Game computing: De la naratiune la personaje

Interacțiune om‐calculator 2.0

Dr. Sabin‐Corneliu Buraga

Facultatea de Informatică
Universitatea “A.I.Cuza” Iaşi, România

Dr. Sabin‐Corneliu Buraga – www.purl.org/net/busaco


Aspecte privind narațiunea & personajele unui joc



An ordinary life is a crime.

Eric Schmider



Care este structura narativă a unui joc?



Tehnici tradiționale narative

motiv (Carl Jung):
collective unconscious – cunoştințele dobândite de la naştere,
de care nu suntem conştienți
teme universale + arhetipuri

prezența lor sub formă de basme, în arte, în jocuri,…



Structuri tradiționale narative

scenariul în 3 acte – “rețeta de succes” Hollywood



Beginning Middle End
actul 1
actul 2 actul 3
capture attention
provide tension + provide closure +
+ introduce
present obstacles resolve problem
problem





tradițional, scenariştii sunt încurajați să înceapă scrierea
narațiunii pornind cu momentul median al acțiunii
(e.g., personajul principal este urmărit de monştri),
ceea ce permite prezentarea imediată a problemei





într‐un joc, utilizatorii trebuie să învețe regulile şi
să se adapteze la specificul personajului înainte ca problema
să fie prezentată pentru a fi rezolvată pe parcurs
jucătorul îşi poate asuma rolul unui personaj de joc





spre deosebire de media liniare (teatru, film,…) şi
limitate în timp, jocurile uzual au un caracter exploratoriu,
jucătorii experimentând o libertate “nelimitată”
game experience





în multe cazuri, jocurile pot avea sfârşituri multiple
– de la succes total al personajului principal până la eşec –,
în contrast cu narațiunile tradiționale




monomyth & hero’s journey (Joseph Campbell)

monomyth = a specific story pattern that legends and myths
of all world cultures share





exemplu tipic:
călătoria (inițiatică) a eroului principal

12 etape (Christopher Vogler)


1.
ordina‐
12. ry 2. call
return world to ad‐
with
venture
elixir

3.
11.
refusal
resur‐
of the
rection
call

10. the 4.
road mentor
back meeting

5.
9. 1st
reward thres‐
hold

6. tests,
8. allies,
ordeal 7. the ene‐
inmost mies
cave





1. ordinary world
prezentarea lumii obişnuite a eroului
“It was a day like any other” – Final Fantasy





2. call to adventure
eroul pătrunde într‐o lume alternativă +
i se solicită să purceadă într‐o călătorie (quest)





3. refusal of the call
inițial, eroul refuză, dar are dubii privind acest refuz





4. meeting with the mentor
din partea unui mentor, eroul primeşte sfaturi relevante
privind călătoria şi ce beneficii decurg din ea





5. crossing the first threshold
eroul porneşte în călătorie, intrând în lumea specială
(uzual, aici se termină actul 1)





6. tests, allies & enemies
eroul trebuie să facă față unor provocări,
întâlnind aliați & duşmani
demararea acțiunii principale (actul 2)





7. approach to the inmost cave
eroul se confruntă cu tot mai multe provocări
a period of supreme wonder or terror





8. ordeal
eroul trebuie să rezolve cea mai importantă provocare
(e.g., defeat the “big” villain)
eroul este însă vulnerabil, nefiind clar dacă va învinge sau nu





9. reward (seizing the sword)
eroul primeşte ajutor (un reward)
finalul actului 2





10. the road back
din moment ce a rezolvat problema, eroul poate alege
să rămână în lumea specială sau să se întoarcă acasă
(de obicei, revine în lumea obişnuită)





11. resurrection
eroul trebuie să înfrunte moartea sau un alt pericol
(punctul culminant), dar îşi demonstrează abilitățile
dobândite în urma realizării călătoriei
(se poate introduce un sfârşit fals – trick ending)




12. return with the elixir
eroul se întoarce acasă, dar schimbat pentru totdeauna
uzual, vine cu un elixir luat din lumea specială menit a‐i ajuta
pe cei din lumea obişnuită
structura circulară oferă soluții pentru o continuare…


Observație:
nu toate jocurile incorporează scenarii



Observație:
unele tipuri de jocuri – precum role‐based games –
se bazează foarte mult pe narațiune



