comportament si adictii

1. Toxicomaniile actuale
Date generale, scurt istoric

2. Clasificarea lui
Oughourlian, 1974 a
conduitelor adictive in 6
grupe, tinind cont de
fenomenele sociologice
(solitare sau de grup) si de
Comportamentele
psihologice.

3. Au aparut in anii 1960
Sunt legate n grade diferite din punct de
vedere istoric de miscarea hippy fiind
precursoarea lor.
Ca fenomen social, toxicomanile actuale, s-
au dezvoltat mai intii in Statele Unite prin
miscarea hippy la mijlocul faimosilor ani
“sixties”.
Toxicomaniile actuale

4. Aceasta miscare se inscria ntr-un context dublu
: socioeconomic (cu criticile din cadrul The
American way of life) si politic (cu declansarea
si, ulterior, mpotmolirea operatiunilor militare
din Vietnam). Atunci s-a afirmat aversiunea fata
de "societatea capitalista" si de alienarea
materiala, fllozofia subjacenta fiind cea a
nonviolentei si a intoarcerii la sinul naturii.
Cautarea fericirii este nsotita de cea a unei lumi
mai bune si a unei mai profunde ntelegeri fata
de celalalt.
Miscarea hippie

5. Anii '70 marcheaza o noua etapa: aceea a
"prafului" (nainte de distrugerea retelelor din
Marsilia ale French connection), a calatoriilor n
zonele de "productie", a (sub)culturii "extazului"
toxicomaniac incarnata de vedete ca Janis
Joplin, Jimmmy Hendrix sau Jim Morrisson.
In paralel, este epoca prefacerilor de factura
legislativa n marea majoritate a tarilor
europene, prin prevederi care sanc]ioneaza
traficul de droguri si integreaza n mod
progresiv notiunea ngrijire prin crearea unor
institutii specializate.
In "Triunghiul de aur" (Thailanda, Birmania, Laos)

6. Din punct de vedere sociologic se completeaza cu o subcultura
proprie, pna ntratt nct anumite idei vor fi adoptate chiar
de cultura dominanta!
Miscarea hippie aflata la originea propagarii masive a utilizarii
canabisului si a halucinogenelor n rndul consumatorilor
ocazionali, este si la originea toxicomaniilor severe realizate
de junkees actualmente.
O asemenea apropiere explica ct de facila este apropierea
dintre miscarea hippie, utilizarea drogurilor "minore" si
toxicomaniile grave cu dependenta.

7. Uzajul de droguri si conduitele tip "junkee" sunt doua
lucruri fundamental diferite. Extensia n toate mediile
sociale, dezinsertia socio-profesionala, carentele din
mediul familial, comportamentele ilegale sau medico-
legale (scuundare dificultatilor de aprovizionare cu
droguri) sun regula n grupul junkee.
Acesti toxicomani apar n marea lor majoritate ca
marcati de disfunctionalitati familiale sau un trecut
relational traumatizant; adesea au fost diagnosticati ca
prezentnd, si semne si simptome de suferinte
psihologice si/sau inadaptari diverse: eretism, abuzuri
alcoolice sau medicamentoase, tentative de suicid, etc.

8. Toxicomaniile actuale
Date epidemiologice
The 1999 ESPAD Report
The 2003 ESPAD Report
“Alcohol and Other Drug Use Among
Students in 30 European Countries”

11. Consumul în ultimele 30 de zile de alcool tutun şi
droguri

12. Consumul în ultimele 12 luni pentru alcool,
marihuana şi inhalante

20. Variatia consumului de alcool, tutun şi droguri în
1999 şi 2003

21. Drogurile si pricipalele lor
efecte

22. Macul (papaver somniferum) are varietatile de:
album, glabrum, negrum si setigerum.
Opiul si derivatii sai

24. Produsul cautat este
latexul, obtinut prin
scarificarea capsulelor inca
verzi ale macului.

25. Alcaloizii continuti in
opiul brut apartin la
doua grupari chimice:
 derivati fenantrenici
 derivati izoqinoleinici

26. Opiacee: clasificare
Opiaceele includ opiaceele naturale (morfina),
semisintetice (heroina) si sintetice (mialgin, fortral).
Opiaceele sunt prescrise ca analgezice, anestezice,
agenti antidiareici sau ca antitusive.

