Prezentarea lui Andrei Cohn la Olimpiadele Comunicarii

1. “ Munca in advertising te spala pe creier.” George Roux

2. Exista doua tipuri generale de lucratori in publicitate, A si B .

3. A: Consuma in fiecare zi din bagajul personal acumulat inainte de a se fi angajat in publicitate. Cum il poti recunoaste? In general povesteste lucruri pe care le-a trait cu mult timp in urma.

4. B: Continua sa acumuleze zi de zi experiente fara sa-si alieneze viata de pana in momentul implicarii lui in publicitate. Cum il poti recunoaste? In general povesteste lucruri pe care le-a trait cu putin timp in urma. ‏

5. A si universul sau Tehnologia Arta si cultura Relatiile sociale

6. Tehnologia

7. I Pod-ul Chiar daca permite incarcarea copertilor de album, A nu o face, privand astfel muzica de chipul ei. Nu mai are notiunea de a imprumuta albumul preferat. Complexitatea actului de “a imprumuta” este inlocuita de impersonalul file sharing. Prin urmare, in lipsa intalnirii fizice, in cele mai multe cazuri, schimbul de opinii se rezuma la: “ -Ia zi, bai, l-ai ascultat, ce zici? -Beton sau super sau tare de tot, nenica!” Asta in cazul cel mai fericit, cand cel de la care a luat muzica nu este de tipul: [RO] [B][RDS]Cretzu. Bucuria de a procura un anumit album, ca si tristetea pierderii lui, induce o relatie mult mai serioasa cu muzica, ceea ce genereaza o scara de valori si amintiri. “ Imi aduc aminte si azi fiorii de emotie pe care i-am trait atunci cand am ars pe un blank no name muzica asta pe care o ascultam noi acuma, draga. … pai de la cine sa o am?...din retea, normal... BUZZ! mai eshti?...”

8. Camera foto (cati mega are?) Este domeniul in care, mai mult decat in oricare altul, gandirea de tip cantitativ primeaza in fata celei de tip calitativ. A nu stie ca mega pot sa fie mai urati sau mai frumosi si isi incredinteaza toate revelatiile vizuale unei micute camere digitale, eventual chiar celei din telefonul mobil. Gandirea si simtirea au disparut, in schimbul unui gest mecanic, intr-o zona care apartine emotiilor, asemenea picturii, de pilda, cu singura diferenta ca este mult mai accesibila. In schimb, cand intra in relatie cu un fotograf angajat pentru un ad, exigentele lui tehnice se dezlantuie. Astfel aflam despre A ca tacamurile de pui pentru coperta trei a catalogului Cora sau Billa sunt cu mult mai importante decat amintirile lui personale. In trecut experienta cu niste camere foto cat de cat mai exigente facea din orice fotograf amator un om cu pareri mult mai avizate in acest sens decat A .

9. Computerul (Apple vs. PC sau “Daca n-ai Apple esti prost.”)‏ A crede ca asa cum cel care are pensula este pictor, cel care are Apple este publicitar. Computerul pentru el este un accesoriu care se potriveste beton cu tenesii si jeans-ii pe care-i poarta. Notiunea de upgrade pentru el se refera mai mult la carcasa decat la componente.

10. Arta si cultura

11. Muzeul In copilarie a “vizitat” muzeul Doftana unde a fost facut pionier. Astazi a redescoperit muzeul odata cu deschiderea MNAC-ului. Aici sunt putine exponate, astfel se poate concentra fara probleme, si in plus nu pierde prea mult timp. Concertele de muzica electronica sau happening-urile scurte urmate de petreceri lungi din cadrul MNAC-ului contribuie si ele la succesul acestuia in lumea publicitarilor de tipul lui A . El nu se expune niciodata solitar artei plastice (neperturbat de conjunctura sau moda), privandu-se astfel de a avea o relatie directa cu: istoria, frumosul, dragostea, ura etc. in sensul absolut al acestora.

12. Cartile Pana la varsta la care s-a angajat in publicitate a locuit cu parintii si a beneficiat de biblioteca familiei. Dupa ce s-a mutat singur nu a mai cumparat nicio carte sau aproape niciuna (a nu se pune la socoteala “199 000 de lei” de Beigbeder). Bogatia de nuante pe care o poate avea orice lucru (ca de pilda adevarul), prin multitudinea de abordari, s-a ingustat pana la a avea una singura, cea a lui personala. Profunzimea la care poate avea acces citind rezultatul preocuparilor, poate si de o viata, ale unor scriitori vis-a-vis de un anumit subiect, i-a devenit si ea inaccesibila. Multitudinea de experiente pe care nu le poate avea nimeni intr-o singura viata, dar la care poti avea acces prin intermediul cartilor, este un alt lucru pe care l-a pierdut atunci cand s-a angajat si a parasit biblioteca parinteasca. El a ramas astfel cumva singur in fata oricarui lucru care i se va ivi in viitor.

13. Concertele si filmele Este zona unde din punct de vedere cantitativ A sta cel mai bine. Norocul acetor forme de manifestare artistica este ca ele contin o doza mare de entertainment. Din pacate, faptul ca mijloacele acestora sunt foarte asemanatoare cu mijloacele advertising-ului, A nu reuseste sa extraga din ele principii, ci le foloseste ca atare cu copy si paste. Inainte de a lucra in publicitate, optiunile lui pentru un spectacol sau altul ii reflectau in mult mai mare masura personalitatea. Astazi optiunile lui sunt conjuncturale, variind in functie de moda si gasca. Astfel si spectacolele esueaza in sansa lor de a contribui la imbogatirea personalitatii lui A .