Elemente narative (Jeannie Novak, 2008)

premise (high concept)

rezumă în 1‐2 fraze scopul & tema principală a jocului





“As the leader of a group of Resistance fighters in a future
devastated Earth, you must assemble your army
and travel the globe, restoring peace and sanity
in a very dangerous world.”
Devastation




“Drive a getaway car for the mob
in this action‐packed street‐racing game.”
Driver





“Take on the role of Gordon Freeman, an ordinary technician
who is forced to battle trans‐dimensional monsters
after an accident at a secret research facility.”
Half‐Life




backstory

oferă informații premergătoare începerii jocului,
stabilind scopul & acțiunea
şi permițând familiarizarea utilizatorului cu scenariul




synopsis

permite implicarea jucătorului în “decor”,
pentru a lua parte la acțiune

running storyline – ajută utilizatorul să fie implicat emoțional




theme

desemnează care e “povestea” (story‐ul) jocului

uzual, are legătură cu obstacolul primar
– de exemplu, răufăcători, natură, societate,… –
pe care trebuie să‐l depăşească eroul/eroii



theme

include şi filosofia pe care se bazează scenariul

“Is murder justified?”
“Can love triumph?”




setting/backdrop

reprezintă lumea care este explorată de personaje & jucător
mediul (fizic, temporal, cultural,…) al jocului




setting/backdrop

locație reală: Asia, Polul Sud etc. vs. imaginară: planeta Dune
trecut: antichitate, anii ‘30 vs. viitor: secolul LII
cultură occidentală vs. cultură exotică




setting/backdrop

poate avea legătură cu genuri tradiționale:
science fiction (spațiul cosmic),
horror (castelul bântuit),
mystery (scena crimei)




setting/backdrop

lumea redată poate fi una abstractă

exemple: puzzle‐uri, Pac‐Man




plot

descrie cum evoluează narațiunea

este influențat de interacțiunea utilizatorului cu jocul

interdependent de gameplay



balancing conflict

reglează tensiunea dramatică a narațiunii

poate fi realizat prin intermediul jocului
sau pe baza celorlalți jucători




shifting focus

capturarea interesului jucătorului
pentru a menține fluxul narativ

e.g., introducerea de noi personaje/obiecte de interes,
lărgirea ariei de explorare etc.



foreshadowing events

semnalează audienței că un eveniment important
sau o schimbare majoră se va petrece în viitorul apropiat




suspension of disbelief

sentimentul credibilității lumii artificiale a jocului
acceptarea regulilor & experiențelor virtuale trăite

“to convince the players to believe that what is happening
in the story is important and real”



realism

folosit pentru a imita lumea reală cât mai minuțios posibil

necesar mai ales în cadrul jocurilor de simulare
autenticitatea narațiunii




realism

de evitat anacronismele şi lipsa armoniei



Modalități narative (Jeannie Novak, 2008)

interactivity

spre deosebire de media tradiționale,
jocurile sunt profund interactive

jucătorii pot deveni, la rândul lor,
scenarişti/povestitori ai jocului



non‐linearity

jocurile nu prezintă o linie narativă,
din punct de vedere fizic şi/sau temporal

audiența contribuie activ la narațiune




player control

jucătorii pot manipula jocul în diverse maniere

suplimentar, utilizatorii pot să‐şi creeze
propriile personaje (character customization)
sau lumi pentru explorare (world‐building)



player control

alte mijloace:
comunicarea între jucătorii,
posibilitatea rejucării jocului (replay)



The Last Express



player control

dezvoltatorii de jocuri trebuie să evite
supraîncărcarea narațiunii jocului (overwriting the story)




collaboration

narațiunea se poate dezvolta prin colaborarea dintre jucători

cazul jocurilor de tip (massively) multi‐player




collaboration

consumatorii (jucătorii) se confundă
cu producătorii (dezvoltatorii jocului)
efectul de tip prosumer – Alvin Toffler



Habbo Hotel – joc de tip MMOG ce facilitează colaborarea




collaboration

problemă:
menținerea consistenței narative




immersion

narațiunea, personajele, maniera de jucat sunt puternice şi
angajatoare, încât jucătorii sunt implicați profund în joc




scripted event

secvență scurtă – e.g., dialog – apărută în funcție de timp sau
declanşată de anumite acțiuni ale jucătorului

are rol de a “consolida” un personaj, de a oferi informații
de tip backstory, de a redirecționa jucătorul spre alt scop etc.


