Prezentarea include informatii despre Celula Stem: definitie, clasificare, proprietati, tipuri celulare, surse de celule stem, celulele stem in piele, diviziunea celuleor stem, stem cell niche. De asemenea, Doctorul estetician Manuela Ravescu explica si principiile medicinei moderne si modul de aplicare, precum si integrarea celulelor stem in medicina moderna, rolul celulelor stem in boli cutanate, in produsele cosmetice Este foarte important sa intelegem si rolul celulelor stem in regenerarea tesuturilor, precum si aplicarea lor in bolile cutanate. Pielea adulta/ matura are o capacitate scăzută de reînnoire şi vindecare care se poate datora - Mobilizării inadecvate a celulelor stem - Număr scăzut de celule stem capabile să răspundă la semnale proliferative - La un moment dat numărul celulelor moarte şi exfoliate va depăşi numărul celulelor regenerate => semnele îmbătrânirii cutanate: riduri, pierderea tonusului şi elasticităţii, pierderea de volum.

1. DESPRE CELULA STEM
CU DR. MANUELA RAVESCU
CLUJ, MARTIE 2015

2. DEFINIŢIE CELULE STEM
 Celule proliferative nediferenţiate
 Capacitate de a se divide de numeroase
ori şi de a da naştere unor celule
diferenţiate
 Responsabile de înlocuirea celulelor
care mor în timpul vieţii unui organism
 Capacitatea de a regenera ţesuturile
(plasticitate)

3. CLASIFICARE CELULE STEM
 Totipotente:
 Se pot transforma în orice altă celulă din organism
 Pot supravieţui în culturi şi să recreeze întreg organismul
 Pluripotente:
 Capacitate de a se transforma în celule diferenţiate care pot forma diverse şi multiple
ţesuturi
 Multipotente:
 Capacitate de a se diferenţia în mai multe tipuri celulare ale unui singur organ, deci pot
reface mai multe ţesuturi
 Oligopotente:
 Se diferenţiază într-un numar mic de tipuri celulare
 Unipotente:
 Se diferenţiază într-un singur tip de celulă

4. PROPRIETÃŢI CELULE STEM
 Activitate mitotică scăzută
 Clonogenice: o mare capacitate de a se înmulţi şi forma colonii în culturi
 Capabile de diviziune timp îndelungat
 Flexibilitatea diviziunii: se pot mobiliza şi divide rapid pentru a repara ţesuturile lezate
 Influenţate de mediul înconjurător
 Reţin cu fidelitate caracteristicile genomului celular – label retaining cell – LRC
 Capacitate de a reface ţesuturile = plasticitate

5. LABEL RETAINING CELLS
 Principala caracteristică definitorie a celulelor stem = teoria fragmentului nemuritor din
ADN celular necesară pentru a minimaliza apariţia de mutaţii în genomul celular.
 Când celula mamă se divide:
 Celula stem adultă divide ADN-ul într-un mod asimetric, reţinând un fragment stabil de
ADN la fiecare diviziune (ADN parental) care va fi transmis celulei stem fiice.

7. STEM CELL NICHE
 Microclimat in care se gasesc celule stem si care interactioneaza cu acestea pentru a le determina
soarta.
 In corpul uman, "nisa" mentine celulele stem intr-un stadiu de hibernare, dar dupa lezarea
tesuturilor transmite semnale catre celulele stem si le activeaza pentru a le determina diviziunea sau
diferentierea.
 Factorii care interactioneaza cu celulele stem in interiorul nisei:
 Interactiune celula stem:
 Celula stem
 Celule diferentiate invecinate
 Molecule de adeziune
 Componentii matricei extracelulare:
• concentratii oxygen
• prezenta factorilor de crestere
• concentratii electroliti
• concentratii metaboliti.