14. Relatiile sociale

15. Prietenii Prieteniile lui sunt noi si nu sunt autentice, bazate pe afinitati. Lumea publicitatii este o lume inchisa in care nu au acces cei din afara ei. Numai cei din interior pot sa conserve valoarea unor lucruri care sunt perfect lipsite de valoare pentru orice alpinist, fochist, arhitect sau filosof. Cantitatea mare de stres la care este supus A nu are nicio justificare, in ochii nimanui, in afara de cei care sunt si ei obisnuiti sa se consume pentru nimic, din punctul de vedere general. Fara oameni neangrenati in publicitate, A nu poate sa aiba o perspectiva fireasca asupra lucrurilor pe care le face si nici asupra problemelor care il framanta. Nu in ultimul rand, lipsa oamenilor diferiti de el, ca si absenta cartilor, ii ingusteaza orizonturile prin lipsa de acces la alte experiente in afara de cele personale.

16. Iubitele Ele sunt in general colegele lui, singurele care il inteleg si in acelasi timp il handicapeaza, impiedicandu-l sa aiba vreodata o relatie cu o fata pe care o doare in pix de “boul ala de client” si nu intelege de ce sta mai multe week-end-uri la birou decat cu ea. Lipsa unei delimitari intre viata profesionala si cea personala ii ingusteaza si ea universul lui A alaturi de celelalte lipsuri de pana acum.

17. B si universul sau Tehnologia Arta si cultura Relatiile sociale

18. Tehnologia

19. De la Nano la No Name B are cu muzica o relatie dinamica si a vibrat pe parcursul evolutiei ei, cu mici exceptii, la mai toate stilurile care au aparut in decursul timpului. Din cauza acumularilor constante de muzica a fost nevoit sa se upgradeze din punct de vedere tehnic in paralel cu evolutia suporturilor de inregistrare. Nevoia de tehnologie vine firesc, in consecinta pasiunii sale pentru muzica, si nu invers, pornind de la marketingul unui anumit device. Colectia lui de muzica s-a dezvoltat de-a lungul intregii sale vieti si este astfel strans legata de aminiri, ganduri, persoane si senzatii.

20. Camera foto Calitatea aparatului de fotografiat este impusa de subiectele pe care B le fotografiaza. In masura in care lucrurile pe care le fotografiaza il emotioneaza, aparatul nu trebuie sa-l dezamageasca printr-o calitate indoielnica a fotografiilor obtinute. Nu foloseste aparatul doar pentru momente speciale, il are in permanenta la el, acesta avand rolul pe care il indeplinea in trecut caietul de schite. Profita de accesibilitatea pe care o ofera mediul digital. Cu ajutorul fotografiilor reuseste sa conserve momente importante la care se va intoarce in viitor.

21. Computerul Chiar mai mult decat aparatul de fotografiat sau player-ul, este doar o unealta supusa tuturor preocuparilor lui. Cu computerul nu imparte din punct de vedere emotional nimic. Singurele exigente pe care le are sunt de ordin pur tehnic . Nu exista nicio realizare de niciun fel care sa mentioneze configuratia hardware cu care a fost dusa la bun sfarsit.

22. Arta si cultura

23. Muzeul Numarul si calitatea muzeelor din Romania il fac pe B sa profite de oportunitatea de a vizita un muzeu atunci cand este plecat din tara. Nu cauta numai entertainment spiritual in muzee, ci frecventeaza orice tip de expozitie care ii poate furniza ceva nou. Muzeele sunt pentru el un stimulent foarte puternic din punctul de vedere al pasiunii si mijloacelor cu care lucreaza in fiecare zi. Il ajuta sa se raporteze la performantele majore din zonele lui de interes si sa-si largeasca orizonturile. .

24. Cartile B are biblioteca. Cumpara constant carti din orice domeniu, in functie de stare si interes. Chiar daca “vremurile se schimba”, ramane tributar timpurilor in care cartile constituiau singura forma de informare si divertisment din Romania. Pe fondul avalansei de informatie la care este supus, cartile, prin natura lor (care impune mai multa concentrare decat orice alta sursa de informare), au un impact foarte puternic. Lucrurile pe care le obtine prin intermediul cartilor au pentru el mai multe nuante si mai multa consistenta decat ceea ce obtine cu ajutorul, de pilda, al internetului. Cartile reprezinta un alt tip de informatie, cu efecte pe termen mult mai lung.

25. Concertele si filmele Ii ofera un amestec perfect de cultura si divertisment. Faptul ca se poate relaxa si acumula in acelasi timp il face sa fie un mare consumator de concerte si filme.

26. Relatiile sociale

27. Prietenii Prieteniile sunt vechi si autentice, bazate pe afinitati. In general sunt oameni din afara publicitatii, pe care i-a cunoscut inainte de a se angaja. Intalnirile cu ei ii ofera: echilibru, relaxare, incredere, sprijin, noutati, dragoste, nostalgie si bere. Chiar si despre lucrurile pe care le face in publicitate obtine de la ei pareri mai utile decat cele din interiorul industriei.

28. Iubitele Sunt treaba lui.

29. Publicitatea este cea mai mare consumatoare de resurse umane. Zilnic trebuie sa rezolvi lucruri pentru care nu te pregateste nicio scoala din lume.

30. A Care dintre ei va avea resursele sa reziste mai mult si cu mai mare succes in publicitate? sau B

31. Succes?