1893 07

"Ii',
74ww. Gff~( ofrm."
-131 ERICA
ORTHODOXA RO ANA
evista Periodica Eciesiastica.
ANUL AL XVLI -lea, No. 7.
CDC'Tom-Nrp,i_
TABLA MATERIILOR.
I Documente inedite
II Manuscript autograf a lui Chesarie
Daponte. . . . ..... 513InfluenIa morale a Evangeliului a-
supra vie ei sociale a Omenilor . . 525
1V Studio istorico-canonice asupra esis-
tentei feral Bisericei romitne .
V Discurs.
VI Caveat funebru
VII PredicA la Dominica. Flonieloc .
VIII D9natiutOtr'':` , "),
(")
Pag.
481
536
658
564
568
. 573
BUCIJBE5TI.
e9e16/40;:z q;`,41;;421 gLedece4e1,1
54. Str. krzncihztat-rittitt, 54.
8 9 3.
sawal. ratto-I
Tama'
tA
II
I,1
Vo
1,1731fr
7
-
5
...................
P 'f
i
S.
IlI
51V7,-Y`
kV./ -.1&ligtaf..4/17
..........
T
. ..
. . . . . . . . .
. .....
.
r
www.dacoromanica.ro

ANUL XVIC BISERICA ORTODOXA ROMANA Nr. 7.
DOCOMENTE INEDITE
privit6re la
ISTORIA NATIONALAI POLITICA SI BISERICESCA a ROMANIOR
(Urmare. Ve0. Biserica Ortodoxii, anul at XVII-lea, Nr. 6).
Regulamentul Organic,, fiind opera rusasca, legifera
in stop hotaritor de a da cerei o fisionomie rusascrt.
Justi0e, Administrate ca la rusY: PrivilegiY boerilor
i asuprire locuitorilor, stergerea libertgeT indivi-
duale la poporul de jos si stepanirea boeresca, tote
aceste acum se legiferad si se dadead prerogative
numaT claseI inalteboerilor. Veni in fine si randul
BisericeT, care pans aicea se administra dupe de-
prinderile Ord si dupe bunul plat al IerarhuluY
respectiv. Trebue sa stim, ea de fapt EpiscopiT
MitropolitiY nostri din timpurile trecute pastoread
turma for spirituals dupe cum li placea ; cand Ierar-
hul era om cu frica luT Dumnecled, trebile mergead
bine, Tar de alt fel red ; pentru ca nu dadeau socoteala
nimaruT de nutniri i distituirT, de hirotoniT, de per-
mutarY si de pedepsele ce aplicati clericilor ; consis-
toriile nu erad de cat de forma, aplicati penalitatile
pe care le dicta anticipat Ierarhul respectiv; tot
asemenea se urma si cu desfacerile i cu adminis-
trarea avereT bisericilor parohiale. Regulamentul
nu putea dar lasa nelegiferat ac6sta putere biseri-
www.dacoromanica.ro

48 DOCIIMANTR iNEDITE PRIV. LA
ceasa nethrmuria, maT ales &and fabricantii Regu-
lamentuluY Organic ,eraii venitI dintr'o Para, uncle
Biserica era supush de fapt StatuluT.
Locotenentul de Mitropolit, Neofet, Episcop de
Rtmnic, de sigur indernnat de exilatul Mitropolit
Grigorie, apara drepturile Yerarhice din Valahia,
faca de inovarile ce avea proTectate Adunarea Oh-
§teasca,, ce se ocupa cu elaborarea RegulamentuluT
Organic, si spre a'si sprijini drepturile sale Loco-
tenentul se prov6ca, la un Hrisov aI luT Mihail
RacoviVa, in care sint enumerate aceste drepturl.
Declara ea arhiva MitropolieT este jefuita qi prk-
'lath din pricina multelor invasiunT turcWT, nemteqti
qi maT ales ruseqtY, din care cause nu exists docu-
mente, afara de cel citat de la leatul 7250. Multe
documente §i alte monumente nacionale ni s'at-i luat
cu sila qi nedrept in seculiT trecutY qi in acest pre-
sent pAnA la 1830 qi NemciT qi Ruqii, qi qi le-ati
insuOt ca ale lor, aqa ea noT sintem nevoitY astii-4T
a ne ruga de eY spre a le putea decopia pentru a
ne intregi firul intrerumpt al istorieT n6stre na-
f onale.
Fie ! am suferit'o q'acesta pe langh alte multe,
mart si marunte!
Cu t6t6, oposif a IerarhieT, Regulamentul Organic
a tirbat mult din drepturile neOrmurite ale Ierar-
hid n6stre vechT, oprind hirotoniile cu raffle, m'acar
pe hartie, instituiind decasteriile, reguland in cat-va
raportul intre preot qi poporani din punct de vedere
material, proYectand inceperea Seminariilor qi re-
guland cununiile qi desparcirile etc.
Inainte de Regulament administracia BisericeT
Valahe, ea qi a celel din Moldova, atarna, cum
am clis, de la pers6na Ierarhului, cum era el a,a,
qi conducerea afacerilor bisericei, buna, on rea.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. Si PISERICESCA A ROMlisu011 4A3
Ina lt Exelentie sale Domnuluf deplin vn2nitteratcm
Presedent, 1proce.
CI) Stiut va fi Ina lt Exelentiel Vestre. ca, acestul
Printipat din vechime a fost la Sf. Mitropolie de aid. Si
cu tete ca din pricina neorenduelelor si multor rele im-
prejurAri, urmate in anil de mai nainte, s'au prApAdit do-
cumenturile ce era puse in pAstrare in acestA arhivA. Din
cele insit ce mat pAstrat pAnA astA411 este si un hrisov
al r6posatului intru fericire, Mihal VodA Racovitztt, of leat
7250, din care scotend copie in toema! adeveritA, si inso-
titA cu talcuire in limba ruseascrt am cinste a o supune
in cunostinta inalt Exelentiel V6stre, spre indestulare-Ve
de drepturile si chiriarhiceasca putere ce aI avut din ve-
chime acest arhipAstorese Scaun, al Sfintei Mitropolii de
aid, atat intru ale sale, cat si asupra tuturor fetelor du-
hovnicestT, i asupra manAstirilor si trebilor bisericesti de
aid din Zara, care aceste drepturi si puteri fiind interne-
late pe sobornicestele sfintele canene i pe pravile si porund
imperAtesti si pe vechiul obiceid al Ord, precum in mat
sus numitul hrisov pe larg' si cu deslusire se aratA, de si
pazit pan& acum acesta, de obsteste stiut. Dar incA
nici de acum inainte nu numai srt nu se facA in vre-un
chip vre-o strAmutare sau schimbare acestor vechi legiuirl
si oranduell, ci mai vartos de se vor fi si intrat din cevall
necuviinti si obicelurl noue, impotrivitere acestor cano-
nisite ase;16menturi, acelea trebue at se indrepteze si sit se
pAzeasca tete intru intregime drepturile, cinstea puterea
Chiriarhiel bisericesti, nesmintitA precum at. fost din ye-
chime asezate de Soborul bisericese, i obstea bogoslovilor
din veac prin pomenitul hrisov. Cad netAgAduit este, a
pe cat suntem datori si ne nevoim ca BA se pAzeascA ne-
smintite, atat la lucrurile politicesti cat si a trebelor si a
feliurl de dreg6,tori, cu atata vertos urmeazt sA se pit-
zeascA si legele i drepturile bisericesti, care tot-deuna
fost in tarite si sprijinite de obladuitoril si et6panitoril eel
arniva
s'aU
s'au
mat
au
si
www.dacoromanica.ro

484 DOCUMENTS INEDITS PRIV. LA
blagocistivi qi intelepp. De aceea dar intemeindum6 la
buna-voin0 ce neincetat malt Exelencia Vostra in fapth
ati aratat §i cu osardie tot-deuna aratql pentru binele Ili
fericirea a tuturor sttrilor dinteacesta tarA, cu smerenie
Vo rog a lua In cuviinci6s1 bagare de same li acesta
drepta aratare a mea, pentru cinstea Eli vrednicia biseri-
ceascA, facOnd punere la cale, ce yeti chibzui, potrivit cu
imprejurarile vremei de acum, spre nesmintita paza till sta
tornicirea acestor drepturl a Chiriarhiel biserice§ti ; spre
a se desradacina neoranduelile ce se vor fi intrepus, caci
In potriva eti volt rOmAnea sub ponos, li osanda ce se
cuprinde In acel document, adecA, cA in vremea vremelni-
celtel mele ocarmuiri al acestul ArhipAstoresc Scaun am
%sat de s'at cAlcat aceste drepturl.
Plana Mitropolitulta Neolet)
1832 Fevruarie 10, Bucureqtf.
(Academia Romans, Docum. M. B. Vol. XX).
Am publicat urmatorul document, care este o ana-
tora a EpiscopuluT de Rtmnic 1l'ofet, &ad prin acesta
'0 drt pe fats gandul seri, pentru viitorul BisericeT din
Valahia, ceea ce s'a qi realisat, in r61-1 insa. Opri0
find Ierarhil de a maT hirotonisi, conform Regula-
mentulul Organic, preotY cu chrdul, numaT pentru
a scapa pe individe de bir li darY Mil Stat; Neofet 10
propune a face proces de A intenie atat legilor cat
tai MinistruluT bisericesc de pe atunci, pentru cuventul,
ca a dat poruncT pe la unele prefecturY samovalnic,
adica cu de la sine putere, a mime presenta seteng
GrrunaticT pentru hirotonie la Minister, ci numaT
tinerT cariT ail fAcut Seminariul qi ail obtinut qi actul
de vrednicie din partea IerarhuluT respectiv. Aga
dar k;i pe atuncY Ministrul bisericesc se amesteca in
cestiunea hirotoniilor, spre a nu se face nelegale gi
maY multe de cat trebuea. Episcopul Neofet se
www.dacoromanica.ro

1STORIA NAT. POL. SI BISER1CgSCA. A ROMANILOR 485
alarmeazh de acest drept, pretins de el nedrept, al
MinistruluT, vi se jeluevte prin acesta anafora in
contra luY, cerend a i se radica acest drept Minis-
truld, vi a avea numaY Domnitorul, ca vi in trecut,
dreptul de a recomenda la hirotonie. Domnul insh
n'a ascultat cererea EpiscopuluY; dar vi Episcopul
devenind Mitropolit n'a sustinut progresarea Semi-
nariilor, pentru ca abea pe la 1865 s'a inceput regulat
cursul superior in BucureqtY. Argumentele pretex-
tate de Episcop spre a-T da voe la hirotoniile Grh-
maticilor sint tot acele vechY cliveurY ale 6menilor
abusivY, viclenY vi red intentionatY, ca adich preotii
de prison nu se permuta din satele lor, pentru ca
acolo ad case, ad avuturile lor, ad. rudele vi cunos-
cutiT lor, vi ca acel GramhticY sint menitY pentru a
fi preotY. MaY spune ch. la Episcopia de Rimnic a
angajat un dascal care invata pe aceY candidatY tot
ce le trebue in vase luny vi eh, sh-Y dea voe apol
sh-Y hirotonisasch, clicend ca sint bunt de preotY, ur-
mavY aY Apostolilor. Domnul a dat anaforauh Sfatu-
luY Administrativ, care n'a incuviintat cererea, cu
tote ca Episcopul striga ca mor 6mena negrijitY vi
necautatY cu cele religiose. Din acesta anafora se
vede clar cat de departe era in cugetare Neofet de
Mitropolitul Grigorie cel sfant vi de Dionisie Lupu
cat cerul de phment!
Trecut la No, 483,
Sfatul administrativ extraordinar va chibzui asupra aice
Infacolatel cerirl li ne va arata.
Prea Inalrate Domne !
CII) Prin art. 73 din Regulamentul Organic s'ati. leguit
oranduiala acesta, a se pAzi qi urraa, ce are a se face pen-
tru cel ce vor fi sA se hirotonisasca preotf sag diaconi, a
chrora hirotonie sA se mArgineascA numal trar'un numer
www.dacoromanica.ro

486 DOCTJMENTE tNEDITE PRIV. LA
neaparat pentru slujba bisericeascit; gi ca de la adstd le-
gluire inainte slt nu se OM hirotonisi nimene, Ara mai
!nthl a se face cerire pentru adsta catrii Departamentul
pricinilor bisericelti, ci fail slobozenia Dipartamentului
data, dupe ce se vor lua t6te incredintarile trebuintel, in
tocmal dupe vechile intocmiri, qi numal pentru aciea, care
vor fi facut dupe oranduiald, cursul invetaturilor in Semi-
nariile ce au a se aeza. Asemenea li prin art. 363 al Re-
gulamentulul, sd dice, elk hirotoniile diaconilor ci ale preo-
tilor, find trebuintA a se urma pe temelurile legiuirilor ce
sint pentru adsta, de acum inainte nice un diacon sad
preot nu se va hirotonisi prima nu va face marele logofet
raportul sed caul. Donau, ardtand atat trebuinta acesta,
cat qi ca s'ad primit de vrednic de catra Arhierell, cel ce
va fi sa se hirotonisasca, §i pdna a nu da Domnd voe rti
slobozenie inscris pentru adsta". Iar in art. 14 din pro-
lectul pentru invetaturile in Seminare pregatit6re, cercetat
li primit intdi (de) Obqteasca Adunare §i intarit prin lu.
minat Domnesc ofis a Inaltimel V6stre, din leat 1835, Mal
29, sub No. 283 se dice ca : Peste patru ani de la 1
Ghenar cu leat 1835, la neajungerea numai a Seminaris-
tilor qi dupe neaparata trebuintd se vor hirotonisi preoti
tiii diaconl si din eel ce nu vor fi ascultat cursul Semina-
riilor ; lar in urma de opt ani, niminea nu se va mai putea
hirotonisi, de cat din eel ce vor dovedi prin atestat inveta-
turile a patru clasurl mezate in Seminarie". In aceste de
mai sus trek articitle, Prea Inaltate D6mne, sta cuprinsa
legluirea ce s'ad fficut pentru orandulala hirotoniilor, inte-
meeatd li soglasnicd cu cele de mai nainte vequte intoc-
mid. Din cuprinderea acestora nu se vede, nice nu se
intelege ea trebue sd, fie hirotoniile diaconilor, Tar mai
vartos de preoti, poprite cu totul, ci numal sd se pdzascd
la facerea for regulamentele intocmite.
Inca cinstita Oblteascd Adunare, dupe cum se arata in
mai sus amintitul articol al 14-1e, din protocolul set ce
fl'ati Writ isi de Indltimea V6strd, chibzuind ci judecand
www.dacoromanica.ro

