1902 06

*
i........ t.,.
ciz,-.4t ,4,____Cult
BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodic Eclesiastica
A
WHIM SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
MANE.
ANUL AL XXVI -Iea, No. 6.
TABELA MATERIILOR
Pag
1 Serbarea desgropari osemintelor ferici-
tuba intru amintire Mitropolit Primat al
Romaniel Callinic Miclescu 601
2 Autoritatea Bisericesa organele1i el 644
8 Omul 652
4 Bibliogralia greca. 664
5 Programa analitia a Seminariilor. 678
6 Cronica Bisericesa 691
7 Dare de sera,. 705
8 Donatiunl. 712
BUCURE$T1
TIPOGRAFIA CARJILOR BISERICETI
1902..
1,
a3raE=Viti'fi.:0
SF)'=1./1E31=?=.
II
.
IPPI
3c)
Il
I
1
. . . . .
. . . . . . .
www.dacoromanica.ro

ANUL XXV I BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 6.
SERBAREA
DESGROPARI OSEMINTELOR FERICIT. INTRU AMINTIRE
MITROPOLIT PRIMAT AL ROMANIEI
CALLINIC MICLESCU.
In diva de 18 August trecut a avut loc in santa
monastire Neamtu, marea lavra a vietei monastice
din Romania, o prea frumOsa serbatore piOsa.' cre-
tinesca, singulara in felul el pana asta-dI in analele
santeI nostre Biserici cretine Autocefale Ortodoxe
Romane.
La acesta monastire, precum se §tie, acum 16 ani,
a fost duse din Bucure§tI si imormintate, dupa a sa
dorinta, rem4itile pamanteti ale repausatului, fericit
intru amintire, Mitropolit Primat, Callinic Miclescu.
Transportarea la monastirea Neamtului §i imormin-
tarea in pridvorul Bisericei celel marl, s'a facut a-
tunci cu tote onorurile cuvenite inaltei sale demnitatI.
De atunc! insa §i pana in present nu se fa' cuse la
si
www.dacoromanica.ro

602, DESGRUPAREA OSEMINTELOR
mormintul Ierarchului distins nici o pomenire, potri-
vita demnitatei sale sacerdotale si ierarchice, afara
de punerea unel pietre de marmora de asupra nvor-
mintuluT.
In ultimii anf,' pe deoparte rudele sale, ca datorie
crestinesca care defunct, Tar pe de alta aceia cart
cunoscut si iau admirat vieta, priceperea si des -
toinicia sa archipastorala, au cugetat cu dinadinsul
la desgroparea cuvioselor sale moste, si la facerea
unui parastas solemn la mormintul seu, potrivit cu
inalta demnitate ce a avut in Santa nostra Biserica.
In cele din urma initiativa acestui omagiii de pie-
tate, adus unul ierarch distins al sante nostre Bise-
rid, a luat'o I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevel,
D. D. Dr. Partheniu si s'a pus in intelegere intru
acesta cu Inalt P. S. Mitropolit Primat D. D. Iosif
Gheorghian §i cu Dl. Miclescu C., unul din nepotii
repausatulul Mitropolit. Ast-fel s'a hotarit ca in luna
lul August, cand se implinesc 16 ani de la mOrtea
sa, sa se faca desgroparea osemintelor sale si paras-
tasul cuvenit cu rugaciunele pentru ertarea p6catelor.
Dar cum I. P. S. Mitropolit al Moldovei cugeta,
ca serbatorea piosa si crestinesca ce urma a se face
la mormintul fericitului ierarch, sa fie un ornagiii de
pietate din partea intregei Biserici, archipastorita de
defunct, si deci sa se faca cu tota demnitatea cuvenita
memoriei acelula care a stat in fruntea Bisericel si a
presidat la actele cele mai marl, cari s'ati savirsit in
Santa nOstra Biserica Romana, a luat din timp ma-
surile cuvenite intru acesta. Inalt Prea Santia Sa,
,
.,
l'aii
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUI CALINIC MICLESCU 603
dupa intelegerea ce a avut'o cu I. P. S. Primat, a
prevenit despre acesta serbare piosa, cre§tinesca. §i
nationals, pe toti ierarchii Bisericel, comunicandu-le
dorinta sa §i rugandu -i d'a lua parte la ceremonia
bisericesca ce se va face. A in§tiintat asemenea des-
pre acesta Si pe venerabilul pre§edinte al consiliului,
Dl. D. A. Sturdza, pre Dl. Ministru al Cultelor §i
Instructiunei Pub lice, Spiru Haret §i pre prea cuviosul
Staret al sf. Monastiri Neamtu. A dispus in acela§
timp, ca cliva desgroparei osemintelor fericitulul ie-
rarch §i a parastasului oficial, sa se faca cunoscuta in
intrega eparchie a Moldovei §i SuceveI, unde defunc-
tul archipastorise, inainte d'a veni in fruntea Bisericel
Romane, §i, in acea cii, in tote bisericile §i monastirile
din eparchie sä se faca parastas §i rugaciunI pentru
ertarea pecatelor defunctului ierarch.
Dispositiunele preliminarii luate de Inaltul Ierarch
al Moldovei pentru marea serbatOre ce urma a se
face la mormintul decedatului, fericit intru amintire,
Mitropolit Primat Callinic Miclescu ail fost urma-
torele :
Dupa intelegerea verbala ce Inalt Prea Santia Sa
avusese cu I. P. S. Mitropolit Primat, in privinta
serbareI, urma ca ea sä alba loc dupa intOrcerea
I. P. Santitului Primat din concediii. Dar cum Inaltul
Ierarch al MoldoveI, tinea ca la intOrcerea I. P. S.
Primat sa fie totul gata, §i tote dispositiunile luate,
a hotarit din timp a face tuturor cunoscut acesta
importanta serbatore pinsa §i cre§tinesca.
Spre acest sfir§it a trimis urmatorele adrese:
www.dacoromanica.ro

604 DESGROPAREA OSEMINTELOR
Inalt Prea Sfinfitalui Archiepiscop 0 Mitropolit al Ungro-Vla-
hiel qi Primat al Romania Prefedinte al 81. Sinod D. D. losif.
Bucuresti.
No. 1885. Anul 1902, Iulie 23.
La 14 August viitor a. c., se implinesc 16 anl, de cand
a trecut catra Domnul, fostul Mitropolit al Ungro-Vlahiei
si Primat al RomanieT, Callinic Miclescu.
Printre fiii seT duhovnicesti, cart ail petrecut cu plan-
gere cuviOsele sale mOste pana in Monastirea Neamtului,
unde s'ail inmormintat, a fost si Smerenia mea.
Caritatea care cel lipsiti, sprijinul dat cu dragoste ti-
nerilor studiosi si vieta duhovnicesca a acestui venerat
ierarch al Sfintel nOstre Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-
mane de Resarit, invedera inima si origina sa nobila.
Actele sale cele marl, precum sunt: infiintarea Facultatei
de Teologie, recunosterea Autocefaliel si Sfintirea Sfin-
tului Mir pentru Intaia data In Biserica nOstra, arata zelul
sell cel mare ce avea pentru casa 1111 Dumnec,leil si pro-
pasirea scumpei nOstre Teri.
Tote aceste fapte marl' si laudabile, me indemna sa Ve
fac cunoscut si Inalt Prea Sfintiel Vostre al mera parinte
duhovnicesc, ca in Duminica dupa Adormirea Maim' Dom -
nulul ce Veti hotari, se va face in M-rea Neamtului pa-
rastas Archieresc si desgroparea osemintelor acestui vrednic
de amintire al nostru, al tuturor, parinte duhovnicesc,
Callinic.
Cu fiiasca dragoste, sarutandu-Ve manele, Ve rog sa
bine-voiti a me Instiinta despre c,liva si ora sosirei Inalt
Prea Sfintiei Vostre In gara: Petra-Neamtu sail Pascani,
unde se Ve pot trimite trasurele pentru a veni la Mo-
nastirea Neamtului.
Al Inalt Prea Sfintiei Vostre fill duhovnicesc Tubitor.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei qi Sucevel.
ref, Canc. (ss) Econ. ,,S't. Ionesca
www.dacoromanica.ro

Dar cum I. P. S. Mitropolit Primat se afla atunci
deja in concediii, pe langa adresa oficiala de mai
sus, I. P. S, Sa is trimis, in acelas plic si urmatorea
scrisOre, spre a se trimite I. P. S. Primat :
1a0 1902 Julie 23.
Romania
Mitropolia Moldovei si Sucevei.
Cabinetul Mitropolitului.
Inalt Prea S. finfite Stapane,
Cu fiiasca dragoste, Ve aduc aminte de dorinta ce mi-atI
aratat, la Mai trecut, de a participa la parastasul archie-
resc si solemn, ce se va face cu ocasiunea desgropareT
osemintelor vrednicului de amintire si al Nostru, al tuturor,
parinte duhovnicesc, Callinic Miclescu, fost Mitropolit al
Ungro-Vlahiei si Primat al Romanies, sub acaruia Archie-
resca pastorie si prin al carui zel si staruinta s'a infiintat
Facultatea de Teologie, s'a recunoscut Autocefalia Sfintei
ncistre Biserici Ortodoxa Romany si s'a facut, prin che-
marea harului Sfintului si sevirsituluT Duh Sfintirea MareluT
Mir, pentru intaia data in Sflnta ncistra Biserica Autocefala
Ortodoxa. Romana.
Dupa cum am fost si sunt incredintat, dorinta acesta
piosa o ail si cei-l-alti Prea SantitT Episcopi si Archierei
frati as nostri Tubiti in Domnul. De aceea ca sa ne putem
aduna cu totiT, in M-rea Neamtului, pentru a savirsi cu
tota cuviosia si solemnitatea parastasul in cestiune, se ho-
tarise Intaia Duminica dupa Adormirea Maicei DomnuluT,
adeca cliva de 18 August, cand este si aniversarea ingro-
Orel remasitelor pamintene a acestui mult cubit si venerat
al nostru parinte duhovnicesc, Callinic Mitropolitul.
Asupra acesteT date de 18 August, Malt Prea Santia
Vostra, faceati insa atunci ore-care reserve, cad cadea
tocmai in timpul concediului ce era sa. luati.
www.dacoromanica.ro

Daca I. P. S. V6stra, mai aveti Inca temere acum, ca
n'atI putea fi in Cara la data acesta, Ve rog calduros sä
bine-voiti a me anunta ca sa" aman pentru a doua Dumi-
nica dupa Adormirea Maicei Domnului, adeca pentru c,liva
de 25 August, lar pe de alta sa scim la ce gara sa Ve
trimitem trasurele. .
Sarutandu-Ve cu lubire cuviosele mans, Ve fac respec-
tuos cunoscut ca deja am scris oficial atat I. P. S. Vostre
la Bucuresti, cat si tuturor Prea Santitilor Episcopi si Ar-
chierei, precum si Decanului Facultatei de Teologie pentru
stiinta D-lor Profesorl respectivl.
Sunt si reman al I. P. S. V6stre flu duhovnicesc cu tOta
lubirea si supunerea.
(ss) Partheniu.
Intocmai copie dupa presenta adresa s'a trimis si D -lul
Prim Ministru D. A. Sturdza cu scris6re din Cabinetul
I. P. S. Mitropolit la 26 Iulie 1902.
P. P. S. S. Episcopi Eparchioti §i Archierel titularl,
I. P. S. Sa a trimis urmatOrea adresa:
No. 1886. Anul 1902 Iulie 23.
Prea Stintite,
La 14 August viitor a. c., se implinesc 16 anl, de cand
a trecut card Domnul, fostul Mitropolit al Ungro-Vlahiei
si Primat al Romaniei, Callinic Miclescu.
Printre fiii sei duhovnicestI, cari ail petrecut cu plan-
gere cuviosele sale moste pang In M-rea Neamtului, unde
s'ail Inmormintat, a fost si Smerenia mea.
Caritatea catra cel lipsiti, sprijinul dat cu dragoste ti-
nerilor studiosi si vieta duhovnicesca a acestul ierarch
venerat al Sfintei nostre Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-
mane de Resarit, invedera inima si origina sa nobila.
Actele sale marl, precum sunt : Infiintarea Facultatei de
www.dacoromanica.ro

Teologie, recuncisterea Autocefaliel si Sfintirea SfIntului
Mir pentru !nth la data In Biserica nostra, arata zelul sal
cel mare ce avea pentru Casa lul Dumnecleil si propasirea
Scumpel ncistre Teri.
Tote aceste fapte marl si laudabile, me Inc Minna sa Ve
fac cunoscut si 1) Prea Sfintiel Vostre al meil frate lubit
In Chistos, ca. In Duminica Intaia sail a doua dupa Ador-
mirea Maicel Domnulul, se va face In M-rea Neamtulul,
parastas archieresc si desgroparea osemintelor acestui vred-
nic de amintire, al Nostru, al tuturor, parinte duhovni-
cesc, Callinic.
Despre qiva definitive VetI fi Instiintat la timp, telegrafic.
Imbratisindu-Ve si cu acesta ocasiune cu Vita lubirea
fratesca, Ve rog sa bine-void a me Instiinta despre cliva
si ora sosirel, Prea Sfintiel Vostre, in gara Petra-Neamtu
sail Pascani, unde sa Ve putem trimite trasura pentru a
veni la M-rea NeamtuluI.
Sunt si reman al Prea Sfintiel Vostre lubitor frate in
Christos.
(as) Partheniu Mitropolit Moldova ei Sucevei.
ef Canc. (as) Econ. qt. _Tones=
D-lui Ministru al Cultelor si Instructiuuel Publice,
s'a trimis urmatOrea adresa :
No. 1973 in 3 August 1902.
Domnulal Ministru Cultelor,
Avem onore a inainta D-Vostre, alaturat de acOsta, copie
de pe adresa catra I. P. S. Mitropolit Primat si P.P. S.S.
Membri al Sf. Sinod, pentru parastasul Archieresc ce am
hotarlt sa facem la S-ta M-re Neamtul cu ocasiunea des-
gropareI osemintelor vredniculul de amintire Callinic Mi-
tropolitul.
Despre acest parastas am instiintat, pe D-nil. Prefecti
www.dacoromanica.ro

