Safe Internet Day

2. Statistici
• Copiii români înregistrează cel mai mare procent la primirea de
mesaje sexuale (fenomenul „sexting”), 24% declarând că au
văzut sau primit mesaje sexuale online.
Dintre cei expuși, 28% declară că au fost deranjați de aceasta
(copiii cu vârsta între 11-16 ani).
Livingstone, S, and Haddon, L (2009-2011) EU Kids Online: Final
report. LSE, London: EU Kids Online (EC Safer Internet Plus
Programme Deliverable D6.5.

3. Sexting-ul este definit ca transmiterea de mesaje sau imagini cu conţinut
sexual explicit, cel mai adesea prin intermediul telefonului mobil. Adolescenții
și tinerii (în special) trimit texte, fotografii sau secvențe video cu caracter
sexual, în care protagoniștii sunt de cele mai multe ori ei înșiși, prin SMS,
email, webcam, Skype sau prin intermediul rețelelor sociale unde imaginile
sunt postate și partajate cu alți utilizatori( Facebook, Twitter, Flickr, Youtube
etc.).
Puțini dintre ei își dau seama că, odată transmise imaginile și secvențele
video, dispare controlul asupra redistribuirii lor pe alte website-uri sau conturi
ale rețelelor de socializare, făcând inutil orice efort de recuperare a fișierelor.
Un studiu realizat de Internet Watch Foundation a relevat faptul că 88% dintre
imaginile sexuale postate de către autorii lor au fost colectate și repostate pe
alte site-uri. În această situație vorbim de victime ale sexting-ului

4. Fenomen apărut recent, sexting-ul a ajuns în atenția autorităților și
organizațiilor cu preocupări în domeniul siguranței online, fiind asociat cu
o gamă largă de consecințe de natură legală și socială. Conform
cercetării publicate în 2012 de Academia Americană de Pediatrie , acest
fenomen apare ca parte a unui comportament sexual de risc printre
adolescenți, în ciuda presupunerilor anterioare care indicau un pericol
minim.
Din punct de vedere statistic, sexting-ul este asociat semnificativ cu
activități sexuale cu elemente de risc (lipsa cunoștințelor privind viața
sexuală și bolile cu transmitere sexuală, nefolosirea mijloacelor de
protecție). Una dintre recomandările autorilor este includerea dezbaterilor
privind sexting-ul și riscurile asociate acestuia în programa cursului
opțional privind educația pentru sănătate.

5. Motivele pentru care adolescenții recurg la acest
tip de comportament sunt legate fie de atragerea
atenției și creșterea popularității lor, fie de
lansarea unei glume în grupul de prieteni sau în
relaţia de cuplu, crezând că vor rămâne private.
Gravitatea situației va depinde de natura imaginii
sau a secvenței video, de cât de explicit este
conținutul, de intenția cu care a fost transmisă și
de dimensiunea publicității ei (transfer către o
persoană sau publicare pe Facebook).

6. Rolul cadrelor didactice în protecția victimelor de ”sexting”
În calitate de educatori școlari, diriginți sau profesori ai elevilor implicați
în situațiile de sexting, trebuie respectate următoarele reguli:
1. Vorbiți cu victima, ținând seama de nevoia acesteia de a se simți
susținută și în siguranță. Având sentimentul că a pierdut cu totul
controlul asupra situației, victimei trebuie să i se explice că nu e singură
și că va fi ajutată să depășească această situație nefericită. Ea nu
trebuie admonestată sau judecată. Ea are nevoie să i se explice care
sunt pașii de urmat. Părinții trebuie anunțați despre situația apărută. În
cazul în care victima refuză, încercați să o convingeți să faceți împreună
acest lucru.

7. 2. Evaluați impactul situației aflând ce conține imaginea
(fără a o privi), care a fost intenția trimiterii sau postării ei
și gradul de răspândire. Probabil că ar fi utilă o discuție cu
unii dintre elevii care au auzit despre problema apărută,
dar înainte de aceasta, informați victima asupra
persoanelor pe care le veți întâlni.

8. 3. Adresați-vă persoanei care a răspândit fotografia sau secvența
video cerându-i să elimine fișierele atât de pe site-ul pe care au fost
încărcate cât și de pe dispozitivele pe care se pot afla (telefonul
mobil, memorii externe, hard-diskuri). Implicați atât părinții victimei
cât și pe cei ai autorului postării în urmărirea și rezolvarea situației.
Fiți atent la evoluția emoțională și comportamentală a victimei, iar la
nevoie cereți suportul specialiștilor.
4. Gândiți-vă la măsuri de reparație (scuze) care ar putea avea un
efect pozitiv asupra victimei și autorului.

9. Luând în considerare efectele grave asupra reputației victimei, în
abordarea cazurilor de sexting trebuie respectate următoarele
principii esențiale:
• Imaginile și secvențele video nu trebuie văzute. Victimele
vor întâmpina dificultăți în a comunica cu persoanele care au privit
imaginile stânjenitoare. Cadrul didactic trebuie să rămână în primul
rând o persoană resursă pentru elevi.
• Protejați viața privată a victimei și implicați cât mai puține
persoane în rezolvarea situației sale.
• Luați în considerare starea emoțională a victimei și nu
judecați fapta acesteia.

10. • Nu-l considerați pe autor un infractor, ci mai degrabă un adolescent care a
comis o eroare pe care e dator să o repare și din care trebuie să învețe.
• Păstrați întotdeauna confidențialitatea atunci când vorbiți cu tinerii sau cu
părinții lor.
• Discutați cu elevii din școală despre acest lucru (despre fenomen și nu
despre un caz particular). Încercați să extindeți discuțiile la alte aspecte privind
viața privată, informațiile cu caracter privat, respectul pentru alte persoane,
reputația online, cyberbullying, educația emoțională, educația sexuală etc.
• Ștergeți fotografiile și secvențele video în cauză. Dacă autorul nu o poate
face, apelați la administratorii site-ului.. Dacă fișierele au fost trimise prin SMS,
încercați să aflați cine le-a primit și cereți ștergerea lor.
• Dacă există rea-voință și nu pot fi șterse fișierele, apelați la serviciile de
Helpline sau Hotline ale programului Sigur.info sau sesizați poliția.

11. La adresa de email: helpline@sigur.info
Prin chat: helpline_sigurinfo (L-V, între
09:00 – 17:30)
La numerele de telefon (L-V, între 10.00 –
17:00):
Gratuit, in DIGI TEL şi DIGI MOBIL:
0318080000
Cu taxare normală în reţele:
0744 300 476
0762 639 300
0722 753 744
*Fragmente preluate din „Ghidul şcolar
privind utilizarea în siguranţă a internetului”
dezvoltat de Organizaţia Salvaţi Copiii în
parteneriat cu Ministerul Educaţiei
Naţionale în cadrul programului european
Sigur.info