9. TIPURI CELULARE
 CELULE STEM:
 Embrionare - doar acestea sunt totipotente
 Adulte - sunt multipotente, deci se pot transforma doar în celulele organului în care se află.
 SURSE:
 Măduva osoasă
 Ficat
 Plămâni
 Tract gastro-intestinal
 Ţesut adipos
 Ţesut nervos
 Ţesut glial
 Epiteliul tegumentar

10. MEDICINA MODERNĂ
 Se concentrează în 2 direcţii:
1. Profilaxie
1. Prevenirea unor boli, mărind astfel speranţa de viaţă
2. Medicina regenerative
1. Încercarea de a vindeca boli pentru care medicina clasică nu are încă un tratament.
2. Creşterea calităţii vieţii prin menţinerea funcţionalităţii
1. Folosirea celulelor stem este integrată în medicina regenerativă de la descoperirea lor, în aplicaţii
actuale şi viitoare.
2. Descoperire celule stem:
1. În 1950 s-a realizat primul transplant de măduvă osoasă pentru boli hematologice.
2. S-a observat că există o celulă în măduva osoasă care se poate transforma în toate tipurile celulare sangvine
3. Prima dată s-a emis conceptul de celulă primară care se poate transforma în alte tipuri celulare
4. Transformarea sa depinde de factori ambientali, poate fi diferită în funcţie de ţesutul originar şi este atrasă în
ţesuturile lezate.

11. CELULELE STEM ADULTE
 Se clasifică în:
 Celule stem hematopoetice
 derivate din măduva osoasă care se pot transforma în orice celulă sangvină sau
hematopoetică
 Celule stem mezenchimale
 Se pot transforma în diferite linii celulare de origine mezodermică: osoase, adipocite, din
cartilaje şi articulaţii, ţesut conjunctiv.
 Deşi sunt predeterminate pentru a forma un anumit tip celular se pot transforma şi în
alte celule: hepatice, musculare, neuronale,toate având comună originea mezodermică.
 Există peste 200 de studii clinice în care aceste celule se folosesc pentru tratarea bolilor
ca : diabet, lupus eritematos sistemic, cardiomiopatie dilatativă, ciroză, leziuni ale
măduvei spinale, artrită.

12. SURSE DE CELULE STEM
 Cordonul ombilical
 Măduva osoasă
 Sânge din placentă
 Ţesutul adipos mezenchimalemezenchimale
 Derm
În prezent, doar celulele stem hematopoetice din măduva osoasă şi cordonul ombilical sunt
autorizate pentru uz medical:
 Pentru boli:
 Hematologice
 Genetice
 Dobândite
 Tumori ale copiilor: neuroblastom, retinoblastom, osteosarcom, tumora wilms
hematopoeticehematopoetice

13. CELULELE STEM ÎN PIELE
 Organul cutanat este bogat în celule stem fiind un organ cu turn-over mare
 Celule stem interfoliculare: în stratul germinativ în apropierea membranei bazale.
Au rolul de a repara epidermul lezat. Situate în epiderm.
 Celule stem sebacee : în glandele sebacee
 Celule stem foliculare şi ale crestei neurale care coabitează la locul de inserţie al
muşchiului erector al firului de păr pe unitatea pilosebacee (bulge).

15. CELULE STEM IN PIELE
 Se găsesc în:
 Epiderm
 Derm
 Hipoderm
 Ţesut adipos
 Celulele stem din derm:
 Pot genera fibroblaşti şi miofibroblaşti.
 Au acţiune paracrină asupra fibroblaştilor din derm
 Coordonează repararea tisulară prin recrutarea altor celule, a factorilor de creştere şi a proteinelor de
sinteză a matricei extracelulare.
mezenchimale

16. CELULE STEM EPIDERMALE
 5-10% din populaţia de keratinocite
 Label Retaining Cells
 Mare capacitate de a forma colonii în culturile in-vitro
 Capacitate de proliferare pe termen lung
 Capacitate de a repopula epidermul după ce au fost transplantate din culturi
 Reprezintă centrul unităţii de proliferare epidermală
 Işi măresc rata de diviziune când pielea este lezată.