qi Primari al' judetelor i orarlor respective din cuprinsul
acestei de Dumnec,leil pazite Eparchii pentru cunotinta tu-
turor pi44.1or cre§tini, cari ail cunoscut i venerat pe acest
distins ierarh al Bisericei n6stre Autocefale Ortodoxe Ro-
mane. Iar cu ordin circular, am luat dispositiuni prin pro -
toierel qi Superioril M-relor respective, cal in acea di sa
se faca parastas la tote bisericile si Monastirile din Eparhie
pentru odihna sufletului qi ertarea pecatelor fostului Mi-
tropolit Callinic Miclescu.
(Be) Partheniu Mitropolit Moldovel ei Sucevel.
(es) Sef. Cane. Econ. §t. Ionescu.
De asemenea aceiasi comunicare cu mid modifi-
Off in partea finala a fost trimisa D-lui Decan al
Facultatei de Teologie, aratandu-I importanta serba-
rei si indemnandu'l a lua parte cu D-nii profesori la
parastasul ierarchului caruia se datoreste fiinta si exis-
tenta Facultatei de Teologie.
Prin anume adrese, tot in sensul celor de mai sus,
s'a facut cunoscut marea serbatore ce urma a se face
la Monastirea Neamtului, tuturor D-lor Prefecti ai
Judetelor Iasi, Neamtu, Suceava, Botosani si Do-
rohol, spre a sti cä in qiva cand se va face paras-
tasul la M-rea Neamtului, in aceeasi cii se va face
asemenea parastas si rugaciuni la tote bisericile Si
monastirile din acele judete.
De asemenea acesta dispositiune Chiriarchica s'a
pus in vedere si protoiereilor celor cinci Judete, Iasi,
Neamtu, Suceava, Botosani si Dorohoi, spre a lua
mesurile in consecinta.
Tata. ordinul Chiriarchic trimis protoiereilor si tu-
www.dacoromanica.ro

turor superiorilor monastirilor si schiturilor din in-
trega eparchie a Sante Mitropolil a Moldovel si
Sucevel :
Ordin circular trimis Prea Cucernicilor Protoierei id Prea
cuviosilor superiori .si superidre al schiturilor ,si monastirilor.
No. 1951 in 1 August 1902.
La 14 August a. c. se Implinesc 16 anT, de cand a
trecut catre Domnul, fostul Mitropolit al Ungro-VlahieT si
Primat al RomanieT, Callinic Miclescu.
Printre fiiT seT duhovnicesti, carT au petrecut cu plangere
cuviosele sale moste pang in M-rea NeamtuluT, unde s'ail
Inmormintat, a fost si Smerenia mea.
Caritatea catra eel lipsiti, sprijinul dat cu dragoste tine-
rilor studiosi si vieta duhovnicesca a acestuT Ierarch ve-
nerat al SfinteT nostre BisericT Autocefale Ortodoxe Romane
de Resarit, invedera inima si origina sa nobila.
Actele cele marl', precum sunt : infiintarea Facultatel de
Teologie, recunosterea AutocefalieT si Sfintirea Sf, Mir pen-
tru IntaTa data in Biserica nostra, arata zelul sell cel mare
ce avea pentru Casa luT Dumnecleii si propasirea Scumpel
nostre TerT.
Tote aceste fapte marl' si la'udabile, ne-a hotarit ca in
Duminica intaTa sail a doua dupa Adormirea MaIcel Dom -
nulul sa facem in M-rea Neamtului, parastas Archieresc si
desgroparea osemintelor acestuT vrednic de amintire, al
Nostru, al tuturor, parinte duhovnicesc, Callinic.
Drept care, sa scrie Prea Cucerniciel Vostre, O. puneti
in vedere, din timp, tuturor pieotilor din acel Judet, ca
sa faca cunoscut piosilor crestini din parochiele respective,
despre acest parastas Archieresc.
Tot odata, Ve facem cunoscut ca dorinta Nostra este
ca in c,liva cand vom face parastasul la c,lisa M-re Neamtul,
www.dacoromanica.ro

610 DES GROPAREA OSEMINTELOR
sd se sevirpsca asemenea parastas la tote bisericile din
acel Judet pentru pomenirea repausatuluT in Domnul Cal-
linic Mitropolitul.
Despre diva amintita a sa."viqirei parastasului, Ve vom
itWiinta la timp.
bine-cuvintari ArchiereqtY.
(ss) Partheniu Mitropolit al Molclovei ei Suave!.
(ss) $ef. Can. Econom St. _Zones=
Fiind ast-fel luate tote dispositiunile pentru ser-
bare, totul era gata §i OVA lumea era in a§teptare.
Nu se putea insa fixa diva serbareI din causa ab-
septei din Tara a I. P. S. Mitropolit Primat. Se
credea insa ca serbarea va avea loc in prima sail
cel mult a doua Duminica dupa 15 August cand
I. P. Santitul Primat fagaduise ca va fi cu on -ce
wet in Tara.
Inalt P. S. Sa insa in dorinta ce avea d'a asista
la acesta_ insemnata si frumosa serbare piOsa §i cre-
§tinesca, a scurtat din concediul set]. §i ast-fel in diva
de I I August s'a reintors in Tara prin Itcani, §i o-
prindu-se cate-va momente la Pa§cani, d'aci cu tra-
sura insotit de P, C. Archimandrit Chiriak Nicolau
a mers drept la sf. Monastire Neamtu, unde a sosit
la ora 6 p. m.
Indata dupa sosirea Sa aci, Inaltul Ierarch a facut
cunoscut I. P. S. Mitropolit al Moldovel sosirea Sa
§i Ia comunicat in acela§ timp dorinta, ca MartI 13
August dore§te a'l vedea la Monastirea Agapia unde
I. P. S. Sa se afla.
La acesta comunicare I. P. S. Mitropolit al Mol-
Primiti,
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUI CAL1NIC MICLESCU 611
dove!, urand *efului Bisericel build venire in Tara
§i la santa Monastire Neamtu, 1-a facut cunoscut ca
a doua cli Luni 12 August la orele 8 a. m. '1 va
saluta ins4 I. P. S. Sa de bund venire la M-rea
Neamtu.
Ast-fel, Luni 12 August I. P. S. Mitropolit al
Moldovei a sosit la M-rea Neamtu inainte de a se
incepe Santa Liturghie, §i mergend direct la Bise-
rica, dupa terminarea Liturghiei, incongiurat de pro-
iesto§ii bisericei, de Prea Cuviosul Staret §i de per-*
sonele ce insotesc pe I. P. S. Sa aci, intre care se
afla §i subsemnatul, a mers la locuinta Prea Cuvio-
sulul Archimandrit Chiriac, unde Inaltul Ierarch se
afla gasduit.
Dupa imbrati§erile frateti §i salutarile obicinuite,
cu care ocasiune se citea in fata ambilor ierarchI
bucuria §i multamirea sufletesca, s'a hotarit definitiv
ca serbatorea desgroparel osemintelor sd alba loc in
Duminica viitore 18 August.
In urma acestel intelegeri I. P. S. Mitropolit al
Moldovei a trimis P. P. S. S. Episcop! EparchiotI i
Archiereil titular! urmatOrea telegrama din Santa Mo-
nastire Neamtu:
Q Serbarea desgroparel osemintelor repausatului fe-
ricit intru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu,
cu asentimentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif
Gheorghian, care se afla aci, va avea loc Duminica
18 August. Trasura Ve a§tepta Pacani Vineri di-
mineta » .
(ss) Pa'rtheniu Mitropolit Moldovei qi Sucevel.
Domnul Prim Ministru Dimitrie A. Sturdza a fost
www.dacoromanica.ro

instiintat despre diva serbarei prin urmatorea tele-
grama:
c Serbarea desgroparei osemintelor repausatulul fe-
ricit intru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu,
cu asentimentul I. P. S. Mitropolit Primat Iosif Gheor-
ghian, care se afla aci, va avea loc Duminica 18
August. Acesta serbare piOsa si crestinesca, unica
pana asta.-di in santa nostra Biserica Autocefala Or-
todoxa Romana, la care va lua parte intreg Santul
.Sinod, se va incepe Sambata 17 August cu serviciul
vecerniel si al privigherel. Ve rugam calduros sä
participate si Domnia VOstrA» .
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei fi Sucevei. .
0 telegrama identica a fost timisa. si D-lui Spiru
Haret, Ministru al Cultelor si Instructiunel Publice si
D-lui G. Palade, Ministru de Interne.
in acelas timp I. P. S. Mitropolit al Moldovei a
trimis din M-rea Neamtu si urmatOrele telegrame :
No. 2034.
Prea Cucerniculai Pretoiereii al Jacle(ulaI 1W
Serbarea desgroparei osemintelor repausatului fericit In-
tru amintire Mitropolitul Callinic Miclescu, cu asentimentul
I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian, care se
afla aci, va avea loc in Sf. M-re Neamtu Duminica 18 Au-
gust. Vel dispune ca in acea di dupe terminarea S -tel Li-
turghii sA se celebreze un parastas pentru fericitul Mitro-
polit, la tote bisericile din comunele urbane si rurale din
acel Judet si la Monastiri si Schituri. Ora parastasulul o
vel comunica-o autoritatilor administrative ale JudetuluT.
(ss) Partheniu Mitropolit al Moldovei 0 Sucevei.
Aceeasi telegrams a fost trimisa Prea CucerniculuI Pro-
www.dacoromanica.ro

MITROPOLEULITI CALINIC MICLESCU 613
toiereil al Jud. NeamtuPetra-Neamtu, Prea CucerniculuT
Protoiereil al Jud. SuceavaFalticeni, Prea Cucerniculul
Protoiereil al Jud. BotosanTBotosani si Prea Cucerniculul
Protoiered al Jud. DorohoTDorohoT.
NO. 2037.
Donmuki Prefect al Judeful121 last
Serbarea desgroparei osemintelor repausatulul fericit in-
tru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu, cu asen-
timentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian
care se aft' aci, va avea loc in Sf. M-re Neamtu Dumi-
nica 18 August. In acea di se va celebra in fie-care co-
muna rurala din Judet un parastas pentru fericitul Mitro-
polit. DecT rugam bine-voiti a pune in vedere credincTosilor
prin Domnil Primarl ca sd asiste cu totiT la parastas.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei id Sucevel.
AceiasT telegrams a fost trimisa D-luT Prefect al Jude-
tuluT Neamtu Petra- Neamtu, D-luT Prefect al Judetului
SucevaFalticeni, D-lui Prefect al Judetului BotosanTBo-
tosani si D -luT Prefect al Judetulul DorohoiiiDorohoiii..
No. 2038.
Domnulaf primar al Urbei Iasi.
Serbarea desgroparei osemintelor repausatulul fericit in-
tru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu, cu asen-
timentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian,
care se afla aci, va avea loc in Sf. M-re Neamtu Dumi-
nica 18 August. In acesta di se va celebra la tote bise-
ricile din acel oras un parastas pentru fericitul Mitropolit.
Rugam deci bine-voitT a aduce la cunostinta credinciosilor
spre a asista cu totii la parastas.
(ss) Partheniu Milropolit Moldovei fi Sucevei.
Aceeasi telegramd a fost trimisa D-lui Primar al UrbeI
P6tra-NeamtPetra, D-luT Primar al UrbeT NeamtuTg.-
Neamtu, D-luT Primar al UrbeT FalticenTFalticenT, D-lut
www.dacoromanica.ro

Primar al UrbeT BotosanIBotosanT si D-lui Primar al Ur-
bei DorohoiDorohoi.
No 2039.
D-lul Dr Constantin Chiricesca, Decanul Facultififel de Teo logie
Strada Principatele-UniteBucure0
Serbarea desgropareT osemintelor repausatuluT fericit in-
tru amintire Mitropolit Primat Calliinic Miclescu, cu asen-
timentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian,
care se afla aci, va avea loc Duminica 18 August. Tra-
sura pentru D-Vostra. si D-niT profesorT ce vor bine voi a
asista, ye astepta Pascani VinerT dimineta.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei li Sucevei.
No. 2040.
Parintelui Director al Seminariului CentralBucurefti:
Serbarea desgroparei osemintelor repausatuluT fericit in-
tru amintire Mitropolit Primat Callinic Miclescu cu asenti-
mentul I. P. S. Mitropolit Primat D.D. Iosif Gheorghian,
care se afla aci, va avea loc Duminica 18 August. Tra-
sura ye astepta PascanT Vineri dimineta.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei 0 Sucevei.
Aceeasi telegrama a fost trimisa Pdrintelui Director al
Seminarului NifonBucuresti. ParinteluT Director al Se-
minaruluT VeniaminIasi.
No. 2041.
D-lal Prefect al Jad. Neamfa.
Duminica 18 August va avea loc la Sf. M-re Neamtu
serbarea desgroparer osemintelor repausatulul fericit intru
amintire Mitropolit Primat Callinic. La acesta serbare va
lua parte intreg Sf. Sinod, rugandu-ve a asista si D-Vostra,
incunosciintam ca Marti sera 13 curent plecaiil Varatec,
pentru hramul AdormireT unde stam 'Dana Vineri spre a
primi acolo ora 10 dimineta pe I. P. S. Mitropolit Primat.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei 0 Sucevei.
www.dacoromanica.ro

