http://revistaiuventa.blogspot.com https://www.facebook.com/RevistaIUVENTA http://twitter.com/RevistaIUVENTA

2. Membrii redacției
Membrii redacției
Elena Ungureanu – Iaşi- redactor- șef
Dragoş-Andrei Preutescu – Iaşi- redactor- șef adjunct
Irina Ivanov – Iaşi-responsabil editare și tehnoredactare
Denis-Iuliana Diaconu – Iaşi- responsabil desen și grafică
Ilie Istrati – Iaşi
Lia Bolte - Cluj-Napoca
Alice-Ina Dănilă - Oneşti
Simina Renţea - Constanţa
Roxana Lixandru - Argeş
Andreea Zoderu - Iaşi
Cornelius Ioan Drăgan - Vaslui
Adina Mălina Netcă - Vaslui
Carmen-Ana Rotaru - Iaşi
Cristina Sava - Baia-Mare
Daniela-Teodora Pop - Bucureşti
Mihaela Popa - Iaşi
Sergiu Andrei Flondor - Iaşi
3

3. Cuprins
Cuprins
Editorial Floare de latinitate
Tinerețe pag. 5 Originea poporului și a limbii pag. 8
Invitație la vis Persoana X
În căutarea frumuseții pag. 10 Dorin Olteanu: „Pentru a fi lider trebuie
Apusului zeului pag. 11 să ai cunoşţinte şi pasiune“ pag. 12
Mai are rost pag. 11
Recenzie Trei poduri peste Prut
Trei poduri peste Prut pag. 19
Democrația coordonată pag. 14
Cu ce ne asemănăm la „Jurnalul rusesc” pag. 15
Calea lui Nicolae Iorga pag. 16
Regenerarea națiunii pag. 18 Compoziția frumosului
Lumea ca o „ livadă de vișini” pag. 26
Copilărie pag. 27
Omul din oglindă Tu, parfum suav pag. 27
Lucruri simple pag. 20 De ce-ai plecat? pag. 28
Unde ești, femeie? pag. 21 Iubire pag. 28
Să speri e o fitză pag. 22 Acasă pag. 29
Ia-ți mireasă ziua bună... Interviu cu Un fel de a fi pag. 29
Silvia Ciubotaru pag 23 Când eram mic mă priveam conducând
Cătălin D. Florescu este: Un conglomerat lumea pag. 30
de dragoste care nu înseamnă praline şi Inimi de praf pag. 30
trandafiri Interviu cu M. Bărbulescu pag. 25
Domenii de interes
Eseu argumentativ Centrul de excelență pag. 33
Noi „Strivim corola de minuni a lumii” pag. 32 Ai grijă de viață, ai grijă de apă pag. 34
Multiculturalism Dansul visului
Ea este Olea pag. 41
Moi, l’automne... pag. 37
Eu, toamna... pag. 38
Σπουδάζοντας στο τμήμα Βαλκανικών,
σλαβικών και ανατολικών σπουδών pag. 39 Pasiuni
Stying Balkan, Slavic and Oriental studies pag. 40 Sunt doar unu pag. 45
Credința Drept și societate
Credința naște artă pag. 42
O istorioară adevărată pag. 43 Medierea pag. 46
Nicolae Steinhardt- supravieţuitor la Noile reglementări în domeniul
limita dintre religios şi literar pag. 44 achizițiilor publice pag 49
4

4. Editorial
Tinerețe
Dulci, răzleţe sentimente,
Tu în cale ni le pui,
Şi răzbaţi în lung şi-n lat cu ele,
Tinereţe.
Ne ridici în pas cu tine
Şi ne duci pe culmi înalte,
Încercând să ne agăţi
De orice pată de frumos.
Şi apoi, din propria-ţi esenţă,
Te mai naşti încă o dată,
Tinereţe.
Jocul tău e pururi vesel,
Iar în el mereu trăi-vom,
Cu amintiri de neuitat
Şi idealuri de urmat,
Pentru a ne împlini menirea,
Şi-a simţi nemărginirea,
Într-un cadru de poveste,
Pentru tine,
Tinereţe.
Tu ne mişti cu energie,
Ne conduci în fericire,
Spre o tainică prietenie
Veşnică şi tolerantă,
Într-o viaţă unitară
Şi în pas mereu spre tine,
Tinereţe.
Elena Ungureanu
Dragoș- Andrei Preutescu
5

5. Editorial
Tinerețe
TINERE care iubeşti cultura şi aspiri în viaţa ta la o carieră intelectuală, care
urmăreşti pas cu pas drumul în această direcţie, ţie îţi dedicăm Revista IUVENTA.
interumane, cunoaşterea de sine şi a succes dar în acelaşi timp să şi învăţăm
societăţii în care trăim, aspecte ale din greşeli, să ne exprimăm ideile, să
domeniului tehnic şi al cercetării le susţinem și să fim pregătiţi pentru a
ştiinţifice, opinii ale unor mari oameni învăţa în fiecare zi ceva nou, care să
de cultură, etc., vom încerca să contribuie la dezvoltarea noastră
demonstrăm faptul că „Tinereţea personală şi profesională.
înseamnă ardere, vibraţie,
dinamism”. (Gheorghe Tomozei) De aceea îndemnul meu pentru
Întreaga revistă îşi propune să fie
început de drum este să ne păstrăm
un ghid inovator de valoare care să
Prin intermediul acestei reviste, a mereu vie curiozitatea în faţa culturii.
pună la îndemână cunoştinţe
acestui „buchet de flori” care a prins Doar aşa putem avea acces la
necesare formării tale ca intelectual,
viaţă cu ajutorul unor tineri talentaţi înţelepciunea acumulată în timp de
ca om hotărât să lupte pentru
şi iubitori de cultură, dorim să umanitate. Sperăm ca pasiunea
cunoaşterea adevărului şi pentru
încurajăm cunoaşterea în general. noastră să fie încununată de sprijinul şi
menţinerea lui la suprafaţă. Într-o
Fiecare dintre noi trebuie să căldura cititorilor, iar fiecare articol
societate marcată de furibunda
conştientizeze importanţa deosebită scris să contribuie la modelarea unei
politică de discreditare a culturii şi
pe care o avem în construirea societăţi mai educate, mai bune, mai
civilizaţiei naţionale, de susţinere a
imaginii de sine, în alegerea umane.
exodului imparabil al tineretului, de
activităţilor pe care le întreprindem,
etalare a non-valorii, trebuie să
în proiectele pe care le demarăm. În
persiste, mai presus de orice,
funcţie de opţiunile noastre, acestea
speranţă în viitor şi consecvenţă în
devin un resort sau un obstacol în
aplicarea binelui în fiecare zi. Vom
acţiunile şi relaţiile cu cei din jur.
aborda prin conţinutul revistei,
Trebuie să construim, să ne acordăm
articole ce vizează etica şi
încredere în noi, să ne asumăm
profesionalismul, relaţiile
responsabilităţi, să fim mândri de Elena Ungureanu- redactor-şef
(Iași)- Studentă la Facultatea
de Psihologie, UAIC, Iași
6

6. Editorial
Tinerețe
„Revista Iuventa doreşte să scoată în evidenţă, în timp, şi cu multă
răbdare, toate aceste caracteristici cu ajutorul lor şi al unor profesori
pasionaţi şi profesionişti.”
În discuţiile pe care le-am avut cu diferite persoane, opiniile, punctele de vedere, stau ascunse şi pot fi
printre care şi profesori, ni s-a spus că suntem neghiobi, scoase la vedere dacă tinerii pasionaţi de scris, de ceea
proşti ş.a.m.d pentru că dorim să lansăm o revistă în ce înseamnă drept şi societate, cu experienţe şi
această ţară în care nu mai există sens şi valori. Acceptăm realizări personale, vor şi trebuie să transmită
aceste realităţi, dar nu trebuie omis faptul că şi marii informaţii şi cunoştinţe pentru publicul larg. Educaţia,
intelectuali români, precum M. Kogălniceanu, V. dezvoltarea societăţiii, spiritul critic şi liber, se nasc prin
Alecsandri, B.P.Haşdeu etc. au avut aceeaşi condiţie când citire, prin scriere, prin argumentare. Cum se spune,
au lansat reviste culturale în lumea dezordonată a „Prin cultură, la libertate."
României.
Tinerii sunt o categorie aparte a fiecărei comunităţi,
Orice „revoluţie" culturală, socială, orice artă, a avut ţări, iar ei deprind cu adevãrat tainele iniţiativei,
un punct de plecare şi au apărut atunci când au fost imaginaţiei şi creaţiei autentice pentru a construi şi
tipărite scrierile unor oameni, iar prin lansarea acestei dezvolta.
reviste dorim să încercăm realizarea aceluiaşi lucru.
Oamenii, tinerii în special trebuie să citească. Scrisul,
Dragoş-Andrei Preutescu
Redactor adjunct
7