17. IDENTIFICAREA CELULELOR
STEM EPIDERMALE
 Label Retaining Cells
 Celule mici cu raport mare nucleo/citoplasmatic
 Exprimă B1 integrina
 Alţi markeri ai celulelor stem:
 P63
 Keratina 19
 Exprimă α2β1 şi α3β1
 Integrina 6
 Slabă expresie a receptorului de transferină CD71

18. ROLUL CELULELOR STEM ÎN
REGENERAREA ALTOR
ŢESUTURI
 Motive:
 Organul cutanat – sursă extinsă de celule stem
 Celule autologe
 Evită reacţiile de respingere (graft-versus-host-disease)
 Leziuni ale măduvei spinării (proximitatea dintre celulele tubului neural şi ale crestei neurale
foliculare)
 Celule stem din derm: regenerarea oaselor şi muşchilor
 Chiar fibroblaştii din derm demonstrează caracteristicile de pluripotenţă
 Fibroblaştii din derm fiind manipulaţi genetic pot fi regresaţi la un stadiu imatur şi nediferenţiat
numit celulă pluripotentă indusă IPS (induced pluripotent cells).

19. IPS
 Din acest IPS s-au generat:
 Celule cu diferite modele patologice care au mimat boli şi au fost folosite în studiile medicamentelor
 Celule sănătoase, cum ar fi miocite cardiace şi celule hepatice.

20. CELULE STEM ÎN BOLI
CUTANATE
 În tratarea bolilor cutanate terapia cu celule stem este experimentală.
 Ex.: Transplantul de măduvă osoasă alogenă pentru epidermoliza distrofică buloasă recesivă.
 Alternativă terapeutică pentru: lupus eritematos sistemic sau mai ales, cel rezistent la
tratament convenţional.

21. CELULE STEM ÎN LEZIUNILE
CRONICE
 Leziuni cronice apărute în urma diabetului zaharat, IVC, traume majore, arsuri extinse
 Surse celule stem: măduva osoasă, piele, ţesut adipos, periost, tendon, muşchi
 Intervin benefic în toate fazele vindecării rănii:
 În faza inflamaţiei scad citokinele proinflamatorii şi stimulează citokinele anti-inflamatorii
 În faza proliferativă stimulează factorii de creştere, granulaţia şi epitelizarea

22. CONCLUZII
 In prezent celulele stem hematopoetice tratează:
 Boli hematologice ca leucemia şi limfomul
 Tulburări metabolice şi imunologice
 Majoritatea tumorilor solide la copil
 Potenţial:
 Tratarea bolilor care se bazează pe regenerarea ţesuturilor specializate
 Boli sistemice cu exprimare cutanată
 Vindecarea leziunilor

23. ROL IN VIATA ADULTA
 În viaţa embrionară sunt totipotente, dar în viaţa adultă scade capacitatea de a
se transforma în orice altă celulă, ceea ce este foarte bine astfel regenerându-se
diferenţiat diverse ţesuturi, după necesităţi.
 Se asigură supravieţuirea şi funcţionarea organismelor complexe, cum este cel
uman.

24. EXEMPLE
 Celulele stem hepatice r→ ămân hepatocite
 Celulele stem renale r→ ămân celule renale
 Celulele stem din piele r→ ămân celule tegumentare
 Celulele stem diferenţiate şi specilizate pentru anumite organe rămân aşa.
 Această diferenţiere se face prin semnale epigenetice care inhibă anumite
secvenţe de gene care nu mai trebuiesc transcrise.
 Dacă aceste gene rămân disponibile pentru transcriere poate apărea
cancerul.