1STORIA NAT. POL. SI 13ISFRICtSCA. A ROMANILOR 487
ca &este nu pot remanea sfintele biserici inchise, si eno-
riasii crestini lipsiti isterisiti de impartasirea slujbelor
bisericesti si a altor neaparate crestinesti datoril, ad gasit
cu tale, ca, tocmal dupe opt ani, dupe infiintarea Semina-
riilor, sa Inceteze ou totul hirotoniile pentru cel ce nu vor
ascuita cursurile din Seminare. Iar oinstitul Departament
al trebilor tuseric-esti, in aceeasi vreme, cand proiectul a-
cesta se afla in chibzuirea desbaterea cinstitei Obstesti
Adunari, si tot intr'o vreme cAnd s'at dat mai sus luminat
Domnesc al Inaltimel V6stre ofist intaritor acestui protect,
adeca la Mai, cu leatul 1835, inprotiva urmand, at. dat po-
runci tirculare pe la ocarmuirile judetelor, poprindu-le de
a mai indrepta la Logofetie pe viitorime gramatici spre
hirotonie dupe ce se va infiinta la sfanta Episcopie Se-
minar pentru invetatura teologica a unora ca acestia. Ase-
menea urmare cu dare lark de porunca tirculare pe la
judete au mai facut cinsiitul Departament bisericese
la al doilea an cu leatul 1836 April, precum si asisderea
In leatul 1837 Martie, tot cu duhul porunch cel de mai
sus aratat5 , cu leat 1835, spre impedicarea hirotoniilor ; Inca
puind cu darea acestor porunci pe tot anul o alts none
legiuire din parte-I. Din care pricing ocarmuirile judetelor
si de pot cun6ste mai de apr6pe @i Invederat lipsa de
preoti ce se afla pe la unile din biserici $i sate, sfiindu-se
lose, numai indrasnese a face raporturi catra Logofetie
pentru aseminea pricini ; ci cats o I din proprietarl sail
seteni enoriasi se arata cu vre un Tircovnic sat gramatic
cerend a le face raport catra Logofetie pentru hirotonie,
fI intorc deserti Inapol, aratand ca sint poprite. i asa in
4iva de asta c i se afla nu putine biseriel si sate lipsite de
preoti, petrecend enoriasii crestini clobitocefiste. A se in-
timpina i a se Implini trebuinta cu din preotil
diaconil ce se pot gasi prisos pe la unele din sate, sa
credeti Inaltimea Vostra, ca este cu anevoe, nevrand unit
ca acestia lasa casele cuprinsurile tor, precum si pre
rude i cunosouch for qi s4 se mute la, alte loeurX mat de.
iaracl ci
a'11
si
si
si pa
si
www.dacoromanica.ro

488 DOCUMENTE 1NEDITE PR1V. LA
partate , rar se gases° eke unit mat grad carit primes°
aceste stramutari ; dar numat cu aceea nu se p6te inde-
plini lipsa bisericilor, nict pe eel ce nu voesc, Epitropia
nu-1 p6te sill. i fiind-ca stilt prea incredintat, ea Inaltimea
Nostra indestulandu-Va de aeesta lipsa ce patimesc unele
sate vi biserict de preott, nu vett tngadui a se urma mat
mult in 4ilele Mariet Vostre ; Am socotit de neaparata da-
torie a supune ac63ta pricina la crevtineasca Inaltimet V6stre
chibzuire vi domneasea buns-voire, cu smerenie rugandu-
Va, ca sa bine voitt a da luminata porunca spre a se slo-
bozi tacerea hirotoniilor pe la locurile unde neaparat urmeza
trebuinta, prin regulile ce slot legtuite, vi pentru ea unit
ca aceltia easatoritt fiind, vi mat vartos nu pot se laza in
Seminar, in cursul de patru ant, legiuit prin proectul de
mat sus, ca sa petreaca clasurile invataturilor cu tinerit
seminarivti eel necasatoritt, dupe' pilda Sf. Mitropolit, are
vi Episcopia tocmit aicea la Rimnic un dascal, ca sa-t in-
vete vi sa-1 deprinda in curs de dna vase luni de dile
Batt fi mat bine, cele mat de nevoe vi d3 neaparata tre-
buinta pentru un preot, vi dupe' ce vor evi cu atestat de
la dascal, apol atuncea sa va vi hirotonisi. Si aia cu acest
chip as pOte nadajdui implinirea lipset de preott de pe la
biserict, vi enorimit crevtint nu vor mat petrece isterisitt de
impartavirea .fintelor severvitore tattle vi slujbe bisericevtt.
Tar pentru ceea ce se va mat cuprinde in mat sus aratatele
doua articule, din Regulamentul Organic eel dintai, ca
hirotoniile sa nu se faca far' de slobozenie din partea
Domnului, tarn dupe' ce se vor lua tote ineredintarile tre-
buintel in tomtit dupe' vechile intocmirt, vi eel de al doilea,
ca pans a nu da Domnul voe vi slobozenie inscris pentru
acesta, dupe' urmarea ce se paza in acesta madea, la eel
de mat nainte luminatt Domni, ce au fost at Marie! Vostre,
se da porunct sub Domneasca pecete asupra anaforalel
Vistieriet de-a dreptul catra parintit Mitropolitt sau Epis-
copt dupe' vremt, ramble la inalta chibzuire vi Domneasca
judecata a Inaltimet Vostre, data un lucru taut vi insem-
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POI. S1 RhERIt_tSCA A ROMANILOR 489
nat ca acesta al hirotoniilor din tare urmeaza s& spfinclure
din dispositiile puterea Maria V6stre, Domnulul, Un-
sului lui Durnnedeit st6plaitorulul T6rei, precum atat
cele vechi intoemiri, cele nou6 legluirl glasuese. sail
de se cuvine a se 'Asa numal in punerile la cale ale Lo-
gofetiei, care este dat6re a lucra numai dup6 legluiri
poruncile st6panirel. Aceste imprejurarl cu smerenie su.
puindu-le la cunoqtinta Maria V6stre, rog a fi luate
In bagare de sama, si indreptate precum bine-veil chibzui.
Iar anii InAltimel V6stre fie de la Domnul Dumnelet
multi si prea ferici T.
Al Maria Tale sm'rit tetra Dumne4eu
rugator i piecata slug&
(Iscalit) Nfolet at RimniculuL
(autografd).
Anul 1837, Luna Septernlmie 29. No. 551.
Rimnicul fake':
In tocmai cu originalul: lancu Costacopul.
(Academia RomIngt. Docum. M. B. Vol. XX).
Eustatie era representantul RusieT in Valahia in
timpul ZavereY, pentru ea Pini a luat'o la sanet6sa,
pentru cuvinte politice, cum am v6clut in documen-
tele precedente. Acest Eustatie atrage atentiunea
MitropolituluT Dionisie Lupu asupra ordinilor pri-
mite de la P6rta qi de la Patriarb, ca p6te intentionat
nu le-a resphndit i publicat spre cuno§itinta popo-
rului i ma]( ales a asociatilor 1ui Tpsilant §i Tudor.
In acele ordine se ameninta cu pedepse de mOrte
cu blesteme top ceT inrolap in Zavera, qi ca dace
se vor parasi de apucatura lor, ca inqelap, vor fi
ertap. Mitropolitul lush a intardiet publicarea lor,
pentru ca nu-1 lam nisi boerii ea, se temeati, pia
Tudor qi nieT Ipsilant, el era deja sub paza §i sub
mana altora. In Moldova insa au fost publicate
si
si
8i
ea,
Qi
m6
si
www.dacoromanica.ro

490 bOCUMENTIS INEDITII PRIV. LA
imediat, tiparite qi in fd volante i cetite prin Biserid
aceste carp de blestem patriarhice§tI §i ordinele
Sultanului. insa au Post cetite i aicea in
Bucure§tY in cate-va Biserid. Rusia cauta ca prin
tot chipul stt se arate ca ea n'a sprijinit pe Greci
i ca este in totul in vederile politicet turceqtY; a-
cesta ca forma, in realitate lush' a dat tot sprijinul
pe sub mans, ba sa tie acum inch, ca in Bucureqti
aqa a lucrat i Pini.
(Traducere veche, originalul greceqte).
Prea Sante Parinte Mitropolite!
0111) Nu lipsim cum mai in grab, dupe poruncele ce
am primit de la Exelentia Sa Domnul Sol Baron Stroganov,
a trimite Prea Santiel Tale alaturatul plic ce se adresa-
rise§te cAtra Prea Santia Ta, mai vartos datorie ne go-
cotim aduce aminte pentru propovedenia cea insotita
cu scris6rea a Exelentiei Sale General Consul Pinis, ce
mai inainte a trimis Prea Santiel Tale, insemnata de la 17
ale urnatorel luni, acea vestire care este cu totul Intr'o
glasuire cu cugetarile ce de-a pururea se vestesc de catra
Domnul trimis al Rusiei la Tarigrad, inaintea Otomani-
ceqtel Pori, qi care aunt intemeiate asupra inceputului for
qi a cugetarilor care prea puternicul Impend al Rusiel a
fficut iftiut pentru aces turburatori de repaus inguntru in
Printipaturi, yi fiind-ca nu s'a pus in lucrare din partea
Prea Santiei Tale nici a se publicui macar, pentru aceea
sg porunceqte acum inteadins cu Sobornicellti serisori ce
primeqti de la Prea Sfintitul a tote, lumea Patriarh al Ta-
rigradului; Exelentia Sa Domnul trimis ne porunce§te din
parte-I a face gtiut atat Prea Sfintiel Tale, cat boiarilor,
chi buna intocmire cea mai cinstitg credintg ce de-a
pururea se, slAvelte intre autocratoricesca curte qi otoma-
niceasca Portg, mai vartos se intemeiaze, de catra aceste
de mum intamplari, care f6rte red s'ah intamplat intre
Malt thrslit
Qi
9i
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. SI 13ISSRICESCA A ROMANILOR 491
aceste doue Printipate si ca t6te mijlocirile celor derapa-
Wore de linistirea acestor OH se vor popri cu obste01
socotelt, $i cu t6te ca nu s'ar fi putut in alt fel, gra nu-
mai otomanicesti ostiri a intra de va fi trebuinta in Va-
lachia $i Moldova, pentru o pricina ca acesta ; Irish Prea
puternicul de sine stepanitor a tote! Rusil a facut aratat
cii, numai acele ostirt pot a intra in numitele Berl, ca unele
ce aunt destotnice a impaciui turburarile ce se afla acolo
acum, sintem incredinta0 ea Prea Sandia Ta, fAra a cAta
la impotrivitore aratari, cari nu pot a esi far& numat dintr'o
cugetare si vinovatire sail ascunsa sag aratata a acelor
impotrivitori, nu to vet zAbovi a intrebuinta sfintele datoril
si tote puterile Prea Sargiel Tale ca sa intorci la cunos-
tinta de datorit pe supusit cel ratA,citi, sa indemne pe cel
impotrivitori a'si lasa invinovatita for cugetare, sit infri-
cope cu strasnice osandirt pe cel ce se vor intari intru
resvratiri si sa fa gaduesti cinste si ertaclune la eel ce vor
alerga a tAgAdui nevinovatita for urmare, din parte numai
de cat vom publicui cu tote mijlocirile stArel n6stre si vom
da supusilor si sudiOlor Rusesti, cari s'aii invoit cu urma-
rea lul Ipsilant $i a celor-l-alts impotrivitort, strasnice in-
semnarl si le vom arata, ca de nu se vor trage indata de
la acesta invoire sa vor lasa in judecata si cele mat strasnice
pedepse vor incerca nu peste multa vreme, aceste indem-
nail fara indoiala se vor pune in lucrare, dupe cum se,
nadajdueste, spre duhurile cele ratAcite ori cu infricosarea
Ball cu dreptul cuvent, adica ca aunt atat vrednice de
uraciune, in cat nu pot fi Ara numal in parte interesate,
tar nu cu duh patrioticesc si cu acest chip se vor intorce
catra glasul pastoriulul tor, si Prea Santia Ta cu int6r-
cerea for intru supunere ll vet isbavi Patria de catra ti-
cAlosiile intru care ar putea cadea.
Cerand milostivile blagoslovenil ale Prea Santiel Tale,
am cinste a fi prea supus si plecat,
(Semnat) Efstatie.
(Originalul proprietatea mea).
www.dacoromanica.ro

492 DOCUMENTS tNEDITH PRIV. LA
Printul Alexandru Galitin respunde Mitropolituld
Dionisie la epistola sa, prin care-I cere opinia asu-
pra situatieT Ord. El spune politicos, &á nu Foote
sa -T dea nici un sfat hothritor, dar ca Mitropolitul
prin rugacYunele sale rAdicate chtra Dumneclet .
in inima sdrobit6, it va lumina maT bine, de cat con-
siliile sale,
Prea Sfintite !
CIV) Rog pe Eminentia V6stre, ea sa, bine-voIasca a
me lerta dad, am Intarziat de a respunde la scrisOrea
v6stra, din 9 August anul trecut, qi pentru ca. Contele Capo-
D'Istria, find. absent de aicea, mi-ate dat'o de crate -va 4ile,
'ml fac o datorie prea placuta de a ye arata t6ti recu-
noltinta mea pentru expresiunile dispositiunilor Vostre bine-
voit6re fate, de mine.
Nu'mi apartine mie, Preasfintite, ca A indraznese a Ve
da sfaturl in ce privecite exercitiul sfintitelor V6stre func-
tiuni, care Ye sint atAt de drept conflate. Cel de sus, care
a bine-voit a Ve chema de a fi unul din pAzitorif sfintel
sale Biserici, V6 va lumina cu Fntelepciunea sa, qi puterea
sa va sustinea intreprinderile Vostre. i acum pe cand
primejdia distrugerei apasa, asupra Patriei V6stre, dud
v6 veti adresa Cerului cu o inima cuprinsa de devotiuni
curate qi ardinte, Durnne4eul misericordie! va bine-voi a
ye da sprijinul set. puternic. Nenorocirile stilt o ispita,
pentru resignatiune li credinta. Dar cu cat fapta este mat
grea, cu atat qi recompensa este ma! signet.
Recomandandu-me sfiatelor V6stre rugacluni, am on6rea
a fi cu cea mal fnalta consideratie, Preasfinte, al Emi-
nentiei V6stre, prea umilit Ili prea supus servitor.
Printul Alexandru Galitzin.
12 Julie 1821, San-Petersburg.
(Original frantuze§te in Biblieteca mea).
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. BSI I3,SERIa3CA A ROMANILOR 493
Respunsul Mitropolitulul Dionisie la observarea
facuta lul de okra representantul Rusie Eustacie,
c6. adica Mitropolitul ar intArlia cu intentiune pu-
blicarea i respandirea poruncel or Poi-01 qi a cartilor
patriarhiceqd, prin care se amenintai cu tot felul
de pedepse rezvratitoriT de la 1821, atilt D. lull
Ipsilant, cat i a>< luI Tudor Vladimirescu. Mitropo-
litul declarg, ca cat fost prin putinta a publicat
acele poruneT, pe child era liber in exercitarea
functiund sale, dar indata ce a fost inchis in Mi-
tropolie §i la Bel-vedere, n'a mai putut face aseme-
nea publicarT qi ca proclamatia trimis4 de Consulul
Rusid l-a venit pe cand Tudor era st6pan peste
oraqul Bucureqtii. Mal spune, ca clack' se va liniqti
va dobandi putina scapare, le va publica pe acele
porunci trimise de Consulatul Rusesc.
Parintesca blagoslovenie trimitem Dumitale,
CV) Primind scrisorea Domniel Tale, scrisA de la 23 ale
urm6t6rei lunl dinpreunA cu un plic cu scrisori din partea
Prea SanOtulut Patriarh al Tarigradului, ce Intr'adins dupe
porunca ExelenOei Sale Domnului Sol Baron Stroganov,
s'a trimis ca sä ni se dea nou6, fiind ca atilt proclamatia
D-sale Gleneral Consul Pinis, cat §i deosebita sa scrisdre
catra noi, sorisit de la 17 ale urmat6rei luni, care aunt
Intro glasuire cu arAtitrile cc dea pururea face Exelentia
Sa Domnul Sol cAtra prea puternica PortA, pentru buna
intocmire neclintita Intru dragoste armonie ce se pAze§te
Intre amendoue luminatele puteri, nu s'ar fi publicuit mttcar
de catra nol, de aceea ni s'au trimis inchisele cinstite
porunei Patriarhicelti oä i Domniei Tale ti se porun-
celte de catra Domnul Sol a arata atilt noua cat bo-
iarilor ca buna Intocmire cea mai cinstita inflorelte tot-
deuna intre imperatOsca Curie intre otomanicesca Inalta
Ports, Cu tote aeeste turburAri resvratiri ce dupe rea
l-a
$i
si
gi
si
si
si
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