7. Floare de latinitate
Originea poporului latin şi a limbii latine
Poporul român este urmaşul direct al înrudiţi cu grecii, şi s-au aşezat la sud înseamnă ţara regelui Latinus. Capitala
vechilor colonişti romani şi al de râul Pad, locuind în aşezări rurale. Ele regelui Latinus era oraşul Laurentinum,
legionarilor romani pe care ilustrul îşi construiau casele în formă din Latium. Strămoşul poporului latin a
nostru împărat roman Marcus Ulpius rectangulară(1). fost zeul Saturn, zeul agriculturii şi al
Traianus i-a adus şi colonizat în Dacia, În sec.X a. Chr. soseşte în Italia al pământului. Saturn, ne spune legenda,
Moesia Dardania, Pannonia inferior. II- lea val de populaţii italice, care s-a după ce a fost alungat din cer de către fiii
Poporul român îşi trage originea de la aşezat în centrul Italiei. Conform săi, zeii Jupiter, Neptun, Pluton s-a
poporul Roman, iar limba română îşi are legendei, sosesc în Italia etruscii, o refugiat în Italia unde a fondat un oraş,
originea de la frumoasa limbă latină. populaţie de origine ne-italică şi pe colina Capitoliu, numit Saturnia după
Astfel, Romulus şi Remus, fii zeului ne-indo-europeană. Aceştia şi-au făcut numele său. Locuitorii s-au numit
Marte şi ai prinţesei troiene din Alba o confederaţie de oraşe state etrusce Saturnieni, iar ţara se numea « Saturnia
Longa, Rhea Silvia, sunt fondatorii care se numea Etruria, ţară care se află terra » adică ţara regelui Saturnus. Multe
oraşului ROMA. Sunt părinţii spirituali ai la nord de Latium. secole la rând s-a numit poporul
neamuului nostru românesc. Romulus a Populaţiile italice erau următoarele: Saturnian, iar ţara 'Saturnia', până
fondat Cetatea Romei pe colina veneţii, ligurii, umbrii, sabinii, samniţii, când în timpul regelui Latinus şi-a
Palatinus conform legendei, la 12 aprilie, pelignii, volscii, hernicii, aequii, marsii, schimbat denumirea în Latium, adică
anul 753 a.Chr. Numai poporul român ausonii, auruncii, oscii, campanii, apulii, ţara regelui Latinus(2). Iată care au fost
dintre toate popoarele neolatine de lucanii, brutii, italii, sicanii, siculii, strămoşii poporului latin în ordine
astăzi continuă vechiul nume al sarzii. Dintre toate aceste populaţii cronologică(3): zeii şi regii: zeul Ianus,
Poporului Roman de altădată. ROMA îşi italice pe noi românii ne interesază mai Saturnus, Picus, Faunus, Latinus,
trage numele de la Romulus. De la ales istoria poprului latin şi a celui Italus, Sabinus.
numele etnic al romanilor, Populus roman, de la care noi românii ne tragem Pe scurt voi prezenta strămoşii iluştri
Romanus, provine numele poporului originea noastră nobilă. ai poporului latin şi roman.
român. Componenţa etnică a poporului Voi relata pe scurt cine a fost Zeul Ianus era un străvechi zeu
român este următoarea: 80% -Latini, poporul latin, de unde îşi trage originea roman şi era zeul protector al oraşului
15% -Geto-daci, 5% influenţe străine. limba latină şi cine au fost strămoşii Roma.
Peninsula Italică a fost locuită încă poporului latin. Limba latină îşi are Luna Ianuarie este numită în onoarea
din timpuri foarte străvechi. La începutul denumirea de la regele Latinus care a sa. El arată sfârşitul vechiului an şi
mileniului II sosesc în Italia primele domnit în Latium în sec.XIII-lea a.Chr. începutul noului an. Zeul Ianus avea
populaţii italice care au adus cu ei Latium îşi are denumirea de la o formă oraşul său pe colina Ianiculum. Pe când
bronzul şi fierul. Acestea erau populaţii mai veche Latinium, prin căderea Ianus era rege în Latium l-a primit pe
de origine indo-europeană şi erau consoanei intervocalice –n- care zeul Saturn surghiunit, care a instaurat
8

8. Floare de latinitate
aici vârsta de aur a omenirii. Zeul rutulii moare regele Latinus. Apoi LITERATURA
Saturn, era zeul agriculturii, identificat Aeneas, în cinstea soţiei sale fondează 1 .Manual de limba latină clasa a VIII-A,
de romani cu zeul grec Cronos. Saturn a oraşul Lavinium în care îi aşează pe de Elena Muşetescu, Editura Polrom
avut cu zeiţa Cybelle şase copii: zeiţa troienii săi. Aeneas decide să-i Iaşi –Romania 2006 P8-9 .
Vesta, zeiţa Ceres, zeul Neptun, zeul unească pe troieni cu latinii aborigeni 2.Publius Vergilius Maro, “Eneida”,
Pluton, zeul Jupiter, zeiţa Iunona. În prin aceleaşi legi și prin acelaşi nume. cartea a VII-A,P.175-176
luna Decembrie se celebra un festival El dă celor două popoare numele de 3.Publius Vergilius Maro, “Eneida”,
închinat zeului şi regelui Saturn, care se latini(4). După aceea a urmat războiul cartea I-A ,p.30
numea Saturnalia. La aceste sărbători dintre latini şi etrusci. Aeneas piere în 4.Titus Livius, “Ab urbe condita”, cartea
se făceau schimb de daruri, iar sclavii lupta cu etruscii în câmp deschis şi este I-a , cap II,.p 8
erau pentru o perioadă de timp egali cu înmormântat pe malul râului
stăpânii. Picus era rege şi fiul zeului Numicius. Aeneas după moarte este
Saturn. Acesta a fost preschimbat în zeificat cu numele de Jupiter Indiges,
ciocănitoare de vrăjitoarea Circe pentru adică Jupiter băştinaş, prin dispariţia
că i-a ignorat dragostea. Faunus era cultului zeului protector al regiunii
rege în Latium şi era fiul lui Picus. date. Aeneas şi Lavinia au avut un fiu
Faunus era un străvechi rege latin, care care s-a numit Silvius. Silvius a
i-a învăţat pe Latini agricultura şi moştenit domnia tatălui său, Aeneas,
creşterea vitelor. Acesta după moarte a în oraşul Lavinium. Acesta a fondat
devenit zeu al agriculturii şi păstorilor. câteva colonii care au căpătat
Latinus era rege în Latium şi era fiul denumirea de vechii Latini. Numele lui
zeului Faunus şi al nimfei Marica din Silvius s-a dat tuturor acelora care au
oraşul Minturnae. Acesta avea capitala domnit după el în Alba Longa. Ascanius
în oraşul Laurentinum. În sec.XIII a. Iulus, fiul lui Aeneas, va fonda oraşul
Chr. în urma incendierii oraşului Troia, Alba Longa, care va deveni capitala
după zece ani de călătorii pe mare Latiumului timp de mai multe secole.
soseşte în Latium legendarul erou troian În acest oraş se vor naşte doi gemeni,
Aeneas, fiul troianului Anchise şi al Romulus şi Remus, fii zeului Marte şi a
zeiţei Venus, zeiţa frumuseţii, împreună prinţesei Rhea Silvia, gemeni care vor
cu fiul său Ascanius-Iulus şi cu o mare fonda oraşul Roma, viitoarea capitală a
parte de troieni, în căutarea unei noi statului roman. Roma va uni sub
patrii. În Latium, Aeneas îl învinge în sceptrul său toate popoarele italice și
luptă pe Turnus, regele rutulilor, o va face o singură naţiune latino-
veche populaţie italică şi se căsătorește romană care va duce flacăra civilizaţiei
cu Lavinia, fiica regelui Latinus şi a în întreaga Europă şi lume antică.
reginei Amata. În timpul luptei cu
Ilie Istrati – profesor de
limba latină şi greacă veche
9