AceeasI telegrama a fost trimisa D-lui Primar al orasu-
lul Petra-Neamtu si D -luI Primar al orasului Neamtu Tg.
Neamtu.
No. 042.
C. Miclescu mare proprietar.
Stolniceni Judetul Suceava, prin statia Pascanl
Desgroparea osemintelor fericitulul intru amintire Mitro-
polit Callinic, va avea loc Duminica 18 August. Rog in-
cunosciintatI pre. tots membriT familiei si Ion Miclescu din
Calinesti Jud. Botosara.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldovei si Sucevei.
No. 2043
D-tor Epitropi ai aseze3mintelor Brancoveneft1.Bucure011
Duminica 18 August va avea loc in Sf. M-re Neamtu
desgroparea osemintelor fericituluI lntru amintire Mitropo-
lit Callinic Miclescu. Aducendu-ve la cunostinta acesta unica
serbare In sfinta ncistra Biserica Autocefala Rom Ana, la
care va lua parte intreg Sf. Sinod. Ve rugam sa bine vo-
iti a asista.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldova si Sucevei.
Aceeasi telegrama a fost trimisa D-lor Epitropi al ase-
zernintelor Nifon Mitropolit.BucurestI si D-lor Epitropi
al Bisericei Sf. Spiridon-Noil.BucurestI.
AU mai fost d'asemenea invitati la acesta serbare
D-1 P. Poni, fost ministru al Cultelor, vice pree-
dinte al Senatului, D-1 G. Panu, deputat, Dl. G. Muzi-
cescu, Dl. N. Ionescu, Dl. Colonel Alexandrescu, di-
rectorul *c6lei militare Odin Iasi, Econ. C. Stiubei, fost
director al cancelariel Mitrop. din I4 alte multe
pers6ne. Protoiereul Judetului Suceva a fost invitat
telegrafic de eful cancelariei sfintei Mitropolii, ca sä.
D-lui
i
www.dacoromanica.ro

se afle de Toi sera 15 August in Gara Pascal-II spre
a primi personele invitate si a ingriji de trasuri. pentru
P. P. S. S. Episcopi Eparchioti si Archierei titular'.
Spre acest sfirsit Seful cancelariei i -a trimis urma-
tOrea tefegrama.
«Din Ordinul I. P. S. Mitropolit, Joi sera 15 August sä
fitT Gara PascanT, unde Vineri dimineta sosesc P. P. S. S.
Episcopi, ArchiereT, si profesoriT universitari, spre a IT re-
partiza in trasurile ce vor veni acolo dela Monastirea Neamtu
pentru a merge la Monastire. Veti remAne la PascanT pan5.
Sambata sera cand soseste Dl. ministru de Culte cu tre-
nul de Berlin, dupa care puteti veni la Monastirea Neam-
tul. Respundeti imediat de primirea telegramei.
(ss) _Zones= fel. Cancelariel.
Dupa terminarea si expediarea taturor telegrame-
lor si invitarilor, I. I. P. P. S. S. Mitropoliti au iesit
impreuna cu tots cel ce ii insoteau si au venit la
Staretie. Aci au stat mult de vorba cu toti eel pre-
sent" despre frumOsa Monastire Neamtu si maretul
el trecut istoric. in urma ambil ierarchi au facut o
mica plimbare prin Monastire si o visita P. S. Ar-
chiereu Narcis Cretulescu care se afla cu sederea in
acea sf. Monastire de 15 ani. Dupa acesta I. P. S.
Primat a fost condus la gazda sa, Tar I. P. Sfintitul
Mitropolit al Moldovel a trecut la Staritie, unde a
luat dejunul, si indata dupa aceea s'a reintors la Mo-
nastirea Agapia, visitand bisericile din Nemtisor, Lunca
Si Vanatori.
A doua cli Marti 13 August I. P. S.. Mitropolit Pri-
mat a venit la Monastirea Agapia, unde i s'a facut
o primire strelucita. I. P. S. Mitropolit al Moldovel
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUr CALINIC MICLESCU 617
cu intreg soborul Monastirei a primit pre Inaltul
ierarch la Porta Monastirei si d'aci in cantarile obici-
nuite a fost condus in Biserica, unde s'au facut cu-
venitele rugaciuni pentru sanatatea si indelunga in-
zilire a I. I. P. P. S. S. Mitropoliti.
Pe langa maicele soborului, multime mare de vi-
sitatori venisera intr'adins, spre a vedea si saluta pe
Inaltii Ierarchi, mai ales ca pentru intaia ors s' au ye-
slut doui mitropoliti impreuna la acea monastire.
Din Biserica Inaltii Ierarchi au mers la staritie unde
au primit mai multe vizite si apoi dupa ce a stat la
dejun si s'a repausat putin, Primatul Sfintei nOstre
Biserici a fost petrecut cu aceleasi onoruri, ca si la
prirnire, si s'a reintors la sf. Monastire Neamtu.
In aceiasi di a parasit Monastirea Agapia si I. P. S.
Mitropolit al Moldovei mergend la M-rea Varatec
pentru hramul de 15 z4ugust al acelei sante mo-
nastiri.
Vineri dimineta, 16. August, diva praznuirei cti-
torilor a venit la Monastirea Varatecul si I. P. S.
Mitropolit Primat, unde a fost primit cu tote onoru-
rile cuvenite inaltel sale demnitati, ca si la M-rea
Agapia. La sfirsitul liturghiei, cand s'a oficiat pa-.
rastasul pentru pomenirea ctitorilor a luat parte si
I. P. S. Sa spre marea bucurie si multamire sufietesca
a intregului Sobor al acelei sf. Monastiri.
Dupa terminarea santelor slujbe, Inaltii Prelati au
Juat impreuna masa, si dupa un mic repaos au plecat
la sf. Monastire Neamtu, unde erat asteptati pentru
marea serbare.
Biserica Ortodox Romana. 2
www.dacoromanica.ro

618 DESGROPABEA OSEMINTELOR
In dimineta acestetclile o telegrams a sub-prefec-
turd din Pascani anunta Ca cu trenul de dimineta
au sosit acolo P.P. S.S. Episcopi Eparchioti Gherasim
al Argesului, Dionisie al Buzeului, Gherasim al Ro-
manului si Conon al Husilor si P.P. S.S. Archierel
Valerian Rimniceanu, Callistrat Barladeanu, Meletie
Galateanu, Sofronie Craioveanu, Melchisedek Pites-
teanu si Ghenadie Bacaoanul; P.P. C.C. for Directorii
Seminariilor Central si Nifon din Bucuresti si cu tog
impreuna cu membrii familiei decedatulul Mitropolit
Callinic, si cu alti multi iubitori de serbatori piOse
si crestinesti s'aii indreptat spre M-rea Neamtului.
Pe la orele 3 p. m. toti P. P. S. S. Episcopi si
Archierei, mai sus amintiti, 's1 au facut intrarea in
Santa Monastire in sunetul clopotelor. P.P. S.S. Lor
au fost intampinati la pOrta cea mare a monastirel,
de P. C. Staret, cu proestosii si intreg soborul, si
in canta' rile obicinuite au fost condusi in Biserica cea
mare, unde s'a facut cuvenitul Te-Deum.
. In aceiasi cli au sosit si membrii familiei defunc-
tului Mitropolit Callinic si multime mare de credin-
ciosi din diferite parti.
D-nul Ministru Haret a anuntat ca va sosi Sambata
cu expresul Berlinului; iar P. S. Pimen, Episcopul
Dunarei-de-Jos, ca va sosi Sambata dimineta la Pas-
cani si in aceiasi cli dupa amiaza la M-rea Neamtu.
Indata dupa esirea for din biserica P.P. S.S. Epis-
copi si Archiereil sositi au fost primiti de I. P. S.
Mitropolit al Moldovei, care le a urat buns venire.
In urma li s'a servit masa, si au trecut fie-care in
apartamentele ce le erati pregatite si reservate
www.dacoromanica.ro

Sambata dimineta 17 August toti P. P. S. S. E-
piscopi Archiuei, impreuna cu I. P. S. Mitropolit
al Moldova, cu parintil soborulul §i multime mare
de credincio0 au asistat la santa liturghie, dupa ter-
minarea careia, cu totii au mers spre a visita pre
I. P. S. Mitropolit Primat.
Era ceva impunator, intrega ierarchie a Santei
nOstre Biserici, impreuna cu P. C. Staret §i proisto§ii
Monastirei, eind din Biserica", s'ati Indreptat cu totii
pe jos catre locuinta parintelui Archimandrit Chiriak
Nicolau, afara din monastire, unde era gasduit I. P.
Santitul Mitropolit Primat. Aci primirea a fost din
cele mai cordiale, mai ales ca P. P. S. S. Episcopi
§i Archierel nu vedusera pre Inaltul Ierarch Inca
din Iunie.
In urma cu totii, in frunte avend pre I. I. P. P.
Santitil Mitropoliti au facut o mica preumblare prin
monastire §i au venit la biserica spre a vedea ose-
mintele fericitulul Mitropolit Callinic, care erail deja
scose §i depuse in pridvorul Bisericel langa locul unde
fusese inmormintat. D'aci Ierarchii ridicat sus la
Static, unde dupa ce au stat mult de vorba
coborit spre a conduce pre I. P. S. Mitropolit Primat
la locuinta sa. In urma, Inaltii Prelati retras fie
care intru ale sale §i Intrunit cu totii iara§i la
amiaza la staretie, unde s'a servit dejunul.
Dupa amiaza a sosit la Monastire P. S. Episcop
Pimen al Dunarei-de-Jos, carele a fost primit cu
acele4 onoruri ca §i cei-l-alti P. P. S. S. Episcopi.
Dupa amiaza s'a oficiat vecernia mica, remanend
i
s'ati
s'ati
s'ati
s'ati
www.dacoromanica.ro

ca vecernia mare sd se faca impreund cu ortrina in
sera acelei chile, ca inceput al serbdrei.
Pentru serbare s'a facut in acelas timp cunoscut
tuturor celor veniti in monastire prin foi volante ur-
mdtorul program:
Serbarea desgrofidrei osemintelor fericitului intru
amintire Mitropolit Primal Callinic Miclescu.
I Sambata 17 August la orele 6'/2 p. m. se va in-
cepe serviciul vecerniei ;4 al privigherel in Biserica
cea mare a Monastirei, la care vor asista I.I. P.P. S.S.
Mitropoliti, P.P. S.S. Episcopi si Archierei 2..
(Duminicd la orele 81/2 dimineta se va incepe santa
liturghie, care se va oficia in biserica cea mare de
I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si top' P.P. S.S. Episcopi si
Archierel membri al' Sdntului Sinod, cu preotii mo-
nastirei, in asistenta D-lui Ministru al Cultelor si Ins-
tructiunei Publice, a representantilor judetelor eparchiei
mitropolitane, a D-lor Senatori si Deputati presenti,
a D-lor Prefectl si Primari, a persOnelor notabile in-
vitate, a membrilor familiei fericitului defunct Mitro-
polit si a tuturor celor ce vor avea evlavie a asista
la acesta serbare solemnd).
Dupa terminarea santel liturghii I. I. P. P. S. S.
Mitropoliti, P.P. S.S. Episcopi si Archierel impreund
cu clerul liturghisitor, vor esi din Biserica in cantarile
obicinuite, cu osemintele fericitului Mitropolit Callinic,
si vor oficia parastasul pentru ertarea pecatelor sale
in umbrarul prep-tit anume in curtea monastirel in-
tre cele doue biserici) .
(La terminarea parastasulul, Dl. Profesor al fa-
cultateT de teologie Dr. Dragomir Demetrescu, va
pronunta cuvenitul Panegiric epitafic, dupa care se
c
www.dacoromanica.ro

va canta vecinica pomenire §i osemintele se vor de-
pune in mormintul ierarchului .
La ora 6 p. m. clopotul cel mare al Monastirei a
inceput a suna pentru a se aduna parintii, §i la ora
6'/2 conform programului I. I. P. P. S. S. Mitropoliti
cu P. P. S. S. Episcopi §i Archierel s'aii pogorit la
Biserica in sunetul clopotelor si urmati de multime
de credincio0 si clerici veniti din diferite parti pen-
tru serbare. Caci in adever acesta cli, cu tot timpul
ploios, a fost o cli de pelerinaj la Monastirea Neamtu,
pentru ora§ele si satele limitrofe.
Parte din P.P. S. S. ierarchi au stat in Biserica,
lar parte in altar. Santirea painilor, la vecernie s'a
facut de P. Santitul Gherasim al Arge§ului, cel mai
vechiii in hirotonie dintre P. P. S. S. Episcopi.
Privigherea s'a sfirit dupa ora 9 sera, iar catre
finitul el a sosit si D. Ministru al Cultelor si Instruc-
tiunel Publice. Din Biserica, cu totii, impreund si cu
Dl. Ministru s'ail urcat la staritie unde s'ati servit o
gustare.
Duminica dimineta Inca din reversatul zorilor cur-
tea cea mare a Monastirei §i imprejurimile erau cu-
prinse de multime §i cu totii se intreceati a patrunde
in biserica. 0 companie de soldati venita anume din
Petra-Neamt, a fost postata pentru tinerea ordinei.
Totul favorisa splenclOrea serbarei. Un timp frumos
§i recoros," dupa. o plOe abondenta., a contribuit mult
ca sa atraga si mai multi pio§i cretini din impreju-
rimi, ca ast-fel succesul serbarei sa fie desavir§it.
www.dacoromanica.ro

La orele 8 a. m. clopotul cel mare anunta adu-
narea parintilor si inceputul serbArei. Curand dupe,
acesta I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si P.P. S.S. EpiscopI
si Archierel s'ati pogorit in Biserica spre a lua parte
la serviciul divin.
La orele 8'/2 clopotele Monastirel anuntau incepu-
tul liturghiei, care s'a oficiat de I.I. P.P. S.S. Mitro-
politi, de P.P. S. S. Episcopi al ArgesuluI, Buzeului,
Romanului, Husului si Dunarea-de-Jos, si de P. P.
S.S. Archierel: Valerian Rimniceanu, Callistrat Bar-
ladeanu, Meletie Galateanu, Sofronie Craioveanu, Mel-
chisedek Pitesteanu si GhenadieBacaoanul, impreuna
cu mai multi archimandritI si ieromonachI din Soborul
Monastirel, cu cats -va preotl dintre cel ce insotiau
pre P.P. S.S. Ierarchi si cu mai multi diaconI.
Au asistat la liturghie Dl. Ministru al Cultelor S.
Haret, D-nii senatori si deputatI al judetelor Neamt
si Suceava, D -nii prefectI al acestor judete si D-nil
primary al oraselor Petra-Neamt, Targul Neamtului
si Falticenilor, membrif families fericitului Mitropolit,
directoril Seminariilor Central, Nifon si Veniamin din
Iasi, Dl. Scarlat Ghica, eforul Bisericel Sf. Spiridon
din Bucuresti, Dl. Petru Poni, fost ministru, vice-
presedinte al Sertatului si alp multi notabili invitati,
precum si o multime mare de credincIosi, cart' urn-
pleat' biserica cea mare a Monastirei in care oficia
aprOpe in complectul sal intreg Santul Sinod al
Sante nostre BisericI. Era in adever ceva impunator
si inaltator de spirit.
Dupa terminarea liturghiei Ina ltil Ierarchl, cu in-
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULU1 CALINIC M1CLESCU 623
tregul cler liturghisitor, s'aii format in procesiune,
precedand psaltii si preotii, cari purtaii racla cu ose-
mintele fericitului intru amintire Mitropolit Callinic,
si in cantarile obicinuite ail esit din Biserica si ail
luat loc in umbrarul pregatit adhoc din curtea Mo-
nastirei. Aci dupa ce osemintele, coliva si colacil ail
fost puse pe o anume masa, P. P. S. S. Episcopi si
Archierel s'aii format in doue colone, d'a drepta si
d'a stanga mesei, bar I. I. P. P. S. S. Mitropoliti ail
luat loc in mijloc, in fata mesei si s'a inceput slujba
parastasulul
Era o adeverata serbare piosa si crestinesca. In-
trega curte a Monastirei era plina de credinciosi, bar
altii priveau din coridOrele chiliilor, a staretiei si ar-
hondaricului. Mii de mil de inchinatori ail tinut sa
asiste si sa vada acesta serbare, unica in felul ei si
pentru intaia órä savirsita in Santa nOstra Biserica,
si la cea mai insemnata din Monastirile Terei.
Aci in umbrar, dupa terminarea parastasulul sa.-
virsit cu atata solemnitate, inainte de a se canta
c Vecinica pomenire 2, , sub-semnatul, in mijlocul unei
taceri profunde si atentiuni generale, cum rar se in-
tampla cand este adunata o multime mare de cre-
dinciosi, a pronuntat urmatorul Panegiric Eihitafic:
Inalt Prea Stinfiti,
Prea Sa'ntiti ,si V enerabili Pcirinti,
lubili frati in Domnul.
in multe feluri si in multe chipurY se prea mareste omul
In lumea acesta. Dumnecleil insa a bine-voit ca acesta lap-
tura a mainelor sale, singura dupa chipul si asemanarea
www.dacoromanica.ro

