1. Producerea materialului saditor la nuc (Juglans regia)
15 December 2010, actualizat la: 3:50 am | Publicat in: pomicultura | Scris de:
redactie
La fel ca la alte specii pomicole producerea materialului saditor la nuc se poate face
prin inmultire vegetativa sau generativa. Prin inmultirea vegetativa nu se transmit in
mod fidel la urmasi caracterele plantei mama. Nu intotdeauna dintr-o nuca buna va
rezulta un pom care sa produca nuci la fel de bune.
De aceea, este indicat sa se infiinteze plantatii cu material saditor obtinut prin
inmultire pe cale vegetativa, in special prin altoire, metoda prin care insusirile soiului
raman neschimbate. Plantatiile de nuc obtinute cu astfel de material vor fi uniforme
ca habitus al pomilor si se obtin productii mari ce pot fi standardizate si valorificate
pe piata.
Deoarece, solicitarile pentru material saditor la nuc in ultimii ani au inceput sa
creasca, si pe piata romaneasca inca nu este suficient material saditor obtinut prin
altoire, iar cel existent se valorifica la preturi ridicate, exista tendinta de folosire a
materialului obtinut prin samanta.
Inmultire generativa
Inmultirea nucului pe cale generativa nu este indicata la soiuri deoarece are
urmatoarele dezavantaje: intra tarziu pe rod (dupa 10-15 ani de la plantare); fructele
obtinute sunt neuniforme ca forma si marime; aspectul pomilor in plantatie este
neuniform.
Inmultirea nucilor prin samanta se poate face pentru infiintarea de plantatii destinate
productiei de lemn si in secundar productiei de fructe si pentru obtinerea portaltoilor.
Recoltarea nucilor pentru samanta se face la maturitatea deplina a acestora (cand
invelisul verde crapa). Acestea trebuie sa fie uniforme ca aspect si marime.
Pentru obtinerea de portaltoi se aleg nuci mici, cu greutate de 6-10 g. Acestea isi
pastreaza facultatea germinativa 2-3 ani daca sunt pastrate in conditii frigorifice, la 0-
5 grade C.
Pentru infiintarea scolii de puieti, nucile se seamana toamna sau primavara.
Semanatul de toamna se poate face in a doua jumatate a lunii octombrie. Distanta de
semanat este de 90/10-12 cm. Dupa semanat se face bilonarea randului cu un strat de
pamant de 15-20 cm.
Daca nu au fost insamantate toamna, nucile trebuie stratificate pentru perioada de
iarna, pentru parcurgerea procesului de postmaturatie, care la aceasta specie este de
90 zile.
Daca trebuie sa semanam primavara nuci care nu au fost stratificate, acestea se
introduc in apa la temperatura de 55-60 grade C unde se lasa 3 zile, apoi se scot si se

2. repeta operatiunea, dupa care se scurg de apa, se stratifica in nisip umed, in incaperi
la 24-26 grade C, timp de 10-14 zile, dupa care se seamana. (Cociu V., 1983).
Semanatul de primavara se face in a doua jumatate a lunii martie, cu nuci la care s-
a parcurs postmaturatia. Distanta de plantare este de 90/15-20 cm, iar randul nu se
biloneaza.
In timpul verii se efectueaza lucrarile de intretinere necesare pentru a asigura o
dezvoltare normala a puietilor. Toamna se recolteaza si se sorteaza conform
standardelor de calitate.
Daca puietii nu au ajuns la dimensiunile prevazute de STAS, se pastreaza inca un an
in scoala de puieti
In primavara urmatoare (inainte de dezmugurit) se planteaza pentru infiintarea
campului I, la distanta de 90 cm, intre randuri si 35-40 cm pe rand.
La plantare, sistemul radicular se scurteaza usor pana la tesut sanatos. Ranile
provocate pe radacina la nuc, cu ocazia transplantarilor, se vindeca greu si acest
proces dureaza cel putin un an.
