a asigurat perpetuarea speciei. O
mare parte din aceste insecte, au larve care
sunt răpitoare, trăiesc adaptate la un habitat
nou, un teren nisipos. Larvele au un mod
neobişnuit de a prinde prada, şi anume prin
formarea în nisip a unei pâlnii, care devine o
capcană periculoasă pentru furnici. Această
metodă a atras atenţia cercetătorilor
etimologi. Metoda larvei carnivore fiind
cunoscută deja în vechime, ea fiind preluată
în legendele din mitologie.

13. Castorii sunt mamifere de lungime
medie, având o lungime a corpului de până
la 90 cm. Greutatea castorilor variază în
dependenţă de specie de la 10 kg până 30
kg. Au o blană mătăsoasă, de culoare
brună-roşietică. Castorii au un corp alungit,
cu membre mici şi puternice. Coada lor
neacoperită este mare şi lată. Castorii pot fi
găsiţi în preajma râurilor şi a bazinelor
acvatice medii şi mari, în Europa, America
de Nord şi în unele regiuni ale Americii de
Sud.Ministrul Mediului, Petru Lificiu, a fost
plecat în Germania, în noiembrie 2006,
spre a încheia un contract pentru a importa
21 de castori. Animalele sunt destinate a fi
plasate "undeva pe Valea Argeşului",
pentru repopularea zonei.

14. Ornitorincul are o lungime de 65 cm şi o masă de
aproximativ 2-3 kg, în dependenţă de sex. Coada este
turtită dorso-ventral, capul prezintă prelungirea
cunoscută sub numele de "cioc de raţă". Ciocul
ornitorincului este unul flexibil şi lat de aproximativ 1015cm. Ornitorincul nu are ureche externă, însă are un
auz foarte fin.. Detectează prada cu botul lui sensibil.
Masculii se apără cu spinii otrăvitori de pe picioarele
posterioare. Modul său de nutriţie indică faptul că este
omnivor, scormonind mâlul sau nisipul de pe fundul apei
cu "ciocul" în căutarea crustaceelor, viermilor, a
insectelor şi plantelor acvatice. Nu este întâlnit pe tot
cuprinsul Australiei, ci numai în Queensland, Noua
Galie de Sud, Victoria şi în câteva zone ale sudului
continentului. Este prezent şi în Tasmania în număr
destul de mare. Ceea ce este foarte interesant este
faptul că face ouă pe care le clocește, scoate pui, apoi îi
alăptează.

15. Lama este un cameloid,
familie care a evoluat acum 4050 de milioane de ani în America
de Nord. Termenul lama este
folosit pentru toate cele trei
subcategorii din America de Sud:
vicuña, alpaca şi guanaco.
Acestea au fost folosite de
Imperiul Inca pentru transportul
de marfă.

16. Phoenicopteriformes este un ordin
de păsări în care se află familia
Phoenicopteridae păsările flamingo.
Caracteristic păsărilor din acest ordin
este faptul că majoritatea au un colorit
mai mult sau mai puţin rozaceu, ciocul
are o structură lamelară şi împreună cu
limba formează un sistem specializat
de filtrare a planctonului din apă.
Familia Phoenicopteridae cuprinde cinci
sau şase specii.

17. Cârtiţa este un mamifer, al cărui
mediu de trai este cel subteran.
Caracteristici generale:
•Auz, miros şi simţ tactil foarte
dezvoltate;
•Absenţa urechii externe;
•Ochi mici şi văz nedezvoltat;
•Membre anterioare mici, musculoase
şi cu formă de lopată;
•Dinţi incisivi dezvoltaţi, specializaţi în
săpare;
•Lungime a corpului de până la 17-19
cm;
•Blană de culoare întunecată.

18. Antilopa (latină antalopus; greacă
άνθόλοψ), este un termen care defineşte o
grupă
de
mamifere
rumegătoare
paricopitate cu coarne din categoria bovine
(Bovidae). In această grupă aparţine:
•Antilopa Impala (Aepyceros melampus)
•Antilopa bovină (Connochaetes taurinus),
(Redunca), (Gnu)
•Gazela (Antilopinae), (Antilope cervicapra)
•Antilopa de pădure (Cephalophinae)
•Antilopa cabalină (Hippotraginae)
•Antilopa de apă (Kobus), (Kobus kob
thomasi)
•Antilopa pitică (Neotraginae) (Raphicerus
campestris)
•Antilopa
americană
(Antilocapra
americana).

19. Rinocerul este singurul animal
imparicopitat
supravieţuitor
al
familiei
Rhinocerotidae, care mai conţine doar cinci
specii. Două dintre aceste specii sunt native
Africii şi trei Asiei de sud. Trei din cele cinci
specii — rinocerul javanez, rinocerul de
Sumatra şi rinocerul negru — sunt ameninţate
critic. Rinocerul indian este ameninţat, în
sălbăticie existând mai puţin de 2500 de
indivizi. Rinocerul alb este clasificat ca
vulnerabil, cu aproximativ 14 500 de indivizi în
sălbăticie.