27. Principalele cai de administrare ale opiaceelor
Toxicomania la opiacee
cunoaste mai multe cai
de acces:
– injectare subcutanata sau
intravenoasa
– absorb]ie orala
– respiratorie (fumat, inhalat)
– nazala
– chiar rectala (rara)

28. Cele mai utilizate produse din opiu in traficul
ilicit
Opiul brut. Cel mai cautat este cel colectat de la
macul cultivat in Asia: in Iran si Taiwan.
Ciandu (chandoo, opiul rafinat). Foarte raspindit
in Extremul Orient pentru fumatul cu pipa sau
consumarea sub forma de comprimate.
Dross (cenusa opiului fumat). Este comercializat
sub forma si marimea unei tigari, cu diferite
denumiri. Desi mai slab ca cel rafinat, este
suficient de puternic pentru a provoca efectele
tipice ale drogului.

29. Varietatea de opium “Red
rock”

30. Varietatea de opium “Red
rock”

31. “Red rock” si “Dragon`s blood incense”

32. Opiu “Dragon`s blood incense”

33. Mici cantitati de opiu “Red rock” si “Dragon`s blood
incense”

34. Opiu “White rock”

38. Pipa folosita de fumatorii de opiu

39. Morfina si dependenta morfinica

40. Morfina. Primele cazuri de obisnuinta par sa fi fost observate in
Germania catre 1875, iar ravagiile sale au fost mai accentuate in
special la sfirsitul secolului al XIX-lea.

41. Morfina “Lady M” este forma cea mai pura si mai scumpa.

43. Heroina sau diacetil-morfina
Heroina este de trei ori
mai putin hipnotica si
de cinci ori mai toxica
decit morfina

44. Heroina, in functie de puritatea sa se prezinta ca o
pulbere de culoare de la brun la alba (cea mai pura) cu
gust usor amarui, miros slab de otet, insolubila in apa.

45. Heroina “pe strada” se vinde in amestec cu diverse alte
substante, unele inerte altele active din punct de vedere
farmacologic, sub forma de portii numite in argou “bile” sau
“bilute”

46. Heroinei sau diacetil-morfinei, introdusa in terapeutica in 1898 si
folosita sub forma de clorhidrat -sarea cea mai solubila ii revine
astazi primul loc printre intoxicatiile cu opiacee.
Heroinei injectate pe cale venoasa i se datoreaza cel mai adesea
moartea prin supradoza ("overdose”) a drogatilor.

47. Deoarece heroina “de strada”
este insolubila in apa, este
necesara transformarea ei
intr-o sare solubila. Pentru
aceasta drogatii folosesc de
regula acidul citric (sarea sau
zeama de lamiie)

48. Cele mai utilizate varietati (argotice) de
heroina intilnite in traficul ilicit
Hong Kong Rocks, Brown Sugar, Vogelfutter (“hrana
pentru pasarele”) cu mai multe subvarietati:
– heroina de baza (Heroina 2, fata de morfina bruta, socotita Heroina 1)
– heroina 3 (Brown Sugar)
– heroina 4 (“Alba").
Heroina bruta este numita pur si simplu heroina, la
care se poate adauga numele tarii sau a regiunii
geografice de provenienta: heroina mexicana, heroina
iraniana, etc.

50. Alti preparati derivati din morfina
• Codeina.
• Dilaudid (clorhidrat de dihidromorfina).
• Laudanum.
• Thebaina.
• Eukodal.

51. Stupefiantele sintetice.
Sunt produse destul de disparate, care au in
comun unele proprietati analgezice si pot
da nastere toxicomaniei. In fruntea
sirului a fost petidina (Dolosal), urmata de
Dextromoramida (Palfium), carora li s-au
adaugat pentozacina (Fortal), prezentat
initial ca nefiind toxicogen, metadona
buprenorfina (Temgesic), ultima din sir
(1990).

52. Hidromorfonul in diferite forme de
prezentare

53. Meperidina in diferite forme de prezentare

54. Hidrocodonul (sirop antitusiv si
expectorant)

55. Oxicodon tablete

56. Diferite varietati
farmacologice de
prezentare a codeinei

57. Diferite varietati farmacologice de prezentare a codeinei

58. Efecte clinice - pe termen scurt
 modificarile fiziologice: incalzire cutanata si prurit,
bradicardie, hipotensiune arteriala, hiperglicemie , citeodata
greturi si varsaturi. Proprietatile notabile sunt o analgesie
puternica si o depresie a centrilor respiratori superiori precum
si a centrilor tusei.
 supradoza (overdose) este o coma prin supradozare
caracterizata prin: stupor, citeodata prin agitatie, bradipnee
marcata care apare in prim plan, mioza strinsa punctiforma,
sau midriaza. Temperatura este normala, tensiunea arteriala
coborita. Edemul pulmonar acut, este o complicatie frecventa.