494 DOCUMENTE INEDITE PRIV. LA
intAmplare sat nascocit intro aceste dou6 Printipaturi ca,
not fall a privi la alto arAtari impotrivit6re, nlimai de cat
sa ne sirguim a ne implini datoriele nostre, silindu-ne
din tot& virtutea a Intone pe cei a'0
dui vinovatele for eugetAri sa infrico§em cu grele °An-
diri pe cei ce till vor a se intorce de la resvrAtit6rele
for urmAri, lar color ce se vor tntorce sa le fagaduim er-
tAciune qi cinste ca cu acest chip fieq-care sr' se intorca
cAtrA glasu1 pAstorului, in cunoSintA, ca sa ne
numim mAntuitori ai Patriel n6stre, sa o scapAm. de ne-
norocirile care p6te a i se intampla, pentru care respundem
Dumitale : ca not dup6 netagaduita pAstor6sca datorie
dup6 credinta supunerea ce de-a pururea avem cAtrA
Prea Inalta Porta, mai inainte Inca pAnA a nu primi seri-
s6rea proclamatia Exelentiel Sale Gheneral Consul al
Rusiei n'am tacut, ci prin ob§te§ti Sobornice calif am pu-
blicuit tote aceste mai sus clise impotriva acelor resvrati-
tori indeumarT, cu infricoleri de osArdiri 11 cu fagAduele
de ertAciune qi de cinste dad, eel ce se vor intone, pre-
cum este §tiut deob§te. far proclamatia Gheneralului Consul
primind'o la opt-spre-lece ale urmAt6rei luni, cAnd atunci
Teodor ajunsese in marginea oraqului la Cotroceni cu cei
soglasuiti, carele si cu strAsnicie trimitea a se ceti a sa pro-
clamatiune, pentru ca sa se clAtienesca din pornire
cu mij16se i se fusese facut cunoscutA proclamationul Con-
sulatului, pane cand vom gAsi vreme a se §i
undo aqteptam a da ascultare. Fare de veste a do .a
4i ne-am pomenit el sordiselte cu tOtA sila sa a intra In
santa Mitropolie, not fiind inchiqi de pa4itorii Ord inn-
untru, caril i s'a impotrivit nu l'a lasat a intra, dup6
aceea facenclu-$i arAtarile sale nu ne-a mai r6mas vreme
nisi macar a e0 afarA din Mitropolie de a putea Ingriji
pentru Implinirea datorielor, cu tote ca nadajduiam
6req-care scApare, insa peste dou6 4ile dup6 acesta ne a
venit alts sila mai mare, cArora ne mai putend mai
Inuit a se impotrivi eel inchili In Mitropolie cu resboinieile
rAtAcip t5g5.-
i
cu
publicarisi,
si
i
ffi
i
gi
si
4i
ei
viindull
si
si
si
si si
si
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. iOt. BLEIRIA8CA A ROMANILOk 495
mijl6ce, in urma primit fare a urea, care aceste
amandou6 IntamplarT suntem incredintati eA de vreme ce
deob§te &cut cunoscute, trebue s se fi Inteles §i de
cinstitul consulat al Rusiel; Tar a-cum prea putinl sapare
dobandind t6te datoriele ne vom implini TarAsi de isnova,
i biserice§te politice0e, §i cu ac6sta nu lipsim a res-
punde, ave'nd cinste a ne numi etc.
(Originalul in biblioteca mea). 1821 Martie 25.
Interogatorul luat MitropolituluT Dionisie Lupu
de chtra un Logofet orT Ministru al luT Grigorie
Ghica, Domnul ValahieT, dupe ce Mitropolitul s'a
intors in Cara i reclama la consuliT rusestY si la
boeriT Orel a i se reda Scaunul sefi, de la care
pretindea ea a fost necanonic si contra obicelulul
Ord indephrtat si inlocuit cu altul. Din interogator
se dovedeste, ca acushrile ce i se aducea nu era
intemeTate, ca retragerea sa la Brasov a facut'o
de mare nevoe si spre schpa viata-T amenintath,
ca el nu s'a dus in laghrul armatelor turcestT, fiind
ca se temea si de Tudor si maT ales de Ipsilant, eh
la invitarea DomnitoruluT nou de a se re'nt6ree in
Ora n'a respuns imediat fiind-ca era bolnav de
pieT6re, ca indath ce s'a indreptat a venit in Patrie,
si in fine, eh n'a fost unit en EteristiT lul Ipsilant
nicT cu Tudor. Respunsurile Mitropolitulul sint fa-
cute cu toth demnitatea, fare nicl o sfiealh. ApoT in
uitimul respuns declarh ca stia, ca Domnitorul
Grigorie Ghica, pentru alte cause pe care in parte
acum le stim, scosese de la Patriarhie ecdos orl
invoire de a numi alt Mitropolit in locul sell, sub
cuvent c'a lost amestecat in Eterie. Prin urmare
chemarile Domnulul de a se'ntorce Mitropolit in
tare spre lua Scaunul erail numaT niste simple
formalithti de indeplinit, spre a se ghsi, ca de obi -
ceiil, un pretext de distituire. Acestea le citia Dionisie
teat
a't#
a'ql
st
Qi
slat
si
www.dacoromanica.ro

496 DOCUMENTD INEDITH PRAY. DA
de aceea n'a venit in Patrie indata dupe Zav erg, la
1822. Deja era regulat din Constantinopol, ca,
Domnitorul nod se distitue pe totT Episcopii tereT
cii pe Mitropolit ea comprornisY in Eterie, ceea ce
s'a qi realisat. In Moldova a fost inlocuit numaY
Episcopul de Roman, ca unul ce participase la
Eterie. Acest interogatoriti i s'a luat tot spre a se
justifica in forma, ca. Mitropolitul ar fi lost vinovat.
Adeverul este acesta, ca Mitropolitul Dionisie Cu o
same de hoed qi cu Ilarion al Argequldi faceati
opositie DomnitoruluY Ghica i in acest scop lucre'
in afara din tarn, de la Brapv, erait dar asiguratY
qi sperati car vor iesturna pe Ghica. In fine, care pe
care, dar Domnul a fost maY tare.
Tacrirul luat Mitropolitulta Dionisie, dupe ce s'a
intors de la Brapov in tetra, cu ocasiunea evEnimentelor din
anal 1821.
CVI) I. Find-a, WI numit unul dintre isvoditorl res-
colel turburatorilor liniqtel ob§te§t1 (de) la letul 1821, al
ceva a respunde in potriva?
R. Chiar turburatoril linictel ob§teqd cu purtarile for cele
impotriva mea ail dat Inca de atuncl col mai bun respuns
spre indreptarea mea la intrebarea ce-mi fact, ajunge s
ttitil ca qi unul §1 altul §i multi din eel de sub comanda for
all cautat sa-ml rapue viata, acestea tote, cand pietrele striga,
pop sa nu le gtii ? sail pop credo ca am fost in sfatul for ?
I. Bine, bine, dar la intrarea o§tirilor otomanice§t1 de
ce n'ai remas in politia oralului Bucure§ti, de unde mal
nainte eral cuprins §i oprit de norod ca sa nu fact (un)
pas afar, din politie ?
R. Inca mai nainte de pornirea oqtirilor Imperatetiti
apueasera de me rapise din man.ele norodului turburatoriI
lul, in cat unul voia sa me asvarle ca pe o minge in
Tismana, lar altul in Campu-lung, li ajunsesem a me
purta cand de o cote, de talhart, cand de alta. In manele
www.dacoromanica.ro

iSTOitIA NAT. Pot. BI ilISER1CiSCA A ROMANILOR 497
for eram and aii intrat oBtirile in BucureSti, apol cum
puteam sa scap? i dupe ce am scapat insotit de 6menil
unel partl, caril fagaduise sa me dea jertfa celei-l-alte,
cum puteam sa -ml abat drumul catra oBtirile ImperateStl,
qi fare de primejduire Bi a mea li a altora ? Atunci nu re-
manea sa fac alta larl numal ceea ce am facut, am mars
adica sub pa4a ce mi se oranduise ca apre Ipsilant pans
la un lot, apol ca unul ce cunoscusem cugetarile cele rele
ale talharilor Bi s6rta ce mi se Oise Tanga Ipsilant, atat
mie cat Bi Episcopulul ArgeBiu tai D-lui Logofetul Alecu
Filipescu, abia la Breza am putut scapa de sub pacla unel
parti tai indal a am caclut in manele celel-l-alte, care prin.
lendu-me a vrut sa, me trimi0 la Ipsilant, impreunA cu
calatoril met. Din ghiarele sub comendirului al parcel eelel-
1-alte m'a scapat dupe Dumne44 indrasnela ce am pus
impotriva Ducal ; ma dar Btiind Politia Bueureltilor man-
tuita de arderea ce cugetase in potriva el amendoue parcile
turburatore Bi aparata de oBtirile Imperatesti, am socotit
ca este vremea sa caut de mantuirea mea la BraBov, ne-
putend, fare primejdie de catra talhari, sa me baton la Bu-
eureStl.:
I. Dar mal la urma, dupe concenirea talharilor, de ce
n'al exit ?
R. Eram numal gata sa, es, °and a sosit vestea plecareI
ambasadorulul Rusesc din Tarigrad, dupe o acest fel de
augire a trebuit sa remai.
I. Mai la urmil, si mal vfirtos in alegarea Domniel cum
de n'al eBit ?
R. Bola Bi prelungirea el, care in alaturata copie a res-
punsului ce am dat catra Domnitor, aunt destolnice sa me
indreptege, insa macar indata, ce m'am fost departat din
pr6jma Bucureltilor, am fost ingrijit de am randuit un Ar-
hiereti ca in locu -mi, pentru cele bisericeStl in Eparhie,
dar dupe cea dintal chemare ce mi s'a tost facut de Doran,
fare zabava am fost numit cu deplina putere pe Episcopul
Bisarica Ortodoxi Roman4. 2,
www.dacoromanica.ro

498 DOCUMENTE iNEDITE 1Rt 'V. LA
Buzeului G-herasim sa lucreze Cate asi fi putut lucra si ell
singur.
I. Dupe castigarea sanatatel de ce n'ai exit?
R. Cum puteam esi mai mult, cand indate, ce am putut
a me Impicioroga si a me gati sa es, Dr,ffirml A. numit pe
altul in loeul melt paste hotarirea can6nelor bisencesti si
obiceiurilor politicesti ale Patriei ; (dar 6re nu s'ar cuveni)
sa fac 6re-care Intrebare ? de nti s'ar fi Intamplat poticnire
Cu pricina primeidi6selor rane la piciore si wpm, 6re acea
(acel) inscris deila Biserica cea Mare, pentru aselarea altuia,
ar fi r6mas fail lucrare on nu ? Caci la Tarigrad Inca nu era
cunoscuta esirea gall ne esirea mea afara din Bralov, apoi
acel ecdosis pentru ce trebuinta sa fusese luat de Maria
Sa Voda, Inca aflandu-se acolo? acestea fuse, in urma aflan-
du-le eti am &cut alt5, tfilmileire : ca Maria Sa sub alta so-
coteala a numit pe altul, (ne) urmand lui Manole Voda Roset
de la resboiul, letul 1769, cand reposatul Grigorie Mitropolit
era remas la Petrupoli si apol viind de acolo cal ce se
numise in locu-i puindu-se afara, 'II a luat locul sell re-
posatul Grigorie. Dupe ce bud am venit aici m'am Imre-
dintat ca am avut numai pareri, iar nebagarea de soma a
can6nelor bisericesti BA socoteste legiuire.
(fail data).
(Originalul in biblioteca mea).
Mitropolitul Dionisie da jaluba eittra Consulatul
Rusiei prin care 10 arata drepturile sale atacate de
Domnitor, de asemenea ea este lipsit qi de veniturile
Sale recunoscute prin bris6ve, ma intia asupra Mo-
nastirei DealuluX la 1819, q'apoY a MonastireX 'Pis-
rnana. Plangerea sa a avut resultat in parte, pentru
ea Domnitorul i-aA dat pentru sustinerea vieteT Mo-
nastirea DealuluT. In tot casul insa, recursul seti,
de si nu laudabil, pentru ea a apelat la str6inT, este
justificat fats de starea lucrurilor putin statornice
pe atuncX, cum qi pentru euventul, ea Dionisie Lupu
www.dacoromanica.ro

)9TORIA NAT. POL. $1 B1SERldSCA A ROMANILOR 499
nu may de lips de inirdt romans nu suferea. El insg,
era prins i de maul gi de picYdre de Rust grin inscrisul
ce a dat, cand s'a radicat la Mitropoliat, i spera, ca
va fi ajutat la nevoe. Dar se, se qtie : Cine s6 spri-
jinit pe str6inY, acela sta pe spiny.
Pldngerea Mitropolitulut Dionisie, ce azt fugit in Brapv
in anul 1821.
CVII) Precuind despre o parte scumpele momente ale
Exelentier tale, tar despre alta silit de simcirea durer6selor
mole intanaplArl, cutez insumi printeadsta a le descrie §i
a le pune inaintea Exelentier Tale.
Fiu adeverat al Patriel mole, Inca din varsta 011611 am
imbratioqat cinul bisericesc slujind am indelungati am
ajuns treptat qi Mitropolit, mar inainte de a me sui la a-
astA trepta mi s'a fost dat spre resplatirea ostenelilor
intar Manastirea Delulur, pentru a carela luare am fost
mar la urmA despagubit cu darea ManAstirer Tismana. Cea
fatal Manastire am luat' o precum documenturile
cele nor intemerate d'asupra celor vechr mgrturisese, sub
stenAnire-mYce am avut'o pane, and in vremea revolter
trecute am lost silit se, -mi caut asil afara din hotarele tent
In vremea petrecerer mele in streinfitate in loc de a mi
se socoti slujbele trecute, atat cele de mar nainte, cat qi
cele din vremea rescolei a mi se ap6ra drepturile ce am
avut qi am in Mitropolie in Mtinastirea Delului, de a-
mendoue am lost lipsit. Dar en socotelA, °A aceste intam-
plarl all curs din pricina nestatornicier vremilor, lar nu
din buna vointA a Domnulur carmuitor al acestur Princi-
pat, eram nadAjduindu-m6, LA in radicarea celor-l-alte
dreptAti qi privilegiuri ale Orel, calcate in epoca trecuta,
me void asecla qi ell in dobandirea drepturilor mole.
Insufletit de acestA nadejde am plecat din Brapv intr'o
vreme and in tote laturile ale acestur Principat a resunat
vestea inoirei drepturilor privilegiurilor fur prin bunele
qi
feast,
qi
si
qi
www.dacoromanica.ro

too DOCUMENTE INEDITI§ PRIV. LA
lucrari ale puterel Proteetrice, prin lubirea de 6meni a
Afonarhului ei prin vrednicele slujbe ale dregatorilor sel,
celor randuiti in lucrul fericirel acestor doue Principate.
Fara de a me indoi, ca Domnul carmuitor me va primi
dupe caracterul mea, Inca dupe drum mi-am cerut audien0
ca sa-mi fac datoria de inchinaciune cea euviinclosa eatra
Inalcimea sa3 dar nici atunci, nisi dupe aceea nu mi s'a
dat audier4a, dupe chipul ce s'a ca4ut s'o car.
Anghira cea dupe urma a nadejdelor mele este Exelentia
Ta qi ca cel ce infacoqezi aiel pe aparatorul dreptatilor
inoitorul privilegiurilor ale acestui Principat, me rog cu
umilinta sa bine-voelti a to tnteresa de aorta unui betran
Arhierea nedreptatit i golit, in protiva a tot euventul drept,
de tote drepturile sale.
(£ara* data)
(Originalul frantuze§te in biblioteca mea).
Un dascal, cum se dice asth-di profesor, nu prea
avea o purtare corecth, socihlh, trhia necununat in
metocul Episcopiel din BucureqtY. Mitropolitul Gri-
gorie neputend suferi ast- fel de nelegTuire, l'a indu-
plicat a se cununa, dandu-I i un ajutor banesc,
numaY spre a se termina scandalul. Este curidsh
nota de sub epistolh, prin ea se constata, ca boerii
fugiV din Bucure§tY la 1821 qi traitors in Brasov, li
se da inch ajutorurY pe sub mans 'Ana pe la
1827.
Cu cea in Christos fralasca dragoste.
CV III) Din cuprinsul inchisuluI saitam a fratelui proin
Rtmnic Chir Galaction, yei lua fratia to indestulata pli-
roforie i pentru ea sa scape acele suflete din cursa dia-
volului, precum §1 metohului Episcopiel a se radica un
ast-fel de svon, aflandu-se numitul dascal aeolo ; de vreme
ce s'ar'i indupleeat, dupe multe duhohniceciti sfatuiri ce
qi
li
i
www.dacoromanica.ro

