1. Realizat de: Dumitru Maros și Pave
Profesor: Mandiș Sergiu

2. „ Poporul român n-a venit din afară, aici s-a născut. Aici s-au fiert diferitele
elemente din care s-a creat poporul român. Noi nu avem unde pleca și nimeni nu
are dreptul să ne gonească din țara noastră. Un veac întreg, supuși și tăcuți, am
purtat jugul, de un veac întreg limba noastră este oprită, un veac întreg cartea în
limba natală a fost persecutată ca o otravă revoluționară...” .

4. Cuvinte rostite de Constantin Stere la deschiderea ședinței Sfatului Țării din 27 martie 1918
„Ignoranța a salvat Basarabia de la rusificare”. Așa să fie oare? În 1918, în mod cu totul
miraculos, moșia lui Ștefan cel Mare se reîntregește, Bucovina și Basarabia revin în trupul patriei
românești. A urmat o perioadă înfloritoare pentru asupritul popor de dincolo de Prut. Școlile și-
au recăpătat limba maternă, administrația a revenit la modelul național. Păcat însă că dușmanul
nu doarme niciodată. România a rămas neatinsă destul de puțin timp, iar cel de-al doilea Război
Mondial îi rupe din nou din trup Basarabia istorică. Comunismul care s-a instaurat în Moldova
ciopârțită, rămasă orfană dincolo de apele Prutului, a fost unul dur pe care oricât au încercat
unii a-l reforma, a-l adapta sau a-l machia, a rămas o „religie” a urii, a nedreptății și a
inumanității."

5. În puterea dreptului istoric şi dreptului de
neam, pe baza principiului ca noroadele
singure să-şi hotărască soarta lor de azi
înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu
mama sa România.
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-
a pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ;
Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa;
Secretarul Sfatului Ţării I. Buzdugan

6. Basarabia a fost prima provincie care s-a
unit cu patria-mamă. Unirea a survenit pe
fondul dezmembrării Imperiului Rus, odată
cu proclamarea principiului autodeterminării
până la despărţirea de imperiul
multinaţional în care provincia româneasca
a fost înglobata forţat in 1812…
Lupta de eliberare naţionala a luat
amploare in aprilie 1917 odată cu
constituirea Partidului National
Moldovenesc, sub preşedinţia lui Vasile
Stroescu, printre membrii de frunte
aflându-se Paul Gore, Vladimir
Herţa, Pantelimon Halippa şi Onisifor
Ghibu. Partidul avea ca organ de presă
ziarul Cuvânt moldovenesc.
Cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la
Chişinău, din 25 septembrie/8 octombrie 1917, s-a
constituit ca organ legislativ Sfatul Ţării. Au fost aleşi 44
de deputaţi din rândurile soldaţilor, 36 de deputaţi din
partea ţăranilor, 58 de deputaţi fiind aleşi de comisiile
comunale şi ale ţinuturilor şi de asociaţiile profesionale.
Din totalul de 156 deputaţi, 105 erau români, 15
ucraineni, 14 evrei, 7 ruşi, 2 germani, 2 bulgari, 8
găgăuzi, 1 polonez, 1 armean şi 1 grec. Preşedinte al sau
a fost ales lon Inculeţ.
În condiţiile primejdiei reprezentate de pretenţiile
Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut şi Nistru
şi folosindu-se de prevederile Declaraţiei
drepturilor popoarelor din Rusia, în decembrie
1917 s-a proclamat Republica Democratică
Moldovenească.

7. Tulburările provocate de bolşevici în condiţiile destrămării
unităţilor militare ruse odată cu lovitura de stat bolşevică
din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, au creat noi agitaţii în
Basarabia. Conducătorii Republicii Democratice
Moldoveneşti au cerut sprijinul armatei române, care a
pătruns, în aceste condiţii, în provincie. La 13/26 ianuarie
1918, guvernul Rusiei sovietice a întrerupt relaţiile
diplomatice cu România iar la 24 ianuarie 1918 Republica
Moldovenească şi-a proclamat independenţa.
La 27 martie 1918, Sfatul Ţării, care cuprindea
reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a votat în favoarea
Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei)
cu România, dupa cum urmează: din cei 135 de deputaţi
prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat
împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi.
Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi
strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”

8. •Nicolae Alexandri •Elena Alistar •Ion Buzdugan •Ilarion Buiuc •Constantin Bivol •Ignaţie
Budişteanu •Vasile Bârcă •Nicolae Bosie-Codreanu •Ştefan Botnarciuc •Gheorghe Buruiană •Teodosie Bârcă
•Vladimir Bogos •Vladimir Budescu •Alexandru Baltag •Ion Valuţă •Nicolae Grosu •Vasile Gafencu •Simeon Galiţchi
•Vasile Ghenţul •Andrei Găină •Alexandru Groapă •Dimitrie Dragomir •Felix Dudchievicz •Dimitrie Dron •Boris Epure
•Pantelimon Erhan •Vitalie Zubac •Ion Ignatiuc •Ion Inculeţ •Teofil Ioncu •Anton Crihan •Ion Creangă •Afanasie
Chiriac •Dimitrie Cărăuş •Ion Corduneanu •Grigorie Cazacliu •Anton Caraiman •Pavel Cocarlă •Ion T. Costin
•Vladimir Ciorescu •Grigorie Cazacliu •Vladimir Cazacliu •Vasile Lascu •Nicolae Mămăligă •Mihail Minciună •Anatolie
Moraru •Alexandru Moraru •Dimitrie Marţa •Gheorghe Mare •Mihail Maculeţchi •Dimitrie Marghitan •Teodor Neaga
•Gheorghe Năstas •Constantin Oşoian •Gherman Pîntea •Vasile Mândrescu •Ion Pelivan •Efimie Palii •Ion Pascăluţă
•Petru Picior-Mare •Elefterie Siniclie •Nicolae Suruceanu •Timofte Silitari •Chiril Sberea •Nicolae Sacară •Andrei
Scobioală •Chiril Spinei •Gheorghe Stavro •Teodor Suruceanu •Gheorghe Tudor •Ion Tudose •Grigore Turcuman
•Teodor Uncu •Pantelimon Halippa •Teodor Herţa •Leonida Ţurcan •Vasile Ţanţu •Nicolae Cernăuţeanu •Nicolae
Ciornei •Vasile Cijevschi •Vasile Cerescu •Nicolae Cernof •Nicolae Soltuz •Constantin Stere •Zamfir Munteanu
•Iacov Sucevan
S-au opus Unirii: Ştefan Balmez (bulgar), Arcadie Osmolovski (ucrainean) şi
Mihail Starenski (ucrainean).