25. CAPACITATEA DE REINNOIRE
A TEGUMENTULUI
 Scade cu vârsta:
 La adultul tânăr turn-overul epidermic este de 20 zile.
 La vârsta de 40 de ani este de 30 zile.
 Scade dramatic după 50 de ani
 Cel. Stem epidermale sunt responsabile cu:
 Continua reînnoire a epidermului
 Repararea tegumentului lezat
 Vindecarea rănilor

26. DIVIZIUNEA CELULELOR
STEM
sau
se divide de mai multe ori în str. bazal
la un moment dat această diviziune
încetează şi începe să urce spre
straturile suprabazale

27. DIVIZIUNEA CELULELOR
STEM
 Ajunse la suprafaţă exprimă mai multe tipuri de keratină, nucleul degenerează şi
rezultă celule moarte care se exfoliază.
 Celulele stem aflate la baza foliculului pilosebaceu (la locul de inserţie al m. Erector al
firului de păr) sunt în stare de hibernare. Ele sunt mobilizate de semnalele primite de
la celule din vecinătate când pielea este traumatizată.
 Tegumentul este organizat în unităţi proliferative care au în centru o celulă stem.
 Când o unitate işi pierde celula stem, este repede înlocuită de alta din vecinătate.

28. PIELEA MATURĂ
 Capacitatea scăzută de reînnoire şi vindecare a
pielii mature se poate datora:
 Mobilizării inadecvate a celulelor stem
 Număr scăzut de celule stem capabile să răspundă
la semnale proliferative
 La un moment dat numărul celulelor moarte şi
exfoliate va depăşi numărul celulelor regenerate 
semnele îmbătrânirii cutanate: riduri, pierderea
tonusului şi elasticităţii, pierderea de volum.

29. EFECTELE EXPUNERII LA RUV
 Modificări numite photoaging: riduri, defecte de
pigmentare, elastoză, deshidratare, fragilitate
vasculară.
 Cresc stresul oxidativ prin creşterea producţiei de
radicali liberi  modificarea ADN-ului celular
 ADN-ul celular este lezat chiar şi prin acţiunea
directă a RUV.

31. EFECTELE EXPUNERII LA RUV
 Epidermul conţine enzime anti-oxidante, dar expunerea la soare duce la depăşirea
capacităţii anti-oxidante.
 RLO produc fosforilarea proteinkinazei printr-o serie de intermediari: mitogen activated
proteinkinaza(mapk), nuclear factor-kb (nf-kb), activator protein-1
 Contribuie la:
 Inflamaţie
 Moarte celulară
 Apoptoză celulară
 Cancer cutanat

32. CELULELE STEM ŞI
CANCERUL CUTANAT
 În stadiul primodial de dezvoltare a unui cancer cutanat se constată
exprimarea excesivă a unor gene în urma primirii unor semnale intracelulare.
 Acesta este un stadiu complet reversibil al dezvoltării cancerului cutanat, iar
inversarea lui este un scop primordial.
 Celulele stem se dovedesc a proteja pielea de acţiunea directă a RUV şi a RLO.

33. CELULELE STEM ÎN
PRODUSELE COSMETICE
 Cercetările din ultimii ani au arătat că produsele cosmetice având în compoziţie extracte de
celule stem botanice au efecte benefice asupra tegumentului:
 Iniţiază o proliferare celulară sănătoasă
 Protejează împotriva acţiunii nocive a RUV
 Comparativ cu cellule stem epidermale cele din plante sunt totipotente, deci capabile să regenereze
planta în întregime.
 Se poate folosi potenţialul celulelor stem evitând controversele legate de recoltarea cel stem
umane.