'STOMA NAT. POI. 91 BISERIttSCA A ROMANILOR 501
s'ail flout, a severli cununie ; ceea ce vel socoti frAtia ta
spre intampinarea cheltuelilor sale vel face orfindueala a
i se respunde, spre a se putea dupe Pa§t1 al se seve'rlaseit
cununia, and atunci din partea sf. MAnastiri i se va face
cuviinclosul ajutor, precat va fi prin putintl, ci s'a, ill fratia
ta blagoslovit,
1827, Mart 21.
Al frAtiei tale in Christos frate
Grigorie al Ungro-Vlahief.
(De m'ana sa). Din tndemnarea MAriei Sale ca sit facem
pentru un ipochimen din Bralov un ajutor s'al analogisit
pe Eparhil 1000 lel, din care all dat Mitropolia 400, Rim-
nicu 250, Buzell 200, Argeq 150 li se cer acum 250, find
ca s'ad dat de Mitropolie.
(Originalul in Academia Romans, Docum. M. B. Vol. Ill).
Domnitorul Ord dd ordin Mitropolitulul qi boe-
rilor, conform firmanuluT imperatesc, de a pune
YargqY Egumeni Gred pe la Monastirile clise inchi-
nate. GreciT dupe multe staruing qi prin mijlocid
diplomatice TarhV all pus mina pe averile Manksti-
rilor Ord, pe care le-ati administrat, adeca stors,
peme, ]a secularisare. Ce putea face Ora pe atuncT?
Acesta cestiune nu s'a terminat de cat cu declararea
Independentd tereT. Acum reclamanta all rolul rit-
ze§ilor oil moquenilor, cariY pert endull panaentu-
rile, reman cu hartiile qi tot reclama merell, dar nu
pot caqtiga nicT °data, neavend dreptate.
lo Grigorie Dimitrie Ghica V. V. Gosp. Zemli Vlahiscot.
CIX) Preosfintia Ta parinte Mitropolite ti Dv6stre ve-
litilor Log. do Tara de sus ci de jos. Fiin-ca ne-ail vent
osebit Imperatesc Inalt firman ca si la Manastirile rume-
liotice de aicea din lard sa se orandueascAlaracil Egumenl
Greci, carii vor fi alell de Ma parintil Mari4stirilor din
www.dacoromanica.ro

502 DOCUMENTE iNEDITE PRIV. LA
jos, unde Bunt inehinate aceste Manastiri, prin chizaqia
big a Preosfintitului Patriarh al Tarigradului. De aceea
poruncim Domma mea, cA, inteacestaqi chip sa se §i orfin-
dueascA, Egumeni Greel pe la mai sus numitele MAnAstiri,
pazindu -se qi pentru &li' tot acea orA,nduealA ce se cu-
prinde in cel de mai nainte imperAtesc prea Ina lt firman,
ce ni s'all trimis pentru MAnastirile Sfetagore§ti i Ieroso-
limiceqt1 li Sinaiticeqti.
1828 Mart 6.
Vel Log.
(L. S.)
(Academia Rom. Docum. M. B. Vol. III).
La 1828, Domnitorul recundste MitropolituluT in
destituire, Dionisie Lupu, dreptul folosinceY cuprinsa
in Hrisovul din 1819, dat de Vod'a Alexandru Sutu.
Acesta in urma reclameT Sale la Consulatul Rusid
numaY spre a-T inchide gura. Ceea ce dice Romanul
este adeverat : S'a multAmit sa Ia din topor topo-
riste. Cand a murit s'a ingropat cu cheltueala Ord.
.lo Grigorie Dimitrie Ghica V. V. Gosp. Zemli Vlahiscot.
CX) Cu tote ea ManAstirea Dealulul din jud. Dambo-
vita, prin Hrisovul Domniel Sale reposatului Alexandru
Voda Sutu, la Teat 1819, Iunie 20, s'ail fost dat sub in-
grijirea Preosf. Sale proin Mitropolit Dionisie, a o avea
in OM viata Preosf. Sale, dar din trecuta intamplare a
vremei, lipsind Preost. Sa de aicea, s'a fost randuit nAstavnie
la numita Manastire Sf. sa Arhiereul Acachie Laodichias ;
i fiind ca acum Preosf. Sa se afia aid ; De aceea dup6
cuprinderea domneseulul Hrisov, dAm acdstA MknAstire
larAqi sub a Preosf. Sale ingrijire ca sa o alba fn tam
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. BSI B.SER1CASCA A ROMANILOR 503
viata, intocmai dupe ortmdueala ce se cuprinde In Hrisovul
of teat 1819, eel mai sus pomenitului reposat Domns
1828 Mart 6,
V el. Log.
(L. S.)
(Academia Rom, Docum, M. B. Vol. M.
Inainte de inceperea resboYuluY din 1828 atat
Ru§il cat i Turch ad chutat s'," strhmute teatrul
resbeluluI de pe teritoriile lox, pentru ca aduce pa-
gube enorme, plus ruqinea. Ast-fel Turch inaint6ed.
peste Dunare §i yin spre Bucure0Y pentru a'l oCupa
Turchlara§T tree in Principate, unde ghsead gata de
tote §i fara platg. Avant-gardele ruseqti inaintase
aprope de Bucure§tY, dar Turch eras §i maT aprOpe,
i orY-ce se va dice, RomaniT se ingrozead de Turd,
pe cand de Ru§Y nu se temead nici se indosead. Ruqh
,erad cre§tinT, TurchpaganY, ace§tia h ucideati, Ru§h
numai ii praclati pe unde trecead, era o deosebire, ba
Inca mare. Ast-fel stand lucrurile, Comandantul
avant-garda scrie Mitropolitulth sa sfatueasca pe
BucureqtenY de a nu fugi din or/4, ci a sa inarma
§i apara numaT o cli, cad a dotta di el soseqte cu
10,000 de soldatT §i va alunga pe Turd. Lucrul
se termina prin aceea, eh Turch slut alungaV de
Ruqi qi Bucureqth eliberati.
Pr ea sfintite !
CXI) IntdOmea Sa autocratorul tuturor Rusiilor, a bine-
voit de la Inaltimea tronulul sea se observe starea nenoro-
cit6 In care ar putea al cazti Capitala VostrA, data nu se
va ajunge curand cu ajutor de calla armatele ruse§ti, dad
ne vom nevoi sh cuprindem Valahia, qi dar in acest scop
datorind dupe Inalta poruna de la marele lager, alerg cu
grabtt cAtra Bucureqti, qi me voitt gAsi fericit Ca sa pot
www.dacoromanica.ro

504 DOCUMENT'S !NEDITE PRIV. LA
indeplini acestA vointA bine fAcAt6re a respectatului mell
Monarh, qi se contribui in acelali timp la lini§tea locui-
torilor, unei Capita le aqa de populate. Dar sa nu pArasascii,
casele lor, ca poimane impreuna cu 10,000 soldati brava
voiA fi inaintea portilor. Indemnati pe compatriotil Voqtri,
Preasfintite Parinte, sa nu se infricoOze de cate-va leciml
de turci, carii ar indrAzni A jAfueascAaapitala. Inarmeze-se
tineril voltri ca sa apere pe parintit for de la o astfel de
nelegluire. Tot lagarul misca trupele de inainte (avant
garda), r6maneti numal o IP in speranta puterilor V6stre
li Capita la se va salva. Aduc inchinAelunele male boerului
Arhon VacArescu ca vechill al met cunoscut qi afierosit
la aula VOstra, am on6re a fi cu eel mai mare respect al
Preosf. V6stre eel mai supus tfi ascultAtor serv,
(Grece§te).
Baron Gaismar Gheneral Mayor,
Comandantul avan- gardel lagarului.
La 29 April la amiazg. 1828. De la pinta MdrgineniT pe dram
Original in Academia Rom. Docum. M. B. Vol. III).
Multamirea GeneraluluY Rus cats Mitropolitul,
plinh de sentiment religios, prin care atribue vic-
toria armatelor qi ferbinteT sale rugacYunT in favarea
armiilor creqtine. Tote bune, pe rus ca individsa-1
pull la rang, atata este de bun, numai sa to ulIT cam
imprejur, liar ca diplomat sa fugY dealurY qi lund,
spre a nu avea cu el bid in clin nicl in maneca,
dup6 proverb.
Preasfintite pi de Dumnedeit pazite sfinte Mitropolite
al Ungro-Vlahid.
CXII) Strut cu neexprimata evlavie mAna prea respec
tats mie a Preasf. V6stre, cii Area pi6sA, cea purtAtOre de
Dumne4e4 gi de misteril 01761. it
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. SI BISERILtiCA A RUMANILOR 505
Exists, Preasfintite Ili prea respectate Arhipastor, in
inima mea un sentiment dAtator de recunostinO, pentru
doritA epistola VostrA de la 19 ale trecutei, tndatt ce
am tradus'o, care a produs bucurie si in special Preasf.
Vostre, si in genere tuturor, bucuria invingerel s6versitit
contra vrajmasului in cjitia de 14 a Inaltaret CinstiteY Crud,
la satul Bililelti ; pe de altA parte si pentru rugAeiunele
sfintite si de Dumne4eii ascultate ce ati adus cu imbelsu-
gare asupra armatei biruitore si a mea.
In adeviSr, Preasfintite si prea respectate Arhip6stor,
este, pentru mine si pentru armata cresfina de sub eon-
dueerea mea, lucru datAtor de nespusa veselie, pentru ca
s& devin meritos de bine-euventArile unui ast-fel de Ant
lerarh, indeplinind datoriile care ne alipesc din tot sufletul
la sfanta si preasanta curatA Credinta, devotiune din inim&
catrA prea dreptul si prea umanul Monarh, si datorie, la
care aduc zelul si jertfa la poporul Dacic, care tote aces-
tea constituese atAt de sant si ne'ndoTos idealul si veselia,
ma car de s'ar adaugi cuvent sA vArsAm si cea mal de pe
urma picAturA de gauge.
Primeste dar, Preasfintite si prea respectate Arhipastor
contributia de recunostint& pe carell aduce t6tA armata
Ili in special eh, pentru o dispositie asa de patriotic&
si lubitore de Christos. Bine-void a trimite si de acum
inainte mie si armatel tote sfintele V6stre rugAcTuni, in-
tarit6re in resbaiul singeros, si purtAt6re de victorit contra
vrAjmasului.
i acestea eu cel mai profund respect spre dovada sfintel
recunostinp. Tar anii A ye fie de sus ca a lul Matusalem
si de netulburata fericire.
Al Preasf. V6stre in Christos prea supus
si ascultator serv,
Teodor.
'Ex Tor) TcEpi Tb T4opo'iv. BXxx. (?)
o-TinrorriSou.
La 29 Septemvrie 1828.
(Originalul Grece§te Acad. Born. Docum. M. B. Vol. III).
www.dacoromanica.ro

606 DOCUMENTS ltsIEDITE PRIV. IA
Documentul urmAtor ne spune, crt Graful Pa lin
a fost inlocuit cu Generalul Leitenant Jaltuchin in
functiunea de presedinte al Divanurilor Moldovef
*i. Yalahia. Ceea ce avem a observa in acest docu-
ment este declaratia ucazuluI ca PrinciDatele se
numesc Cnejii i ca pre§edintele sh saute a uni fo-
losul .0460 rusegt cu folosurile locuitorilor Cnej iilor.
Ucaz dat D. Gheneral Leitenant Jaltuhin la 21
Ghenar 1829.
CX III) Lund aminte la jaluba Sfatnieului de tainA
Graf Palm, l'am slobozit din indatorirea de plin inputer-
nicitului presedent a Divanurilor Cnej:ilor Moldovei li Va-
lahiel §i vedend cu statornicie cea eu deosebita vrednicie
osirdie a v6stra, ed puid asupra vostra numirea deplin
tnputernicitulul president a Divanurilor acelor Cnejii §i
impreuna cu acesta 0 poruncesc, ca intim ocarmuirea for
sa to indemanezi cu sfatuirile D-sale procatohului vostru,
care v6 va impgrta§i de acelea, impreuna, ci de §tiin0 ce
au adunat in vremea ce cArmuia Cnejiile, precum pentru
lucrArile pricinilor, asemenea §i pentru fetele ce sint ames-
tecate in acelea. Ineredintand voile atht de mare indato-
rire, eu nadajduesc, a ajungend la postul acelora, vets
uni folosul obqteqtelor n6stre cu folosurile locuitorilor One -
jiel Moldovei li Valahiei, care se af15, supt al Nostru acope-
renaent, qi din insurfl acesta yeti eft§tiga din nob. dreptate
deosebita,, a mea atra vol buna-vointA.
Jar carmuirea incredintatei vo'ul Gubernil a Chiovulul
avet1 a o ineredinta, in vremea lipsirei v6stre Gubernato-
rului politicesc.
(Originalul in Acad. Rom. Vol. III).
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. g BISERICtSCA A ROMANILOR 507
Generalul Kiselef face cunoscut Mitropolitulul
Grigorie la 1833, in 22 August, care era pe atuncY
kiecidtor la CaldhruqauT, eh prin buna-voinch a Im-
peratuluT este chiemat Tara§T la Scaunul sell spre
a'qT phstori turma spirituala. Mal spune eh I-a re-
servat ac4sth bucurie pentru pia onomastics a in-
coronard Tarulul. In fine declara eh' va lua in con-
siderare cererile Mitropolitulul in ceea ce privesc
interesele adev6rate ale Bisericel.
TalmAcire dupe copia oficiulul Domnulul Presedent de
la 22 August 1833, sub No. 1890.
Catrd Preasfintia Sa P'rintele Mitropolit Grigorie.
CXIV) Treand pe la Buzeti am chemat bAgarea de
goad. a Preaosfintiei Vostre asupra luerarilor Organicescului
Regulament, care primindu-se de catra Ob§teqtele Adundri
ale terei §i dobandind tog, unirea (aprobarea) a imperateltel
Curti, s'aitl fAcut lege temeinied, care de acum inainte ot-
cArmueste Printipatul. Forte m'am bucurat primind acum
prin comunicatia Vostrd, de la 15 a acestel luta ineredin-
tarea induplecarei V6stre asupra acestor aqegem'enturi, cd,
numal ele p6te de acum inainte a face fericirea a acestel
ter l; cu neingadueald, alteptam sa se primesed acestd in-
credintare, din potta mare ce aveam de a Ve aduce cu un
ceas mai inainte la turma Vostrd. Dar cu cat ati zabovit
spre a lumina cugetul Vostru, cu atata mai adeverata se
vedes- induplecarea V6strA li ca o chizqqie (a) adeveratelor
V6stre silinti a le pdzi intru t6t1 a for curatenie, fiii a lucra
impreuna spre desvoltarea lor. Me silesc in toemal dupe
cugetarile imperAteqtei Curti a Ve chiema lard§1 la Arhipds-
toriceseul Vostru Scaun. Cu mai mare bucurie o fac astacli
ac6sta gasind de cuviinclos/ vreme citilla incoronatiel im-
perateqtel Sale Marini, de a Ve aqe;la iardqi kii a Ire aduce
la lubita V6strii turma. Dumnealui Logofetul Stirbei mi-aft
www.dacoromanica.ro