sa, acest p.m* vicrLoc, precum Vail numit geniile filosofice
si santul Joan Damaschin in tractatul set' despre credinta
cea adeverata, el a bine-voit ca omul sa se pate eternisa,
chiar in lumea acesta, si sä fie eternisarea sa acesta, atat
noua credinciosilor, cat si celor necredinciosi, cea mai pu-
ternica proba despre nemurirea sufletului; caci prin eter-
nisarea ce vom vedea, numele nostru, al muritorilor, traind
spiritualminte in veac cu posteritatea, ce 1)4:Ste fi acesta,
daca nu simbolul si inceputul vietei cele vecinice si fail
de sfirsit ?
Se eterniseza omul dupd cum citim in istoria omenirei,
in bine si in reit
Se eterniseza in bine in multe felurl; trel sunt insa chi-
purile eternisarel sale.
Se eterniseza prin aptitudini si daruri exceptionale cu
care Dumnecleil insestreza pre unil muritori. S'a eternisat
Fidia in sculpture, Michel Angel in picture si altil prin alte
darurl si aptitudeni extraordinare. Si, din generatiune in
generatiune, si din neam in neam, top: cei ce and de is-
prava talentului lor, sunt coprinsi de respect si admira-
tiune, considerandu-I ca genii extraordinare, pronuntand
pururea cu respect numele lor.
Se eterniseza omul prin o inteligenta si putere rail si
extraordinary intru a cugeta si reflecta asupra marilor ces-
tiuni ce au agitat d'a pururea omenirea. S'ail eternisat
ast-fel Socrat, Platon, Demosten, Ciceron si geniile filo-
sofice ale neamurilor. ET sunt d'a pururea pentru posteri-
tate imagini si figuri sublime. Numele lor traeste si se
pronunta pururea de omenire cu respect si admiratiune.
Dar daca Dumnecleii a bine-voit ca omul, acesta mi-
niature a sa, sa, se eterniseze prin aptitudini si darurl ex-
ceptionale, prin bravuri si prin intelect, cu care el a in-
zestrat pre unii din fericitii muritori, El a miluit faptura
mainilor sale, si ca un parinte bun a dat tuturor filor seT
www.dacoromanica.ro

posibilitatea eternisarei. El n'a exceptat pe nimeni de la
nemurire. Se pcite deopotriva eternisa cel nepriceput si
necunoscetor in ale sciintei, ca si Inteleptul veacului. Se
pate eternisa deopotriva cel sarac ca si cel bogat. Cel
onorat cu maririle lumei acestia, ca si cel ce a trait in
crapaturile pamantului si chiar departe de lume. Se pate
eternisa cel nebagat in serna si prost cu neamul, ca si
cel nobil si ilustru cu nasterea, cel tiner, ca si cel betrin;
se pot eternisa toti fare deosebire de trepta sociala, de
neam si de loc. Se pot eternisa top, orb -cari ar fi si orb unde
ar fi, si orb cand ar fi, in tcita, vremea si in tot ceasul;
si nu se cere nimic alt, de cat singura vointa a omului. A-
cesta eternisare este eternisarea faptelor celor bune, fruct al
credintei fie-cdruia. Iar cand aceste fapte sunt fructul cre-
dintei celei adeverate, in Dumneqeil cel prea merit si in-
chinat in Treime, ea este eternisare veciniccZ si adeverata.
Iata eternisarea la care trebue sa aspire omul, pentru
a proba ca este cu adeverat chipul si asemanarea lui
Dumnecleii, Dumnecleii in miniature, micros cosmos (.m*
x60104) cum l'a numit cea mai inalta filosofie si cel mai
sublim tractat despre adeverata credinta.
Dar mai este si o eternisare in reii. Istoria tuturor tim-
purilor aminteste cu orore de un Efialt, de un luda
Tradatorul si altb semeni ai lor. Judecata omenesca de
pretutindeni si d'a pururea u condamna. Sa ib lasam si nob,
bisericeste vorbind, judecatei lui Dumneqeil.
Se eternisaza dar fratilor omul chiar In lumea acesta. Si
santa ncistra credinta ne indemna sa aspiram la eternisarea
prin fapte bune, isvorite din credinta, eternisarea adeverata,
posibila tuturor muritorilor si sa fugim, pazindu-ne ca de
foc, de numele cel reu, eternisarea condamnata de jude-
cata omenesca si dumnecJeesca.
Dar sa apropiem intre ele cele trei chipuri ale eterni-
sarea omului in bine, si sa reflectam asupra
de aprope si in esenta lor, putem slice :
's1
lor.Privindu-le
www.dacoromanica.ro

Cele done dintaiil, eternisarea prin aptitudini, daruri ex-
ceptionale si inteligenta extraordinare, sunt aprope inde-
pendente de vointa omului. Caci nu top muritorii se In-
vrednicesc de acestea. Dumnecleil cel ce Imparte darurile
sale si da, dupa cuvintul Scripturei, unuia darul profetic,
altuia darul grairei limbilor, altuia intelepclunea si puterea
d'a vedea si cunoste tainele lumei acestia si d'a se prea
maxi prin ele, El prin impartirea acestor daruri ne arata
Inceputul, tipul si simbolul intelepciunei si al perfectiunei
sale celei desavirsite. Ast-fel trebuesc a fi primite darurile
extraordinare cu care a inzestrat pe unit din muritori.
Top acestia intrec prin aceste daruri pre cel-l-alit mu-
ritori si semeni ai lor. Numele for remane eternisat si se
pronunta cu respect de posteritate Intru neamuri si se-
mintiile pamantului. Ispravile darurilor si ale inteligentei
for sunt admirate. Ele serva tuturor model de inaltime
si profunditate pang unde pote patrunde si se pote ridica
omul cel inzestrat de Dumnecleil cu daruri extraordinare
si exceptionale. Dar atat tot si nimic mai mult. Tot ce ei
au conceput si ail desaVirsit remane ca o imagine abstracts,
ca sa nu clic mOrta; reman reliquil sacre si stimate, .ve-
nerate si admirate pentru un cerc restrins de admiratori.
Ele nu sunt si nu pot fi imagine si exemplu viii, din care
si prin care sa se edifice moralminte posteritatea si lumea
intrega.' din veac In veac.
Asa cum se eterniseza omul, tot ast-fel se eterniseza
si societatile si natiunile. Dar singura eternisarea cea a-
deverata a omului este eternisarea sufletului prin nu-
mele sell. Acesta eternisare este, cea isvoritore din fap-
tele credintei. Acesta este eternisarea vie, frainica, ade-
Verata si datatore pururea de viata si de edificare morals
posteritatei si tuturor urmasilor din neam In neam.
Tar daca omul prin faptele cele bune, isvoritare din cre-
dinta sa,ors -care ar fi acesta,isT eterniseza numele, adeca
www.dacoromanica.ro

sufletul seii, din semintie in semintie si din neam in neam,
crestinul este singurul muritor, carele prin faptele isvoritore
din credinta sa isY eterniseza cu adeverat numele si sufletul
seu si se prea mareste nu numar In neamul sea', dar el
se ridica maT pre sus de neam, de regiune si de timp si
se impune tuturor natiunilor pamintului, in tote timpurile,
exemplu 1611 de pietate si religiositate, pururea demn de
imitat.
Tot-d'auna, pretutindenT si in orl-ce religiune, faptele
car' an resultat din credinta an fost admirate, si cel ce le
au savirsit, pururea stimatT si onorati. Dar mare si cu de-
savirsire deosebita a fost si este apreciarea si admiratiunea
faptelor credinteT, si a acelor ce le ail savirsit, In Biserica
luT Iisus Christos.
Bunatatea, pietatea, virtutea si religiositatea au fost res-
pectate si admirate chiar si in paganism. Nu arare orT aci
au fost chiar apoteosate si ceT ce le savirsiaii considerati
ca semideT si chiar pusi in randurile deilor. Dar tota cinstea
si apoteosarea acesta n'a fost de cat efemera. Ea a fost
de scurta durata si n'a esit din confiniile terei si a nea-
mului lor. ChTar si in monoteismul Vechiulul Asezamint,
barbatii eel drepti si sfintI aT tuturor timpurilor, incepend
cu timpurile patriarchale si 'Ana in epoca gloriosa a teo-
cratieT, si chiar dupa aceea, eT an remas toti, parinti si
figuri venerate numal pentru FiiI luT Israil.
Numal in Biserica lul Iisus Christos s'a dat adeverata
valOre faptelor isvorite din credinta. Numal aci ceT ce ail
savirsit si au avut ast-fel de fapte eternisat cu a-
deverat numele si sufletul lor.
NumaT aci tot' s'afi putut si se pot Invrednici, dupa cu-
vintul Domnulul a fi desa"Virsitl, ca si Dumnecjeu cel din
ceruri, carele este desavirsit (comp. Math. V. 48). Numal
aci toti credinciosiT, prin faptele isvorite din credinta,
putut eternisa cu adeverat si putut ridica nu numal
'si ail
s'ail
s'ail
www.dacoromanica.ro

628 DESGROPAREA OSEMINTELOH
in ochii tuturor credinciosilor, fara deosebire de neam,
dar in fata tuturor omenilor, spre a fi d'a pururea posteri-
tate! irnagini sacre, s.finte js-i venerate de tog.
Numai, aci stima si veneratiunea credintei si a pietate!,
respectul si admiratiunea care cei ce an bine placut lul
Dumnedeti, fa'c'end voia sa cea sfinta in acesta lume, a
esit din regiunea si neamul celor ce le an savirsit si s'a
impus tuturor credinciosilor si tuturor omenilor in tote
timpurile, din veac in veac.
Numai aci s'a vedut adeverata admiratiune spirituala
catre alesii Domnului. Numai aci credinciosiT considerand
trecerea din viata a celor savirsiti intru pietate si taria
credintei IT an eternisat cu adeverat si considerati diva tre-
cerei for ca di mare de triumf si o serbatorean. Numai
aci credinciosii se adunan pe mormintele acestora, si aci
se rugail lui Dumnedeil pentru cei ce au adormit intru
drepta credinta si pietate, intarindu-se si eT in credinta si
indemnandu-se la tot felul de fapte bune, si ast-fel le e-
ternisan memoria.
Iata cum se eternisa memoria celor adormitl in Domnul
in Biserica cresting. Aci locul de ingropare si mormintele
martirilor, sfintilor, cuviosilor si a tuturor celor bine pia-
cut! lul Dumneden prin marturisirea credintei si pietatea
vieteT, era locul de inchindciune si Biserica credinciosilor.
Ast-fel se prea mareau in Biserica lul Christos ceT ce
pastran credinta si se deosebean in viata ]or prin pietate
si religiositate.
Acesta prea marire se facea prin marturisirea unanima
si rugaciunele ce se aducean Dumneden de credinciosT
pe mormintul alesilor Domnului.
Adunarea credinciosilor era impusa de meritele celor
adormiti intru credinta si pietate si nu se adauga la acesta
de cat indemnul celor ce conduceail Biserica si pastorean
pre credincTosT. Acestia eran ceT intal cari dadeaii exemplul
intru acesta.
lui
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUi CALINIC MICLESCU 629
Pe mormintul celor placutI luT Dumnedeil dar, martu-
risea intrega Biserica, sub conducerea pastorilor intru a
prea mari pre alesiT lul Dumnec,leil si aT socoti de santi,
cuviosT si ales1 aT
Norma acesta pastrata cu sfintenie de la inceput in Bi-
serica cresting, a fost urmata d'a pururea si sä pastreza
pang asta-c,11 in santa Biserica cresting Ortodoxa a Resa-
ritulul, cad nu se 1)4:Ste ridica altar si sfinti Biserica, fara
a fi depuse acolo sante moste ale santilor.
Serbarea acesta, iubiti crestini, unica in analele SanteT
nOstre BisericT, caci nu s'a vedut pang asta-di la mormintul
unul ierarch intrega ierarchie a Santei nostre BisericT a-
dunata spre a se ruga lul Dumnedeu pentru sufletul lul
si a'l serbatori cu atata fast si oficialitate. Dupd exemplul
acelor serbatori crestine, este si serba'torea acesta. Asta-c11
la mormintul luT Callinic Miclescu, ierarchul TereT, lubit
si venerat, s'a adunat intrega Biserica Romana si in fata
D-luT Ministru al Cultelor, in fata autoritatilor locale, si
in fata acestel multimi pi6se de inchinatorT, se aduc ru-
gacTuni catre Domnul, si se lauda credinta si pietatea
distinsuluT si TubituluT ierarch, trecut catre Domnul.
Prin actul serbatorit asta-di, TubitT crestini, Santa mistral
Biseriea se inalta si se asemana timpurilor gloriose ale
crestinataleT. Asta-di ca si atunci credincIosiT, sub condu-
cerea si povaluirea Pastorilor BisericeT, yin la mormintul
ierarchuluT Tuba spre a-I aduce tributul recunostinteT, a-1
marturisi credinta si pietatea si a spune tuturor, ca ie-
rarchul Callinic Miclescu, slujind cu credinta si pietate in
Biserica DumnedeuluT parintilor nostri, a bine meritat de
la Biserica, careea 'sT a devotat avutul si insasi fiinta sa.
Asta-di prin omagiul ce i se aduce, ne indemnam cu totil
pastori si pastorici a-T imita credinta si pietatea si a ne
indemna la fapte bune si bine placute luT Dumneclea.
seT.
www.dacoromanica.ro

