Contextul general şi momentele specifice ale Şcolii de vară LaProf din Chania, 5-10 septembrie 2010 - activitate de formare continuă din cadrul programului sectorial Grundtvig.
Educatia deschisa in Romania - Open Education in Romania
Scoala de vara la prof integrarea tehnologiilor web 2.0 in predarea limbilor straine
1. Şcoala de Vară I ntegr area e-learning şi a tehnologiilor Web 2.0 în predarea limbilor străine Chania, Creta, 5-12 septembrie 2010 Activitate de formare continu ă din cadrul programului sectorial Grundtvig Cristina Felea, Ph.D.
2.
3.
4.
5.
6.
7. Integrarea tehnologiei în predarea limbilor străine Tehnologia este un instrument , nu un scop al instruirii . (Kajder 2003, 2004) Tehnologia nu este un “cybersitter” ci un set de metode care ajută la îmbunătăţirea performanţelor studenţilor şi la crearea unui curriculum adaptat nevoilor societăţii . Este vital ca profesorul şi comunitatea academică să înţeleagă cum se pot utiliza şi sunt utilizate aceste instrumente . (Ferdig, R. E., 2007) As in Maria Perifanou, Introduction to Web2.0 & Language Learning, LaProf Summer School 2010
8. Integrarea tehnologiei în predarea limbilor străine Kern & Warschauer, 2000 A cţiune asupra mediului Fluen ţă Ac urateţe Obiectiv principal Discurs autentic Exerciţii c omunicative “ Drill and Practice ” Utilizarea computerelor S ocio-cognitiv ă ( dezvoltată in interacţiune social ă) Cognitiv ă ( limba ca şi construct mental ) S tructural ă (sistem formal structural ) Perspectivă asupra limbii ESP/EAP bazat pr conţinuturi Predare c om unicativă Gram atică - t ra ducere & metoda Audio- Lingual ă Paradigm ă de predare a englezei Multimedia şi Internet PCs Mainframe Tehnologie CALL i ntegrativ CALL c omunicativ CALL s tructural Etapă Secolul XXI: 1980-1990: 1970-1980:
13. Web 2.0 Web 1.0 Conectarea aplicaţiilor/serviciilor şi agregarea datelor din diverse surse (RSS, Bloguri) Accesare pagini statice Învăţare de-a lungul vieţii Educaţie formală Etichete (tag-uri) ce facilitează căutarea: “Folksonomy” Clasificări tip arbore: Taxonomii Conversaţie Publicare Participare Prezentare Învăţare angajată/pasionată Învăţare pasivă A învăţa să fii A învăţa despre Acces la oameni prin interactivitate -> socializarea informaţiei prin instrumente colaborative: wiki, bloguri, platforme de socializare, structuri de comunicare de date, documente, imagini (flickr), video clipuri (YouTube) etc. Acces (doar) la informaţie Facilitator Expert Transparenţă (acces public la baze de date) Autoritate Producere şi partajare de conţinut -> democratizarea conţinuturilor Consum de conţinut
15. Crearea de unităţi de învăţare e-learning şi de exerciţii interactive LaProf Wiki
16.
17. WebQuests Model vizual al WebQuests : resurse (link-uri) de calitate , problematică convingătoare/autentică , modele de realizare Sursa: http://www.slideshare.net/mariaperif/introduction-to-webquest-language-learning-proposal-of-a-web2quest-model
18. Consultanţă online pentru dezvoltarea de WebQuests Resurse teoretice şi practice, modele, rubrici de evaluare, WebQuests The Consultants Web Quest Repository Web Quest Resource Page
19. Software gratuit pentru crearea de WebQuests, sute de modele gata de a fi adaptate Zunal TeacherWeb
20. Portaluri educaţionale şi resurse “open source” Multimedia Educational Resource for Learning and Online Teaching Merlot English LaProf Learning Portal LearnHigher
21. Spre o cultură a colaborării şi a partajării resurselor de cunoaştere şi educaţionale Attributing Licenses , MIT Open CourseWare , Connexions , Open University Learning Space , EFL Classroom 2.0 ,
22. Wikis for a Blended Learning Approach English for Academic Purposes English for Science and Technology English Communication Course
În condiţiile, deja binecunoscute nouă tuturor, ale promovării diversităţii lingvistice şi multilingvismului, aflate la baza politicilor europene, precum şi a utilizării pe scară tot mai largă a mediului e-learning pt învăţarea limbilor străine, s-a elaborat un studiu exhaustiv asupra multelor aspecte implicate în acest, practic, nou domeniu emergent. Education and Culture Executive Agency, 8 tari europene
Comunităţile profesionale, precum şi instituţiile europene subliniază câteva condiţii pentru ca implementarea să fie mai ţintită şi efectivă
Majoritatea cercetarilor recente din domeniul achiziţiei celei de-a doua limbi şi-au deplasat centrul de interes de la teoriile behaviouriste spre importanţa input-ului şi a interacţiunii cu limba ţintă. Ideea este că interacţiunea şi imersiunea simulează mediul în care sunt învăţate limbile materne. De asemenea, cercetări recente sugerează că instruirea doar cu ajutorul gramaticii şi vocabularului nu atrag formarea de competenţe lingvistice (Rüschoff & Ritter 2001). Ipoteza interacţiunii ajustata de Long (1996) sublinia importanţa a ceea ce numim “input comprehensibil” şi a “semnificaţiei negociate”, ultima fiind asociată cu rolul “ajustărlor interacţionale” efectuate de către vorbitorul nativ pentru facilitarea achiziţiei, un aspect crucial în interacţiunile vorbitor nativ şi non-nativ. Little (2007) atrage atenţia asupra importanţei câştigării autonomiei de către student/elev prin trei principii de interacţiune care asigură succes în învăţarea unei limbi: implicarea, reflectarea asupra ânvăţării şi utilizarea limbii ţintă. În sfârşit, un factor cheie este reprezentat de contextele autentice. Chapelle subliniază că este “important ca studentul să aibă un public pentru produsul lingvistic astfel că va încerca să construiască înţelesuri pentru a comunica şi nu doar ca exerciţiu”. Este de asemenea important, spune ea, ca tudentul să folosească forme lingvistice care să îi ridice pragul de competenţă. Alte abordări care câştigă teren în ultimii ani şi sunt în centrul cercetărilor legate de integrarea tehnologiei în învăţarea limbilor străine subliniază importanţa interacţiunii sociale şi a colaborării între profesori, studenţi, vorbitori nativi, etc (Vygotsky 1978) , precum şi a învăţării mediate care creează cunoştinţe noi la nivelul cogniţiei. (Swain 2000, cit at in Little 2007 ).