9. Invitație la vis
În căutarea Frumuseţii
zări, înfiorându-mă. Ridic ochii spre cer şi el mă cuprinde albastru, senin, intim.
M-am obişnuit ca cerul să fie albastru, iar la apus să se picteze magic în violet.
Înlătur din privire vălul obişnuinţelor de tot felul şi răsar stele în ochii mei rotunzi,
uimiţi de atâta frumusețe...ore de frumuseţe... .înălţătoare frumuseţe... totuşi
trecătoare! Vreau şi mai mult!
Cu trupul înmiresmat de stele călătoresc spre înălţimi de munte, îmi afund
paşii în albeaţa zăpezilor de pe creste, în verdele nepieritor al brazilor, în apa
cristalină a izvoarelor; roua ierbii îmi răcoreşte tălpile încinse de îndelunga
Sunt femeie. Toţi porii fiinţei mele
căutare, cântecul voios al păsărilor trezeşte vocea inimii mele şi simfonii la
respiră feminitate, delicateţe, romantism.
început abia gângurite răsar pe buzele mele într-un surâs. Câtă frumuseţe! S-au
Sunt o femeie care caută. Mă atrage ca un
deschis spre frumuseţea plină, fecundă a vieţii simţurile inimii mele. Aud acum şi
magnet ideea de "dincolo". Caut
cântecul tainic al mării ce mă cheamă să-i admir frumuseţea vălurită. Cât durează
Frumuseţea de dincolo de frumuseţe. Caut
frumuseţea naturii? "E totuşi efemeră" îmi răspund într-un glas ecoul muntelui şi
eternitatea Frumuseţii, cea dincolo de
curcubeul ce se întinde misterios până la mine. Cât mă pot îmbăta cu seva
elegante veşminte, de strălucitoare
frumuseţii vieţii? "Cât de mult poate să încapă în cupa inimii tale" îmi răspunde
podoabe, de farmecul tinereţii, de miracolul
şăgalnic gura surâzătoare a lunii. Mă simt frumoasă aşa cu flori în păr, cu lumina
pasiunii, de împlinirea maturităţii; caut
stelelor în ochi, zâmbind cu rouă pe faţă, cu picioarele spălate de albastre ape;
adevărata Frumuseţe, cea care nu e
mă simt şi mai frumoasă găsindu-mi cântecul propriu, poezia iubirii ce-mi
înghiţită de vârtejul nemilos al timpului, cea
deschide fiinţa spre Frumuseţea profunzimilor de suflet. Acum ştiu. Frumuseţea
care nu depinde de tratamente cosmetice,
pe care o caut, cea nepieritoare, este în mine, în adâncurile de taină ale inimii
de diete, de alergat; sunt o căutătoare de
mele. Dumnezeu mi-a dăruit-o de la începuturi. Acea Frumuseţe abia aşteaptă să
Frumuseţe! În drumul căutării mele mă
fie găsită, să o scot ca pe cel de preţ diamant şi să trăiesc etern îmbăiată în lumina
impregnez cu frumuseţea colorată şi
ei. Cu toţii putem, dacă vrem, să facem aceasta, să trăim adevărata Frumuseţe.
parfumată a florilor, mă îmbrac în
Doar de noi depinde!
efemeritatea petalelor lor, mă învelesc în
În încheiere vă doresc tuturor cititorilor acestei noi reviste, "Revista
moliciunea lor catifelată...câteva
Iuventa" să vă umpleţi spiritul tânăr cu bogăţii pe care să le puteţi lua cu voi în
secunde...trecătoare frumuseţe,
lumea de "dincolo" şi vă dăruiesc câteva versuri desprinse din frumuseţea
fermecătoare frumuseţe! Vreau mai mult!
dragostei ce înfloreşte în mine: Liniştea albastrului
Cu trandafiri roşii prinşi în părul meu
În mine cerul începe să fie albastru. Închid ochii
lung merg mai departe spre idealul propus.
Nu m-aş mira dacă într-o zi şi lumina ochilor tăi
Zâmbesc soarelui şi el mă mângâie cu aurii
ochii mi-ar deveni albaştri. îmi umple fiinţa de linişte.
raze, întind braţele în vânt şi el mă atinge cu
Albaştri ca tine-cer al inimii mele! E liniştea albastrului!
şoapte de dragoste culese din depărtate
Dr. Simina Renţea (Constanţa)
http://poeziaiubirii.blogspot.com
10

10. Invitație la vis
Apusul zeului Mai are rost ?...
Se lăsase înspre mare-un zeu Mai are rost să avem timp?
Sarcastic şi supus La ce ne mai trebuie
Într-un apus, Timpul?
Din templu sfânt în elizeu. Aşa cum vulturul bleu
Are cerul,
Era doar prima dată când zeul de lumină Trandafirul are culoarea,
Spărgea ca o săgeată Şi un gândac
Marea suspendată. Are iarba,
Pe alt cer făcea o dragoste senină. Aşa avem noi ploaia.
Atât de bine semănăm cu ploaia
Lumina lui platonică, savantă, Tu, eu!
Din cerul lui oripilant, Încât, la ce ne mai trebuie timpul?
Vânt sibilant, Haide să uităm.
Arunca ultima rază irelevantă. Să fim fericiţi când suntem
Nefericiţi,
Şi se stinsese zeul nostru înspre mare, Restul e tăcere.
Ploua apusul
Universul,
În ultima lui fermă sublimare.
Aşa a fost apusul
Prima dată.
Roxana Lixandru (Argeş) –
elevă clasa a VII-a Şc. Nr. 3
”Nanu Muscel”
http://jurnaluluneiscriitoare.blogspot.com
11

11. Persoana X
Dorin Oltean:
"Pentru a fi lider trebuie să ai cunoştințe şi pasiune"
Voluntariatul nu e o muncă uşor de făcut şi lipsită de interactivitate. Cei care îşi imaginează
că dacă eşti voluntar înseamnă doar să petreci timpul într-un azil de bătrâni sau strângând
deşeuri la marginea pădurilor, au o imagine eronată asupra acestei activităţi. Există numeroase
organizaţii care pun la dispoziţie tinerilor oportunitatea unei bogate experienţe culturale şi le
oferă îndrumare spre formarea calităţilor de lider sau la exploatarea propriilor talente. Dorin
Oltean, Vicepreşedinte Comunicare AIESEC Cluj-Napoca, ne împărtăşeşte din experienţa lui de
a fi membru într-un ONG şi ne arată care sunt avantajele unui voluntar.
Teodora Pop: Cum ai ajuns să fii am ajuns să înţeleg cum experienţa prin termen lung, iar noi ne asigurăm că
membru în organizaţia AIESEC? care urma eu să trec contribuie la viziunea impactul este unul benefic pentru
Dorin Oltean: În primăvara anului organizaţiei. Din motive subiective nu am societeatea de mâine. Creştem în acest
trecut, când eram în al doilea semestru mai reuşit să plec într-un astfel de fel în mentalitatea membrilor
din anul I vroiam să mă implic în internship, din diferite alte motive doar organizaţiei şi astfel în cultura societăţii
activităţi extra-şcolare. Am dat peste o două persoane din 10 participanţi în din care facem parte importanţa unei
persoană care mi-a povestit despre un proiect au reuşit să plece în acest gândiri pe termen lung. AIESEC, ca
proiect ( IT Challenge), organizat de internship. Mi-am dat seama că ceea ce organziaţie internaţională, prin
AIESEC Cluj-Napoca, proiect la care mi pot să fac în continuare este să mă asigur proiectele sale urmăreşte să contribuie
s-a promis o echipă cu care urma să că un număr cât mai mare de persoane la înţelegerea multiculturalităţii şi la
lucrez trei luni, oportunitatea de a fi implicate în organizaţie ajung să aibă parte stimularea înţelegerii şi acceptării
Team Leader, oportunitatea de a de o experienţă internaţională. diferenţelor culturale. Astfel, încercăm
dezvolta un website, urmând un proces ca în proiectele noastre să implicăm cât
bine definit şi nu în ultimul timp şi T.P. : Care crezi că este rolul unei mai mulţi voluntari străini pentru a oferi
posibilitatea de a avea o experienţă astfel de organizaţii în cultura unei o perspectivă internaţională proiectelor
internaţională. Internship internaţional societăţi? Care sunt beneficiile şi noastre. Cultura unei ţări se defineşte şi
sună foarte bine: experienţa culturală, avantajele pe care AIESEC le aduce prin interacţiunea cu celelalte culturi.
experienţa de muncă în domeniul meu sau formează în cadrul societăţii
de activitate, un mediu necunoscut plin româneşti? T.P.: AIESEC este o organizaţie
de provocări. Am participat la o D. O. : Pornind de la una din valorile condusă de tineri pentru tineri. Cum
conferinţă internaţională de pregătire organizației AIESEC, ”Acţionăm reușeşte o comunitate globală de
culturală organizată de AIESEC. În sustenabil”, pot afirma că fiecare membru studenţi să mişte lumea şi să aducă
cadrul conferinţei am ajuns să cunosc în organizaţie este conştient de importanţa schimbări vizibile acesteia într-o
valorile organizaţiei, să înţeleg viziunea unei gândiri sustenabile. Fiecare proiect pe manieră responsabilă?
pe care aceasta o are ( “Peace and care îl organizăm, fiecare activitate pe care D. O.: Cred că succesul şi, implicit,
fulfilment of human kind potential” ) şi o desfăşurăm creează un impact pe impactul organizaţiei este în mare parte
12