“Puterea” narațiunii este influențată
şi de identitatea personajelor (game characters)

Fantasy Lab and Wizards of the Coast


Clasificare:
player characters
personaje ce pot fi “jucate” de utilizator

non‐player characters (NPCs)
personaje independente de jucător, create prin software



avatar

Un jucător poate controla doar unul

sau mai multe personaje de tip player characters
(e.g., armată, echipă sportivă etc.)



Interacțiunea parasocială

efectul prin care audiența devine atât de ataşată de un
anumit personaj, încât crede că acesta este o persoană reală

“Most powerful aspects of story play out
in the player’s head, not on screen.”
Harvey Smith



Tipuri (Jeannie Novak, 2008):
animal
fantastic
istoric
preluat
mitic



Animal
apare mai ales în jocuri orientate spre familii/copii

uzual, are caracteristici umane pentru a permite
identificarea jucătorului cu personajul

exemplu: Sonic the Hedgehog



Fantastic
creat special pentru un anume joc sau suită de jocuri

nu are corespondent în lumea reală

exemple: Mario, Lara Croft, Duke Nukem, Pac‐Man



Istoric
se bazează pe un personaj istoric (din trecutul îndepărtat)

uzual, apare în jocuri cu teme politice/militare

exemplu: William the Conqueror (Medieval: Total War)



Preluat
există în alt mediu: literatură, film, TV,…

poate să fie folosit în jocuri doar cu acordul sursei
(license holder)

exemple: Frodo (Lord of the Rings), James Bond, Bart Simpson



Mitic
“extras” dintr‐o mitologie

exemple:
personajele din Age of Mythology, EverQuest,
Heroes of Might and Magic



Arhetipuri clasice

eroul (hero)
personajul central dintr‐un joc de tip single‐player,
realizează majoritatea acțiunii şi îşi asumă riscurile principale

jucătorul trebuie să se identifice cu eroul jocului

exemple: Luke Skywalker (Star Wars), Tidus (Final Fantasy X)


Gordon Freeman (Half‐Life)


Arhetipuri clasice poate fi
alter‐ego
al eroului
umbra (shadow)
reprezintă opozitul eroului, uzual cel mai malefic personaj

deseori, rămâne ascuns până la punctul culminant,
contribuind la tensiunea dramatică a jocului

exemplu: Dark Vader (Star Wars)


Mayor (Resident Evil 4)


Arhetipuri clasice

mentorul (mentor)
personaj (secundar) cu rol de ghid al eroului

oferă personajului principal sfaturi – în unele cazuri, negative

exemple: Yoda (Star Wars), Father (Gun)


Arhetipuri clasice

aliații (allies)
personaje care ajută eroul să progreseze şi/sau care‐l asistă în
unele misiuni dificile ori imposibil de realizat pe cont propriu

exemplu: Han Solo (Star Wars), Marcus (Gears of War)


Arhetipuri clasice

gardianul (guardian)
blochează eroul să progreseze, până când acesta
demonstrează că posedă o proprietate (e.g., înțelepciune)

poate reprezenta o stare mentală: dubiu, frică,…

exemplu: Guards (Splinter Cell)


Arhetipuri clasice

trişorul (trickster)
personaj neutru care realizează acțiuni îndoielnice, colaterale

conferă un caracter comic narațiunii ori
poate reprezenta un personaj de tip umbră

exemplu: C3PO (Star Wars)


Arhetipuri clasice

heraldul (herald)
facilitează schimbarea în cadrul narațiunii
& focalizează eroul pe drumul “cel bun”

exemple: Princess Leia (Star Wars), Meryl (Metal Gear Solid)


Alte arhetipuri

protagonistul (protagonist)
reprezintă personajul principal

povestea jocului, deseori, este redată
din punctul de vedere al acestuia

are rol principal în derularea acțiunii (making things happen)


