Curs 1 relațiile publice ca terapie organizațională și socială
1.
2. Organizațiile și metafora biologică
= Echivalența dintre organizație și un “organism
colectiv viu”;
- Considerarea ciclurilor din viața organizației:
apariția/dezvoltarea/stingerea și a problemelor
organizaționale în relație cu aceste stadii;
- Considerarea componentelor organizației ca fiind în
legătură și determinându-se reciproc, precum
organele unui organism colectiv;
3. Organizația care învață (Learning
organization)
Peter Senge, 1990
a) Mental Models (eliminarea generalizărilor și
stereotipurilor )
b) Personal Mastery (dezvoltarea personală)
c) Team Learning (învățarea de echipă)
d) Shared Vision (viziunea împărtășită)
e) System Thinking (gândirea de ansamblu)
4. Probleme organizaționale
Strategii manageriale incorecte;
Subdimensionarea structurii;
Stil de conducere neadecvat la vârsta grupului de lucru;
Definirea incorectă a rolului pentru unii angajați;
Proiectarea imprecisă a rețelelor de comunicare
formală;
Suprasolicitarea resursei umane;
Lipsa optimului motivațional.
5. Relațiile publice interne ca terapie
Reconstruiesc și mențin identitatea și cultura
organizațională;
Contribuie la proiectarea sau reconfigurarea rețelelor
de comunicare;
Contribuie la men
ținerea climatului organizațional;
Pot rezolva probleme locale sau generale precum:
conflictele, stresul, moti vația scăzută
6.
7. Cercetare: Avantajele activității pentru experți
Cercetare în 14 companii multinationale din SUA (Journal of
PR Research, 1998) :
- 10 din 14 experți seniori făceau parte din conducerea de
top a organizațiilor, luând parte la deciziile strategice
- 100% din intervievați (CEO + alți directori) au fost de
acord cu rolul decisiv al PR în rezolvarea conflictelor
interne;
- PR erau dominate de practica dialogului și a negocierii;
compromisul și respectiv win-win au fost descrise ca
atitudini frecvente (doar un caz a descris acomodarea);
- Toți cei intervievați au fost de părere că echipa de
conducere imprimă stilul de comunicare în organizației
8. Relațiile publice ca terapie în
exterior
Relațiile publice conturează identitatea organizației
ca element distinct în peisajul organizațional;
Previn neînțelegerile și percepțiile greșite, ca și
conflictele interorganizaționale;
Facilitează dialogul și parteneriatele cu alte
organizații;
Contribuie la prevenirea și rezolvarea crizelor.
10. Relațiile publice ca terapie socială
a) Creșterea nivelului de consens și diminuarea
conflictualității, prin transformarea diferențelor în
diversitate, în identități organizaționale distincte
aflate în permanent dialog;
b) Dezvoltarea armonioasă și echilibrată a
componentelor organismului social;
c) Promovarea unei perspective etice în societate;
d) Promovarea unei perspective constructive, în
detrimentul (în prezent) a perspectivei distructive a
mass-media românești.
11.
12. Relațiile publice și sănătatea
organizațională în România
“Negarea bolii”, a problemelor: nu se realizează nici o
diagnoză a problemelor existente;
Practica RP nu se supune principiilor onestității și
transparenței (se încearcă să se ascundă aspectele
negative);
Practicienii au în mare majoritate rolul de tehnician,
cu atribuții de comunicare de rutină, și prea puțin
rolul de expert.