La puieti nu se scurteaza tulpina, deoarece mugurele terminal porneste mai repede in
vegetatie si asigura o crestere dreapta a tulpinii.
Puietii de nuc pot fi obtinuti si in ghivece, avantajul acestei tehnologii fiind
posibilitatea ca puietii sa fie plantati in camp si primavara tarziu (10-15 mai), dupa ce
a trecut pericolul de ingheturi.
In timpul perioadei de vegetatie se fac lucrari de intretinere specifice. Combatera
bolilor si daunatorilor se efectueaza prin aplicarea a 6 – 8 tratamente cu zeama
bordeleza 0,5 – 1% sau cu alte produse cuprice in amestec cu insecticidele adecvate
(I. Botu s.a. 2001).
Inmultirea vegetativa
Nucul poate fi inmultit pe cale vegetativa prin altoire, marcotaj sau "in vitro˝ .
Inmultirea vegetativa a nucului prezinta urmatorele avantaje: se transmit fidel
caracterele de la planta mama la descendenti; imprima uniformitate in plantatii; intra
pe rod la 4 – 5 ani; pomii au talie mica, densitatea plantatiilor putand fi mai mare; se
pot obtine productii de 5.000 – 6.000 kg fructe/ha la varsta de 15 – 20 de ani, cand
pomii obtiniti din samanta abia intra pe rod; se obtin fructe de calitate buna, cu
valoare comerciala si alimentara mai mare; se pot inmulti repede soiurile noi.
Dezavantajele acestui sistem de inmultire sunt: au o durata de viata mai scurta;
obtinerea materialului saditor este mai costisitoare; se pot transmite usor bolile
virotice.
Inmultirea prin altoire
Spre deosebire de alte specii pomicole, altoirea nucului este o secventa tehnologica ce

3. necesita conditii deosebite pentru a se putea realiza cu rezultate bune.
Dintre factorii care determina reusita altoirii nucului sunt:
- infiintarea plantatiilor mama pentru obtinerea ramurilor altoi, sa se faca pe terenuri
fertile, drenate, structurate, usoare, profunde, mecanizabile, irigate, cu distanta de
plantare de 6/4 m. Pomii se conduc cu ax central si trunchi inalt de 60 cm.
In aceste plantatii se vor face toate lucrarile agrotehnice necesare: intretinerea solului
ca ogor negru in jurul pomului; fertilizarea solului cu ingrasaminte chimice si
organice pe toata proiectia coroanei ; asigurarea unui regim hidric corespunzator si in
perioadele de seceta; efectuarea unor taieri de scurtare a ramurilor in coroana in luna
august pentru a favoriza acumularea rezervelor de substante nutritive in partile ramase
si dezvoltarea mai buna a mugurilor. Ranile facute se ung cu vopsea.
Toamna, dupa caderea frunzelor si primavara inainte de pornirea in vegetatie se face
un tratament cu zeama bordeleza;
Se face ciupitul lastarilor erbacei la 5 – 6 frunze in prima decada a lunii mai, in
conditiile in care lastarii se dezvolta prea viguros. Daca lastarii sunt prea desi, se face
rarirea acestora;
Asigurarea unor ramuri altoi de calitate este un factor hotarator in reusita altoirii la
nuc. Acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba lemnul bine
maturat; mugurii sa fie bine dezvoltati; lungimea minima de 50 cm si diametrul de 10
– 16 mm.; maduva sa fie 1/3 din diametrul ramurii
; internodiile sa fie de 5 – 6 cm lungime; sa fie fara rani, boli sau daunatori; nu se
folosesc ramuri provenite din lastari lacomi.