Iată un rezumat util al condiţiilor ce trebuie întrunite pentru învăţarea unei limbi străine, oferită de Egbert et al (1999), care a făcut o cercetare exhaustivă a studiilor despre învăţarea unei limbi străine şi a rezumat cei 8 factori cheie a unei experienţe de învăţare reusite
Prin urmare, de peste 30 de ani se poate spune că există o relaţie strânsă între evoluţia tehnologiei şi învăţarea limbilor străine, în special a limbii engleze, desigur…
Cele trei stadii de dezvoltare a aşa-numitului CALL, învăţarea limbilor asistată de calculator sunt prezentate în acest tabel ( Kern & Warschauer, 2000; Warschauer, 1996; Warschauer, 2000a)
Utilizarea computerului/Internetului pentru
Acumularea de informaţie şi cunoştinţe obligă dascălii să-şi reconsidere abordările, strategiile, metodele pentru a ţine pasul cu schimbarea. Acestea sunt deprinderile şi competenţele de bază ale cetăţeanului secolului 21.
Între 5 şi 12 septembrie a avut loc la Chania, Grecia, Şcoala de Vară intitulată Integrating E-learning and Web 2.0 into Language Teaching: ICT Tools and Hands-on Training developing Interactive language learning Units and Exercises (Integrarea e-learning şi a instrumentelor Web 2.0 în predarea limbilor: Instrumente TIC şi activităţi practice de dezvoltare a unor unităţi şi exerciţii interactive pentru învăţarea limbilor).
Web 2.0 este un termen care desemnează o mulțime de aspecte interactive și colaborative ale Internetului , și aici în special ale World Wide Web , de natură foarte recentă - apărute prin anii 2004-2005. Deci la Web 2.0 nu este vorba de versiunea doua a unui software sau a unei tehnici web. Inventatorul și promotorul termenului Web 2.0 este Tim O'Reilly . Pentru diferențiere, tradițiile web care existau până la apariția Web 2.0 sunt numite, tot simbolic, Web 1.0. http://ro.wikipedia.org/wiki/Web_2.0
Schimbarea de paradigmă la care a contribuit dezvoltarea instrumentelor web 2.0 oferă posibilităţi extrem de variate educatorilor de a-şi îmbunătăţi performanţele didactice, de a participa la o schimbare majoră din educaţie. Desigur, dinamismul acestor schimbări poate crea inhibiţii serioase mai ales celor care nu se simt în largul lor în mediul online. Cu toate acestea, ca în orice proces de învăţare şi înnoire, consider că se pot face paşi semnificativi printr-o abordare step-by-step. Cei interesaţi în a construi un mediu de învăţare dinamic, aliniat exigenţelor europene/globale, celor interesaţi în cercetarea impactului noilor tehnologii asupra învăţării şi a numeroaselor beneficii pentru propria profesie şi societate în general, pot pur şi simplu să urmeze câţiva paşi simpli: informează-te despre web 2.0, stai în aşteptare şi observă, implică-te şi participă la comunităţile de practică profesională, digeră şi începe să produci şi tu informaţie şi conţinuturi educaţionale; experimentează şi cercetează; iniţiază discuţii publice despre educaţie în comunitatea ta de colegi, etc. La Scoala de Vară de la Chania au participat persoane cu cunoştinţe şi experienţă practică dar şi începători într-ale integrării tehnologiei în predarea limbilor străine. Vă voi prezenta foarte pe scurt cele trei chestiuni care pot fi abordate/utilizate cu uşurinţă indiferent de nivelul la care ne aflăm: crearea de exerciţii interactive prin intermediul unor platforme de lucru online, crearea de activităţi de învăţare integratoare numite Web Quests, precum şi utilizarea portalurilor educaţionale.
Webquests projects were designed to bring together the most effective instructional practices, theories and models into one integrated student activity: critical thinking, cooperative learning, authentic assessments, technology integration, scaffolding model, cognitive and constructivist theory (Dodge et al., 1995)