508 DOCUMEN1TE INED1TE PRIV. LA
incuno4tiinOt bAgArile de slim A ce Preaosfintia VostrA
insarcinat a mi le pune sub vedere, pentru nilte lueruri ce
privesc asupra pricinelor biserice§tY. Me silesc a Ire incre-
dinta, ca se vor lua in sema §i ca prin ajutorul cunoltin-
elor V6stre li se vor aduce indreptArile ce li se vor cu-
n6qte vrednice, in toemai dupe adeveratele interesuri ale
Bisericei. Primegte incredintarea eel deosebite Ipolipse ce
am asupra Preaosfintiei V6stre.
(Ta Imacitg, in tocmai dupe copie).
(Iscalit) Kiselef.
Pentru conformitate, directorul cancelarieI,
I. Vladoianu.
(Idem Acad. Rom. Docum. M. B. Vol. III).
Logofdtul bisericesc de atuncT tirbeT incuno§ti-
inteaza pe Mitropolitul Grigorie, ea a presentat
ExelentieT sale presedinteluT Divanurilor Obqte§tei
AdunarT a Principatelor cererile sale qi ca a i pri-
mit pe care i le comunicA.
Preaosfintia Sale PdrinteluI Mitropolit al Ungro-Vlahiet.
Logoflia trebilor biserice§ti, 1833 Sept. 1. No. 1973.
CXV) BAgArile de slime, pe care la venirea spre 11101-
nirea Preaosfintiei V6stre la CAldarucanT at! bine voit a me
insareina ca sA le supul la auciirea Dorm:1111M deplin im-
puternicit, am grabit a i le da in cuno§tintA prin raportul
meil de la 16 August; acum dar primind deslegare de la
malt Exelentia Sa prin oficiul de la 23 August, No. 120,
nu lipsesc a-1 face cunoscut Preaosfintiei V6stre, alaturand
talmaeire in tocmai dupe eel original, care va sluji nadaj-
dues° drept incredinOre catrA Preaosfintia Vostra, de
deslegArile,
si
www.dacoromanica.ro

SVORiA NAT. POL. SI ftISR.R1Ci9Ci A ROMAN1LOR 500
osArdia cu care am indeplinit $i m6 void sill in tot-deuna
a indeplini cele mie incredintate Insfirciarl.
Mare Logof6t al bisericilor,
1,Stirbet.
(Idem, Acad. Rom. Vol. III).
Lipindu-ne cererile orT pretentiile Mitropolitului
chtra Kiselef, le cunostem acum din respunsul set,
unde sint enumerate. Din respuns sh constath, ca
Kiselef T-a admis t6te punctele cerute de_Mitropolit,
numal la punctul al 4-lea se pronunth: ca Statul
trebue sa aibh controlul sett asupra numerulut celor
ce at a se hirotoni, spre a nu se face preoti si dia-
coni mai multi de cat cere stricta trebuinth, si ca,
(lice, acesta masura n'are intru nimica ofesentor
ceva la afacerile spirituale, pentru ca Bisericei i
s'a lasat dreptul dup6 can6ne neatins, a se pronunta
asupra vredniciei candidatului de hirotonie si unde,
partea civila nu se amesteca de loc.
Copie de pe Oficiul Inalt Exelenget Sale de la August
23, 1833, catra Vornicul Barbu ),S'tirbet.
CXVI) Lund in intaegere prin raportul de la 16 ale
urmAt6rei, de urmarea Dumnea-vostrA cu intalnirea la CAl.
darusaul cu Preaosfintia Sa Mitropolitul Grigorie, v6d cu
placere, di, sentimenturile Arhieriel Sale ce le-arAtat, in-
fiintat in scrisorea PreaosfinOel Sale de la 15 August, sunt
potrivite cu duhul aseclemintelor ce sunt pentru viitorime,
o netAgaduita chezAsie de fericirea Patriel sale. Nefiind la
indoialit de a for fiincA, nici de a Preaosfintiei Sale coo-
peracie, a ajutora cu punerile la tale ale st6panirel, grAbesc
www.dacoromanica.ro

510 DOCUMENTE INEDITE PRTA. LA
a respunde la bagarile de sepal ce insArcinat a -mi
supune anume :
1) Pentru contribuirea Mitropolielor Ili a Episcopielor
in folosul caselor facet6re de bine, si de obqtesc folos.
2) Pentru chipul cu care BA se arendueascA mosiele
mAnAstire0.
3) Pentru hirotoniele preotilor §i ale diaconilor.
4) Pentru 6men1 de poslulanie ce taunt 1ndatorat1 locui-
toril a da proprietarulul, ate parale la with..
Mijlocul ce se propune de Preaosfintia Sa, Ili care pri-
veste la cea dintAia bagare de semA, adicA, ca Mitropolia
Episcopiele sl fie aparate de ori-ce dare in folosul caselor
facetord de bine csi sA se insArcineze fieqte-care in parte
cu tinerea a cAte un Seminar, acest mijloc mi se pare
drept §i potrivit cu temeurile ce s'at primit pentru in-
tocmirea Seminarielor; de aceea qi articulul Seminarielor se
va Iterge din bugetul Statulul. Cea de a data bAgare de
s6mA, a Mitropolitulur de a arendui moqiele manastirelt1 in
fiinta unui coleghion, alcAtuit de un oranduit al Mitropo-
liet de patru trimicI at sfintelor locuri decl imputer-
nickdin partea stepAnirei, mi se pare cu totul de cuviinta,
fiind mijloc prin care sA, se p6tA indestula felurimea lute-
resurilor ce se ating de acestA insemnat6re ramurA. Primim
cu des6ver§ire pArerea PreaosfintieI Sale Mitropolitulul Gri-
gorie pentru dreptatea ce singurt partea duhovniceascA
are asupra hirotonielor de preoti §i diaconi, pentru cat
privelte la destoinicirea celor ce vor a se irupArtAsi cu
darul preocieT. Dar impArtasirea ce se da inteacesta pArtel
politicest1 prin Regulamentul Organic, mi rginindu-se infra
cercetarea adeveratelor trebuinte ce se pot infiinta pe alo-
curea, spre a dovedi numerul preotilor i al diaconilor de
care va fi lipsg, eft intru acel numer sg, se urmeze $i hi.
rotoniele potrivit cu trebuintele. Acesta mArginitA irnpartA-
§ire, die, nu p6te a se atinge nici inteun chip de drepturile
parcel duhovnice0, care eingurA, judeca destoinicia obraze-
s'aA
$i
ei
ei
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. POL. SI BISERICtSCA A ROMANILOR 511
for carora li se cuvine hirotonil. La cea din utmA observatie
a Preaosfintiel Sale Mitropolitului Grigorie r6spund, c5,
indatorirea locuitorilor a da 4 6men1 de poslupnie la
suta proprietarulul mo§iel, uncle se afla alelati cu locuinta,
sail legIuit ca BA se precurme abuzurile poslulanielor, ce
ajunsera nesuferite de la o vreme inc6ce. Cu t6te acestea
necunoscend cum sA urmeazA in Ora asupra acestel in-
tocmiri co s'a primit cu soglasuirea Ob§te§telor Adunarl,
li fiindca p6te sA se fi introdus la punerea et in lucrare
vre-un catahrisis, indatoresc pe Dumneata a supune mega
prieina in cercetarea SfatuluI Administrativ, ca sA se chib-
zuIasca mijloml cu care s'ar indrepta neorAnduelele co ar
putea sa se introduce: sad hotA,rat num6rul 4ilelor cAte fiel-
care din sAten1 s'ar cuveni a face pe an in socoteala acestel
posluganii, sail pretuind aceste title in haul. Sfatul Admi-
nistrativ alcatuind protect pe aceste temelurl II va infatola
la viit6rea obieinuitg, Ob§t6sefi Adunare.
Deplin imputernicit. Presedent al Divanurilor
Adghiotant general : Kiselef.
(Idem Acad. Rom. Docum. M. B. Vol. III).
La 1834 in 18 Septemvrie, se depune proectul
asupra Seminarelor, prin Logofetul trebilor biseri-
cestT, discutiel Obstestd AdunArY. De aceea la 1835
WA' si incep Seminariile. Nu este vorba, cam pe
hartie pe la unele Eparhii de aid, cum si in Mol-
dova la Husi si Roman de abea pe la 1856 s'ati
inceput. i tine credeV ca, ail fost de vine ? Ghi-
ciT cetitorilor.
www.dacoromanica.ro

t12 boc. INBD. PAM LA 1ST. NAT. POL. Si BIS. A ROMANILOn
Obidnuitei Ob,stefli Adunetri.
CXVII) Proiectul asupra Seminarieior, protopopilor si
preocilor ce s'all alegtuit de clitrA comisia bisericdsea, se
va Infatosa Obstestel Adunarl, de tetra Logof6tul trebilor
bisericesti, care este Insareinat a le citi si a sprijini cer-
cetarea ce se va face intru acesta.
Ia§T, 18 Septemvrie 1834.
(Ise Alit) Kiselef.
(Mama lul Neofet).
(Acad. Rom, Docum, M. B. Vol, III).
(Va urma).
C. Erbiceanu.
--..-0.41&-D-w.----
www.dacoromanica.ro

UN MANUSCRIPT AUTOGRAF
AL LUI
CHESAR1E DAP ONTE.
(1)aV4I, rUVaLXCilY, TOUTiCTL, Tro),-xa cbpateoTITov, TCE-
plEXO)V TcoA xxi 8tapOpou; icr-copiag yuva.txEia; xx),C3v xoti,
xaxalv yuvocte.Po, xptaTLOCVGJV TE XOGI HyriSpi. flpoairt 6i" x,..41,
Mice.); ;tat 51.xvo,J4 xcti ;t6cpopm.
Hopi KO)V077-VTiVOU AMTOVTE, TOU 1-LETOVOlLICiei'VTO; KACCTIpiOU,
dcitO ;ta.coopcov 6t.pi Ewv cunex.Oivta., irxYTx attxo.)piTIO,iv-ra xat
TCOLTIOEVT(X Ely OC, 4V 0E015 xxl Ei4 EUpp0a61/110 X0d, eqE.A.EVY.V TWV
dcvaitvwcrx.6v.twv.
Ilpo6lcovri01.vta HavereVECCVitCp XOC1 EUXAEECrTaTy XOGi
Et200TOCT(il Apxont, MeriXcp MirD,cp KUpiy ATIV.TIT0y,.15 1),Xf.a.
77
Fanarul Femeilor, adica carte prea mult frum6sa, cu-
prinpnd multe si deosebite istorii femeeqti, a femeilor bune
si rele, creqtine si pAgAne. Inca si dialoguri si cuvinte gi
imne qi alte diferite.
De Constantin Daponte, care s'a numit apol Chesarie,
adunate din diferite carti, t6te in poesie si compuse spre
gloria lui Dumneled spre veselia si folosul cetitorilor.
Afierosite (dedicate) prea nobilului gi prea vestitulul 1i
prea glorificatulul Boer, Mare Ban, Domnulul Dimitrache
Ghica".
Acesta-I fronstispiciul manuscriptului.
Continutul carter. Imediat dupe frontespiciul manuscrip-
Bwarica OrtodoxA Romani, 3,
CIPOY
(Mx
SE TC.f..)
§i
www.dacoromanica.ro

514 MANUSCRIPT AUTOGRAV A Ulf
tulul urmeazt, scara materialulul de poesii, pe care le cu-
prinde. In ea se insir6, enumtrarea poesiilor, indicandu-se
fila ; prin urmare Daponte a prescris manuscriptul acesta
pentru imprimat. Acesta o qic, find. ca invetatul orienta-
list, D. Emile Legrand, in volumul al III-lea, Axxtxxi
'Em.Epi3e4ou Chronique de la guerre de quatre ans
(1736-1739) la pagina 81 a Introducerel, in care enu-
mei% scrierile lui Daponte, se exprim6, asa : Ce manuscrit,
qui appartient a Mr. le Prince George Maurocordato, est,
comme on le volt, la copie de l'original Autographe, qui
existe au Monastere de Xeropotarnos". De aice results clar,
ca la Monastirea Xeropotam din Sf. Munte al Athonului
este Inca un manuscript Fanarul Femeilor tot autograf.
Et. singur am veclut cu ochil mei acel manuscript in vara
anului 1890, and am visitat acea Monastire. R6rnAne se
rtspundem, cum pot exista clout autografe ? Deslegarea
intrebarei este f6rte us6rA. Daponte fiind calugar si ret as
in Sf. Munte se ocupa Ii si n6pte cu scrierea si tran
scrierea operilor sale. Ca proba aduc existenta a dout
manuscripte autografe de ale saleKa-ra no; taToptxar; gLa-
Aoyoc,.... Catalog istoric vrednic de insemnat. si publicat
de eruditul C. Satha in scrierea sa, Bibliotheca graeca
medii aevi, tom. III in Venetia, la 1872, si despre care
tot Mr. Emile Legrand in opera eitatt,, la pagina 56 slice,
ca a Post publicat dupe manuscriptul original autograf,
conservat la sc6la greact, de la Panaghia, In Perad'a-
pres le manuscrit autographe de Dapontes, conserve a
l'Ecole greque de la Panagia a Pera ;apoi qi ell posed un
autograf al Catalogului lui Daponte, mai complect de cat
acel publicat de D-nul C. Satha si mai cu ingrijire prescris
de autor si pe care l'am publicat in opera mea : Cronicarit
Greet, de la pagina 87-227. Tot asemenea ni se presinta
casul si cu acest manuscript, din care exist done originale
autografe. EA am veclut mai multe autografe de ale lui
Daponte si declar, ca nu me insel In apreciarea, mea asu-
pra ickei serisorei lui 0, Daponte,
www.dacoromanica.ro