59. Efecte clinice - pe termen lung
Complicatii somatice: numeroase dar neimputabile
direct drogului
Complicatii psihice: numeroase si direct imputabile
drogului

60. Alterarea starii generale.
Complicatii datorita utilizarii caii de
administrare intravenoase.
Complicatii cardio-vasculare.
Complicatii somatice

61. Complicatii pulmonare.
Complicatii digestive.
Complicatii neuro-musculare.
Complicatii somatice

62. Complicatiile osteo-articulare.
Complicatii oculare.
Complicatii genito-urinare.
Complicatii somatice

63. Tulburari depresive
Suicid
Tulburarea de personalitate
antisociala
Complicatii psihice

64. Overdoza urmind unei intoxicatii supraacute
cu opiacee poate duce la:
– coma,
– depresie respiratorie,
– edem pulmonar acut
– dialtatie pupilara,
– pierderea cunostintei si moarte
Urgente medicale datorate uzajului de opiacee

65. Elementul esential al abstinen]ei de opiacee il
constituie prezenta unui sindrom de sevraj
Sindromul de sevraj poate fi precipitat de
administrarea unui opiaceu antagonist (ex.
naloxona sau naltrexona)
Abstinenta de opiacee se caracterizeaza printr-un
pattern de semne si simptome care sunt opusul
efectelor agoniste acute
Sindromul de abstinenta la opiacee

66. Halucinogene si disociative
Termenul de halucinogene denumeste generic
mii de substante care genereaza sau induc
fenomene halucinatorii – distorsiuni
profunde in perceperea realitatii. Aceste
substante au mai fost desemnate cu
termenul de psihotomimetice sau
psihozomimetice deoarece induc perturbari
importante ale activitatii mentale, atit
ideative, cit si afective, tulburari
asemanatoare psihozelor.

67. Structura chimica

68. 1938. Albert Hofmann, chimist
la laboratoarele Sandoz
Pharmaceutical, sintetizeaza
LSD-25 pentru prima data in
Basel, Elvetia, el cautind de fapt
o substanta stimulanta pentru
sistemul sangvin. Cercetarile
sunt reluate dupa 5 ani.

69. 16.04.1943 Albert Hofmann
inhaleaza accidental o mica
cantitate de LSD pentru prima
data in istorie; este prima
experienta umana cu LSD-25
pur. El raporteaza ca a vazut
“…o furtuna neintrerupta de
imagini fantastice, forme
extraordinare cu o intensia si
caleidoscopica paleta de
culori…”. Experienta se termina
deupa aproape doua ore.

75. Denumiri argotice

76. Forma cea mai comuna
sub care LSD-ul este
vindut este sub forma de
mici patratele de hirtie
denumite blotter (bucata
intreaga de hirtie este
decorata cu desene
artistice, picture sau
imagini de personaje sau
personalitati - pentru a
masca efectele de
degradare ale LSD in
timp, perforata si apoi
inmuiata in solutia de LSD
si apoi uscata).

79. LSD-ul lichid. LSD este
solubil in apa si alti
solventi, dar de regula
LSD-ul lichid este bazat
pe o solutie apoasa.
Solutia de LSD este
utilizata pentru crearea
timbrelor de sugativa.

80. O singura picatura de
LSD concentrate poate
contine de 50 ori doza
normala, astfel el este,
in general diluat pina
la punctul in care 1
picatura  aprox. 1
doza. Totusi LSD – ul
lichid ramine putin
comun.

81. Gelatina. Cunoscut si ca "window panes"
aceasta forma de LSD se obtine din amestecul
solu]iei de LSD cu gelatina ce se intinde apoi
in mici patratele.

82. Beneficiul metodei este
acela ca LSD-ul nu mai
este expus la aerul liber si
la soare factor ce
degradeaza diethylamide
acidului lysergic.

83. Un singur patratel de
gelatina este mai puternic
de regula, decit un timbru
de sugativa (dupa estimari
intre 50 - 150
g/patratel).