12. Persoana X
datorat reţelei globale pe care încearcă de acest fel? nevoie de perseverenţă pentru ca atunci
să o creeze, reprezentând totodată o D. O. : Beneficiile pe care un student le când întreprinde ceva să aibă parte de o
platformă internaţională care poate avea într-o astfel de organizaţie reuşită. Să ajungi să conduci o echipă, să
urmăreşte facilitarea dezvoltării sunt foarte mari. Crearea unei reţele de conduci nişte oameni să atingă nişte
potenţialului de leadership al tinerilor. contacte cu oameni din domeniul obiective ai nevoie de perseverenţă şi
Suntem de părere că liderii sunt cei care corporate şi dintr-un mediu dorinţă de a te îmbunătăţi pe tine în
pot să aducă o schimbare pozitivă în internaţional, dezvoltarea abilităţilor munca pe care o faci şi în al doilea rând
societatea de azi, iar deprinderea într-un domeniu specific (comunicare, de-ai ajuta pe ceilalţi să facă acest lucru.
acestor abilităţi de leadership ar trebui resurse umane, management, financiar) Atunci când vorbeşti de leadership
să înceapă de la o vârstă cât mai sunt doar câteva beneficii practice pe vorbeşti de abilităţi de conducere a
fragedă. Prin programele noastre care un membru le poate avea. Din oamenilor. Pentru a conduce oameni
încercăm să încurajăm tinerii să-şi punctul meu de vedere cel mai mare trebuie să îi faci tot mai buni, acesta este
asume poziţii de lider, să se implice activ avantaj este acela că într-o organizaţie un lucru important pe care un lider trebuie
şi să îşi facă cunoscut punctul de precum AIESEC ai ocazia să încerci orice să o ia în calcul. Trebuie să ai şi cunoştinţe
vedere. Schimbarea pe care dorim să o vrei tu, poţi să incerci un stil de şi pasiune. Mă pot gândi la muzică , ceea
aducem în lume ţine în mare parte de management despre care doar ai citit, ce îi face pe aceşti artişti să fie persoane
înţelegerea multiculturală, de implicare poţi să încerci să creezi un mesaj de extraordinare este tocmai faptul că au
socială şi responsabilitate în acţiunile pe promovare pentru un proiect într-un mod cunoştinţe, au dorinţă şi pasiune.
care noi, ca tineri, le întreprindem. Ca şi propriu, poţi să încerci să schimbi cursul
comunitate globală ne dorim să avem unei organizaţii, iar dacă eşuezi T.P. : AIESEC promovează ideea de
un impact la scara largă, încercăm să consecinţele nu sunt aşa de grave împlinire a potenţialului omenesc. Ce
răspundem atât nevoilor specifice precum într-o afacere în care investeşti valori ar trebui să caracterizeze un
diferitelor comunităţi, cât şi mult mai mult din punct de vedere om care aspiră la atingerea acestui
provocărilor globale. Iar, AIESEC ca financiar iar consecinţele unui eşec ar fi obiectiv?
platformă internaţională facilitează mult mai mari. Ba chiar din contră, din D. O. : Prin împlinirea potenţialului uman
schimbul de experienţă, implicarea cauză că cele mai multe lucruri le în AIESEC înţelegem dezvoltarea unor
tinerilor în proiecte internaţionale şi învăţăm din greşeli, aici avem chiar de indivizi care să aibă cunoştinţe, skill-uri şi
schimbul de voluntari (prin programul câştigat dintr-un eşec. determinarea de a dezvolta societatea şi
de exchange). Însă impactul nostru nu de a aduce o schimbare pozitivă în lume.
se opreşte aici, prin intermediul T.P.: Care crezi că sunt obstacolele Ţinând cont de asta aş putea spune că o
alumnilor organizaţiei noastre se aduce peste care un tânăr dornic de persoană care tinde la împlinirea
o schimbare în mod indirect. afirmare profesională, trebuie să potenţialului uman trebuie întodeauna să
treacă ca să reuşească să intre sau dea dovadă de integritate, întodeauna să
T.P.: Din perspectiva ta ce avantaje să se menţină în câmpul muncii pe o îşi dorească mai mult, să îşi dorească să
poate avea un student (sau elev) poziţie de leader în România? atingă excelenţa şi să facă acest lucru din
care face parte dintr-o organizaţie D. O. : În opinia mea, o persoană are plăcere.
Pop Teodora (Bucureşti / Bistriţa)
13

13. Recenzie
Democraţia coordonată
Recenzie carte “Jurnal rusesc” de Anna Politkovskaia-1-
apărător al drepturilor omului. [...]”, „Ştia de minune să se ascundă în spatele
unor măşti şi mulţi se lăsau induşi în eroare de spectacolul pe care-l oferea.”
Dacă, prin definiţie, democraţia este un sistem politic care acordă posibilitatea
cetăţenilor unui stat să ia parte la guvernare prin reprezentanţii lor (aleşi în urma
votului exercitat de cetăţeni) şi îi face responsabili pe conducători în faţa
colectivităţilor, la Putin, consolidarea democraţiei are o importanţă practică pusă
în aplicare printr-un amplu proces de manipulare în masă. Iată ce afirma Putin:
„Situaţia a evoluat în aşa măsură, încât ne va permite să creăm un sistem
pluripartit, cu o formaţiune de centru-dreapta puternică, cu social-democraţi de
stânga, cu aliaţi de ambele părţi, dar şi cu reprezentanţi ai grupărilor şi partidelor
marginale.” Ori, acest ţel a fost realizabil?
„Jurnalul rusesc” este cartea prin care Treptat, parcurgând paginile jurnalului, se conturează imaginea de ansamblu:
Anna Politovskaia prezintă o adevărată tabloul devastator al Rusiei contemporane, al politicii „democratice” corupte, a
Hiroşima politică, care debutează cu unui expozeu nemilos în care trăiesc milioane de ruşi.
alegerile parlamentare din Rusia, din De ce generaţiile tinere resping viaţa politică? Răspunsul acestei întrebări îl
decembrie 2003. Totul se concentrează putem extrage din realismul unei cărţi precum „Jurnalul rusesc”. În Rusia, cel mai
în jurul unui parlament bun mod de a-i subjuga chiar şi pe cei mai recalcitranţi cetăţeni nu sunt banii, ci
pseudo-pluripartit, a unor alegeri abilitatea de a ţi-i apropia cât mai mult.
pseudo-libere şi corecte, a unui sistem
judiciar pseudo-imparţial şi a unei „Reprimarea libertăţii cuvântului, a libertăţii de expresie atinge punctul culminant
mass-media pseudo-independentă. al sălbăticiei în asasinarea unui scriitor. Anna Politovskaia a refuzat să mintă în
„Întregul sistem este o făcătură de tip scrierile sale; asasinarea ei este un act abominabil şi un atac asupra literaturii
Potemkin, un fals”. mondiale”.(Nadine Gordimer)
Adevăratul preţ al cinismului politic şi
al „democraţiei coordonate” gravitează „Este o lovitură pentru întreaga presă independentă, democratică. Este o mare
în jurul unei figuri reprezentative pentru crimă împotriva ţării, împotriva noastră, a tuturor.”(Mihail Gorbaciov)
istoria Rusiei, şi anume preşedintele
Vladimir Vladimirovici Putin, care „În cea
mai mare parte a timpului, asculta ce i se
spunea şi atunci când vorbea, se declara
a fi de partea lor. Simula că este un Elena Ungureanu(Iași)-
Studentă la Facultatea de
Psihologie UAIC
14

14. Recenzie
Cu ce ne asemănăm la “Jurnal rusesc”
Recenzie carte “Jurnal rusesc” de Anna Politkovskaia-2-
O carte ce a fost citită şi tratată foarte repede şi ieftin nu ducem lipsă. La informaţiile care ajung la forurile
mult în ultima vreme, a scos la iveală capitolul în lupta contra mogulilor, sau superioare, dar Putin nu are încredere
sistemul care domină şi conduce Rusia. a oamenilor de afaceri, am văzut că în nicio altă sursă. Aorta va fi din nou
Mi s-a spus că ceea ce se întâmplă în tot Putin conduce în faţa lui Băsescu, înfundată. Să sperăm că nu vom fi
fosta Uniune Sovietică, seamănă cu ceea Mihail Hodorkovski fiind la închisoare nevoiţi să aşteptăm alţi 70 de ani.”
ce se petrece la noi în ultimii ani. Îi pot de ceva vreme, iar noi românii îi (pag.237)
contrazice, asta pentru că noi nu avem apărăm cu vehemenţă pe ai noştri Aşadar nu prea ne asemănăm, sau
conflicte armate directe, aşa cum are (vezi Voiculescu, Patriciu, Vântu). evenimentele nu sunt deloc identice cu
Rusia în acest moment cu Georgia (vezi E clar, în Rusia, ori eşti cu Putin, ori ceea ce se petrece în Rusia, aşa cum au
“istoria” numelui Saakaşvili pentru a mori încercând să fii împotriva lui menţionat unii oameni publici din ţară.
înţelege acest conflict), Osetia, (opoziţia şi celelalte partide au Revenind la situaţia Rusiei şi la ceea
Inguşetia, Abhazia, Cecenia etc., unde renunţat de multe ori să mai lupte, s- ce a scris Anna Politkovskaia, populaţia
tinerii sunt pur şi simplu luaţi de pe au au făcut o alianţă cu preşedintele este total într-un blocaj de curaj şi
stradă şi omorâţi, fie de serviciile rus). În România, opoziţia îşi face de iniţiativă: “Familia mea a renunţat să
secrete, fie de “revoluţionarii” care cap, criticând singurul lor duşman mai voteze. Ai mei nu mai cred deloc în
conduc aceste mici teritorii unde există declarat de vreo 8 ani, pe Traian alegeri. Acestea nu îi vor fi de folos
conflicte. Băsescu, şi cu această idée paranoică preşedintelui. Toţi politicienii promit să
Putin se arată un adevărat succesor al încearcă să “îndrepte” lucrurile în ne facă viaţa mai bună, dar din
fostelor servicii secrete KGB, şi foloseşte Ro m â n i a . To t u ş i am găsit o păcate...mi-ar plăcea să existe mai
forţa şi populismul televizat, “încălzirea” asemănare, şi anume “Operaţiunea multă sinceritate în declaraţiile lor...
oamenilor cu vorbe şi fapte dulci, care de Trandafirilor şi Revoluţia Trandafirilor Alegerile sunt o pierdere de vreme.
fapt sunt nişte falsuri, aşa cum redă în de la Tbilisi” (cuvântul de trandafir se Nu contează cine va fi ales să facă parte
cartea sa Anna Politkovskaia. România pare că e folosit des de poliţiile politice din Dumă, pentru că oricum nu se va
nu seamănă cu Rusia (Putin vs. Băsescu) ale unui stat): “ Pe vremea Uniunii schimba nimic, pentru că nu alegem
nici măcar în lupta cu mass-media. În Sovietice, mediatorul între stat şi oameni dispuşi să schimbe ceva în bine
Rusia se moare pentru acest serviciu societate era KGB-ul, care le furniza în ţară, ci oameni care fură. Aceste
făcut de marii jurnalişti, iar în România autorităţilor informaţii denaturate alegeri nu-i vor fi nimănui de folos – nici
încă cele două televiziuni manipulează la despre evenimentele care aveau loc, preşedintelui. Nici muritorilor de rând.
scară mare (prin Realitatea TV şi Antena ceea ce a şi dus, în ultimă instanţă, la Guvernul nostru este pur şi simplu
3), psihologic, evenimentele de la noi, iar prăbuşirea URSS-ului. ridicol. Mi-aş dori ca oamenii lui să nu
jurnalişti de doi bani şi care se vând FSB-ul de azi denaturează şi el fie atât de obsedaţi de bani, să existe
15