630 DESGROPAREA OSEMIETELOR
Cat de gloriosa era Biserica luT Christos and credincTo§il,
in semn de pietate §i edificare intru credinta se adunad
spre a se ruga luT Dumnecleil pe mormintele martirilor,
sfintilor §i cuvioOlor Domnului! Cat de admirat' eraii ei
atunci pentru credinta pietatea lor! ET ail remas fala tim-
purilor gloriOse ale Bisericel qi pururea noT ce§ti de asta-dl
ne mandrim si ne laudam cu credinta §i pietatea lor
Cat trebuie sa ne simtim de mandri qi voTo§i §i nol Ro-
mani', cand asta-dl in Biserica nostra, imitam exemplul
acelor timpurl gloriose ! Cat trebue sa ne bucuram, cu bu-
curie duhovnicesca in Domnul, cand qi nol asta-di, cu totT,
pastor' §i pastoriti, cu totiI ne asemanam acelor timpurl
gloriose ale Bisericin Cat trebue sa ne bucuram ca venim
cu totiT a aduce rugacIuni pe mormintul ierarchuluT Calli-
nic, si rugandu-ne lul Dumnedeil pentru el, sa ne intarim
qi noT In credinta pietate!
Fericiti vol ierarchi care reinviatI asta-di in Sfinta nos-
tra Biserica timpurile gloriose qi de prea marire ale Bise-
riceT luT lisus. Christos. Fericiti vol ierarchi, cacT mare §i
edificator este exemplul ce ne dati indemnandti-ne a face
rugacluni cu totiT pe mormintul ierarchuluT, care a lucrat
pentru gloria neamulul qi prea marirea Bisericel ce a ar-
chipastorit'o. Fericiti vol ierarchi, ca asta-di ne dati in mod
solemn §i maret exemplul de respectul Si datoria ce avem
catre mai maril no§tri §i catre totT cel ce grait noun
cuvintul luT Dumnedeu. OnOre Voila!
Bucurate qi tu fericit ierarch adormit In Domnul, ca
dupe 16 anT, acel ce cunoscut admirat cre-
dinta §i pietatea, au dat pilda cea buna. Asta-dl totT Iii
archipastoriel tale, pastor' qi pastoriti, aduc rugaciuni
luT Dumnecleil la mormintul teu qi cu totiT privesc cu
respect qi saruta cuviosele tale melqte. Bucurate suflet
fericit ca aceia pe can tu ' -al hirotonit archierel la alta-
rul Dumnecleulul nostru, impodobesc asta-c11 cele doue sca-
si
1
si
ne -au
to -au si ti-au
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUT CALINIC MICLESCU 631
une mitropolitane pe carl tu al archipastorit. Primul pe care
tu l'aT hirotonit archiereil, este asta-di Primatul Terel, ul-
timul, Mitropolit al Moldovei si amandoT cu intrega ierar-
chie a SanteT nostre Biserici se raga luT Dumnedeil la mor-
mintul teii pentru tine.
Bucurate fericit ierarch adormit in Domnul ca asta-41
dupe 16 anT, fiii archipastorieT tale cu totiT adunat
la mormintul tell in semn de omagiti si recunostinta pen-
tru credinta si pietatea cu care aT servit in Biserica nostra
stremosasca. Marturisim ca tu In rivna ta cea mare pen-
tru Inaltarea BisericeT, te-aT Invrednicit in Vele archipas-
torieT tale a vedea Biserica nostra.' recunoscuta autocefala, si
sa se sfintesca santul mir de archierel romani. Tu aT dat
fiinta si scoleT Inalte BisericestT, FacultateT de Teologie.
Si stie Domnul cate greutatT al avut de Invins ca sa poti
vedea realisandu-se in dilele archipastoriel tale aceste acte
marl, carl te vor eternisa pururea. Omagiu tie ierarch ve-
nerat! Sufletul tell se pote bucura; Tar mostele tale pot
fi linistite in pacea mormintului; cacT taria credintel ce aT
pastrat, pietatea si faptele marl ce aT sevirsit sunt admi-
rate si se marturisesc de ceT ce te incongiora si se roga
lul Dumnedeil pe mormintul
Bucurate clic, fericit ierarch, ca nu numal cat al. pasto-
rit si archipastorit ne-al invetat sa Tubim si pastram cre-
dinta si pietatea; dar chiar si dupa trecerea ta catre Dom-
nul, caruTa aT bine placut, veneratele tale moste ne-a ri-
dicat la adeverata pietate cresting si a reinviat In santa
nOstra Biserica timpurile gloriose ale Bisericei crestine.
Iata, Tubiti fratT crestini serbatorea piosa de asta-c1I. Iata
caracterul si insemnatatea el.
Asta-dl aducem omagiu de pietate la mormintul distinsu-
Tubituldi veneratulul si fericituluT ierarch Callinic Miclescu
toti aceia cari T-am cunoscut si T-am admirat credinta si pie-
tatea. Ne-am adunat cu totiT la mormintul sell spre a ne
s'an
lul,
www.dacoromanica.ro

ruga lul Dumnecleil pentru el, asa precum se adunail cres-
tinii din timpurile cele gloriose ale credintei si pietate
crestine. Ne-am adunat la mormintul seri, precum aceia
se adunail si se rugail pe mormintele ierarchilor, cuviosi-
lor si al tuturor celor bine placuti lul Dumnecleil, spre a
ne intdri in credinta si pietate. Aducendu-ne aminte de
acele timpurl gloriose si prea marite ale Bisericel, si imi-
tand si nol exemplul acelor adeverati crestini, ne-am adu-
nat la mormintul ierarahulul lubit spre a ne ruga lul Dum-
nedeil, a venera, fericitele sale moste si a ne intdri si nob
in credinta si pietate.
Fie, ca fructele acestei serbdri pi6se sä rodesca in ini-
mile nostre. Fie, ca dela mormintul ierarchului lubit si
venerat, sa." Invetam lubirea si datoria ce avem catre mal
mari nostri, care cei ce ail lucrat pentru Biserica, pros-
peritatea si fericirea neamuiui nostru, si catre toti cei ce
ne graesc noun cuvintul lul Dumnecleil. Fie ca dela mor-
mintul sell se ne Intarim in credinta si pietatea stremosasca
si sd dovedim acestea prin fapte crestinesti, cad numai
ast-fel suntem si putem fi adeverati crestini. Numal ast-fel
facem voia cea sfinta a lui Dumnecleil aci pre pamint, si
numai ast-fel Dumnecleul parintilor nostri se va prea mari
pre pamintul bine cuvintat al Tend nostre si El va fi cu
nob in veacul veacului. Amin.
Eterna memoria fericitului mitropolit Calinic Miclescu.
Dupa terminarea acestei cuvintari, intregul cor al
Ierarchilor a intonat cantarea «VecInica pomenire ).
ridicat apoi venerabile oseminte al fericitului
Mitropolit, toti P.P. S.S. Ierarchi s'ati pus in proce-
siune impreuna cu preotif §i cu poporul §i in cantA.-
rile obicinuite s'a facut cu ele ocolirea bisericel celei
marl, dupa care au intrat in Biserica §i osemintele
ail fost depuse in loca§ul for de veci.
S'aii
www.dacoromanica.ro

Ast-fel terminat serviciul divin al desgroparel ose-
mintelor fericitului Mitropolit Callinic, Ierarchii litur-
ghisitori cu D-nul Ministru, membrii familiei si cu
distinsii invitati, ridicat la Staritie.
De aci, dupa o mica pauza, cad' era aprOpe ora I 2,
cand ceremonia desgroparei se sfirsise, cu tocii au
trecut in sala cea mare a arhondaricului, unde s'a
servit agapa duhovnicesca. Pe langa I. I. P, P. S. S.
Mitropoliti, Episcopi, Archierei, Dl. Ministru si mem-
brii familiei, erail peste I oo de invitati.
Aci cel inta.ia, care a ridicat tuastul sea a fost
I. P. S. Mitrofiolit Primal, carele a beut in sanatatea
si indelunga inclilire a M. S. Regelui. Tuastul inal-
tului prelat a fost continuat de I. P. S. Mitroiholit al
Moldovei- tot pentru M. S. Regele si intrega dinastie.
Inaltul Ierarch a aratat cum sub auspiciile bine-voitor,
ale M. Sale, Biserica nOstra a dobindit legile sale fon-
damentale canonice si autocefalia si cum M. Sa, Bunul
nostru Rege, a fost si este pentru Santa nOstra Bi-
serica, nu numai un sustinetor, dar aparator si pro-
tector al ei.
D-nul Ministru al Cultelor, aratand insemnatatea
serbarei a ridicat tuastul sal in sanatatea I.I. P.P. S.S.
Mitropoliti, carora se datoreste acesta frumOsa si mare
serbare bisericesca, cel mai impunator indemn care
cultivarea pietatei si a religiositatei.
Dl. C. M D. Miclescu, advocat, membru al familiei
defunctului Mitropolit serbatorit, a multamit in nu-
mele familiei, initiatorilor acestel serbari, si in deosebi
I. P. S. Mitropolit al Moldovei.
Biserica Ortodox6, Nonakrui
sail
B
www.dacoromanica.ro

Au vorbit in urma P. S. Episcop al Dunarei-de-Jos
D.D. Pimen, P. S. Conon al Husilor si Dl. Nicolae
Ionescu, deputat. Cu totii ail insistat asupra virtutilor
defunctului Mitropolit Callinic, asupra caracterulti si
insemnatatei serbarei si cum ierarchia Bisericel nostre
s'a silit in tote timpurile a cultiva in popor pietatea
si nationalitatea. Dl. Nicolae Ionescu, in analogie cu
acesta a aratat virtutile ierarchice ale I. I. P. P. S. S.
nostri Mitropoliti si in deosebi ale I. P. S. Mitropolit
al Moldovei, initiatorul acestei serbari. Betrinul de-
putat si fost ministru, ca representant al colegiului
al III, representant prin excelentt al preotilor si in-
vetatorilor, a terminat apoteosand pre M. Sa Regele
si ierarchia Bisericei, pentru lubirea de Tart si neamul
romanesc.
Malt Prea Santitul Mitro.Aolit al Mola'ovei ,si Su-
cevei, luand din not cuvintul, ridica paharul sell in
sanatatea D-lui Ministru al Cultelor, Spiru Haret, care
in numele Guvernului a tinut sa onoreze cu presenta
sa acesta serbare. Inaltul Ierarch arata multamirea
sa sufletesct, pentru presenta D-lor P. Poni si N.
Ionescu, fosti ministri, carora le face elogii, pentru
munca for rodnict in neamul si Biserica Romanesca.
Dl. Petru Poni ridicand paharul sal, multameste
pentru distinsa onOre, ce i s'a facut d'a fi invitat la
acesta mare si insemnatt serbare. D-sa in cuvinte,
calde si bine simtite arata rolul preotului in propasi-
rea, prosperitatea, fericirea si asigurarea neamului nos-
tru Romanesc. Este singurul factor, de la care se
pOte astepta mantuirea, a clis ilustrul dascal si barbat
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITEILLTi CALINIC MICLESCU 635
de stat. Jar cuvintele sale ail fost acoperite cu a-
plause. Vorbind in urma despre serbare, si facend
elogii celor ce au organisat'o, a adaogat, ca trebue
a ne gandi la serbatorirea marelul Veniamin, carele,
atunci cand nimeni nu se gandea, a pus basele cul-
turel nationale si a infiintat cea mai veche scOla
romanesca, Seminarul, care porta numele sell, in a-
nul 1803. D-sa termina felicitand familia Miclescu,
care a dat Tarel doui mitropoliti, pe Sofronie si pre
Callinic cel serbatorit.
Dl. Ministru Hard, complecteza in mod minunat
pre Dl. Poni, spunend ca trebue cu totii a lua as-
aci in mod solemn hotarirea, ca la implinirea
secululul scOlei lul Veniamin, sä se serbatoresca si
acel mare ierarch; cu atat mai mult, cu cat serba-
torind pre cei distinsi al neamului nostru, acesta
este cel mai puternic indemn al tuturor la virtute si
fapte marl, si un indemn mare catre pietate si iu-
birea de biserica si religiune.
Inalt Prea Santitul MitroAolit al Moldovei, luand
pentru a treia Ora cuvintul multameste I. P. S. Mi-
tropolit Primat, P.P. S.S. Episcopi si Archierel, D-lui
Ministru si tuturor, ca au onorat cu presenta for a-
cesta serbare, dandu-I cu acesta importanta si in-
semnatatea pe care trebue sa o alba. Inaltul Ierarch
arata, ca acesta mare si frumosa serbare cre-stinesca,
nu este de cat inceputul serbarilor d'acest fel. Ser-
bari sacre si sante, cars ail adus mare folos moral in
timpurile gloriOse ale Bisericei crestine, si doreste
ca sa", aduca si in Santa nOstra Biserica nationals.
ta-cli
www.dacoromanica.ro

Terming qicend: Am speranta, ca ea se va continua.
P. S. Efiiscofi al Buzeului, a facut panegiricul
serbarei. A aratat meritele si rivna pentru Biserica
a I.I. P.P. S.S. Mitropoliti si Episcopi. A adus elogil
tericitului Mitropolit Callinic, families Miclescu si tu-
turor barbatilor, cart au lucrat la Autocefalia Bisericei
Romane.
Ina lt P. S. Mitrofiolit Primal; lauda pre I.-P. S.
Mitropolit al Moldovei, pentru fericita idee ce a avut
d'a lua initiativa acestei serbari, care a facut mare
impresiune asupra cr:Ainciosilor. Efectul moral pe
care l'a produs acesta serbare asupra poporului, a
ells Inaltul Ierarch, este mare. El va da frumose
rode de pietate si religiositate si tocmai acesta este
rolul nostru, d'a sadi si cultiva credinta si pietatea
in popor. Cinstea acesta cuvenindu-se in primul loc
I. P. S. Mitropolit al Moldovei, eu inchin paharul meu
in sanatatea I. P. S. Sale.
I. P. S. Mitrofiolit al Moldova, multameste Inal-
tului Ierarch, care in dorinta sa d'a asista la serbare,
s'a privat de o parte a concediului seu. Ara. ta ca ii
pastreza multa recunostinta, pentru iubirea ce II arata
si inchee rugand pre top cei de fata, a inchina pa-
harul for in sanatatea si indelunga inzelire a Prima-
tului Santei nostre Biserici D. D. losif Gheorghian.
Cu acesta s'a incheiat seria tuastelor si cu totil
ridicat, trecend la staritie, unde au luat cafeua
au convorbit cu Dl. Ministru, despre interesele si
bunul mers al Santei nOstre Biserici. In urma fie-care
s'a retras intru ale sale si multi au inceput a se
pregati de plecare.
s'at
si
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUi CALIMIC MICLESCU 637
La orele 21/2 p. m. au plecat Dl. Ministru si mare
parte din P.P. S.S. Episcopi si Archierel, iar poporul
a inceput a se impra.'stia.
La ora 4 p. m. dupa terminarea vecerniel, osemin-
tele repausatului fericit intru amintire Mitropolit, Cal-
linic, cu ale mosului seti. Sofronie Mitropolitul au fost
depuse in cavoul pregatit anume, pe locul unde au
fost imormintate remasitele pamintesti ale repausa-
tului Callinic. La sigilarea si inchiderea for in racla
a asistat I. P. S. Mitropolit al Moldovei, P. S. Episcop
Conon al Husilor, membri familiel si multime de clerici
persOne, care asistase la vecernie.
Pentru aducerea aminte a modului cum s'a facut
acesta frumOsa serbare bisericesca si unica pang as-
ta-cli in Santa nOstra. Biserica cresting Autocefala
Ortodoxa Romana, I. P. S. Mitropolit al Moldovei si
Sucevei, initiatorul ei, a dresat urmatorul proces-
verbal :
PROCES- VERBAL.
Anul una-mie-noue-sute-doi, Luna August 18, diva Dumi-
nica.
In timpul gloriOsel DomniT a MajestateT Sale Regelul Carol
I si a Sociel Sale Regina Elisabeta, a Principelui Ferdinand
mostenitorul TronuluT si a Sociel Sale Principesa Maria cu
bine credinciosT Lor fiT Principele Carol, Elisabeta si Maria.
NoT robil lul Dumnedeil Archierel:
losif Archiepiscop si Mitropolit Ungro-VlahieT si Primat
al RomanieT, Dr. Partheniu Archiepiscop si Mitropolit Mol-
dovei si Sucevei, Exarh Plaiurilor, Gherasim al Argesului,
Dionisie al Buzeulul, Pimen al DunareT-de-Jos, Conon al
Husilor, Gherasim al RomanuluT, Valerian Rimniceanu, Ca-
listrat Baradeanu, Meletie Gralateanu, Sofronie CraToveanu,
Melchisedec Pitesteanu, Ghenadie Bacaonu, Narcis fost Bo-
si
www.dacoromanica.ro