87. POZITIVE
senzatie de energie sporita (stimulare)
sporirea gindirii asociative & creative
dispozitie exaltata
sporirea vigilitatii & aprecierii muzicale
sporirea vigilitatii simturilor (gust, miros, auz)
viziuni colorate
experiente spirituale de schimbare

88. NEGATIVE
anxietate, tensiune
inclesttarea gurii
hipersudoratii
greturi
ameteli, confuzii
megalomanie
hipervigilenta & hipersenzitivitate la sunete muzicale si
zgomote
paranoia, teama, panica
sentimente nedorite si coplesitoare
experiente spirituale nedorite
flashback-uri

89. NEUTRALE
modificari generale a constientei
dilatare pupilara
dificultati de concentrare
hipersecretie salivara si mucoasa (determinnd tuse la unii)
senzatii corporale neobisnuite (pulsatii faciale, frig cu piloerectie,
energie corporala)
tulburari de gndire si vorbire
modificari n perceptia timpului
schimbari foarte rapide de dispozitie (fericire, teama, anxietate, furie,
iritatie)
usoara crestere a temperaturii
usoara crestere a fercventei cardiace

90. Reviviscentele halucinatorii (flash-back)
pot surveni la 24-48 de ore, sau chiar la
citeva saptamini distanta

91. Ketamina se comercializeaz
sub denumirea de: “ ulei de
miere, jet, K, vitamin K,
special K, purpur, super acid,
super C”.

92. PCP: “iger, praf de inger, praf pentru prosti,
combustibil de racheta, ozon, lichid de imblsmare,
pace, barca, barca-dragostei, super iarba”s.a.m.d.

93. Canabisul
Date generale. Cinepa este o planta
anuala cu inflorescenta palmata,
apartinind familiei cannabiacee
avind mai multe subvarietati.
Cannabis Indica si Sativa sunt dou
varietat ale cinepei ce nu se disting
usor una de alta.

94. Principiul halucinogen continut in semintele florale de
cannabis indica sau cannabis sativa, este cunoscut sub
numele de cannabina sau hasisina, si este reprezentat de
tetrahidrocanabinol dotat cu proprietati analgezice,
antispasmodice si hipnotice.

95. Clasificare si denumiri argotice. In raport cu
tara si partea din planta consumata: hasis
(rasina pura culeasa din partea superioara a
plantei femele ce contine in 4-5%
tetrahidrocanabinol, charas, ganja marijuana,
kif, grifa, mari, etc:eflorescentele florale ale
plantei ce contin 2-3% D1-THC, Temenul de
“marijuana” este o denumire argotica
mexicana, devenita populara in America
anilor’30.

96. Cele mai multe substante
active (canabinoizi) sunt
continute in eflorescentele
florale ale canabis indica.

100. Principiul halucinogen
con]inut `n semin]ele
florale de cannabis
este cunoscut sub
numele de cannabin
sau ha[i[in, [i este
reprezentat de
tetrahidrocanabinol
dotat cu propriet]i
analgezice,
antispasmodice [i
hipnotice.

101. Tetrahidrocanabiolul (THC) are actiune
inhibitor - sedativa de tip barbituric ca si
actiune excitanta-stimulatorie de tip
amfetaminic.
Hasisul este rasina concentrata si aglomerata
a plantei femele

102. Procesarea rasinii

104. Farmacodinamica si simptome clinice
OOnnsseett 00--1100 mmiinnuutteess
PPllaatteeaauu 1155--3300 mmiinnuutteess
CCoommiinngg UUpp 55--1100 mmiinnuutteess
CCoommiinngg DDoowwnn 4455--6600 mmiinnuutteess
AAfftteerr EEffffeeccttss 3300--6600 mmiinnuutteess

105. Simptome fizice
Cardiovasculare
tahicardie - ca urmare a stimularii mecanismelor beta-adrenergice;
usoara crestere a TA (prin cresterea presiunii sistolice), dar nu este exclusa
hipotensiunea arteriala,
acuze sau semne de tip anginos, hasisul determinind un deficit de oxigenare
miocardica
stari sincopale, colapsului cardio-vascular (indeosebi in intoxicatiile acute).
hiperemie faciala
hiperemie conjunctivala, uneori inclusiv a pleoapelor
Respiratorii
traheo-bronsite de tip iritativ;
tuse iritativa;
crize astmatiforme;
depresiune respiratorie;
diminuarea functiei pulmonare
bronhodilatare;
risc carcinogenetic pulmonar mai crescut la fumatorii de hasis

106. Digestive
uscaciune bucala si faringiene sau dimpotriva, hipersalivatie;
dureri sau crampe gastrice;
greturi, varsaturi;
uneori cresterea peristaltismului intestinal si diaree
cresterea apetitului pentru dulciuri, in prezenta unei glicemii crescute si/sau
cresterea apetitului pentru mincarurile sarate (junk food).
Sistem Nervos Central
cefalee;
ameteli;
senzatii sau crize vertiginoase;
hiperestezie cutanata, superficiala la presiune si dureroasa;
horipilatie sau fenomene cenestezice
hiperestezie senzoriala vizuala cu fenomene sinestezice (auditive si vizuale)
tinitus