CHESARIF DAPONTE 515
Dl. Emile Legrand, in volumul I-id al Efimeridelor Da-
cice da la inceput li un facsimil de scrierea lui Daponte,
pe care comparandu-1 atat cu scrierea din Catalogul _Mork,
cat li din Fanarul Femeilor am veclut, a asemanarea este
perfecta. Mal notez, a, Daponte avea o scrisore cu tra-
surf forte caracieristice qi prea ulor lisibila. Constatat fiind
acum, ea manuscriptul mein este autograf, mal adaug, ca.
intre manuscriptul met, qi acel descris de Mr. Emile Le-
grand i:,i care se aflA, la Monastirea Xeropotam, exists o
deosebire mare la frontespiciul cartel. Manuscriptul de la
Xeropotam porta titlul urmator : KWVaTIVT[vOU AOCTC6TE, 'too
p.Erovotkaaeivro4 KaAcrapiou, (1)ccvecpc Puvoctx.Cov, Toirciatt 6:P/iov
cpcxvEpCiivov dcpxociwv 1uvacx(7.5v ienzoiv TE mci, xpccr-ccocvwv, ia--
Toptocc .5.ocuv.ccaioc4. Adica : A lui Constantin Daponte, ce s'a
numit apol Chesarie, Fanarul Femeilor, adica carte arg,tand
istoril minunate despre vechile femel pagan §i creltine".
Acest titlu in manuscriptul med exists la inceputul isto-
riel Exi(3i1 icrropicc ispW-rriEcuba, istoria intetia, elkruIa-1 pre-
cede o introducere in prosa, lar de la fila 5 incepe in poesie
Ecuba. In manuscriptul met titlul, cum am velut, este
mai complect §i cuprinde li dedicaia catrg, un boer din
ara, Dimitre Ghiea. F6rte probabil, cg, Daponte compu-
nend li terminand acesta carte, s'a gAndit in urm a o
afierosi acestut boer, pe care-I cunoqtea qi 1-a present t'o,
dad ocasional a venit Iarasi din Sf. Munte prin Ungro.
Vlahia, lucru ce-lacea, dupe calugaria sa. Apo mai tim,
cli, Daponte fiind crescut li invetat Rn Ungro-Vlahia in
Academia din Bucurertiti, avea multe relaOl §i cuno§tincl
intre boeril ambelor Principate, unde s'a qi insurat, mal
§tim Inca, cg, a fost iti ca secretar sub Constantin Mavro..
cordat in Moldova st'apoI in Valahia 1). Manuscriptul meu
este f6rte bine scris, titlul este numal in negru, dar indata
1) VeP viap. sa §i peripetille sale In Opera mea : Cronicarit
Gea, in Introducere, pagina 60-69, Idem,.Emile Legrand, Ephi-
mericles Daces, Vol. III.
www.dacoromanica.ro

MANUSCRIPT AUTOGRAF A LUt
de la scare se incep tote titlurile In roe, ba Inca la unele
poesil literile capitale ale randurilor sunt In roe, cum
i Insemnarile autorilor ce att consultat. Cartea coi:4ine
153 de poesil, de mariml deosebite ei care sunt descrise
In 14,020 de versurl. Mal observ, ca masura silabelor la
poesil nu este aceeael, ci variazi, ei ca tote se rimeaza dup6
modul poesiei moderne. Limba din poesiele 1111 Daponte
este acea vorbitore, dar curate, aleasa chiar ei frum6say
ei de multe on intrebuintaza, cuvinte din ritualul bisericesc
la poesiile sfintilor ei ale Nascet6rel de Dumne4eit, cu care
era f6rte familiarizat, ca calugar carturar. Intre sujetele
de poesil a ales pe femeile Greceetl, Romane, apol pe cele
din Asia ei Africa bune rile ; pe cele mat virtn6se ei
mat eroine le da ca exemplu Lmeilor timpulul sett, Indem-
nandu-le a le imita. Probabil ca face alusil la femeile Ro-
mane, pentru ea cartea este dedicate unul boer Roman.
Trebue sa etim, ca Daponte descrie i critics f6rte aspru
purtarea femeilor rornane din patura socials mat inalta ;,
le presinta ca f6rte destrabalate in moravurl. Cel ce voeete
Wel dea sera de starea sociala, morals a femeilor n6stre
din seculul trecut, ii in special de gradul moralita0I fe-
meet din societatea malts, n'are de eat ert citeasa., aerie-
rea sa : Gradina Gratiilor (Kijno4 xaphcov), publicata de
Mr. Emile Legrand in opera sa, Bibliotheque Grecque
Vulgaire, volumul al III-lea, el se va lumina pe deplin
asupra acestel cestiuni. Daponte avea necaz pe femeile
romane culte, pentru ea el insurandu.se la Iael cu o Ro-
meica, a dus in efis6torie o via0 cam nu dupre cum e'cp
imaginasa in mintea sa ca poet. De aceea e to nevoit a
se desparti ei in until se hotari a se ei calugari. Observ,
ea de cate orl descrie vre-o femee desfranata, ca pe Cleo-
patra, Semiramida, femeele Scyte, pe femeele publice, se
aprinde de manie ei le blestema cumplit, zugravindu-le en
epitetele cele mat negre. Acestora tot-dduna le opune ma-
tronele Romane, eroinele Grece ei Romane In fine pe
femeile sfinte din martirologiile creetine. Cartea in genere
Eli
51g
si
qi
1i
www.dacoromanica.ro

CHESARIE DAPONTE 517
are un stop moral, prin care Daponte voe§te sa dovedescii,
ea femeea neonesta qi corupta merits tot dispretul societatel,
nu este bunk nicl ca sotie, nici ca mama , Tar cea virtu6se. in-
trunind aceste calitatl trebue respectata qi laudata. Acesta
scriere a lul Daponte este un tesaur nesecat de exempla
bune Ili rele, culese din diferiti istorici vechl li noul, profanl
li bisericecuT, §i care probeaza, ce, autorul era f6rte cetit
qi avea un °chill stravegetor, t;li un talent special de a ex-
pune in poesie sujetele ce le trata. Cetind cine-va scriert
de ale sale in prow, observa indatit ca avea Daponte o
imaginatiune abondenta §i o inclinare spre poesie, pentru
ca intimpina hi un sujet alipite multe li forte potrivito
epitete, vede acelaff lucru exprimat cu mai multe sin°.
nime li in fine intimpina in proza poesie rimatit
La finele scrierel, fila 330, citesc urmatorea declaratie :
Et 't aiov 6po4, iv Try evric xai Clailocri 1101' Tot) x)scopoTro-
Tki.ou iTOpi i3ic xetpl. In Sfantul Munte, In sfanta li
imperateasca MAnistire a Xeropotamulut s'a scris cu pro-
pria mans ". N'are nici data, niet iscalitura sa pe manus-
cript, de cat declararea de la inceput, pe frontespiciul
cartel. Dupe acesta declarare urmeaza un catalog al tu-
turor poesiilor, aratand cate stihuri are fie-care poesie. Dupe
Catalog un avis or! infAiintare Wilt prescriitoriT manus.
criptelor sale. Atat tntroducerea carte!, prin care face en-
gonil lstorief in genere, cat Ili acesta in§tiintare, fiind in.
semnate pentru orl-ce om literat, traduandu-le le public
la finele analisel manuscriptulul sub literile A qi B. In fine,
dupe ce terminft cartea incepe cu o moue numerotare des-
crie pe larg ci in versur! panigiricul Sfantului Grigorie
al Neocesariel, facetorul de minun!, expus in 18 foi §i
cupringend 738 de stihuri. Acest panigiric a fost decopiat
in urma §i imprimat in cartea sa : flotTipixOv -roi.) iv iyicx
itatpeS iluoliv Ilmopiou tot) 8taXOyou, adica : Patericul celul
intru sfinti pttrintelui nostru Grigorie Dialogul, pag. 446
473, tiparita in Venetia is 1780. Qu ac6sta lucrare FIQ
termina manuscriptul.
www.dacoromanica.ro

51.8 MANUSCRIPT AUTCGRAF A LUI
......
Mal insemn, spre stiinta cetitorilor, ca inanele c.Atra NAB-
cet6rea de Dumneclet din Manuscript, In flumer de sapte,
le-aa transcris Daponte din acesta opera a sa Fanarul
Femeilor si le -ate imprimat in Patericul sea, afar de al
patrulea, undo a pus un alt iron, un dialog intro el ca
civil Constantin, si intro el ca calugAr Chesarie. De ase-
menea si tratatul sea in 1632 de versurl intitulat : A6f04
il Euxii 0C-rOpEUTLX1) IteXi ETToptach xci.i aeoXoymr)Tratat sail
rugAefune expiatorie, istoriet, si theologica. Acosta insamnit
ca dand la imprimat Patericul sea, care s'a tipArit cu t6tA
cheltueala Episcopului de Rimnic Chesarie, a transcris din
acest manuscript, care era compus mai inaiate, aceste
inane. Asa se explicit lucrul 1).
Forma. Manuscriptul este in octavo, scris f6rte corect
si pe hartie alba de pAnza si legat in piele. N'are nice o
nota pe el. afara de subsemnatura reposatului Serurie, care
de sigur l'a luat din familia Ghiculestilor, pentru crt acolo
a trebuit sa existe, cad acelei familii i-a lost dedicat de
cAtra autor.
Acum dab. publicitatel atat introducerea sub liter, A cat
Ili Instiintarea Itil eatra copiatori sub litera B, cum am
promis.
A.
A luT Constantin Daponte, ce s'a numit Cesarie,
Fanarul Femeilor, adica Carte ce expune istoriY
minunate despre femeile vechi pagane §i creqtine.
INTRODUCERE.
Nu exist& lucru mai vechiit de cat Istoria iubitilor, do-
vadA este si istoria serisa, a Facerei, forte veche, a cerului si
a pamentului. Nu este fratilor, alt-ceva mai nece5ar de cat
1) ComparX Manuscriptul paginele 280-326 §i Patericul pa-
ginele 53, 122, 332, 334, 336, 338 9i 339. Idem pag. 478-513.
www.dacoromanica.ro

CHESARIE DAPONTE 519
Istoria, si dovada este Istoria Evangelica a incorporarel
eel prea necesare a unuia naseut flit. a lui Dumnedet.
Nimic nu este ascultatorilor mai dulce de cat Istoria, si
dovada este Istoria cea prea placuta a Protoparintilor,
Profetilor, Apostolilor, Martirilor, ferarhilor, Ascetilor de
tot felul. Nimic nu este mat invetatore de cat Istoria,
dovada Istoria cea variata si plina de invetaturl a Asirie-
nilor, Egiptenilor, Persilor, Elenilor, Romani lor si altor
imp6rAtil si localitati. Nimic nu este mg mal positiv de
de cat Istoria, dovada stabilitatea el si nemurirea, pe and
lumea este murit6re si V-ati sfarsit tote cele dise, inip6-
rAtii si lueruri sfinte ; lar Istoria pans asta-cli trAeqte §i
va tai in veac. Nimic nu este mal de cinste de cat Istoria,
pentru ea totil sfintii, si inap6ra01 si domnil si guvernatoril,
si eroil, si filosofil, si noetil si ori ce fel de om ce se ra-
porta in Istoria, este dator A o respecteze, ca unul ce se
istoriseste si se cinsteste prin ea. Nimic mal glorios de
cat Istoria, pentru el ea tot-deuna pe top eel ce o cul-
tiva, adica, pe Istorici, il glorifica ; dovada, dintre al nostri
marele Moisi, dumnedeestil Evangelist!, glorificati fOrte
mult de Istorie ; %ra dintre eel profani forte multi. Nimic
nu este mai de folds comun si ma! de lubit de cat Isto-
ria, pentru el, si dintre a! nostri, si dintre barbarl si din-
tre Greci, si dintre eel veebi si dintre eel nom, multi, ca
perul din capul met, miscati de dorul Istoriel at stria si
lilnic scriti. Nimic nu este mai int6lept de cat Istoria, adau-
gand si exemplele devine mai puternica spre edificarea si
indreptarea vietei. Natan mergend ca sa mustre pe David
pentru pecat si sa-1 corecteze, 1-a vorbit in pilda, si atata
a atins pilda inima lui David si l'a plecat spre mustrare,
in cat curand s'a pocait Cu totul lic6nd : Milueste-me,
Dumneleule, dupe mare mila ta" si cu lacrimi striga :
astfel a fost ertat si a devenit tine este; in tot pamentul
a exit vestea lui, si pana la marginea pamentului cuvin-
tele 1111, in eat nit! doI Platoni, nisi patru Demosteni nu
l'ar fi convertit ca parabola. Pentru aceea Natan a In.
$1.
www.dacoromanica.ro

620 MANTS^R"PT AUTOGRAF A LTA
trebuintat numal sujet istoric a esclus pe cel prophetic,
pentru c6, ca profet sa alba putere, Tara ca istoric a reuffit
ceea ce nu credea, s'a adeverit ; cad Mat exeusplul cat
Istoria art in ele ceva (nu Ohl ce), cu care mi§cii, in-
deamna spre umilinta, ataca qi indrepta, loveqte invese-
lelte, qi inm6ie i inima cea mat tare barbarA. Petru,
Magistru qi representantul luI Tiberiu Piul, imperat al Ro-
manilor, istorisind catra Hagan, adica conductorul Hunilor
sail al Ungurilor, care se ingAmfa mult gi se mandrea
pentru victoriele lul, expuind dic, Istoria aceluI vechia
renumit impArat al Egiptului Sesostris, (care ledea tntr'o
trasura, totd de aur, §i °mat& cu pietre scumpe, pe care
o trageati in loc de cal regil, pe care el ii scldvise, pe
unul din el vedendu-1 adesea ea prive§te la r6tele trAsu-
rel, Sesostris l'a Intrebat calm, qi el a r6spuns Privesc
miqcdrile rotilor, cum se baton r6tele continuil qi me mi-
nunez". Sesostris atunci a inteles n'a injugat mal mult
pe regi la trasura), die, a imblandit Cu acea istorie in-
teleptul representant mandria Scytulul ingamfarea sa.
De asemenea qi multi alai dreptl inteleptl art facut'o, pe
care lipsindu-ml timpul nu-I mal espun in qir. Vorbind in
istorii li'n parabole a folosit, de aceea a confirmat'o acesta
stepanul nostru Christos, vorbind in parabole adesea
on Judeilor, dup6 cum cu totii cun6§tem ; deci pentru
aceste prerogative saU mal cu sem& bunuri marl ale Isto-
riei, m'am facut qi eu rivnitOr acestul bun, qi m'am dedat
el din tinereta mea, qi am cautat sa mi-o fac mireasa
conasociata, qi cu ajutorul Jul Dumnedeii facut'o.
De aceea §i cele dou6 carp ale mole ce se numesc Oglinda
Femeilor §i alte ce se flumes° Carp ale Imp6ratilor §i Inca,
alto doue sati trel carp de ale mele, le-am resumplut de
istorii, lucru ce scoot, ca, unul sae. nicl unul n'at Mout
din scriitorl. De aceea §i acesta carte t6tA, de la inceput
pAna la sfArqit, cuprinde istorie, dup6 cum se va vedea §i
am compus'o ca cum ar fi una singura. Am adunat din
deosebite carp sfintite profane, i din diferite Istoria!
qi
§i
§i
§i
§i
§i
§i
'mi -am
1i
1i
si
si
Qi
si
www.dacoromanica.ro

