generalitati

1. Prof.ing. Popa Mariana

2. Noțiuni generale despre bolile
plantelor
 Boala- reprezintă orice tulburare ce apare în
structura și funcțiile unui organism, sub
influența unui agent patogen sau de altă
natură, urmată de modificări biochimice,
fiziologice, citologice, anatomice sau
morfologice.
a. După cauză bolilele pot fi:
- neinfecțioase- datorate acțiunii nefavorabile
a factorilor de mediu sau tehnologiei de
cultură necorespunzătoare
- infecțioase- provocate de agenți patogeni

3. Bolile infecțioase pot fi clasificate după mai multe criterii:
A. După natura agentului patogen:
- viroze- boli produse de virusuri
- Bacterioze- boli produse de bacterii
- Micoze- boli produse de ciuperci
- Antofitoze- produse de antofite semiparazite și holoparazite
B. După evoluția și durata procesului patologic:
- Boli acute- cu ritm de dezvoltare rapid
- Boli cronice- cu ritm de dezvoltare lent
C. După caracterul infecției:
- Boli localizate- majoritatea bolilor
- Boli generalizate- viroze, micoplasmoze, traheobacterioze,
traheomicoze.
D. După aria de răspândire:
- Boli epidemice- se răspândesc cu viteză mare, provoacă
adevărate invazii însă apar periodic
- Boli endemice- sunt cantonate într-o anumită regiune, se
manifestă an de an cu intensitate variabilă.

4. Modificări anatomo-morfolgice induse de
agen ii fitopatogeni ț în procesul de
patogeneză
 Simptomele prin care se manifestă
bolile plantelor pot fi grupate astfel:
a. PĂTAREA-este cel mai frecvent
simptom, fiind întâlnit la viroze,
micoplasmoze, bacterioze, micoze.
 Petele care apar pot fi albicioase,
galbene, roșiatice, negre, cu forme
și mărimi diferite.
 Apar pe frunze dar se întâlnesc și
pe fructe sau ramuri.
 Petele galbene sunt provocate de
ciuperci care produc mană- mana
viței de vie, virusuri sau
micoplasme.
 La multe boli virotice, petele de
decolorare alternează cu porțiuni
de limb de culoare verde, ce dă
aspect de mozaic.
Mozaicul frunzelor de măr

5.  Pe frunzele de grâu atacate apar
dungi gălbui, paralel cu nervurile.
 La cartof apar pete de culoare
brună.
 Petele pot avea și culoare
neagră- pe frunzele de trandafir
Rugina galbenă la grâu
Alternarioza cartofului
Pătarea neagră a
trandafirului

6. b. Necroza sau arsura
 Este un stadiu avansat al pătării i apare ș ca modificare a
țesuturilor.
Arsura comună a fasolei
Arsura ramurilor de măr

7. c. CIURUIREA FRUNZELOR-se
datorește apariției unui
strat de sciziune între zona
sănătoasă și cea necrozată.
Este un simptom întâlnit
frecvent la frunzele pomilor.
Ciuruirea frunzelor pomilor
sâmburoși
d. HIPERTROFIILE- apar
datorită acțiunii unor
enzime care determină
înmulțirea exagerată a
celulelor .
Cancerul pomilor fructiferi

8. E. ATROFIILE- sunt modificări contrare hipertrofiilor și se manifestă
prin incompleta dezvoltare a unor organe.
Uneori hipertrofiile apar asociate cu atrofiile, ca în cazul hurlupilor la
prun, unde mezocarpul este hipertrofiat iar endocarpul și
sămânța sunt atrofiate.
Boala frunzelor de ferigă la Hurlupii la prun
castraveți

9. f. PUTREGAIURILE- apar datorită distrugerii lamelei pectice din pereții
celulari sub acțiunea unor ciuperci sau bacterii. Putregaiurile pot fi:
- umede- se dezvoltă pe porțiunile cărnoase în condiții de umidittae
ridicată – putregaiul umed al cartofului
- Uscate- se manifestă pe organele mai puțin suculente în condiții de
umiditate scăzută- putregaiul uscat al cartofului sau putregaiul uscta la
porumbului.
Putregaiul uscat al
cartofului
Putregaiul umed al
cartofului

10. g. NANISMUL SAU PITICIREA- este determinat de numărul redus
de dezvoltare al plantelor în compara ie cu ț ritmul de dezvoltare al
plantelor sănătoase.
În culturile de floarea soarelui infectate cu mană, apar plante pitice
cu tulpini subțiri, internodii scurte, frunze increțite și apropiate.
Plantele atacate dau productii scăzute sau ramân sterile.
Mălura pitică a grâului
Mana florii soarelui

11. h. DISTRUGEREA ORGANELOR- agenții
patogeni distrug parțial organele atacate.
Tăciunele zburător al
grâului
Tăciunele comun al
porumbului

12. i. DEFORMAREA ORGANELOR- este o modificare
produsă de virusuri, bacterii și ciuperci.
Răsucirea frunzelor de cartof
Rapănul la păr

13. j. OFILIREA SAU VE TEJIREA – este Ș o modificare foarte
gravă determinată de insuficiența apei, survenită la un
moment dat în plantă.
Ofilirea poate fi fiziologică sau parazitară.
Oflirea parazitară poate fi parțială sau totală.
Monilioza prunoidelor

14. k. Căderea frunzelor, florilor și fructelor- datorită
atacului de paraziți.
Monilioza fructigena
Bășicarea frunzelor de piersic

15. l. PRODUCEREA DE EXUDAT ȘI
GOME
- Exudatul este un lichid eliminat
sub formă de picături incolore de
către plantele infectate de
bacterii.
- Goma sau cleiul este o substanță
mucilaginoasă care apare în
vasele conducătoare ale plantelor
ca urmare a infecției cu ciuperci.
Putregaiul negru la varză-exudat
m. DISTRUGEREA ORGANELOR
PLANTEI ȘI ÎNLOCUIREA
LOR CU ORGANE PROPRII
PARAZITULUI- scleroții
Atac de scleroți

16. n. ASIMETRIA ORGANELOR ATACATE- apare la
plantele virozate, frunzele au jumătățile inegale-
Plum vox virus
Plum vox virus

17. Bibliografie
1. Baicu T., Tatiana Eugenia Seşan -
Fitopatologie agricolă. Ed. CERES,
Bucureşti, 1996.
2. Docea E., Severin V. - Ghid pentru
recunoaşterea şi combaterea bolilor plantelor
agricole. Ed. CERES, Bucureşti, 1991.
3. Hatman M., Bobeş I., Lazăr AL, Gheorghieş C,
Glodeanu C, Severin V., Tuşa C, Popescu I.,
Vonica I. - Fitopatologie. Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1989.