toseneanu, insufletitl de rivnd si iubire catre fostul Mitro-
polit al Ungro-Vlahiei si Primat al Romaniel Callinic Mi-
clescu, decedat, in anul 1886 luna August 14 si inmormintat
dupa a sa vointa in Pridvorul Bisericel marl din Sfinta M-re
Neamtul patronul «Indltarea Domnului», Ne-am adunat as-
td-di dupd poftirea I. P. S. Mitropolit Moldovei si
Sucevel, carele a luat initiativa a se desgropa osemintele
acestuT vrednic de amintire Ierarch a sfintel nOstre Biserici
Autocefale Ortodoxe Romane, si dupa ce am sevirsit sfinta
Liturghie in acesta Biserica, am oficiat parastasul obicinuit
in un anumit umbrar; in presenta D-lui Spiru Haret Mi-
nistru Cultelor si InstructiuneT Publice, D-lui Dornescu Pre-
fectul Judetului Neamtu, D-lui Nicu Albu Primar Orasului
Petra, a representantilor Judetului D -nil: Nicolae lonescu
deputat, I. Ioaniu senator, Ermil Zaharia deputat, a fa-
miliei Miclescu, rude de aprOpe cu fostul Mitropolit, a D-lui
P. Poni fost Ministru si Vice-Presedinte al Senatulul, a
D -lul D-r. Dragomir Demetrescu profesor Facultatei de
Teologie, carele a rostit panigericul-epitafic, a Prea Cucer.
Econom Stavrofor Costea Enescu Director Seminariului Ni-
fon, a Prea Cucer. Econom Stavrofor Const Nazarie Di-
rector Seminariului Central si agregat la Facultatea Teo -
logica, a Prea Cucer. Econom Stavrofor Pavel Savin Di-
rector Seminariului «Veniamirp> din Iasi, a mai multor no-
tab ilitati anume invitate de I. P. S. Mitropolit Moldovei,
si a unei forte marl afluente de credinciosi, veniti aid Ina-
dins din tote pal-tile tares si earl au semnat aci.
Duper parastas osemintele desgropate, dimpreund cu a
mosulul seu, fostulul Mitropolit Sofronie Miclescu, s'ail pus
intr'o raclita de stejar, anume facutd si acesta intr'o alta
de zinc si depus Iarasi in cavoul, de unde au fost
desgropate.
Drept care s'a dresat acest proces-verbal, in mai multe
exemplare, din care unul s'a pus intr'un anumit tub in
raclita cu osemintele, unul se va inainta Onor. Minister al
Cultelor si Instructiunei Publice, unul se va pastra in ar-
chiva acestel Sf. Monastiri, Cate un exemplar se va lua
de Inaltii P.P. S.S. Mitropoliti, Episcopi si Archierel si Cate
unul de Directoril Seminariilor respective, Tar unul Facul-
tate de Teologie.
aid,
s'afi
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULIA CALINIC MICLESCU 639
Semnati : Iosif Mitropolit Primat, Partheniu Mitropoli tMol-
dovel si Sucevel, Gherasim al ArgesuluT, Dionisie al Bu-
zeuluT, Conon Episcop Husilor, Pimen al Dunarel-de-Jos,
Haret, P. Poni, Callistrat Barladeanu Archiereil, Dr. Dra-
gomir Demetrescu, Th. Dornescu, Gherasim al Romanulul,
Meletie, Valerian, Ghenadie G. Bacaoanu, Sofronie V. Cra-
ioveanu, Melchisedec S. Pitesteanu, Nicu N. Albu deputat,
Ermil Zaharia deputat, loanin Senator, Ion S. Miclescu,
Econom Nazarie, Econom Stavr. Ionescu, Preot C. Enescu,
Econ. P. Savin, Colonel Alexandrescu, Procuror Obedeanu,
Sultana C. Miclescu, C. Catargi, Al. Negruti, Arhim. Ve-
niamin Nitescu, staretul Sf. Monastiri Neamtul, Econ. C.
I. Stiubeiu, C. Miclescu, N. Prajescu.
NB. Obiectele cerute prin adresa Sf. Mitropolil Moldo-
veT si Sucevel No. 1633, din 23 August 1893 dupa interve-
nirea D-luT Ministru Cultelor cu adresa No. 4980, din 17
August acelas an, ca facend parte din dota Sf. Mitropolii
a Ungro-VlahieT, dupa cum se vede din adresa acelel Sf.
Mitropolii No. 1066 care D-1 Ministru de Culte, la des-
chiderea meld' cu osemintele fostului Mitropolit Callinic
Miclescu, s'a gasit deteriorate si dupa insasT parerea D -lui
Ministru Cultelor Haret, care a asistat la serviciul desgro-
pare!, sevirsit in qiva de 18 August 1902, s'a hotarlt a se
inchide in o cutie de zinc si a se pune in raclita, despre
care se vorbeste in procesul-verbal dresat maT sus. Acesta
opiniune a fost sustinuta si aprobata, atat de I.I. P.P. S.S.
Mitropolit) si Prea SfintitiT Episcopi si Archierel, cat si de
toil membril familiel fostuluT Mitropolit Callinic Miclescu,
care ail semnat aci.
(ss) Partheniu Mitropolit Moldova i Sucevei.
Conon E!iscoftut Husilor, Stare/ Arhim. Veniamin Ni-
tescu, Econ. St. lonescu Director cancelariei Sf.
E. Mavrogheni, Al. Policov, Dr. Dragomir Demetrescu, C.
Miclescu, Sultana C. Miclescu, Io'n S. Miclescu, N. Pra"-
jescu,Procuror C. V. Obedeanu, Revizor Efiarhial Carp, Icon.
Chirilescu Protoiereii 5zud. Suceava, Econ. C. I. .Stiubeiul).
(L. S. M-real.
1) Aoest proms verbal a fost trimis in copie I. P. S. Mitropolit Pri-
mat, P.P. S.S. Episcopi gi Archierel, D-lor Minietri ei tutnror notabililor
invitaVI, on urmatOrea adreA:
Algturat de adsta avem on6re a Ve inainta un exemplar din pro-
Mitropolii,
www.dacoromanica.ro

640 DESGROPAREA OSECMINTELOR
Ast-fel s'a terminat acesta mare serbatore biseri-
cesca, care, precum a spus'o I. P. S. Mitropolit Primat,
in tuastul sea de la agapa duhovnicesca, a impre-
sionat fOrte mult pre credinciosi si va sadi pietatea,
credinta si religiositatea in inimile lor. Toti s'ail des-
partit, ducend cu sine cele mai bune impresiuni si
edificati moralminte in credinta si in datoria sacra, ce
avem catre cel trecuti din acesta viata, in datoria care
mai marii nostri si Care tots cel ce graft sf ne
graesc cuvintul lui Dumnecleti, pentru edificarea nos-
tra morala.
Incheind darea de sema sumarica, precum se vede,
despre acesta serbare, nu putem a nu aminti regretele,
ce as simtit multi dintre invitati, ca nu as putut lua
parte. 'Si as exprimat regrtele lor, ca nu as putut
veni la Santa Monastire Neamtu, Dl. Dimitrie A.
Sturza, Presedintele Consiliului, Dl. G. Palade, Mi-
nistru de interne, P. S. Episcop al Rimnicului, Noulul
Severin, P. S. Archiereu Nifon Ploesteanu, P. S. Ar-
chiereil Callist Botoseneanu, Printul D. Stirbei, epitrop
al asezamintelor Brancovenesti, Dl. Rosescu, epitrop
al Seminarului Nifon, Dl. Chiricescu, decanul facul-
tate' teologice, Dl. G. Panu, deputat, G. Musicescu
si altil.
Tata telegramele ce aft trimis, aratand regretele lor :
Telegrama D-lui Prim Ministru D. Sturdza.
Ve sunt adinc recunoscetor pentru bine-voitorea invi-
tatie ce 'ml facets de a asista ca membru credinclos
semi-Verbal, Incheiat la Sf. M-re Neamtn, on ocasiunea desgroparei o-
semintelor ferieitulul intru amintire Mitropolitul Callinie Miclesen, fost
Primat al Romaniel, pentrti arhiva Cancelariel acelel Sf. Mitiopolil.
Partheniu Mitropolit Moklovei 0 Sueevei.
§ef Canc. Econ. §t. Ionescu.
si eu,
ne-at
www.dacoromanica.ro

al Sfintei nostre Biserici Ortodoxe, la desgroparea ose-
mintelor repausatului intru fericire Mitropolitul Callinic Mi-
clescu, care era bine-voitor si amic personal. Regret
forte mult, ca sunt impiedecat de a veni; cer insa I. P.
S. VOstre si I. P. S. Mitropolit Primat, ertare, ca vol lipsi
de la acesta picisa serbare.
D. Sturdza.
Telegrama P. S. Episcop de Rimnic.
Retinut fiind In Eparchie, pentru hramul Sf. Monastiri
Bistrita si inspectia celor alte Monastiri, respectos respund
telegrameT No. 2035, ca cu parere de reil nu pot lua parte
la serbare.
No. 2097.
(ss) Episcop Athanasie.
A doua telegram& a P. S. Episcop al Rimnicului.
Reinoind regretul de a nu fi putut participa la serbarea
piosa ce atI organisat. Rog smerit pe Dumnedeu sa odih-
nesca cu sfintire pe reposatul intru fericire Mitropolit Cal-
linic.
Jar pe Inalt Prea Sfintia VOstra sa ye alba sub sfinta
sa paza indelung milostiv spre binele sufletesc al Epar-
chiei si inflorirea sfintei nOstre Biserici.
No. 2105.
(ss) Episcop Athanasi4.
Telegrama P. S. Archiereii Nifon Ploercteanu.
Respectos ye aduc la cunostinta ca regret din tot su-
fletul ca nu pot participa la parastasul reposatulul intru
fericire Mitropolit Callinic fiind ca in qiva de 18 August
trebue sa oficiez parastasul ctitoricesc anual la Domnita
Balasa si de la care nu pot lipsi. Ve sarut mana.
(ss) Nifon Ploefteanu.
Telegrama P. S. Archiereg Callist Botorceneanu.
Ve sarut drepta si ye multamesc de onorea ce ml -a1
facut invitandu-me la parastasul Mitropolitulul Callinic, insa
bola de renichi de care sufer me retine in casa.
(ss) Arktereii Calist Botoseneanu.
'ml
www.dacoromanica.ro

7elegrama Epitropiei arrezamintelor Brdncoveneiii'.
Sosind din BA ltatWi gasesc telegrama I. P. S. Vostre,
cu mare parere de red, ca nu vol putea asista la ceremo-
nia a caruia amintire este scumpa de alt-fel. Persona I.
P. S. Mitropolit Primat arata partea de care arclemintele
fad la acesta solemnitate cele mal respectose sentimente.
Epitropia A eclemintelor BrAncovene0 (ss) D. .5'tirbei.
7elegrama D-lui Epitrop al Seminariului Nifon.
Primind tocmai erl Duminica 18 August in comuna Tas-
punar unde me gasesc invitatiunea I. P. S. Vostre de a
participa la serbarea desgroparei osemintelor fericitulul in-
tru amintire Mitropolitulul Primat Callinic Miclescu, regre-
tam ca din lipsa de timp nu am putut veni ca sa putem
exprima noT adinca nostra recum4tinta pentru progre-
sele ce Seminariul Nifon Mitropolitul a realisat sub 'late-
lepta sa supraveghere.
Epitrop al Seminarulul Nifon (ss) Rosescu.
Telegrama D-lui Decan al Facultdiei de Teologie.
De Marti am scris tuturor D-lor Profesorl cu privire la
inalta bung-vointa ce atl avut de a ne chema la serbarea
desgroparel. Urgente necesitati familiare cerend presenta
mea neaparat dilele acestea in BucurWi nu me lasa a
veni. Venica fie pomenirea adormitului intru fericire Mi-
tropolit Callinic.
(ss) Dr. Constantin Chiricescu.
Decanul FacuItatel de Teologie
7elegrama D-lui Gabriel Musicescu.
Multamesc cu recunotinta pentru distinsa consideratie.
JoT 15 August botez nepotica decT imposibil sa fiu Vinerl
Pacani, regret ea nu pot asista de cat sufletete la ser-
barea mareta datorita I. P. S. Vostre. Ve sarut mana.
(ss) Gabriel Musicescu.
Regretam, ea nu ne am putut procura Si textul te-
legramel D-lui Ministru de Interne G. Palade, prin
§i
www.dacoromanica.ro

care isi exprima regretele sale, ca nu a putut veni
si participa la serbare, precum si telegrama D-lui
G. Panu.
Care sera maretei clile totul infra in lini§te.
A doua cll. Luni 12 au pArAsit Monastirea I. I.
P. P. S. S. Mitropoliti, si membrii familiei fericitului
Mitropolit Callinic Miclescu.
I. P. S. Mitropolit Primat s'a indreptat care Petra
si d'acolo la Roznov, unde voia a face o visita D-lui
Colonel Roznovanu in trecerea sa catre Bucuresti ;
iar I. P. S. Mitropolit al Moldovei a pornit in inspec-
tiune canonica care Durau, prin Pipirig, Petru VodA.
si Hangu, si d'acolo iara.' si prin Hangu, Tarcau, Bis-
trita la Petra-Neamtu, de unde a mers la BucurestI
pentru interesele eparchiei.
Dr. Drag. Demetrescu.
..--+W*3-+-
www.dacoromanica.ro