15. Recenzie
măcar o urmă de moralitate în guvern şi de stat acţionează în virtutea propriilor merge”, democraţie, autoritate, semi-
reprezentanţii acestuia să ne înşele cât interese colective. Nu vor să piardă dictatură (vezi Elena Udrea): „O
mai puţin posibil.Guvernul trebuie să fie puterea. Asta i-ar pune într-o conjuctură posibilitate ar fi ca, în cazul în care Putin
în slujba poporului. Noi îl alegem pe el, foarte periculoasă, şi ei ştiu asta.” ar construi un adevărat sistem
nu invers.” (pag.17, răspunsuri date de (pag.29) „Coruperea poporului continuă, neosovietic, acesta să se prăbuşească, la
cetăţenii Rusiei în urma unei serii de iar poporul nostru doreşte să fie corupt.” fel ca înainte, din pricina ineficienţei
eseuri scrise de elevii din Sankt- (pag.275). Astea chiar seamănă bine cu economice.Emblema administraţiei lui
Petersbug pe tema „cum vede familia România noastră. Putin este construirea capitalismului de
mea alegerile” sau „Alegerea unei noi Cât despre modul cum Putin doreşte stat, crearea unei oligarhii birocratice
Dume îl va ajuta pe preşedinte în să aibă alături de el oameni fideli şi care loiale, prin preluarea controlului asupra
activitatea lui?”) să îndeplinească ordinele sale, pot fi principalelor bogăţii naţionale (care sunt
Cât despre putere, ştim cum domină asemănate cu cele ale lui Băsescu, doar în cea mai mare parte, delegate şefilor
autoritatea în această ţară şi cum că preşedintele rus poate încerca o din administraţia prezidenţială.)”
rezolvă Putin unele situaţii pentru a nu-l construcţie de tip sovietic, iar Băsescu se (pag.366)
defavoriza: „De schimbare. Autorităţile află la capitolul să „vedem ce mai Dragoş-Andrei Preutescu (Iaşi) –
Student la Facultatea de Filosofie,
Specializarea “Relaţii Internaţionale
şi Studii Europene”
Calea lui Nicolae Iorga
„Un popor nu se înalţă şi nu devine Cartea lui Nicolae Iorga, „Opinii sincere şi că dispreţul românilor din România față
puternic prin munca sa proprie, nu prin pernicioase ale unui rău patriot” se de ţara lor în general şi faţă de viaţa
bacşişurile azvărlitei sale ospitalităţi”. remarcă prin critica argumentată adusă intelectuală a patriei lor în special este o
asupra nevoilor şi abaterilor de la regula crimă; adaug: una dintre acele mari
logică a celor ce se întâmplau şi existau în crime care atrag câteodată dispariţia
România anilor 1899. În scrierile sale unui popor.”(p.31) „ se remarcă prin
găsim dovezi că importante instituţii ale critica argumentată adusă asupra
statului de pe vremea aceea, sau până în nevoilor şi abaterilor de la regula logică
acea vreme, precum arhivele statului, a celor ce se întâmplau şi existau în
muzeele, teatrele, universităţile nu România anilor 1899. În scrierile sale
funcţionau după nişte reguli „sigure” ce găsim dovezi că importante instituţii ale
Editura: Humanitas
puteau da naştere unei evoluţii coerente şi statului de pe vremea aceea, sau până
ISBN: 978-973-50-1985-3
consecvente în societatea românească. în acea vreme, precum arhivele
Anul publicarii: 2008
Format: 13 x 20 cm/ Nr. pagini: 268 Vorbeşte despre nehotărârea românilor de statului, muzeele, teatrele,
Limba: Română a participa şi a completa sufletul spre universităţile nu funcţionau după nişte
devenire a unei naţiuni prospere: „Am spus reguli „sigure” ce puteau da naştere
16

16. Recenzie
unei evoluţii coerente şi consecvente în pentru cele ce spune în carte şi tare aceşti mediocri conducători ai
societatea românească. Vorbeşte despre mult mi-ar plăcea să existe şi azi un vremurilor noastre ce doar fură din
nehotărârea românilor de a participa şi a istoric, un filosof care să facă astfel de ideile, memoriile, culorile celor ce au
completa sufletul spre devenire a unei cercetări şi să ne regăsească sufletul luptat la un moment dat pentru o
naţiuni prospere: „Am spus că dispreţul pierdut în inconştiinţele noastre de Românie mare şi dreaptă în lume.
românilor din România fată de ţara lor în neam: „Din parte-mi, eu înţeleg studiul Trebuie să medităm la astfel de cărţi şi
general şi faţă de viaţa intelectuală a acestui trecut ca un cult, ca o religie, de să le studiem, altfel vom fi doar nişte
patriei lor în special este o crimă; adaug: care cineva trebuie să se apropie cu minţi încuiate la uşile profesorilor străini
una dintre acele mari crime care atrag mâinile curate, desprins de orice altă vânduţi către alte popoare dornice de
câteodată dispariţia unui popor.”(p.31) preocupare omenească.”(p.93) cucerirea unei lumi ce este autentică,
Eu am să mă raportez în special la Acei numeroşi ani în care o România.
oraşul Iaşi, unde monumente sacre în multitudine de oameni superculturali, „Multe lipsesc în această ţeară a
istorie şi în conştiinţa noastră stau în aşa trebuie să îi tratăm în comparaţie noastră. Bătrâni muncitori şi modeşti
paragină şi schele metalice aşteptând cu ce se întâmplă acum, purtau cari să n-aibă nevoie de munca de rob şi
parcă trezirea din nemernicie şi pot fi „războaie” infernale pe idei şi studii de adularea de câne a unor tineri
foarte critic şi dur cu cei ce le apostrofează aprofundate şi asta se remarcă prin perverşi, trândavi sau naivi, şi, mai ales,
utilitatea culturală şi istorică. miile de pagini scrise şi argumentate, căci aceasta ne va hotărâ viitorul, tineri
Nicolae Iorga tratează foarte bine şi unele cu mare dreptate, ca cele scrise idealişti, răbdători, respectuoşi, dar
acea dorinţă, aproape infinită a românilor de Iorga, dar nu m-aş grăbi să aprob în neatârnaţi, cari să aibă cultul muncii,
de a studia în străinătate, sau de a aduce totalitate, pentru că am spus, s-ar chiar fără răsplată, şi nu religiunea
profesori străini în ţară care să susţină putea să existe şi alte surprize venite răsplătirii pentru cât se poate mai puţină
cursuri tinerilor ce pot fi viitori intelectuali de la aceste cărţi din arhive, dar care muncă.”(p.24) „Trebuie complet
şi binefăcători ai ţării. Această manie de a ele cu siguranţă mă vor ajuta şi ne pot schimbat spiritul învăţământului nostru
studia şi de a cheltui bani, uneori din ajuta pe noi să ne descoperim, să ştim superior, iar viitorul intelectual al ţării se
propriile buzunare, în special în zilele „unde e România acum? Şi de ce?” află numai în mâinile profesorilor
noastre, se regăseşte la citoplasma Nicolae Iorga vorbeşte şi despre universitari. Statul trebuie să intervie cu
gândirii cumva împrumutate, copiate din junime, tinerimea acelor vremuri, dar curaj în universităţile noastre...”(p.127)
minţile celor care nu au legătură cu face o remarcă în care ne regăsim cu „Celebra frază: Românul s-a născut
“paginile despre sufletul românesc”, ci siguranţă: „Printre numeroasele lor poet (el noare totdeauna om de afaceri)
caută doar să ne inducă o anumită stare a defecte, tinerii au şi sentimentul explică singură continua înflorire a
lucrurilor, nu şi o regăsire a noastră ca propriei lor demnităţi.”(p.73) Dar oare grupurilor literare. Românul nu e
popor şi naţie. Se pare că noi românii vom la ce suntem noi buni tinerii în ziua de niciodată cititor, dar este poet, cine n-a
avea o mare surpriză despre ce suntem şi astăzi? fost?”
ce putem fi în Europa în primul rând Tratarea activităţii partidelor
studiindu-ne cu atenţie istoria şi cultura politice din acea vreme şi cum au luat
noastră. Ţin să îl îndreptăţesc pe Iorga ele fiinţă, în ce împrejurări, ne arată
17