107. dilatare pupilara (mioza) cu reflexe lenese,
intirziate la stimularea luminoasa a pupilei;
nistagmus lateral; tulburari de acomodare,
scaderea presiunii intraoculare;
tremuraturi de intensitate variabila ale miinilor,
buzelor, limbii, pleoapelor;
perturbarea cenestezica cu aparitia fenomenelor
subiective de levitatie (plutire);
euforie;
senza]ie de “incetinire a curgerii timpului”;.
crizele sudorale,
hipotermie sau hipertermie

114. Amfetamine si metamfetamine
Principalele substante amfetaminice si derivatele lor ca
efedrina si propanolamina, sau dextroamfetamina,
metamfetamina si metilfenidatul – sunt un grup de compusi
inruditi structural avind la baza nucleul feniletilaninic,
asemanator unor substante naturale din SNC.

115. Pot fi administrate: oral (ingestie), inhalare (fumat), sau
parenteral (i.v.). Efectele la administrarea pe cale orala
incep dupa aproximativ 50-60 min. si in citeva minute in
cazul inhalarii sau injectarii.

116. Intoxicatia cu amfetamine si
extazy.La nivelul SNC: schimbarea
starii psihice, dezorientare,
cefalee, miscari anormale,
agitatie, furnicaturi, convulsii,
coma.
Cardiovascular: dureri in piept;
palpitatii;
Digestic: uscaciunea gurii, greturi
si varsaturi, diaree;
Genitourinar: dificultati de urinare;

117. O intoxicatie masiva provoaca
un delir, ostilitate, anxietate,
stare confuziva, tentative de
sinucidere;
Utilizarea indelungata a
amfetaminelor si derivatilor lor,
duce la : scadere ponderala;
hiperactivitate, confuzii stare de
agitatie, lipsa poftei de mincare ,
accidente vasculare cerebrale,
euforie timpa, confuzie sau
agitatie.

118. La intrerupere in urmatoarele
2-3 zile apare:
Dispozitie depresiva
marcata cu ideatie
suicidara
 astenie
 cefalee, transpiratii
 insomnie, cosmaruri

119. Cocaina
Cocaina este un drog
stimulant puternic, avind o
mare capacitate de a crea
dependenta si care ac]ioneaza
direct asupra structurilor
cerebrale.

120. Statuia zeului Xochipilli. Statuia
il infatiseaza pe zeul Aztec Print al
Florilor, decorata cu 6 plante
psihoactive: teonacatl (ciuperci
Psylocibe), tutun, caotlxoxouhqui
(ipomeea), sinicuichi,
cacahuaxochitl si inca una
neidentificata.

121. c. 3000 I.C. Mestecatul
frunzelor de coca este
practicat pretutindeni in
America de Sud. Coca este
considerata un dar al zeilor.

122. Sec.XV Plantatiile de coca
sunt un monopal al statului
Inca in Peru.
Primele date referitoare la
consumul de coca sunt
raportate in Europa de catre
Amerigo Vespucci (1505),
G de Frenandez Oviedo
(1535), si Nicolas Monardes
(1565).

123. Frunzele de coca erau
mestecate impreuna cu
diferite alte adausuri
aromate pentru ameliorarea
gustului

124. Angelo Mariani
breveteaza un preparat din
extras de Coca si vin de
Bordeaux denumit Vinul
Mariani.

125. Vinul Mariani (vin de
Coca) este vindut
pretutindeni in Franta, avind
6 mg cocaina/unicie de vin.
Cel pentru export contine
7.2 mg/uncie pentru a
rivaliza cu continutul mai
crescut al concurentilor
americani.

126. 1884. Este popularizata
utilizarea cocainei ca
anestezic local in chirurgia
oftamologica.

127. 1883. Medicul german Theodor Aschenbrandt administreaza
cocaina soldatilor din armata bavareza pentru a le creste
rezistenta in cursul manervrelor militare. Studiul lui
Aschenbrandt publicat in Jurnalul Medical German va fi citit
de un tinar neurolog vienez, Sigmund Freud.

128. 1886. Coca-Cola este
introdusa de John
Pemberton, continind
cocaina sirop si cafeina.