CHESARIE DAPONTE1 521
si am compus'o in poesie, ca fiind mat placuta, si in acdsta
carte apringend ca inteun nnar lumina le-am povestit ;
pentru ce? Pentru conducerea edificarea si folosu] fra-
tilor cetitorl, si socot ea voiu fi folositor cu ajutorul lui
Christos Dumnedett. Amin.
Pentru ca ce Rege, data este avar (ceea ce n'ar trebui sa
fie) si iubitor de argint, cetind istoria Ecubei cu cele alui
Polimnistor, cea a imperatului Midiel nu se va folosi si
nu se va indrepta ? Cine dintre Guvernatori si boeri lubitori,
cetind istoriele Thimoclei si a lui Vitulin, al lui Rodan si a
lui Nichifor, ce au fost arhonzi, nu se cumintesc si nu se
indreptezA ? Ce Regina salt ce coconft, data este desiTanatA
(ceea ee nu s'ar cuveni), cetind istoriele reginel Messalina,
a reginel de Ferara, a Patriciei si a altor asemenea cocdne,
nu se cuminteste si nu se corecteaza si nu imiteazA pe cele
tntelepte, cetind istoriele celor prudente ? i ori-ce alt in-
divid cu purtare rea, sal bArbat sail femee, cetind acestea
nu se manuduce, nu-t pare I et, si schimbA pur-
tarea lui, afar numal de este tampit s'ah impietrit si mat
nesimtitor de cat pletrele, pentru ca acestea se racesc
si se incAldesc, sub impresiunea cAldurei si racelei. Din
acesta carte dar i avant se corecteza rapitoril se schimbA
desfrAnatil sA inteleptesc si furit se cumintesc si maga
se invata si cei pileatof# sa sfinlesc, tar cell prudenti sfi
Intaresc cei milostivt sa imultesc. Din ea veduvele sA
bucurA cele casetorite sit veselesc, fecidrele zimbesc cu
bucurie, cel< nepiosi BA cumintesc eel piosi se laudl. CAci
in ea sA onoreza fecioria, prudenta sA laudA, v6duvia sA
sprijineste, ceea ce este bun in scurt sg, giorificA, tar ceea
ce este refit sA desaproba. In ea cetitorul inte'lege judecata
lut Dumnedeil observa legile 6menilor, prin care cel no-
invetat devine inv4at, i plugarul istoric ; acdsta carte este
o rola pentru neinv6tati, o biblioteci pentru Invetati,
dascal tuturora, mans drdpta barbatilor si veselia femei-
lor. AcestA carte este un prang spiritual si comun ; servind
in lot de bucate multime de istorit audului celor presen0
si
si
si
nu-el
si
@i
si
ei
si
ei
et
www.dacoromanica.ro

522 MANUSCRIPT AUTOFRAF A LA
la cina, inveselindu-le inimile, intarindu-le mintea si yin-
decandu-le sufletele ; ospe in care stet la cina sfintii pe
care ti servesc ingeril sit tine-euvinteaza Christos, osp6t
pe care 11 cinstesc arhiereil, it mares° imp6ra4ii, il infru-
museteaza boeril, femeile frumos imbricate, impreuna cu
bogat si s6rac stall. deodata la ospq si so marese ; este dar
un ospet divin, iubitor de Dumneqett si de el dat, a carui
ospatator sunt al si eel mai mic servitor. Chemati la chat
si presenti sunteti voi eel piosi si iubitori de Christos.
Am compus si am adaus la sfai.sit si dialogue si un cu-
vent panegiric si imne, si pentru ce ? Pentru ea, BA arat
considerarea mea si lubirea cea imbellugata, catra voi si
sa, v6 gratulez si cu acestea, ea cu niste deosebite cuvinte
si prea placute, intr'un mod ore-care distills, ca prin niste
mancari si beuturi alese si placute; pentru ca sa infrumu-
setez si cu acestea, ca cu un ornament deosebit si frumos,
acest osp64 spiritual. Venitl deci, piosilor frail, veniti bar-
bati si femel, veniti si ospatatl din panea mea si beti din
vinul ce v6 servesc. Aruncati necumintia si vett trai, eau-
tap prudenta ca sa train si ca sa castigati inplepciunea
cu constiinta. Primitl dar, ye rog, eel in Christos frail,
primiti acesta none carte, si o adunare mare de 153 de is-
toril. Rngati-v6 lul Dumneleti pentru mine ca sa-ml fie
indurator in clitia judeeatel, de care sa ne temem lubitilor
ca una ce este infricosata si insusi angelilor ; s6, ne rege-
neram, lubitl fratil si Ed facem penitents chiar de astg4I,
cad nu stim ce va aduce clitia de mane Daca nu vom
face penitents si nu vom voi sa cunost m si cunoseend
sa avem penitenta perpetuit in minte, vom lua o ped4psa
si infricosata si vecinica, de care sa infricoqeaz1 ci demonic ;
si vom perde Imperatia eeresea pe care o doresc sfintii,
de atatea sute de ani, in urma atator necazurl, ostenell
si nevointf, nunlal ca sit °Nina ceea ce doresc. Dumneqell
prevede pentru nol, tot-d6una ceva mai bun, prin urmare
sa nu se realiseze acesta dorinta contra nostra. Acestea
Bunt de ajuns in acestit cestiune, si acum este timpul ca
www.dacoromanica.ro

CHESAR1E DAPONT1 523
sa aprindem Fanarul expunend Istorisirile (conducendu-ne
de lumina indurarei lui Dumne4et1 celui mutt misericordios).
B.
La finele manuseriptului sA citeste urmat6rea ln,stiintare
pentru eel ce prescrit scrierile lul Daponte. AcestA, In Olin-
tare are si insemnAtatea, ca in ea enumerA insufp el car -
ile a compus tradus, pe.nl cand a compus acesttl.
carte Fanarul Femeilor ; tot de aicea cuno§tem si seria
scrierilor sale in numer de cincl-spre-clece. lath acum
acesta lmtiintare:
Fiind ert milli alb intreprins adesea ca sl prescrie multe
carp vechi si not, si prescriindu-le corupt, pentru
c. erall ignorailti qi nu receteall, comparAnd copia cu pro-
totypul ca sä corecteze erorile, aca ea in loc de bine faceail
reu §i in loc de multumire primes° ocarl ; fiind-el unit
caraQi furl poesil straine qi le insusesc §i le supraseriti cu
numele for (vat de atAta indrasneall) infrumusetandu-se
netrebnicel cu ornamente straine ca uu corb (croncan),
dupre cum qi acesta, cu intristare'ml de inimit, pentru ne-
con§tiinciositatea lor, mi s'arintamplat sa o ved cu unele
din poesiele mele ; fiind-ca cartea mea numita Oplinda
Femeilor, care acum de curand, la 1766, s'a tiparit in
Lipsca, pre scriitorul sati corectorul el o a corupt inconsci-
entul o a stricat si vitiat, desbrAcand'o de avutul qi gratia
autorului si a prefacut'o cu totul, unele introducend, altele
scotend qi pe altele schimbandu-le, dupe cum T-a dictat
pAruta lul pricepere, ca un nenorocit. Apoi *end aastA
carte in mlinele lul, mat bine n'ar fi ealut, a suferit ca
cel cOut in Wham ; blastem nu indrasnese,
dupe porunel, o ve4 insi §i me arde la inirna, cad in loc
de cinste primese ru§ine, in loc de veselie intristare.
Pentru aceste cause aunt nevoit, fratilor, ca sd dati Rasta
incltiintare la sfAr§itul cartilor mele, care aunt peste 4ece.
Intli este Esplicarea S tel Liturgic, al doilea Engolipiu
si
si
si
si
si
ce
sa-I
si
www.dacoromanica.ro

524 MANUSC. AUTOGRAF A La CHESARIE DAPONTH
Spiritual, care cu buna-vointa a lui Dumnecleb. §i acdsta
s'a tipArit de curend, al treilea Rosa nevestejita, al patru-
lea, Teatrul Imp6ratesc, al cincilea Osp6tul Spiritual, al
§eselea Margaritarele color trel Ierarhi, al §eptelea Obioe-
Turile Bune, care gi acesta Bah tiparit, al optulea Flory In-
telectuale, al noulea GrAdina Gratielor, al clecelea Oglinda
Femeilor, divisath In doue care, a-1 unspredecelea Cartea
ImperaOlor, divisatA in dou6 tonurT, al doispredecelea acesta
Fanarul Femeilor, al treispredecelea Patericul Stului Gri-
gorie Dialogul, impatIit in patru care, al patruspredecelea
Istoria de aur, al cicispredecelea un tratat mic despre
Mandrie §i Decertaciune, care s'a qi imprimat. Acestea sunt
t6te cartile pe care cu ajutorul luI Dumneqeil pan& asta-di,
pe unele leam compus, pe altele le-am tradus. La t6te a-
cestea dar §i la alte 6recare ctirti§6re de ale mole, estragerl
din aceste carp, aunt nevoit, cum am gis, ca s& dab. acesta
intiltiintare (avis) qi sl scriti acestA pedepsA, pe care rog sA
o aerie cu totiY ; de aceea qi ell aicea la sfarlitul acestei
carts suit li die: data cul-va-1 va placea ca sa o prescrie
qi pe acesta pe langa altele gi nu o va reecti comparandu-o
cu prototypul, s5, numere stihurile dacg, aunt corecte, cum
s5, v&1 in ea, sit Indrepteze erorile, ca este fatal ca omul sit
greffeasca, sail care va substrage sail va adaugi sad va,
esclude sail va schimba ceva, acela sA OA pe Dumnedeti
judeator, a cArui har §i mila sa, fie cu toll prescriitorii,
cetitoril §i ascultatoril Amin.
G. E.
......,,r.CP.4&..C-y,,..- 3
www.dacoromanica.ro

INFLUENTA MORALA. A EVANGELIULUt
asupra
VIETET SOCIALE A OAMENILOR.
DuM fructe se cun6ge pomul, 'tar dupe faptele sale
'omul 1).
Tata un adevor biblic forte popularisat cunoscut de tots.
Fructul este semnul veclut care denota calitatea arbo-
relul, far faptele arata pe om tine este qi ce este. Pre-
cum dintr'un arbore reit i selbatec, nu pot ieli de cat
fructe rele, cari nu aunt bune de nimic, aseminea omul
Iprin faptele viata sa face cunoscut tuturor natura sa.
Dar adeverul biblic in cestiune este forte popularisat.
El este cunoscut nu numai de lumea cretitina, dar apr6pe
de ori.ce om care cugeta, cad fie-care, chiar fara Cu.
no0inta vre unei revelatiunT, condus in mod natural de
propria sa ratiune, cugeta judeca tot ast-fel. Ca : dupe
influenta ce o exercita o persona, lucru sau ideie, in bine
sail in reu asupra cuiva, judeca despre natura calitatea,
bunatatea saii reutatea acelei pers6ne, lucru safi idee.
Dar sit aplicam acest principiii. insali Evangeliului. Sa
') Comp. Math, VII, 16, 20 ; XII, 33, sq, Luca VI, 43, etc.
ic4T
sl
gi
gi
gi
gi
gi
www.dacoromanica.ro

526 INFLUEN'Z'A MORALA A EVANGEILlULUI ASUPRA.
judecara inve0tura doctrina revelatA noue de Iisus Chris-
tos predicate, de Apostolii sel, dupe fructele sale.
SA vedem ce inriurire sail influencA, a avut Evangeliul
acesta al lul Iisus Christos, ideile i religiunea sa asupra
6menilor i asupra vje el n6stre sociale, ca, din fructele pe
care lea dat si le (IA, se, judecam despre calitatea acestel
inve0turi.
Dad, judedim Evangeliul si Crestinismul, dupe influ-
enta month qi religi6s6, ce a exercitat'o o exercita asu-
pra vietel acelora cari ad trait voesc a trAi dupe acesta
lumina descoperita 6meniior de Insusl Fiul lul Dunmecleti 1),
ideia ce ne o formAm despre caracterul si origina acestel
religiuni, este ca Crestinismul singer dintre tote religiunile
ce ad existat si exists, cunoscute i profesate de omenire,
este nu numaT religiunea ca cea mat curate )si cea
bung, dar singura religiune adev&atet si perfecta, care a
putut p6te realisa in omenire acea moralitate care inaltA
pe om pAnA la perfeqiunea diving, cAria tinde a se ase-
mana si a-1 fi adeveratl imagine de sincenie, perfectiune
i bunatate 2).
Religiunele pAgine aveaii in ele o mu4ime de precepte
rele si imorale. Ele indemnad la s6verilirea de fapte ne-
demne, car! injoseail degradall pe om. Chlar si in doc-
trine i invetatura despre cjeii lor, in aceste religiuni ve-
dem si aflam tote netrebniciile omenestl, ba luck
inteun grad de decaden0, cum nu se ved si nu se in-
throplA la eel ma! imorall si stricati 6menT.
Pe de alts parte, la un Confucius, Socrat, Platon, Cice-
ro n, Seneca, Plutarch, Marcu Aureliu alti 11463pp si
marl moralists al lumeT vechT, aflam §i multe precepte mo-
rale, forte frnmase si demne de admhat. Dar preceptele
si maximele morale ale acestora, n'ad adus omenirei maT
nict un folds practic si real. Ele, departs de a o indrepta,
1) Comp. Than I, 18.
Comp, Math. V, 48.
si
si
$i
si
mat
si
si
vitiile si
si
0)
www.dacoromanica.ro

1115 5I SOCIAL E A 6MEN1LOR 527
n'aii putut radica li sc6te din starea de decadenta li din
mortea morala, nick mdcar un singur pecettos. Tote pre-
ceptele qi maximele for morale, ail re'mas, pentru viata
morals a omenirel, ca nilte simple licariri. Ele n'au putut
lumina omenirea, cu lumina 4ilei, fiind-ca be lipsea unita-
tea de vederi li un principiu comun, care sa le uneasca.
Le lipsea perfectiunea §i puterea d'a putea lucra asupra
vietei practice a omulul. Maj uitatea for qi t6te acele cari
contineatt sail tindeall la un ideal, eraa niste notiuni kli
descrieri abstracte despre virtute, la care, cel ce le-ail clis
qi le-ail sem, n'au creclut ca va putea omuI ajunge vre-o
data, cad chTar autorif for n'ai'l fost convinqi despre ele li
nu le-au aplicat in viata lor.
Cicerone ne da cea mai vadita proba despre impotenta
maximelor qi a preceptelor morale a lumei antice. El nu
arare on vorbeqte despre virtute. In scrierea sa Tusculan.
disput. II, 22, vorbeste despre puterea d'a invinge durerea
fli suferinta, putere §i virtute, in care, este necontestat, ca
Romanic s'aa ilustrat in asa mod, in cat all atras admi-
ratiunea lumel. Dar singura practicarea acestel virtuti, Ci-
ceron ne afirma, ca nu ne da, tipul omului intelept §i vir-
tos. Fe dclev8ratul virtos fi intelept, el dice, ca nimenl nu
l'a velut li nu l'a cunoscut (in quo vero erit perfecta sapi-
entia quem adhuc nos quidem vidimus neminem), li filo-
sofil, s'au marginit numai a'l descrie, cum trebue sa fie i
a'l cuno,ste atunc cand el s'ar arata vre-o data, (qualis
futurus sit, si modo aliquando fuerit) 1).
Cel mai inalt ideal de moralitate pe care l'a putut con-
cepe cultura clasica, qi de care s'a putut apropia lumea
veche inainte de Christos, este fara indoiala cel descrie
de Platon in a &ilia carte a Republicei sale 2), anume per-
severenta dreptului in suferinta, ca contrast cu eel nedrept
care se bucura fli mai tot-deuna nu sufera.
') Cicero, ibidem.
2) Comp. Platon. Polite, pag, 74 §i 360!
www.dacoromanica.ro