Alte arhetipuri

posedă calități fizice & psihice deosebite
(nu neapărat în sens pozitiv)

de asemenea, are o vulnerabilitate universală
(aceasta permite identificarea jucătorului cu personajul)



Alte arhetipuri


exemple:
David (Devil May Cry 3)
Lara Croft (Tomb Raider)



David (Devil May Cry 3)


Alte arhetipuri

antagonistul (antagonist)
oponentul protagonistului

nu înseamnă neapărat că prezintă un caracter malefic,
ci doar că are vederi – politice, etice, culturale etc. – diferite
de cele ale protagonistului



Alte arhetipuri

uzual, este “legat” de protagonist prin scopuri comune
(e.g., interes sentimental, artefact prețios,…)
unity of opposites

determină ca orice conflict/competiție să fie mai relevant(ă)



Alte arhetipuri


exemple:
Diana, Meg & Eleanor (Rule of Rose)



Alte arhetipuri

alter‐ego‐ul negativ (transformational)
reprezintă un anti‐erou, personaj ce ar fi putut fi protagonist

de obicei, este pedepsit la finalul narațiunii

exemple: Mario vs. Wario (Mario Bros.)



Alte arhetipuri

mistaken
personaj care aparent este de tip antagonist,
dar care este inocent ori chiar protagonist

apare mai ales în jocuri cu temă polițistă



Alte arhetipuri

exaggerated
antagonist ce prezintă caracteristici exagerate, bizare

poate domina narațiunea,
deoarece poate fi mai interesant decât protagonistul



Alte arhetipuri

realistic
antagonist care are caracteristici realiste, normale

deseori, este dificil de creat



Alte arhetipuri

co‐protagoniştii
asistă protagonistul în cadrul narațiunii

apar mai ales în MMOG (Massively Multiplayer Online Games)
necesitând echipe

uneori, un co‐protagonist poate fi inițial antagonist


Tabula Rasa


Alte arhetipuri

supporting characters
au rol de a preveni “ieşirea” protagonistului
din cadrul narațiunii prefigurate

pot declanşa acțiunea sau pot avea rol de mentor



Tipul & caracterul personajelor contribuie la succesul jocului

critici (Richard Rouse, 2005):
Mario este un personaj cu personalitate nedefinită


Proiectarea relațiilor dintre personaje
(Jeannie Novak, 2008)

character triangle

character arc



Character triangle

relații ternare puternice stabilite între personaje contrastante
(protagonist, antagonist, supporting character)

pot exista mai multe “triunghiuri” de relații
complexitatea narațiunii creşte



Character arc

arc = procesul prin care evoluează un personaj

prezintă mai multe niveluri reprezentând sistemul de valori

este ilustrat via comportamentul personajului



• protagonistul e focalizat asupra
intrapersonal propriilor scopuri

• protagonistul dezvoltă
interpersonal o relație 1‐la‐1 cu alt personaj

• protagonistul interacționează
team la nivel de grup

• interacțiuni la nivel de rețea
community socială, organizată coerent

• evoluție spirituală superioară
humanity (self‐actualization)



Jocurile prezintă jucătorului puncte de vedere
(POV – points‐of‐view) specifice



First‐person POV
jucătorul observă acțiunea prin “ochii” avatarului

se permite identificarea jucătorului cu personajul

apar dificultăți în formarea unei imagini mentale asupra
avatarului, deoarece utilizatorul nu îl vede pe ecran



First‐person POV
uzual, starea avatarului este redată permanent

se poate permite personalizarea avatarului

adoptat de jocuri de tip FPS (first‐person shooter),
RPG (role‐playing game)

exemple: Doom, Unreal Tournament



Half‐Life


Third‐person POV
utilizatorul poate vedea avatarul pe parcursul acțiunii

jucătorul se identifică mai greu cu personajul jucat,
având mai mult rol de observator

caracterul cinematic e mai pronunțat

exemple: God of War, Halo



Aspecte privind modelarea:
proiectarea vizuală
proiectarea verbală
mişcarea
aspectul socio‐cultural
numirea personajelor



Proiectarea vizuală

caracteristicile vizuale ale personajelor trebuie corelate
cu natura (rolul) acestora în cadrul narațiunii