17. Recenzie
Regenerarea naţiunii
de care trebuie să se ţină seama pentru o Românie modernă. Adevărul spus în acele
timpuri, pare foarte real acum. Constatările lor de atunci sunt foarte valabile astăzi.
Şi totuşi România nu s-a îndreptat. Ne putem da seama de ce România poate deveni
o putere europeană prin vocaţia ei ca poziţie geografică şi îndeletnicirilor intelectuale
ale oamenilor ce o populează. Vom afla ce mari bogăţii se găsesc în solurile şi munţii
Carpaţi şi cum putem avea acces la o economie puternică. Resursele naturale ne
reprezintă cel mai bine. Acum putem să ne dăm seama de ce „contăm” pentru unele
mari puteri ale lumii şi ne poate duce cu gândul la o întrebare: nu cumva suntem
„storşi” de alte ţări în beneficiul lor? Un exemplu este proiectul Roşia Montană.
Editura: Tritonic În carte se mai tratează teme ca migraţia şi emigraţia, rolul femeii în societate şi
An apariție: 2009
nivelul de avuţie la care trebuie să ne limităm („luxul exagerat duce la pieirea unei
Numar de pagini: 320
naţiuni”.) Şi după constatările dumnealor de acum mulţi ani, ne dăm seama că noi
ISBN: 9786069228982
suntem o ţară consumatoare, fără a produce ceva: „Omul care nu lucrează nu-şi face
Dimensiuni carte: 23x16
rău numai lui însuşi, ci vatamă şi societatea din care face parte, căci consumă fără a
Limba:Română
produce”. Că pentru a evolua avem nevoie de o „junime” igienizată. Educaţia este
Sunt multe dovezi care atestă că cea care stă la baza unei societăţi civilizate (“civilizaţia este iuţeala progresului”), iar
România nu este o simplă ţară ataşată pe oamenii care au afaceri, sunt bogaţi, ar trebuie să fie mult mai implicaţi şi ar trebui să
harta Europei, în forma unui buchet de susţină această „junime”, tinerii pasionaţi, tinerii cu abilităţi, geniile de mâine
flori sau a unui peşte, sau că aici se („oamenii bogaţi să încurajeze artele frumoase şi industria ca să contribuie la
întâmplă la momentul actual toate cultivarea şi dezvoltarea bunului simţ, ca să se bucure de acele plăceri care ridică
comicăriile sociale, toate experimentele moralul, care înalţă sufletul”.)
psihologice de masă, politice, Se mai punctează şi problemele de insalubritate a oraşelor, care datorită unei
economice, culturale, atunci trebuie să ineficienţe în a găsi soluţii de amenajare şi dezvoltare a spaţiilor publice a fost şi va fi
mai citim o carte în acest sens, „Despre o altă problemă importantă ce ne influenţează viaţa.
regenerarea şi...degenerarea unei Chiar dacă în carte sunt dezbătute mai multe probleme din domeniul medical ,
naţiuni”, sub coordonarea domnului vom găsi elemente esenţiale si idei deosebite care ne vor face să medităm la
Octavian Buda. România pe care o avem acum, la societatea în care trăim şi la oamenii pe care
Veţi găsi aici discursuri celebre de trebuie să îi creştem.
mari români ai istoriei, ce au luptat
pentru ţară prin idei şi educaţie, medici
de profesie, în perioada anilor 1872-
1912, unde se tratează diverse probleme Dragoş-Andrei Preutescu (Iaşi) –
Student la Facultatea de Filosofie,
Specializarea “Relaţii Internaţionale
şi Studii Europene”
18

18. Trei poduri peste Prut
Trei poduri peste Prut
Relaţiile dintre România şi Republica proruseşti de a ne face să uităm limba
Moldova au avut o evoluţie de multe ori română au fost şi rămân direct
neaşteptată în ultimele două secole. proporţionale cu încercările statului
Podurile s-au construit şi s-au dărâmat român de a susţine şi promova valorile
de-a lungul timpului. românismului pe malul stâng al
Ca două fiice ale aceleiaşi mame, Prutului. Pe lângă proiectele pe care
aceste două ţări au crescut mai mult sau România le finanţează în Republica
mai puţin împreună, dar şi-au urmat Moldova, extrem de importante sunt
propria soartă, despărţite de bursele pe care statul român le oferă
circumstanţele istorice. Ultimii douăzeci tinerilor basarabeni care doresc să-şi
de ani au fost destul de dureroşi pentru continue studiile liceale sau universitare
ambele state. După revoluţia din 1989, în România. An de an se observă o tot acestora, apar tot mai multe lucruri care
România s-a dezvoltat şi s-a orientat mai mare dorinţă în rândul tinerilor de ne leagă. Ultimul an a fost marcat de
spre marea familie europeană. Acest pe malul stâng al Prutului de a beneficia construcţia câtorva poduri reale şi
parcurs nu a fost deloc uşor şi nu este de o astfel de oportunitate şi de a studia tangibile peste Prut, precum şi de
încă finalizat. Republica Moldova a în unul din oraşele româneşti. Cei mai îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două
încercat să-şi croiască un drum spre buni liceeni se orientează spre state. Liderii ambelor state s-au întâlnit
aceeaşi familie, dar încercările ei au fost universităţile române pentru a primi cu diverse ocazii la Bucureşti şi la Iaşi,
zădărnicite de unele forţe proruseşti. studii de calitate, pe care să le poată iar sprijinul acordat Republicii Moldova a
Mulţi au fost cei care au încercat să ne apoi implementa în ţara de baştină. crescut considerabil. Ca reprezentant al
convingă că, de fapt, nimic nu ne leagă. Poate că nu ne stă în putinţă să ne tinerilor care îşi fac studiile în România,
Şi totuşi, trecând peste toate influenţele unificăm din punct de vedere politic şi consider că ambele state au de câştigat
şi forţele care au încercat să ne separe, poate chiar economic, dar unificarea de pe urma dezvoltării unor relaţii
am reuşit să păstrăm câteva legături prin cultură o putem face. Iar limba bilaterale normale între aceste două
între malurile Prutului. română a fost şi rămâne acel firicel care state.
Primul şi, probabil, cel mai trainic pod leagă sufletele fiecărui român, Indiferent de tendinţele vremurilor şi
care ne leagă este Limba Româna! Cu ea indiferent de cetăţenia pe care o deţine. ale politicienilor, există lucruri care ne-
am crescut, cu ea ne identificăm. Limba Un alt pod care rezistă tuturor au unit şi ne unesc şi astăzi. Depinde de
Româna este parte din identitatea furtunilor şi vijeliilor îl reprezintă noi dacă vom reuşi sau nu să facem
noastră naţională. Ea a fost cântată şi relaţiile de rudenie care s-au format Prutul, nu un râu care ne separă, ci unul
preamărită de poeţi şi artişti care ne-au de-a lungul anilor între locuitorii celor care ne leagă.
lăsat-o moştenire. Tendinţele forţelor două state. Iar odată cu evoluţia
Olga Bondari (Rep. Moldova)
– Preşedinte Asociaţia
Tinerilor Basarabeni din Iaşi
19