AlITORITATEA IIISERIUSCA SI ORGANIZE El.
Nu se pOte cugeta O. ar exista on s'ar putea infiinta o so-
cietate Mit o autoritate; de asemenea nu s'ar putea realisa
o autoritate WA organe, care sä execute dispositiunele au-
toritatei. Acestea sunt lucruri pricepute si cunoscute de toil.
Pentru ca o societate WO atinga menirea sa si membril
el sä vietueasca in armonie si pace, lucra.nd fie-care indi-
vid din societate in scopul ce-1 urmareste societatea, trebue
larasl un pact, un codice on o invetaturA, care sa-I manu-
ducA cu consciinta, sa -1 instruesca In shute principil on sa
le pue la dispositie mijlOce spre a le practica si ast-fel a-
junge mal usor la scopul ce membril societatel urintiresc.
Dacti o societate nu se va constitui pe aseminea baze natu-
rale, atunci ea nu va dura, nu se va desvolta, si in scurt va
ajunge la desordinI si in fine la disolutie complecta. Este
dovedit dar pentru om ca spre a trai in societate trebue
instituit de la inceput o autoritate prin codificail on doc-
trine, in care sa se arate precis scopul societatel, pre-
cum si rolul organelor executive ale autoritatel. Aceasl
norms a predominat si in Instituirea Bisericei orl societatel
Crestine. hosus Christos a dat invetatura crestin5., prediand'o
in public si predand'o ucenicilor sel, Apostolilor, spre conser-
www.dacoromanica.ro

AUTORITATEA BISERICESCA st ORGANELE El 645
vare si a plicare. Noul Testament este dar codicile sag Inv&
tatura crestina, data de Fundatorul Bisericel nOstre. Incre-
dintand'o ucenicilor sel de a o respandi prin predica, El
le-a dat de asemenea si mijlOcele necesare pentru ajun-
gerea scopulul societatel Crestine Sf. Misteril, pe cart le-a
depus in Biserica sa. De aicea adeverul dogmatic (ca afara
de Biserica nu exists mantuirea, adeca numal cu o simpla
acceptare teoretica a doctrine! crestine, fail a sta individul
in comuniune cu tots credinclosil, conform Invetaturel E-
vangeliului si practice! societatel Apostolice. Christos ca Au-
toritate suprema a viitOrel societatl s'a ales 12 Apostoll,
pe card singur la introdus in adeverurile Noulul Testament,
predicand in public Invetatura sa si initiindu-I si in particular
pe el si preparandu-I anume pentru a deveni organe apte
spre a realisa scopul societatel crestine: mantuirea sufle-
tesca a Omenilor, ce erail sa intre ca membri In Biserica
Crestina. Iisus Christos si-a sevirsit lucrarea ce i s'a incre-
dintat, intarind adeveratatea lucrulul faptuit prin suferintele
sale pe truce si confirmandu-le ultim prin invierea sa din
molt Pentru continuarea in vec! a Bisericel fundate de
El, a dat povete anumite Ucenicilor sel, ce anume trebuea
sa faca.'. Conform acestel sfatuiri a Jul Christos, Ucenicil
se! au asteptat in Ierusalim pAna se vor invest' cu pu-
terea de sus, extra-ordinara. Dupa invierea sa din mortl,
le-a mal dat porunca urmatOre: mergend, Inveca(1 tote
pop6rele adeverurile ce ati audit de la mine, boteza,n-
du-le: In numele Tatalui ..i. al Filului si al SI Spi-
rit. Dupa 40 de Vile, comform fagAduintel date de lisus,
fiind cu totii adunati la un loc, prin o lucrare extra-ordi-
nara si dumneVelasca s'a pogorit preste el Sf. Spirit, in
chip de limbi de foc, si s'aii umplut tot' de Spirit
Stint. Dela acest timp Apostolii, organele societatel viitOre
crestine, tragend sort!, s'ait respandit in tOta lumea, si au
inceput a predica popOrelor invetatura crestina in diferite
www.dacoromanica.ro

646 AUTORITATEA BISERICESCA. §I ORGANELE El
limbl. FOrte curand in urma predicei lor s'ad si format
societati orl adunari, adeca Bisericl crestine. Fiind-ca Ina-
inte de pogorirea Sf. Spirit si a respandirel Apostolilor, In-
susi el ere] Indeajuns pentru a indeplini serviciile primel
gruparl de crestini, de aceea nu gasim alte organe ale Bi-
sericel de cat pe Apostoll Curtnd brisk formandu-se nol
societati orb Biserici, bar Apostolii cautand In primul loc a
respandi crestinismul intre popOre, au simtit nevoea urgenta
de a Id IMO. si alte organe pentru servicil speciale, cu care
la tnceput se ocupau Apostolil, adeca cu serviciul agapelor
comune. Pentru acesta ad tnfiintat diaconatul, la inceput
numal septe. EI s'ati reservat insa timpul pentru servicil
mal importante, ca predica, botezarea convertitilor, sevirsi-
rea frangerel panel, orb servirea bisericesca. Cu timpul si In
urma respandirel grabnice a crestinismului, mal ales prin
Sf. Apostol Pavel, s'au format mal multe comunitatl cres-
tine, si pentru ca. Apostolil nu statea mult intr'un loc, ci
percurgeau cu repejiciune orase si tart, au pus pe la socie-
tatile de curind infiintate de el, presbiteri orb preoti ca re-
presentati al lor, cart continuatl si IndeplineaU in lipsa A-
postolilor, locul lor, luand la ocasiuni invetaturl si povete
direct de la Apostoll. Ast-fel avem indata infiintata Ierar-
Ilia orb Guvernamantul spiritual al Bisericel, din causa imul-
tirei societatilor crestine. Aceste organe ajutatOre, de curind
infiintate, facendu-se urmatoril zelosl al Apostolilor, predi-
eel si el si pastoreau turma orb adunarea crestinilor in lo-
cul Apostolilor, suferind martirul pentru acesta, ba Inca si
mOrte pe truce. Acesti sfintI pastorl s'ad numit barbati a-
postolici sail urmasl al lor. Cu inceputul secolulul al II dispar
cu totul Apostolii, mab tots suferind martiriul, exceptand nu-
mal pe Sf. Apostol si Evangelist Joan. Sangele versat de el
prin decapitare, altil crucificati invers, altil ucisi cu petre,
altil In alte chipurl omorati; car in vieta, persecutati, alun-
gati, ocarati, batuti, tntemnitati si nici o data in pace la-
www.dacoromanica.ro

AUTORITATRA BISERICESCA sI ORGANELE EI 647
sati ca urmeze apostolatul for in liniste, cu blandeta
si ingaduinta, prin ac6sta el ail produs fructele for extra-
ordinarelatirea Crestinismului. §i pentru ce tOte acestea?
Pentru ca predicatl lumel pe Iisus Mantuitorul el, care a
a murit pe truce pentru mantuirea Omenilor, aducendu-le
de la Parintele seta Ceresc Vestea cea buns si noua,
duita prin proorocimantuirea sufletesca.
Numal tine este carat la suflet, on curatit de pecate, pOte
sa stea in apropiere cu Dumnecleii. Unirea orl apropierea
de Dumnedet sat asezarea omulul in legatura direct& cu
Dumneded, asa cum El l'a treat, a fost vestitA si apol reali-
sata prin Christos. Se cere dar dela om pentru a se numi
crestin, credit* vie si tare in Christos si In inv6tatura sa.
In acest stop nu ajunge individulul din societatea crestina
numal creditta interna, pentru a fi sigur de mantuirea sa,
ci Inca i se mal pretinde cu rigOre, ca acea credin(a in-
terna sa o manifeste si exterior, on in afark prin cult veclut
si sa uzeze, cum am spus, alta data si de mijlOcele depuse
de Christos In Biserica Sa, ce a infiintat'o. Pentru ca se
beneficieze crestinii de harurile dumnegeesti orl de Sf. Mis-
terii ah trebuinta de anume organe, care sa le comunice.
Aceste organe legale, mal intalet alese de insusl Christos
fost Apostolil, Iar dupa el urmatoril lorEpiscopil. Acestia
au fost din Inceput organele autoritatei, dupa care apol,
cum am clis, din cause naturale, immultindu-se comunitatile
crestine si trebuintele Bisericel, s'au ales Preotil si Diaco-
nil, cel dintaitl pentru a inlocui pe Episcopl pe la comu.-
nitafile, ce nu puteaft singurl veghia, fiind ca representantl
al lor; bar Diaconil ca ajutatori si al Episcopilor si al Preo-
tilor. Ast-fel s'a constituit acele trel grade Ierarhice in Bi-
serica. Modul primirel in lerarhia Bisericesca era si este
pans asta-dl prin alegere, de unde cu timpul s'afi luat si
numirea de clericl, orb alest Consecrarea for la lucrul sluj-
bel dumnecleesti, de a comunica crestinilor harurile externe
sail
MO-
au
www.dacoromanica.ro

648 AUTORITATEA BISERICESCA §I ORGANELE El
pentru mantuire, a fost in tot-d'auna impunerea manilor
asupra capului celul ce primeste acesta indatorire si acest
drept, si care s'a numit chirotoniexEepoTovice. Impunerea
manilor pentru actul consacraref la serviciul Bisericel a fost
o continuare a actului sevirsit de Christos si Apostoll. lisus
Christos a intrebuintat impunerea manilor pentru curatirea
de pecate, apoi tot el a bine-cuvintat pe Apostoli, adeca a
pus manile preste capetele tor. Apostolil ast-fel prin alegere
si impunerea manilor a asezat pe Jacob Apostol in locul
lui Iuda tradatorul. Tot prin alegere §i impunerea manilor
au consecrat Apostolil pre cel 7 diaconi si ast-fel pang. in
present se practica acest semn pentru consacrarea Episco-
pilor, Preotilor si Diaconilor. Cu timpul, pentru trebuintele
Bisericel, s'att mai infiintat si alte multe oficil orl slujbe in
Biserica, mai ales dupa ce Bisericile ail devenit persOne mo-
rale si all castigat si posedat avert. Pentru administrarea si
mai cu sema pentru distribuirea veniturilor se numeag in
aceste oficil persOne propril pentru aceste servicii ca eco-
nomic, singhelil, protosinghelil, acolutii, usierii, exorcistil,
lectoril or citetil, tots acestia nu erail consacratl in oficiu
prin impunerea manilor, ci prin o simplA. rugaclune.
SA nu ultam, not am tratat despre autoritatea suprema
in Biserica si organele el, dar dupa, inaltarea lul Iisus la
Cerurl a Incetat acea autoritate in chip vedut in pers6na
lul Christos. SA intreba acum cine inlocueste legal locul
Fundatorulul Crestinismulul, adecA a lab Iisus Christos? El
ni a spus : ( Vol zidi Biserica mea si portile Iadului nu o
vor birui pre ea), si in alt loc dice: Zara et' cu volt' vol fl,
adica cu Apostolil si urmatorii for Episftopil, pin:4 la sill.-
*tul veacurilor, prin urmare supravegherea, conducerea si
ajutorul trebuitor organilor sale la greutati, tot El it va da,
in mod indirect. Asa chr sa urmarim prin fapte istorice,
care autoritate represinta pe Christos in Biserica sa. Cu o-
casia neintelegerel intre Apostoli, daca trebue se urmeze
www.dacoromanica.ro

AUTORITATEA BISERICESCA SI ORGANELE Ef 649
crestinil datinel Iudeilor de a se tala imprejur si a urma
§i cele-lalte cerimonii ritualistice sad nu, unit dintre Apos-
toll eras de acesta parere, altiI, de socotinta ca nu trebue
a se impune paganilor sarcini grele de a se converti la
Cretinism, cad prin acesta s'ar restringe Cre§tinismul mal
ales numal la poporul jidovesc. De asemenea §i asupra
altor cestiuni, ca alegerea acelor §epte Diaconi, a lul Iuda
etc. Apostolil, comform invetaturel din Traditiune, data for
de sigur de catre Mantuitorul, n'ad resolvit individual ces-
tiunea, si nicl n'a indrasnit care-va din el a'§i lua respun-
derea §i ase erige in autoritate suprema, ci, adunandu-se
cu totil in Sinod on Consiliti, ad disbatut cestiunea intre
el §i s'a adoptat principiul, ca. in Christos nu este Mere
sad netaere imprejur. Hotdrind Apostolil acestea: «De vreme
ce am audit ca Ore caril, dintre nol eind, v'ad turburat
pre vol cu cuvinte, slabind sufletele vOstre qicend: sä ye
taetl imprejur si sa paclitI legea, carora nol n'am poruncit,
phrutu-s'ati noun cart ne-am adunat cu un suflet, ca ale-
gend barbatl sa trimitem dire vol impreuna cu cel lubiti al
nqtri Varnava §i Pave], Omeni cart s'ad dat sufletele tor,
pentru numele Dumne4eulul nostru Iisus Christos. Drept
aceea am trimis pre Iuda *i pre Sila, card si el cu cuvin-
tul vor vesti acestea: Pentru ca s'a parut S-lul Duh si noud,
ca mal mult nicl o greutate sa se pue preste vol, afar& de
cele de nevoe, acestea: A ye fed de cele jertfite idolilor,
§i de sange §i de sugrumat §i de curvie; de care de ye vetl
pacli pre vol bine veil face. Fitt sal-16100). Prin urmare Si-
nodul Apostolilor ad lepadat taerea imprejur si hotartrea
for s'a tinut de top crestinil, pentru ca el sciad ca singura
autoritate in Biserica erad hotaririle luate de representantit
lul Christos intrunitI in Sinod.
Prin acest princip admis s'a inlaturat din Biserica scisiu-
nele, urile si rivalitatile dintre Apostoll. Nu hotarirea unula,
Biserica OrtodoxA RomA.na 4
www.dacoromanica.ro