528 1NFLUENIA MORALA A EVANGELIULU1 ASUPRA
Pe cand nedreptul (6 cGA.o;), dice Platon, simulka drep-
tatea ca sa eschiveze nedreptatea sa §i sa amble set chiar
sa inlature, de este posibil, pedepsa ce'l aqtepta, cel drept
(6 3Mxtoc), din contra este simplu, fara lovinism, qi tie o
dreptate. El, precum si Eschyl fl descrie, voe,ste a fi drept,
dar nu voqte a se aretta ast-fel. Acesta, fara a face vre-o
nedreptate, sufere linistit cele mal marl nedreptatl ce s'ar
'Area ca apasa asupra lui (.1.4 v yap &3tx.Giv, ;Oxv
r fleyicrvie &mile), numal ca aka pastreze dreptatea sa.
cu tote calomniile maltratarile ce i s'ar face, el nu
replica, nici nu respunde cu aceea§i mesura, ci renaane a-
cela§ neschimbat si nestramutat pana la morte. i fie a
s'ar socoti t6ta visa sa ca nedrepta, el remane, intru ale
sale, intru adver dreptate, did este drept.
Dar Platon merge cu descrierea celul drept mal departe ;
el chiar profetiz6za, ca si cum ar fi avut o prevedere despre
lisus Christos si m6rtea sa pe truce. Cel drept, dice el,
va fi batut, chinuit, legat ; i se va rapi vederea, si dupe
ce el va suferi tote, atunci va fi luat si spanzurat pe un
lemn 1).
Dar acesta descriers a dreptului este an fapt singular,
§i ea nu este inspirata de dreptatea si legalitatea unel
sfere religiose. Este un simplu ideal, o cugetare abstracts,
fara constiinta si siguranta din partea celui ce a 4is'o, ca
ea s'ar putea realisa sail intampla vre-o data : Este o pro-
fetie inconcitienta care nu s'a putut vedea, nici Omit in
4ilele autorului, nici dupe aceea. 0 profecie a aria im-
plinire trebuea a se realisa peste patru secole, in pers6na
lul lisus Christos eel crucificat pentru mantuirea intreg
genului uman.
Ala in cat resumand privirea generala asupra tuturor
maximelor si preceptelor morale a intelepOlor lumel pa-
game, putem dice a: de au fost fi au r'enzas idet abstracte.
1) Platon, ibid.em, pag. 361, edit. Bip,
ExiTo.)
4i
www.dacoromanica.ro

VIETH' SOCIALE A OMENILOR 529
Le lipsla partea cea mat esentiali, aplicarea, fapta, aceea
fitri de care, ele ad r6mas ceea ce ad fostliterti mortet.
Citcl fapta este cea mai puternici predict,, si numal viata
p6te indemna la viati, Tar viata, fat& de cuvinte, fn acest
Hens, intelegem fapta. Cad insusl lisus Christos a gis:
Nu eel ce va inv6ta numal, ci, cel ce va face oi va in-
veta, acela se va chema mare intru impercztia Dum-
necleii, 1).
Pe o sutra mat fnaltA sta monoteismul Judaic, Legea
V. Testament cu preceptele sale morale ; cad ea nu este
productul unel simple fantasil speculatiuni umane, lasata
in propriele sale puterl si cu putinti d'a se incela
ci resultatul unel revelatiunI divine. Aci este Iehova care
se presinti ca autor al el, si el este care di Legea, en
scop d'a se onora si d'a 614 pe credinclost
Dar si acesti Lege cu preceptele sale morale este nu-
maI o imagine ci preinchipuire a adeveratel legs ci a ade-
v6ratelor precepte morale viit6re 2). Ele nu Bunt de cat o
pregitire citre acela, care Implineste tot ce Legea a pres-
cris si profetil ate preqis. Preceptele Legal n'az'i alts mi-
siune de cat d'a conduce la acela care singur este, repre-
sinta realisezi idealul lubirel celel adeve'rate sante in
Insall viata sa. La acela care reconciliand inpicand pe
omul cel ealut in pecat cu Dumneqed arati di pentru
trait% 6r5, omulul isvorul adev6ratel virtutI, Evangeliul
intintuira.
Asa in cat Legea pretinde, reclama, $i obligi pe om,
Tar Evangeliul II arati cu lubire datoria sa si 11 darueste
din harul sett isvor de har de mintuire, care-I vine in
ajutor si-I da posibilitatea d'a face bine si a se indrepta.
Legea se mirgineste numai d'a arita a pretinde in mod
imperativ omulul ceea ce trebue sa faci ; Evangeliul fl
oferi posibilitatea d'a putea indeplini preceptele privit6re
1) Comp. Math. V...
2) Comp. Colas. II, 17; Ebrel X, 1.
Bisarica OrtodoxX RoaanI. 4.
lut
§i
§i
qi
Qi
si rAttoi,
1i
yi
www.dacoromanica.ro

530 INFLUBNIA MORALA A EVANGSMULUI ASUPRA.
pe virtute. Asa in cat Legea, s'ar putea el este Ili
cuprinde numai imaginea santeniei, lar Evangeliul Insasi
lubirea lul Dumneclet venita In ajutorul omulul pentru a'l
Legea inculp& si condemn& pe p6catos Evan-
geliul din contra cant& al Indrepte, ft arata adeverata cale
a expiatiunei, si izbavindu-1 de p6cat it bine-cuvintOzi.
Nu este de tAgaduit ca Legea, are si ea bunurile sale,
his mai t6te acestea se reduc la promisiunl a cAror rea-
lisare este conlegata cu Implinirea preceptelor eI, si acesta
nu este posibil d'a se face de catre pAzitoril Lege, de cat
numal atunci, and of vor fi condusi de spiritul si harul
Evangelic.
Numal credinta in Iisus Christos ca Mantuitor al intreg-
genului uman 2), si faptele care resultA din acOsta credintk
cand ea este adeverata manifestare a simtului intern 8),
numai ea, der& omului m;jlocul lucrativ, sail mai bine
4icend, remediul contra greselei si a p6catului. Numal a-
cesta credint& insotita de fapte ne uneste cu Dumnec,ea,
ne renaste prin harul seii si ne tine In adeverata pietate,
din care consta prin care se pote realise adeverata virtute.
Far& renasterea prin Santul Spirit, nu se pote obtine
de cat o acomodare exterior& si superficial& condus& catra
Implinirea obligatiunilor Legei si a preceptelor el morale,
numal de motive personale si egoistice. Fara renastere,
totA acomodarea Mr& Lege si virtute, este un fel de mo-
dalitate si legalitate, care s'ar raporta catrA morale crestinA,
tocmal ca o statue, cAtr& persona pe care o represintfi,
sail ea o imaging catrA tipul real ce'l represintA.
Crestimismul face din credincios o creaturfi moral& nou6,
care turaiceste pe cea veche, dar acesta fiind corupt&
st4icatA grin pecat el II reinoeste fortele, o indreptA, o
DerfectronCzA i o mantueste, prin puterea Evangeliulul lui
1) Comp. loan, III, 16.
2) Comp. Rom. V. 1 seq.
9r, Comp. Epist. lui Iaeob. II, 14 seq.
4ice,
mamba
in
1. ;
si
li
www.dacoromanica.ro

VIETET SOCIALE A 6MEN1LOR 531
Iisus Christos, carele pentru a mantui pe om, a trebuit
fid Te, natura umana li sä se sAlalluiasca. intru nog, ca tin
al doilea Adam.
El, Cuventul §i Filul lug Dumnedeu, pentru a fi mijlo-
citor qi mantuitor omenirel celel cAciute in pecat if i deplix-
tate de la Dumneslea din acesta causA, s'a asemAnat noue
-6menilor Intru tote, afara de pecat. A luat chipul robului,
s'a supus ispitei li a impartaqit tote amArAclunele vie e1
aceqtia pinA la mortea de cruce 1).
Dar, facend intru tote vo!a Tatalui '), cArula, pentru
marea sa iubire de Omen! s'a supus Oa, la mOrtea de
cruce, cu care triumfAnd asupra pecatuluf li asupra mor-
Iel 3), ne-a aratat, ne-a invetat qi ne-a probat prin 112641
-viata sa, idealul perfectiunel morale.
Intrega istorie evangelica narand cele relative la persona
lul lima Christos, de la laa§terea 'Ana la mortea, invie-
rea qi inAltarea sa la cerurl, ne arath cum Cuventul lul
Dumneclea, eel ce a facut 6menilor cunoscut pe Dumnegeil
li le-a predicat adeverata morala 4), El, eel intAll a aplicat
in pers6na sa cele clise, facendu-se ast-fel tuturor exempla
vizi, pi demn de imitat.
Evangeliul sea ne Invata, cum El, prin visa sa cea
eh:nth, kii faiA de pecat, prin sacrificiul pe care de bunk voe
l'a adus pe cruce pentru not qi in locul nostru, spre a
ne scOte de sub deinerea pecatului, qi prin triumful sea
asupra mortel, a restabilit legatura cea intreruptA prin
pecat intre Dumnedea cii om, F,4i a pus basele mantuirei
nOstre, fiind El insu§1 nu numal inceputul unel noul vied
morale religiose, §i. Domnul unul not imperiu universal
al virtutei, dar chlar intemeietorul acestel viee noul §i al
acestuf imperiii spiritual al virtue!, la care chlama pe tot!
1) Comp. Intr6ga istorie evangelica.
1 Math. XXVI, 42. Luca XXII, 42. loan V, 30; VI, 39 etc.
3) Comp. Ioan XVI, 33. I Corint. XV, 54 seq.
4) Comp. Ioan I. 18 etc.
www.dacoromanica.ro

532 INFLUENTA MORALA A EVANGRLIULUI ASUPRA
fill lull Adam a fi fiil set si a se mantui prin el, si Evan-
geliul sete.
In acest imperid in care domina harul lul Dumnecleff si
virtutea asupra tuturor credinclosilor ce'l compun, lucrea,
o putere supra-natural.; lucreza puterea harica a lu! Dum-
neq.ed, prin Evangeliul lubitului set Fill, Domnul nos-
tru 'ism; Christos, renAseend moralminte pe eel ce apartin
imperAtiel sale, imperAtiel dreptateI si a harulul Prea San-
tuluI si de viat§. facetorulut Duh.
Puterea harica lucrezi si vine in ajutorul credindosilor,
pe de oparte spre a-I curAti de tots necur5.tia si intinaclu-
nea pecatulu!, pentru a fi curatl si sAntr In noda viata
harica la care all venit, 'Aar pe de alta spre a-I intari In
fapte bune si in virtute, pentru a face numal binele si a se
putea feri de red. Harul In! Dumneged este dar care can-
teste si curAteste pe eel ce cred in Iisus Christos si fac
eels lise si cuprinse In Evangeliul sell.
Ar trebui dar, ca toil[ eel ce cred In Iisus Christos si
Evangeliul sell sA fie perfect! si santl. Cum dar sA face,
a, si in lumea crestina se observA imperfectiune moralA,
gresell si chiar pecate ? Cum se impacA acestea on ere-
dinta, cg, credinciosul crestin este renAseut prin harul lug(
Dumneqed si acest har 11 conduce si povatueste numal
la bine si la virtute?
Respunsul nu este gred. Prin el fie -tine se intareste in
eredinta, ea asupra credinciosuluI luerez5, cu adeverat ha-
rul lul Dumnelet, povetuindu'l la bine i numal la bine.
Iar intrebarea acesta de ore-ce are o tendintA si un carac-
ter malitios, cacl cu ea voesc inimicil morale'( crestine a-I
injosi val6rea, nu voim a o lAsa far. respuns.
Da, crestinul se renaste prim puterea harica; dar acdstA,
renastere nu nimiceste in el libera vointA d'a lucra in li-
bertate asa sat altmintrelea, si d'a se pronunta liber pentru
bine sad pentru reit Dar cel renaseut, cel ce crede si face
cele cuprinse in preceptele si povetele morale ale religiu
neI crestine, care il indeamnA numal la bine si II ordonA
www.dacoromanica.ro

VIETEI SOCIALE A OMENILOR 533
a se feri de r63'l, cel ce este creltin convins, qi are pe
Christos qi Legea sa in Anima li in sufletul ad, unul ca
acesta, fuge de peat li se silelte a face numal binele. far
dac& qi acectia greqesc intru ceva ili vre-o data, apoi,
stint este, li insall Sf. Scriptura ne invati, c& omul nu este
flintft perfect& , nicl unul dintre muritorl nu este far& de
pecat, tarn numai unul Dumne4ett ').
Destul este, c& numai in crectinism li numai crectinul
renAscut li condus de preceptele evangelice, s'a rAdicat la
adever li adeverata moralitate, putend realisa in viata sa
0 in relat;unele cu semenii set, cele mai inalte principil de
moray qi de virtute. Si numal cu Evangeliul lu! Iisus
Christos s'a inceput adeverata viata moray, intre 6meni,
inaugurfindu-se acele eterne principil de o infrAtire uni-
versal& a tuturor 6menilor prin lubire frateaca li prin
egalitate, c& aunt top frati intre el :li fit al acelulasi Pa-
rinte Dumnecleb..
Dar A vedem cum a lucrat asupra 6menilor in Biserica
lui Iisus Christos acesta putere divina a harului evangelic,
0 ce fructe a adus ?
Prin cuvintele lu! Iisus Christos si Evangeliul sell pre-
dicat de apostolic Bei, s'a inaugurat in lume o none viata,
si s'a pus basele adeveratel vied sociale. S'a normat dupe
leg! 0 precepte morale noul datoriile qi obligatiunele vietei
sociale intre omen!, sub tote punctele de privire gi sub
on -ce raport social s'ar afla.
Top, prin cuvintele lui Iisus 0 Evangeliul sei, at foot
ehemati la viata nou6, la viata harului li a dreptatel, la
viata conform& cu vointa lui Dumneleu, Creatorul 0 PA-
rintele comun al tuturor 6menilor.
Prin Evangeliu dar s'a normat viata sub tote raporturile,
a tuturor acelora ce l'ati primit 0 i-art urmat. S'aa regulat
1) Comp. Joan VIII, 7. Pentru a avea o idee clara asupra aces-
lei cestiuni, despre harul lui Dumnecleti gi imperfectiunea nature!
umane, trebue a citi gi a stadia epistolele Apostolului Paul eatra.
Romani gi catra Corinteni.
www.dacoromanica.ro

1893 07

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Viewers also liked

Viewers also liked (17)

Similar to 1893 07

Similar to 1893 07 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (14)

1893 07