19. Omul din oglindă
Lucruri simple
Le mulţumesc celor care m-au ghidat regăsit pe mine. Am văzut farul. Eu Însămi, adică un om Extraordinar. Nu e
şi mi-au dat o parte din ei. O parte din Am găsit un punct de pornire. şi nici nu a fost un drum uşor. Am urcat
aceşti oameni extraordinari au plecat Am învăţat să mă iubesc aşa cum culmi, am căzut în gol de multe ori. Am
dintre noi, alţii sunt închişi pe viaţă, alţii sunt şi să mă apreciez. ales să rămân singură, m-am plâns prea
au ani buni de inchisoare, alţii continuă Am învăţat că nu pot să fac ceva mult, m-am judecat prea aspru, am luat
să dăruiască celor din jurul lor. Azi nu care nu mă motivează. multe lovituri sub centură, am pierdut
eram aici, şi nu aşa cum sunt dacă ei nu Am învăţat că percepţia mulţimii, a experienţe extraordinare, dar toate
ar fi existat în viaţa mea. « prietenilor », nu reflectă întotdeauna acestea m-au făcut un om puternic.
Dar cel mai greu lucru a fost după ce ceea ce suntem cu adevărat. Invidia, Am învăţat că POT fie că am vrut eu, fie
am terminat facultatea şi a trebuit să mă răutatea te fac subiectiv. că a trebuit. Deşi nu am avut încredere în
ghidez singură. Până atunci a fost foarte Am învăţat că am foarte puţini mine,am realizat lucruri importante din
uşor, în clasa a VII-a ştiam că vreau să prieteni, şi multe cunoştinţe (asta a fost care învăţ zi de zi să fiu mândră. De multe
învăţ la un liceu cu profil uman, în clasa a tare dureros). ori ne judecăm aspru greşelile, dar
X-a am ştiut că vreau asistenţă socială, Am învăţat că foarte mult timp am rezultatele le minimalizăm şi ne întrebăm
adică lucrurile erau simple rău de tot. încercat să fiu ceea ce vroiau alţii şi nu de ce suntem nefericiţi şi nemulţumiţi de
Însă după facultate nu am ştiut încotro ceea ce eram, doar pentru a fi iubită, noi şi de munca noastră.
să mă îndrept, busola mi s-a dereglat şi acceptată. Şi n-am fost iubită, nici Am învăţat să nu-mi fie greu să stau
am plutit în derivă, confuzie, lacrimi, apreciată, ci doar judecată aspru, singură cu mine, ci să apreciez superbele
lamentări, fără a avea curajul de a-i da invidiată, şi pentru ce? Multă vreme mi- momente când sunt doar eu cu mine si să
un nume Necunoscutului. Greutatea a am făcut rău, şi m-am cenzurat să fiu Eu fac ce-mi place, în linişte.
reprezentat-o faptul că a trebuit să mă doar pentru a mă integra. Am învăţat să îmi asum greşelile dar
constitui într-un întreg, din ceea ce am Am învăţat că sunt un om mai ales rezultatele.
primit şi din ceea ce eram deja. A fost extraordinar şi că nu sunt eu problema – Am învăţat să admit că pot să greşesc
momentul în care a trebuit să iau o îţi dă un sentiment de libertate fantastic. şi că face parte din ceea ce sunt eu.
decizie, să aleg un drum, să spun ce Am învăţat să mă construiesc ca om Am învăţat să fiu puternică când alţii
Vreau, să am încredere în vocea din din experienţele şi învăţămintele nu credeau în mine.
mine. M-am complăcut mult în această trecute, dar să trăiesc în prezent. Am învăţat că sunt în momentul,
confuzie, derivă, fără să văd oamenii Am decis că nu sunt perfectă şi că nu locul potrivit în care trebuie să fiu ACUM.
extraordinari din jurul meu, fără să vreau să fiu perfectă. Dacă aş fi perfectă În viaţă rolul nostru e să fim atenţi la
trăiesc experienţele fantastice prin care aş fi foarte tristă că nu aş mai avea nimic semne, să fim prezenţi la viaţa noastră să
treceam. Eram o simplă călătoare prin de învăţat. ne dăm jos din tribună şi să Jucăm în viaţa
viaţa mea. Însă în cele din urmă m-am Acum un an am luat o decizie, să Fiu noastră, să trăim viaţa, nu să o anticipăm
20

20. Omul din oglindă
sau să o regretăm. Lucrul asta l-am FI, de a face alt fel de training. E ca şi Sunt lucruri simple pe care le-am
învăţat de la fiecare om cu care am cum m-aş duce la şcoală din nou, şi aş învăţat în timp, conştientă sau nu,
interacţionat în munca mea sau în viaţa lua notiţe despre viaţa mea, despre lucruri simple care sunt parte din mine.
mea. Din fiecare training iau cu mine mine, pe care apoi să le încerc în viaţa Aleg în Fiecare Moment, din viaţa mea
lucruri care să mă conducă la alt fel de A mea. cum să fie aceasta.
Bolte Lia (Cluj-Napoca)
- Trainer
Unde eşti, femeie?
În ziua de azi e foarte greu, dacă nu prizoniera a prea multor haine şi prea ştie că sexualitatea ei nu e definită de
chiar imposibil să găseşti o femeie puţin timp,încât a devenit amnezică. lungimea unei fuste sau de numărul XY-
adevărată. Printr-o magie ieşită de sub O femeie adevărată e prietenă la lor care o abordează frontal, pe străzile
control, femeia timpurilor noastre, care cataramă cu rochiile şi tocurile, cu României dimineaţa, când se duce la
şi-a înţeles prost egalitatea ei cu fineţea şi rafinamentul, şi-a scos din serviciu, cu eterna replică : “-Ce faci,
bărbatul, s-a transformat în modelul vocabular de foarte mult timp adjective păpuşă?”
androgin, în cel emo-depresiv- precum: grosolan, bârfitor şi vulgar. Şi a Aşa că, oriunde ai fi, femeie pierdută
neînţeles, sau modelul înecat în sclipici învăţat foarte bine lecţia despre decenţă în spaţiu mioritic şi timp, revino în
şi pretenţii de mari divă. şi despre frumuseţea care se cotidian şi ia-ţi în primire locul pe care l-
Femeia reprezentativă a zilelor volatilizează dacă nu e susţinută de un ai părăsit şi atributele tale uitate!
noastre e fie roz, artificială şi caracter frumos. O femeie adevarată
superficială, certată cu decenţa, bunul vorbeşte puţin şi spune multe, e
simţ şi gramatica limbii române, fie sensibilă, romantică şi sentimentală. Ea
neagră, depresivă şi tristă, un fel de ştie că valoarea ei nu e dată de numărul
relicvă a unor vremuri de mult apuse, în paharelor de vin, de numărul zilelor în
care, femeie fiind nu îţi trebuiau prea care şi-a îngenunchiat bărbatul sau
multe lucruri complicate ca să fii rivalele, de cifra pretenţiilor, ţipetelor şi
fericită. Femeia pierdută a timpurilor figurilor pe secundă, ci de numărul
noastre e încâlcită între iţele unei momentelor în care trebuia să fie rea şi a
existenţe complicate, în care fost bună, în care trebuia să fie slabă şi
feminitatea ei pare inutilă şi căzută fadă şi ea a fost puternică şi interesantă.
pradă vremurilor de veşnică tranziţie şi O femeie adevarată ştie că respectul
metamorfoză. Femeia zilelor noastre e unui bărbat nu se impune, ci se câştigă,
Mihaela Antoce (Iaşi)
21

21. Omul din oglindă
Să speri e o fitză
„Singur, mă plimb printre vremuri.. pe dos. Credeam că barurile sunt gânduri ce mă năpădise ieri, în timp ce
. Mi-am luat traista în spate, povara construite ca să-mi pun sufletul pe masă, mă plimbam pe străzile ciuruite de vreme
mea, şi mi-am părăsit timpul. Obosit, să mănânc din viaţă, să mă îmbăt cu ale Bucureştiului. M-am oprit în faţa unui
îmi fac loc printre mormintele aburii cunoaşterii care ies din sticlele magazin de haine de pe Lipscani, numit
eternităţilor adormite. E un miros greu umplute cu iubire. Unde sunt parcurile sugestiv „FITZE”. Şi mă gandesc: asta e
aici, duhneşte a veşnicie. La fiecare colţ pe care care ies din sticlele umplute cu tot ce a rămas din Lipscani, tot ce mai
de univers mă aşteaptă câte un timp iubire. Unde sunt parcurile pe care se avem din Bucureşti şi din lume - fitze.
bandit ce vrea să-mi fure orele ce vin. plimbau năuciri singuratice, în căutare Desigur, fitzele îmbracă şi ele mai multe
Mă feresc de străzi pustii şi întunecate de noi gânduri pe care să-şi aşterne forme. Există terase de fitze, străzi de
de iluzii pentru ca hoţii veşniciei să nu şezământ? Ce s-a întâmplat cu bisericile fitze, bănci de fitze, fete de fitze...şi o
mă fure. Dar în zadar e tot, căci prea prin care spiritele noastre ar fi trebuit să eternitate de fitze, veşnicia stătută a unei
antrenat e timpul criminal ca să mă se urce până în abisurile cereşti, în Românii în paragină.
rateze, aleargă şi-mi calcă pe urme, căutare de droguri divine? Iar băncile
încetinindu-mi visele grăbite; îi simt voastre nu ar fi trebuit să stocheze
respiraţia tuturor timpurilor moarte în sentimente, să conserve iubiri pe care
ceafă. Aş vrea să mă întorc şi să-i cei singuratici să le scoată pe credite de
înfrunt amintirile ţepoase, dar mi-e sacrificiu?
frică... . Nu vă mai recunosc... sunteţi voi,
Rătăcit în timpul îmbătrânit de aceeaşi îngeri nevăzuţi ce se băteau cu
gânduri zburătoare, m-am pierdut aici bulgări de lumină, sau nişte bufoni în
în lumea voastră. Mă caut printre tonele căutare de un alt rol pe o altă scenă?
de măşti reciclate, caut o nouă viaţă Printre voi, mă simt străin. Mă întreb de
într-un magazin de speranţe second- ce această transformare... nu am promis
hand. Se vând cumva vise la reducere noi oare că vom scrie o lume pe o bucată
sau chiar şi pentru amintiri trebuie să de vis, pentru noi, pentru suflete cu aripi
plătesc cu multe vieţi în schimb? Nu mai de bunătate dantelată? Nu trebuia ea
înţeleg nimic din lumea voastră...unde construită cu iubiri, întărită cu pietre de
aş putea să găsesc un schimb valutar prietenie? Unde e planul pe care
care să-mi tranzacţioneze viitorul şi să-l arhitectul divin a fost plătit să-l
dau pe un prezent mai bun? întocmească? Trebuia să aprindă stele, el
Şi la ce coş să-mi arunc nefericirea? ne-a stins speranţele .. .”
Nu, lumea voastră e greşită, toate sunt Atât am putut extrage din tumultul de Ina-Alice Dănilă (Oneşti) –
Studentă, Facultatea de Jurnalism
şi Ştiinţele Comunicării,
Universitatea Bucureşti
22