Recoltarea ramurilor altoi pentru altoitul in ochi dormind se face de preferinta
in ziua cand are loc altoitul. Ele se transporta si se pastreaza ambalate in muschi
umed pana in momentul altoirii. Pentru altoirea in camp cu ochi crescand si in spatii
protejate ramurile altoi se recolteaza la inceputul lunii martie si se pastreaza in camere
frigorifice la temperatura de 2 – 4 ºC, in saci de polietilena.
Metode de altoire folosite pentru cultura nucului
Se practica 2 modalitati de altoire la nuci: altoirea direct in camp si altoirea in spatii
protejate.
Altoirea nucului in camp.
Cele mai folosite metode de altoire pentru acest sistem sunt: altoirea cu mugure in
ferestruica efectuata in perioada 15 august – 1 septembrie; altoirea cu mugure cu
scutisor lung, efectuata in cursul lunii august, cand scoarta se detaseaza usor de pe
lemn; altoirea cu mugure in fluier sau in inel este un sistem ce necesita altoi de
aceeasi grosime cu a portaltoiului si se poate realiza cu cele mai bune rezultate in
perioada 15 iulie – 30 august; altoirea cu mugure cu scutisor (chip budding) se aplica
la nuc cu rezultate bune in perioada 15 mai – 15 iunie.
Altoirea in spatii protejate

4. Aceasta metoda se aplica in perioada repausului vegetativ in spatii protejate, din
decembrie pana in aprilie si poate sa fie efectuata manual sau mecanizat.
Ca metoda de altoire se practica altoirea in copulatie perfectionata. Pentru acest
sistem altoiul si portaltoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime.
Dupa imbinarea altoiului cu portaltoiul, se leaga, se parafineaza si se face stimularea
calusarii in camere de fortare sau in instalatii automatizate pentru realizarea acestei
secvente, cu ajutorul caldurii numai la punctul de altoire, cu mentinerea in stare de
repaus a altoiului si portaltoiului. Sursa de caldura este electrica. O astfel de instalatie
a fost conceputa la SCPP Valcea (I. Botu, 2001).
Altoirea mecanizata in spatii protejate se poate face prin mai multe metode, in
functie de forma sectiunii realizate de masina: altoirea in "scarita”, altoirea "nut si
feder", altoirea in "omega". Şi la folosirea acestei metode se aplica stimularea
calusarii dupa altoire.
Inmultirea prin marcotaj se practica mai putin la nuc. Se poate folosi metoda de
marcotaj prin musuroire sau marcotajul orizontal.
Inmultirea prin micropropagare este o metoda moderna si de viitor pentru
inmultirea nucului. Metoda de inmultire "in vitro” s-a extins mult in Franta, Italia,
S.U.A.
Calitatea materialului saditor folosit pentru infiintarea plantatiilor de nuc este
esentiala pentru eficianta acestora. Se va folosi pentru plantare material saditor altoit
sau nealtoit, in varsta de 1-2 ani, obtinut in pepiniere.
Plantele cu altoiul de 1 an trebuie sa aiba inaltimea de minim 50-60 cm, bine
lignificate, cu mugurii sanatosi. Sistemul radicular sa fie bine dezvoltat, cu multe
radacini cat mai lungi.
Plantele de 2 ani au inaltimea de 2 m, lemnul bine maturat, sanatos si mugurii bine
formati. Sistemul radicular sa fie bine format, cu minim 3 radacini mai lungi de 35
cm.(I. Botu, 2001).
Soiuri si portaltoi de nuc mentionate in lista oficiala de soiuri din Romania:
portaltoi generativi: Juglans regia, Portval, Targu Jiu ;
soiuri: Anica, Argesean, Bratia, Ciprian, Claudia, Geoagiu 65, Geoagiu 86,
Germisara, Jupanesti, Mihaela, Miroslava, Muscelean, Novaci, Orastie, Ovidiu,
Roxana, Sibisel 44, Sibisel 252, Şusita, Valcor, Valmit, Valrex, Velnita.
Dr. ing. Felicia PAŞCA – C.L.C.A. LAZURI