20. Pasarile paradisului , membre ale familiei
paradisaeidae- sunt considerate cele mai
frumoase păsări din lume datorită somptuozităţii
penajului masculului . Ele traiesc in Indonezia ,
Papua Noua Guinee si Australia . Păsările
paradisului deţin supremaţia în privinţa paradelor
nupţiale , spectacole unice de o complexitate
uimitoare , în care masculul adoptă cele mai
uluitoare poziţii pentru a-şi pune în evidenţă
strălucirea penelor, pe care le înfoaie şi le mişcă
în speranţa de a-şi atrage partenera .
Comportamentul acestor păsări originare din
Noua Guinee, nu este încă pe deplin cunoscut .
Aceste frumoase pasari au fost la un moment
dat in pericol de disparitie datorita vanarii lor
pentru penele lor frumos colorate . In prezent
situatia s-a remediat datorita protejarii lor prin
lege .

21. Okapi este un animal rumegător, care face
parte din familia girafei. Are o înălţime de 3 ori
mai mică decât girafa. Trăieşte în pădurile
ecuatoriale din Congo. Este un animal solitar
foarte timid. Acest animal nu a fost studiat până
la sfârşitul secolului 19. Masculii au două coarne
scurte, acoperite cu piele. Blana, de culoare
deschisă, are dungi albe pe membre şi pe crupă
cu o formă foarte asemănătoare a zebrei. Limba
măsoară 35 de centimetri lungime şi are
culoarea
negru-albăstrui.
Okapi,acest
animal,denumit si girafa salbatica,traieste in
padurile de langa Congo River Basin ,nu are un
teritoriu stabil doar un loc de hranire stabil.El isi
foloseste limba pentru a lua hrana.Catifea-ca
blana este, în general, castaniu închis-roşu maro
sau purpuriu la culoare, cu model distinctiv al
dungi orizontale, la fel ca cele de la o zebră, pe
picioare de sus

22. Dragonii de Komodo sunt reptile de talie mare,
animale de prada feroce, capabili sa ucida cu
usurinta un om. Una din povestile care circula este
cea a unui turist german, care s-a avantat singur pe
plaja intr-o zona periculoasa. Din el nu au mai
ramas decat ochelarii si aparatul foto. Dragonii se
deplaseaza lent, aparent neindemanatic ; cu toate
acestea, ei pot alerga mai repede decat un caine.
Isi detecteaza prada cu ajutorul receptorilor de pe
limba lor bifurcata, cu care "adulmeca" din cand in
cand, asemeni celorlalte reptile. Desi sunt o specie
protejata, dragonii de Komodo sunt in continuare
amenintati. Principalele pericole care planeaza
asupra existentei lor este presiunea omului asupra
habitatului, pe insula Komodo gasindu-se 4000 de
locuitori. Pescuitul intensiv, in ciuda tuturor
sanctiunilor, afecteaza cu consecinte grave pe
termen lung flora si fauna marina. Poluarea este un
alt factor important in distrugerea acestui biotop.

23. Broasca Matamata este una dintre cele mai
impresionante specii de broaste acvatice din lume.
Ceea ce face ca animalul sa fie de neconfundat este
forma specifica a capului si a gatului. Carapacea sa
aspra in forma de patrulater, neagra sau maron poate
ajunge pana la 45 de cm. la exemplarele mature, iar
greutatea depaseste uneori 15 kg, Matamata fiind una
dintre cele mai mari broaste testoare din lume.
Femelele sunt, in general mai mari decat masculii.
Capul si gatul acestor animale sunt lungi si netede, fiind
acoperite cu protuberante sub forma de striuri, negi sau
smocuri de piele. Habitatul broastelor Matamata il
reprezinta regiunile mlastinoase din nordul Boliviei,
Ecuator, estul Columbiei si al Peru, Venezuela si nordul
Braziliei. Este o specie acvatica, insa nu este o foarte
buna inotatoare si prefera apele mai putin adanci, care
nu ii acopera botul, permitandu-i sa respire la suprafata.

24. Tatu sunt mamifere placentare mici
cunoscute datorită armurii lor formate de
plăci osoase şi cornoase mobile.
Dasypodidae sunt unica familie vie a
ordinului Cingulata, care face parte din
supraordinul Xenartha împreună cu
furnicari şi leneşi. Cuvântul tatu este de
origine tupi şi a venit în română prin
intermediul
limbilor
portugheză
şi
franceză.

25. Aceasta prezentare
a fost facută de către :
În cadrul cercului de informatică
EcoInfo
Scoala ,,Emil Racovita’’,
Gîrda de Sus, Alba