34. CELULELE STEM VEGETALE
 Aceste celule totipotente sunt dependente
de semnalele primite din mediul
înconjurător şi sub control epigenetic
 Se vor mobiliza, divide şi diferenţia în
funcţie de semnalele primite din exterior şi
de la celulele învecinate

35. TEHNICA DE CULTURĂ A CELULELOR
STEM BOTANICE IN-VITRO
 Poate avea drept rezultat:
 Obţinerea plantei întregi
 Obţinerea unor părţi din plante
 Obţinerea unor colonii de cel stem din care să se extragă anumiţi ingredienţi şi metaboliţi.
 Astfel se pot obţine materiale botanice în condiţii sterile şi standardizate. Aceste culturi se pot realiza din
aproape orice parte a plantei. Ţesutul botanic folosit la realizarea culturilor se numeşte explant.
 Pe suprafaţa explantului se face o tăietură în jurul căreia va apărea o reacţie de vindecare  celulele se vor
divide încet  calus(masă organică necolorată formată din celule stem).
 Acest calus este o masă formată din celule noi nediferenţiate celule stem.→
 Aceste noi celule stem sunt recoltate, suspendate în mediu lichid la 25°c şi se produce o biomasă urmărită
după parametrii bine determinaţi:
 concentraţia de zaharide
 Conductivitate
 PH.
 Densitate optică
 Producţie de metaboliţi

37.  Extractele din aceste celule stem se obţin prin liza celulară în urma
omogenizării la presiune înaltă.
 Prin contactul dintre celulele stem vegetale şi cele umane se pot observa
următoarele efecte:
 Creşterea proliferării celulare cu până la 80%
 Celulele stem umane supuse iradierii cu UV mor în proporţie de 50%, dar cele expuse
intens la RUV dar protejate de extractele vegetale mor în proporţie de sub 1%.

38. CELULA STEM ŞI
SENESCENŢA CELULARĂ
 Senescenţa celulară este normală după 50 de ani, dar poate apărea şi o senescenţă prematură, mai ales în
urma expunerii la soare.
 Această îmbătrânire prematură este dramatică în cazul celulelor stem, ele fiind responsabile de regenerarea
celulară.
 In vitro s-a realizat un studiu de senescenţă prematură a fibroblaştilor prin tratarea lor timp de 2 ore cu
H2O2  au apărut semne clare de îmbătrânire inhibarea unor gene responsabile de creşterea şi→
înmulţirea celulară.
 Aceşti fibroblaşti astfel îmbătrâniţi au fost trataţi cu extrase de celule stem vegetale. Rezultatele au fost:
 Anularea genelor activate de senescenţă
 În timp, re-stimularea genelor responsabile de creşterea şi înmulţirea celulară
 Creşterea importantă a unei enzime antioxidantă heme-oxigenaza 1

39. EFECTELE EXTRASELOR DE CELULE
STEM VEGETALE ASUPRA CELULELOR
UMANE
 Anti-inflamatorii
 Anti-tumoral prin inhibarea căii MAPK si NF-KB
 Anti-oxidant neutralizând astfel degenerarea indusă de RUV asupra adn-ului, lipidelor, proteinelor
şi macroproteinelor. Acest efect se realizează prin:
 stimularea şi protejarea sistemului antioxidant endogen
 capacitatea anumitor ingredienţi de a neutraliza RL
 Creşte proliferarea celulară cu până la 80 % (depinde de concentraţia extraselor stem în produs)
 Favorizează creşterea celulară
 Iniţiază şi susţin vindecarea leziunilor de la nivelul pielii
 Susţin activitatea şi proliferarea fibroblaştilor cresc sinteza de colagen şi elastin→ ă, componenţi ai
matricei extracelulare, în special acid hialuronic.
 Protejează microcirculaţia cutanată
 Stimulează formarea de noi vase.

40. VA MULTUMESC!
DATE DE CONTACT:
MANUELA RAVESCU | SCOALA DE COSMETICA SI MACHIAJ PROFESSIONAL BEAUTY ONE
CONTACT@SCOALADECOSMETICA.RO
HTTP://WWW.SCOALADECOSMETICA.RO/
URMARITI-NE SI PE FACEBOOK LA:
HTTPS://WWW.FACEBOOK.COM/BEAUTYONE.SCOALACOSMETICASIMACHIAJPROFESIONAL