înainte de crearea aparenței unui personaj,
trebuie dezvoltată personalitatea acestuia




aspecte de interes:
gen
vârstă
caracteristici faciale (ochi, buze,…)
tipul trupului (înălțime, greutate, musculatură etc.)
tegument (culoare, textură, pilozitate,…)
grad de sănătate
…


Lady (Devil May Cry 3)



personajul trebuie să fie identificat uşor şi prin postura
pe care o adoptă




costumația:
îmbrăcăminte (normală, uniformă, armură,…)
+
accesorii (ochelari, mănuşi, gadget‐uri etc.)




de considerat şi schema cromatică:
oferă indicii privind rolul personajului &
facilitează identificarea în cadrul mediului

pentru
third‐person POV




concept artistic
vizualizare a personajului (din față, spate,…),
folosind schițe grafice sau rendering 2D

personajul trebuie să fie facil recognoscibil
eventual, pe baza unor caracteristici (faciale, coafură etc.)



Viewtiful Joe



modelare
crearea personajului la scară în 3D,
pe baza elementelor grafice 2D – e.g., texturi

termeni‐cheie:
rendering, polygons, wireframe, shading,…




modelare
modelele 3D trebuie să fie redate
în timp‐real pe parcursul jocului




modelare

trebuie stabilit gradul de detaliu (level of detail)

realism



modelarea unui personaj de tip gardian (Resident Evil 4)



texturing
crearea texturilor 2D folosite ca suprafețe pentru redarea
costumelor, tegumentului etc. – texture maps

alte tratamente grafice: reflexie, transparență, strălucire,…




animație
facilitează redarea mişcărilor personajului

rotoscoped animation
sprites
key‐framing
motion‐capture



animație bazată pe sprites (Alice Amazed)



stil
trebuie să fie similar look & feel‐ului general

facilitează menținerea armoniei jocului



Proiectarea verbală

tehnici: narration, monologue, dialogue

facilitează comunicarea dintre personaje, inclusiv cele NPC

voiceover audio versus onscreen text



element narativ (Doom 3)




dialogul
facilitează relevarea caracteristicilor personajului:
personalitate, educație, gen, statut social etc.

trebuie să incorporeze emoții credibilitate




dialogul
conduce la evoluția plot‐ului

oferă indicii privind conflictul jocului

are rol de stabilire a relațiilor dintre personaje

comentează acțiunea desfăşurată


Mişcarea personajelor

signature
mişcare caracteristică fiecărui personaj – e.g., gest –
care redă personalitatea şi tipul acestuia



Devil May Cry 3



idle
mişcare de “aşteptare” a unui eveniment

uzual, se doreşte o decizie din partea jucătorului

uneori, poate avea caracter ilar




walking cycle
reprezintă acțiunea de bază a personajului

trebuie să indice cât mai mult din personalitatea acestuia



Aspectul socio‐cultural (character background)

desemnează informațiile sociale primare ale personajului:
rasă, religie, clasă socială, viață de familie, educație, ocupație,
skills, relații cu alte personaje, vederi politice, hobby‐uri,…

trebuie să concorde cu narațiunea jocului




unele jocuri – e.g., de tip MMOG – pot oferi suport
pentru crearea de profiluri de personaje



definesc
şi tipuri de
skill‐uri
exemple de clase/rase:

Return to Castle Wolfenstein – soldier, medic, engineer,
lieutenant
Starcraft – Terran, Zerg, Protoss
World of Warcraft – human, orc, tauren



Descrierea personajului

trebuie concepută o specificație – character synopsis –
pentru fiecare personaj important al jocului:
nume, tip (clasă, rasă, arhetip, fantastic/mitic/istoric),
gen & vârstă, înfățişare fizică, personalitate
(mood, motivații, ticuri nervoase, mişcări de tip idle,…),
caracteristici vocale, relevanță în cadrul narațiunii



Numirea personajului

se face uzual în concordanță cu caracteristicile personajului

exemplificări:
Gordon Freeman (Half‐Life), Max Payne,
Cate Archer (No One Lives Forever),
Fox McCloud (Star Fox), Viewtiful Joe



game development

de la narațiune la personaje

Game computing: De la naratiune la personaje

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

Más de Sabin Buraga

Más de Sabin Buraga (20)

Game computing: De la naratiune la personaje