130. 1884. Freud publica “Uber Coca” in care recomanda
utilizarea cocainei pentru a trata o varietate de conditii
inclusive dependenta de morfina.

131. 1835. Primele desene exacte
ale Coca apar in presa din
Anglia, prin supervizarea lui
Sir William Hooker, director
al Kew Gardens, in
Companion to the Botanical
Magazine.

135. Structura chimica si actiune
In esenta, exista doua forme chimice ale cocainei: cocaina hidroclorid, care
este o sare si cocaina baza. Cocaina hidroclorid este o pulbere alba,
solubila in apa ce poate fi administrata i.v. sau prizata nazal. Cocaina baza
se refera la un compus ce nu a fost neutralizat cu un acid pentru a forma o
sare. Forma aceasta este consumata mai ales prin fumat.

139. Prezentare

146. Debutul efectelor, peak – ul lor, durata euforiei, si timpul de
injumatatire plasmatica, in functie de diferitele cai de
administrare sunt urmatoarele:
 Inhalare (debut la 7 sec., peak la 1-5 min, durata 20 min,
timp de injumatatire plasmatica 40-60 min.)
 I.V. (debut la 15 sec., peak la 3-5 min, durata 20-30 min,
timp de injumatatire plasmatica 40-60 min.)
 Nasal (debut la 3 min., peak la 15 min, durata 45-90 min,
timp de injumatatire plasmatica 60-90 min.)
 Oral (debut la 10 min., peak la 60 min, durata 60 min, timp
de injumatatire plasmatica 60-90 min.)

147. Intoxicatia cu cocaina
Din punct de vedere fizic:
tahicardie extrema cu aritmii cardiace
hipertermie
simptome neurologice sugerind tabloul clinic al
unui sindrom neuroleptic malign
convulsii, status de mal convulsiv
morti subite

148. Simptome psihice.
•senzatia de energie si forta crescuta
•apetit diminuat pina la inapetenta cu disparitia
senzatiei de foame
•stare de hipervigilenta, insomnie
•euforie, agitatie psihomotorie
•logoree, iritabilitate, uneori agresivitate
•hipersenzitivitate in special auditiva si tactila
•unii subiecti descriu hipermnezie si hiperprosexie, cu
cresterea potentialului de a efectua sarcini simple, in
vreme ce la altii se constata efecte opuse

149. In cazurile mai severe se descrie o stare de confuzie
mentala acompaniata de agitatie extrema asa numitul
“delirium cocainic” ce se traduce prin:
•dezorientare marcata auto si allopsihica
•anxietate extrema pina la stari de panica
•tulburari psihotice ce includ idei si delir de tip
paranoid, halucinatii complexe
•comportament stereotip compulsiv
•morti subite

150. Simptome pe termen lung. Cocaina este un drog
stimulent cu un mare potential adictiv, descriindu-se
si o toleranta apreciabila, sau paradoxal, o crestere a
sensibilitatii la cocaina din anestezicile uzuale sau a
potentialului covulsivant cu producerea de morti
subite la doze aparent mici de cocaina.
Utilizarea indelungata si in doze crescinde a cocainei
detemina:
•iritabilitate, tulburari de dispozitie, uneori depresie
•insomnii, status de agitatie continua
•psihoza de tip paranoid cu pierderea contactului cu
realitatea, idei de referinta
•halucina]ii auditive

151. Inhalantii
Inhalantii sunt substante volatile care
produc vapori ce pot fi inhalati
pentru
a produce un efect psihoactiv sau de
alterare a starii de constiinta.
Termenul de inhalanti este utilizat
pentru a descrie acele substan]e al
caror numitor comun este acela ca
sunt
administrate pe cale inhalatorie.

152. Inhalantii, in special solventii
volatili, gazele si aerosolii sunt
adesea primul drog utilizat de
copii si adolescenti.

153. Intoxicatia acuta se manifesta prin:
apatie sau agitatie ebrioasa
diminuarea functiilor psihice
impulsivitate si agresivitate
tabloul clinic poate alterna de la
dezinhibitie cu euforie si o
senzatie
placuta de plutire, pina la agravari
psihotice cu halucinatii si tulburari
de
schema corporala

154. Intoxicatia cronica
Efecte neurotoxice sunt
printre cele mai comune si
grave. Majoritatea
inhalan]ilor au efecte toxice
asupra structurilor celulelor
nervose.
Alte leziuni diverse:tulburari
vizuale si auditive, leziuni
cardiace (morti subite),
hepatice si renale ireversibile