650 AUTORITATEA BISERICESCA §I ORGANELE El
ci a tuturor avea putere de autoritate supremg. in Biserica.
In istoria Bisericesca sunt ciecimi multe de cazurl, cand
ivindu-se in Biserica neintelegeri, nedumerirl, schizme si
eresil, cel ce le da deslegare or! definitil asupra unel doctrini
or! dogme era numal Sinodul ecumenic si hotgrirea lul,
data sub inspirarea Sfintulul Spirit, sub forma: t s'a parut
noun qi SI Spirit) era primita de tote Bisericile. Asa ni
s'all formulat in Biserica definitiile dogmelor crestine. Este
evident dar ca autoritatea suprema nu aparline nimanui
dintre organele Bisericel, ci Sinodulul on Bisericel intregl,
representatg. prin organele sale legale. Individul or! cum ar
fi, este supus greselei, pe cand Biserica este o garantie si-
gura ca nu greseste, dupa fagaduinta lul lisus Christos:
(made vor fi don! sail trei adunatl intru numele Meil, a-
colo voiil fi si Eil in miilocul lor,, si !ails!: 4 lara Ea cu
voi, adica cu organele Bisericesti, cu Episcopil, cu vol voiu
fi pana la sfirsitul veacurilor,. Sinodalitatea, pana asta-di
dar, este principiul suprem, autoritatea inalta in tota Bise-
rica Ortodoxa de R6sarit.
Gresesc fOrte greti Papistil cand cred si Inv* ca Papa
este locotenentul veclut a lul Christos pe pamint, ceea ce-I
absolut fall si ne comform cu spiritul liberal si corect al
Evangeliei, ce dice: Ca intre vol nu este nimenl mai mare,
ci cel ce voeste sa fie mai mare O. fie tuturor slug. Chri-
stos n'a venit sa formeze primatii si intaetati, pentru Ca a-
cestea aduc tiranie si arbitraglu, ci ca sa egalizeze si sa in-
fratesca omenirea. al cred a Papistasil ail alunecat in a-
cesta inovatie gresita, si control% Scripture!, impinsi pOte de
spiritul cesarian Roman, in puterea legel atavismulul, prin
ereditate moral& in,o divinitate si un Imperat, cum se ex-
prima Omer. Spiritul de predominare, apartinea poporului
Roman, si multe popOre in urma l'ail imitat asimilandu-
0-1. Pentru nol ca crestinl ortodoxi remane lucrul nedu-
merit : cum se pOte impaca egalitatea evangelica cu in-
www.dacoromanica.ro

AUTORITATEA BISERICESCA W ORGANELE El 651
failibilitatea Papel? Cum fratietatea cu suprematia Papa la?
Cum pot sta la un loc regalitatea cu blandeta Apostolica ?
Cum cuteza cine-va sa pOrte in acelas timp crucea intr'o
mana si spada in alts mama ?
Cum sa se egaliseze cine-va cu Dumnegeirea, declaran-
du-se fara gresala, mal pre sus de Sin6de, a caror hotarire
n'are valOre fara acceptarea Papel, ca a unui Dumnecleti in
came de om? Atunci de ce ne-am mal mira ca imperato-
ril Romani era in vieta divinizati si poporul se inchina
statuelor lor, ca unor real' Zei ? POte Ore fi ceva mal sfi-
dator pentru omenirea intrOga ? i cu tOte acestea lucrul,
de fapt, se crede asa in Biserica Apusulul. Au dreptate dar
Luteranil cand II numesc Idololatri.
C. E.
www.dacoromanica.ro

0 M TT 1_1)..
Ve41 Bis. Ortodoxii. Romani, No. 6 anul XXVI.
Pecatul este ca ceva contra naturil i nu depinde de vo-
inta de a face real». Acestea invata Moleschott. Drept vor-
bind nu exists pecat, prin urmare nici pedepsa drepta. cA
intelege tOte, este a lerta tOte'.
Ada. se distruge orl ce moralitate si invetatura morals se
schimba tntr'o lists de mancarl (bucate). Este adeverat ca
nisce aderentl al materialismulul, ca Birchov, Burmeister,
Tyndall, Lange Lager, inlatura ultimile lul conclusiunl, cre-
(lend, ca pot sa impece libertatea morals §i responsabilita-
tea cu invetatura for materialists. Acesta inconsecventa Ins&
de§i aduce mare cinste In inimile lor, dar pentru acesta nu
Inceteza de a fi o inconsecventa. Cat timp vor (sustine) in-
sista, considerand tot ceea ce este transcedental ca o ra-
tacire a spiritulul omenesc, on Si ce incercare spre a se
lepada de consecintele acelul principiil materialistic este za-
darnic.
Ideile materialismulul sunt mult mal mult respandite de
cat se crede In comun; §i acesta pentru-ca consuna In tOte
cu tendinta epocil actuale. Este incontestabil ca lumea ac-
tuala se ocupa inclusiv cu interesele sale materiale, avend
egoismul ca un motor principal; bar .materialismul este o
scuzare sciintifica bine venita acestel tendintl.
1) Din Apologetics lul Luthard.
www.dacoromanica.ro

OMUL 653
Din causa acesta, reciproca intimitate este f6rte strinsa
intre ele. Materialismul pleca de la urmatOrele doue temel-
nice principii: on -ce cunoscinta este un product al simtu-
rilor si tot ceea ce numim spirit si alte de felul acesta, este
o actiune a materiel. Ambele aceste positiunl Ins& sunt o-
piniuni usOre si nedovedite.
Dad. Vote ideile ar fi fost numal un product al simturi-
lor, atunci, ca sa clicem asa, n'am fi avut idel, dar nu mai
intuitiuni si representatiuni. Cu tOte acestea 'ma not avem
idel, care nu se raporta la lumea sensuala, i lel curate, ne-
avend nici un raport cu materia.
Avem idea absolutulul, care n'are nimic comun cu lu-
mea simturilor
Formam judecatl si silogisme, care presupun 6re-care pu-
tere spiritual& independenta, care lucreza liberA, not supu-
nem criteriului cele ce ne presinta simturile, prin urmare
suntem convinsl in mod opus al sensurilor externe; lute-
legem nu numal lucruri sensuale dar si pe Insasi puterea
nOstra intelectuala, care este ceva cu totul independent de
sensualitate. Prin urmare ideile sunt productul nu numal
ale simtulilor ci si ale unui principiU spiritual de sine e-
xistent.
Inca mai pretinde materialismul, Ca aceea ce not numim
spirit, suflet, minte etc., sunt producte ale creerului; dupa ca-
litatea creerului se reguleza si calitatea puteril intelectuale; su-
fletul nu este alt-nimic de cat actiunea organismului corporal.
Dar atuncipOte cine-va sa oblecteze orl-ce putere intelectu-
ala este necesara ; pentru ca data pot sA schimb creerul mein,
pot sa schimb si puterea mea intelectuala. Atuncl in zadar am
fi cerut sa convingem pe cineva, sail O. schimbam cugetul
lui, daca de alt-fel nu pOte sa cugete, de cat cum cugeta
materia creerului WI. Atuncl in zadar materialistic will a-
tat de multe (carp) scrierl, spre a ne impune teoriile lor,
dad. nu putem sa schimbam creerul nostru! Prin alte mij-
16ce trebuiau sa urmaresca schimbarea convingerile nOstre.
Dar tine nu scie ca numal o singura logic& exists pentru
tot] Omenii, pentru Vote conventiunile, pentru tOte climele
si pentru tOte modurile de a trai? Asa dar este si o pu-
tere intelectuala cu totul independenta de calitatea creeru-
lui? Cine nu scie, ca adeverul si cunoscinta lui nici de cum
www.dacoromanica.ro

654 OMUL
nu depinde de virsta si de dilatarea sail de contractarea
(constringerea) creerulul? Cine nu scie, ca adeverul religios
si moral este unul si acelas si pentru copil si pentru be-
trin, si cunoscinta lul posibila la tots ? Ceva mai mull, cu
WO cunOscem ca la sfirsitul betrinetelor si de matte oil
la ultimile momente ale moriii, and creerul este cu de-
sevirsire restrins, vestejit si deja gata sa inceteze functiu-
nile sale, sufletul se inalta la cele mat Waite teoril; in Vote
ei5ocele s'a dat o distinsa semnificatiune la ultimile cuvinte
ale muribunclilor.
Acest lucru dovedesce in modul cel mat clar, ca sufle-
tul nu este unul si acelas lucru cu actiunea creerulut.
Este adeverat ca creerul este organul sufletulut, dar ort
si ce organ presupune pe maestrul sett (jucatorul sett); alt-
fel remane mut cu tOte ca cOrdele lul ascund tote sune-
tele si p6t sa exprime on ce compunere (armonie) musi-
cale.
Materialismul confunda organul necesar cu insa.'si puterea
motOre, bazandu-se pe urmatorul sofism: fiind-ca numal prin
creer inteleg, prin urmare insusi creerul intelege. Iar Fogat
spune cu gura mare: sa-mi arate sufletul! Da, sa ne arate
si el noua puterea Intelegeril! Pentru ca microscopul nu a
descoperit sufletul, results, ca, el nu exista? i de unde cu-
n6scem ca afara de lumea microscopica nici o alts lume
nu exista? §i pentru ce sa consideram microscopul ca sin-
gurul mijloc de diagnosa sufletulul? Cine pOte sa dice, ca
MO devotament, nici credinta, nici iubire, nici amicitie
nu exista Intre Omeni, pentru ca, cutitul anatomic n'a des-
coperit nicairT urmele acestora in corpul omenesc? Cu ce
drept 'Ate cine-va se considere sensualitatea ca singurul in-
dreptar al tuturor lucrurilor ? Epoca 'Astra are acesta pre-
tentiune laudabill de a cauta sa construlasca bite teoriile
sale pe eveniment; sistemele fantastice si teoriile specula-
tive ale timpurilor trecute nu mat gAsesc nici un ecott as-
ta-c11. Oar exista evenimente fOrte certe si afara de lumea
sensuala; si mai ales trel evenimente de felul acesta, care
din temelie restOrna materialismul, si anume: consciinta eu-
14 consciinta morals si consciinta religiOsa. Dace tOte le
vom considera numal ca un product at creerulul, din ce
principit trebue sa consideram ca, face parte puterea inte-
www.dacoromanica.ro

OM UL 655
lectuala ? Creerul este un organ, tine 11 pune in miscare ?
La acesta se cere o putere nu fisica ci de aceeas nature
cu resultatele el, anume spirituals. Cea mai mare si mai
inalta expresiune a acestei puteri spirituale este consciinta
de sines] sail consciinta de sine insasi. Acesta intamplare
in mijlocul tuturor creaturilor de pe pamint este o insu-
sire numai a omului. Rite cine-va sa admita si la animal
un fel de pricepere sad distingere (judecare); insa consci-
inta de sine insusi este ceva exceptional, un element cu
totul nou, ridicand pe om mai pre sus de sfera restului
vietil pamintesci. Omul prin consciinta de sine insusi, deo-
sebindu-se pe sine insusi nu numai de lumea externs, dar si
de tot ceea ce se intampla in el, este stapan pe el insusi
si se cun6sce in curata sa invidualitate. Acesta consciinta
de sine insusi remlne aceeasl in tot-d'auna in orl si ce
schimbare care are loc in om sal externs sal interns. Si
este ceva ridicol de a numi cine-va acesta intamplare un
product al materiel, pe and ea, este o sustragere de tot
ceea ce este material.
Consciinta morals este de asemenea un eveniment cert,
precum si insusi corpul. Ea este nu un fruct al traditiunil,
at educatiunil sail al fantasies, ci o voce interns conrespun-
detOre cu Mite evenimentele morale care se intampla in ex-
terior. Se gasesce pretutindeni, uncle sunt 6meni.
E posibil ca sa se intunece, sa se pervertesca, nicl o-
data !ma nu dispare cu desevirsire, ci remane in tot-d'a-
una bass vietil. Dar numal puffin cert este si consciinta
religiose, acesta aplecare interns a omulul cake o putere
mai inalta, care se resfringe si se descopera in consciinta
lui; aplecarea universala indispensabila neschimbabilk unul
si acelas eveniment al vietil spirituale ca si on si ce altul.
Si cel earl o definesc ca o ratacire de nevoie marturisesc
realitatea existentil ei, intru cat isi cauta sa-s1 explice ori-
gina et. Dar existenta acestul eveniment este cu totul im-
posibilA, data in adever bite ar fi fost un product al ma-
teriel.
Pe aceste trel evenimente se rezima intrega vieta spiri-
tuale a omului cea mai inalta. Materialismul restOrna acesta
vieta si in schimb ne da bestialitatea omenirii. Meterialis-
mul isi inchipuesce, ca omul din causa mandriel se ridica
pe sine insusi mat pe sus de lumea animalica.
www.dacoromanica.ro

656 OMUL
6. Sf. Scriptura considers pe om ca cea mat inalt6 re-
capitulare a lumel pamintescl. De mult antichitatea 1-a nu-
mit microcosm. Acesta numire este adeverata si sub ra-
portul fisic, dar mult mat mult sub cel spirital. Numal o
singura vieta comuna, trecend prin intrega natura, 110 gb.-
sesce deplina sa desvoltare in om. Omul se presinta ca ul-
tima trepta din tote treptele pans la el. i de aceea ca legea
for cea din urma.
Acesta (omul) este ideta care de la inceput sta ca o baza
a intregei creatiuni, si care (creatiune) in mod gradat si
infinit realizandu-se in scara diferitelor flinte succesive, in
fine gasesce in el numal deplina el realizare. Istoria Sf.
Scripturl despre creatiune o putem divide in doue pail, din-
tre care cea d'intal termina cu ivirea lumit vegetale. In a-
cesta prima parte vieta naturil primesce pentru intatast data
o forma si desvoltare organics. Ceea ce a fost planta la
sfirsitul celel d'intal jumatatt, tot aceea a fost si omul la
sfirsitul jumatatil a II-a: corpul 14 acest organism natural
fOrte desevirsit, este in gradul cel mat malt, antitipul al or-
ganismulul cel fOrte necomplect al plantei celel mat simple.
Corpul omenesc dovedesce cu prisosinta ca are o predes-
tinatie mat inalta. Acesta cladire admirabila ca predestinat
de Creator celel mat inalte vies! de pe pamint, anume vie-
VI spiritulul. Iar presenta spiritulul in ea o marturisesc ne-
numerate semne.
Omul ca imperat al pamintulul umbla pe el cu (severi-
tate) seriositate drept in piciOre. Pe de o parte piciOrele mut
mica solul, tar pe de alta parte capul lut se ridica drept
si liber; privirea lul parcurge bite distantele care se intind
pretutindenea, si din campiile pamintulul se ridica in bolta
ceresca; sufletul neveclut se odihnesce pe fata lui, care ex-
prima diferitele lul miscart; mintea ist are sediul 0 pe frun-
tea cea pronuntata, si sentimentele sbOra imprejurul buze-
lor lul flexibile; tar pe °chit but se citesc misterele unel
vieti ascunse. 'Me, si cele mat midi partt ale acestel ma-
sin] admirabile anunta presenta sufletulul, prin urmare cu
drept cuvint s'a clis, ca si mana singura a omulul 11 arata
rege at fapturit. Din bite corpurile existente pe pamint mci
unul nu pOte ss se apropie de corpul omenesc in ceea ce
privesce admirabila lul constructiune si excelenta semnifi-
www.dacoromanica.ro

1902 06

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

La actualidad más candente (20)

Destacado

Destacado (20)

Similar a 1902 06

Similar a 1902 06 (14)

Más de Dalv Alem

Más de Dalv Alem (19)

1902 06