22. Omul din oglindă
Interviu cu Silvia Ciubotaru, doctor cercetător
Ia-ţi mireasă ziua bună…
Mireasa este de fapt personajul principal al nunţii
Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” C.R.: Cât a durat documentarea? intelectualii satelor şi la preoţi pentru că
din Iaşi şi Institutul de Filologie Română “A.
S.C.: Depinde ce înţelegem prin am avut sprijinul mitropolitului Moldovei
Philippide” al Academiei Române-Filiala Iaşi au
documentare. Noi avem o arhivă care s-a de atuncea, şi care era un fel de testare a
lansat volumele “Obiceiuri nupţiale din
făcut din'70 până acum. Deci terenului, adică o pregătire pentru
Moldova”, de Silvia Ciubotaru şi “Trasee
documentarea în sensul larg a fost 40 de organizarea reţelei de puncte. Deci un sat
iniţiatice în folclorul literar românesc” de Adina
Hulubaş. Volumele fac parte din Colecţia Ethnos ani. Şi au lucrat patru persoane, cele din din care venea un chestionar bogat şi
coordonată de profesor universitar doctor Ion colectiv plus câteva anchete care au fost foarte bine completat indica prezenţa
Ciubotaru. făcute de profesori universitari în acel unor lucruri de valoare, mai deosebite
moment în care ei trebuiau să-şi facă o acolo şi deci era în mod automat trecut.
Carmen Rotaru: Volumul Obiceiuri normă suplimentară în cercetare. Şi atunci Sigur că nu am rămas numai la asta
nupţiale din Moldova face parte din am avut câţiva colaboratori. Deci aceasta pentru că aici intervin aceste probleme
colecţia Ethnos. Care este scopul este marea documentare. Cealaltă pe care le ai cu oameni care nu sunt
acestei colecţii? documentare, adică a volumului a fost în întotdeuna vizaţi. Şi atunci am adăugat la
Silvia Ciubotaru: În primul rând, scopul circa 4 ani pentru că tipologia din volumul acest număr de puncte altele. Unele
acestei colecţii este de a publica materiale de faţă se bazează pe sistemul de mape. apăreau pe parcursul anchetelor directe
din arhiva de folclor a Moldovei şi de teren.
Bucovinei care a pornit din 1970. Documentarea – un proces de durată
C.R.: La ce tip de probleme vă
C.R.: Aţi mai lansat o carte şi în 2000 C.R.: Ce este o mapă? referiţi?
cu referire la acest subiect, nunta. S.C.: Răspunsul la o întrebare. De pildă, S.C.: Unii intelectuali au anumite
S.C.: Da. Nunta în Moldova era lucrarea care sunt zilele cele mai potrivite pentru a prejudecăţi faţă de medicina populară
mea de doctorat pe care am susţinut-o la face nunta? Ştim că nu vor fi nici marţi, sau de descântece. Şi atuncea ei, de
Cluj cu domnul profesor Dumitru Pop. merge de-a hoarţa, şi nici vineri pentru că multe ori, fie le ignorau, fie nu reuşeau să
Sigur că pe lângă lucrarea de doctorat este o zi rea, de rău augur. Este un obicei. ajungă la un consens cu o informatoare
există şi un compediu de texte. Sunt mentalităţi universale. Italienii spun: foarte bună în domeniile astea. Să nu
di venere, di marte, deci nici ziua de vineri, uităm că atunci descântătoarele erau
C.R.: Nunta în Moldova este e ziua zeiţei Venus, nici ziua de marţi, a lui persecutate şi nu era vorba de preotul
continuată de acest volum? Marte, nu te căsătoreşti şi nu pleci la drum satului neapărat, ci era vorba de
S.C.: Unele capitole din acea lucrare le-am pentru că sunt zile nefaste. autorităţile politice, locale, mă rog,
reluat aici pentru că altfel s-ar fi ştirbit C.R.: De asemenea volumul s-a bazat ignoranţa şi aşa mai departe.
subiectul de nuntă, dar, sigur, era mult mai şi pe 85 de chestionare. Puteţi detalia?
limitată. În primul rand nu erau tipologii. S.C. : Chestionar indirect trimis la CR.: Ne puteţi face o scurtă
23

23. Omul din oglindă
prezentare a volumului? mele. De foarte multe ori dacă îi întrebi de Arată clar unde se găseşte, practică şi,
S.C.: Este alcătuit din trei părţi. O parte, ce ocolesc pe drumul ăla la cununie sau sigur, se mai poate face o comparaţie cu
Studii introductive, face relaţii cu obiceiuri pe drumul spre casa mirelui, deoarece nu obiceiurile din alte zone ale ţării.
similare din întreaga Românie, din Europa, aleg drumul cel mai apropiat şi ocolesc tot
din întreaga lume. Obiceiuri mai deosebite, satul. Păi ca să uite de unde a plecat. Ca C.R.: Aţi vrea să vă ocupaţi şi de alte
forme arhaice, forme specifice numai să nu mai ştie fata cum să se întoarcă zone?
Moldovei, deşi sunt rare. Partea a doua este acasă. Scopul este să devină pentru S.C.: Nu. Pentru că arhiva noastră se
această tipologie. Ce înseamnă tipologie? totdeauna soţia soţului ei, să formeze o cheamă Arhiva de Folclor a Moldovei şi
Este organizată pe principalele părţi, nouă familie. Bucovinei. Şi din păcate nu a putut fi şi a
secvenţe ale nunţii. De fapt făcută pe Basarabiei pentru că astea au fost
structura unui rit de trecere. În partea a Colecţia Ethnos – proiect amplu al condiţiile. Nici nu am avut voie într-o
treia este vorba de texte. Repet încă o dată, Institutului de Filologie vreme să pomenim. Există Atlasul
la acea lucrare din 2000 am dat culegerea Etnografic al României care are hărţi pe
de texte. Aceasta de faţă este exhaustivă. C.R.: Ce urmează în Colecţia Ethnos? domenii. Şi pentru fiecare atlas există un
Începe cu cântecele de dragoste. Apoi cu S.C.: Avem de gând să facem trei volum de tipologie privind Moldova,
descântecele şi apoi intră în tipicul nunţii volume. Vor mai urma riturile de naştere, Oltenia, etc. Adică, de pildă, eu am putut
propriu-zise. Adică este vorba de oraţie, de probabil că se va ocupa de asta colega compara la Moldova pentru că există un
crăcărie, de iertăciune, de schimburi la noastră Adina Hulubaş. Deja are capitol de nuntă în acel volum. Reţeaua de
daruri, oraţia la darul pentru naşi, special. pregătită o parte din lucrare. Şi vor mai puncte este foarte mică. Nu-şi puteau
Şi apoi sunt strigăturile de nuntă, sunt urma riturile funerare pe care le va face permite pentru toată ţara, dar pentru
cântecele miresei care sunt foarte Ion Ciubotaru. Muntenia sau altă zonă sigur că nu putem
impresionante. Mireasa este de fapt face o astfel de lucrare. Ar trebui să
personajul principal al nunţii. C.R.: Dumneavoastră mai sunteţi cunoşti foarte bine terenul. Este o muncă
implicată în alt proiect? de-o viaţă.
C.R.: De ce spuneţi că mireasa este S.C.: Da. Probabil că va fi vorba despre
personajul principal? riturile calendaristice pe care le vom C.R.: Credeţi că tinerii mai sunt
S.C.: Ea se schimbă cel mai mult prin împărţi în două părţi. Probabil mă voi interesaţi de aceste obiceiuri?
această nuntă. De foarte multe ori flăcăul ocupa de Anul Nou, de perioada asta sau S.C.: Eu cred că da şi uneori nu
rămâne la casa părinţilor şi-şi aduce nora a întregii ierni, de fapt. întotdeauna în zona cea mai fericită. Dar
acolo. Deci el practic nu se înstrăinează de trebuie să vă spun că divinaţiile şi
părinţi. Încă din vechime, ştim de la romani C.R.: Câte dintre obiceiurile pe care descântecele atrag în mod deosebit,
când venea nora în casa socrilor ei, ea îşi dumneavoastră le-aţi descris în pentru că toate fetele vor să se mărite,
schimba religia. Ea adopta zeii familiei carte, consideraţi că se mai menţin în toţi băieţii vor să aibă noroc în dragoste şi
respective, erau zei casnici. Era ca şi cum s- satele din Moldova? în căsătorie. Şi atunci în mod inevitabil
ar fi rupt total de familia ei şi devenea S.C.: Foarte multe. De fapt acestea au asta ţine de natura umană. Nu mai ţine de
precum o fată născută acolo. Este chiar şi în fost culese. Aceasta este mărturie. Aici instrucţie sau de pregătirea profesională.
acest ocol al mirelui o dovadă a spuselor avem de fapt sinteza a 800 de localităţi.
24

24. Omul din oglindă
Interviu cu Mariana Bărbulecu
Cătălin Dorian Florescu este:
Un conglomerat de dragoste care nu înseamnă praline şi trandafiri
C.R.: Vi s-a părut dificilă traducerea de abia cu adevărat.
Cătălin Dorian Florescu a poposit la
romanului?
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din
M.B.: Dificilă în măsura în care se C.R.: Vă veţi ocupa şi de
Iaşi. Scopul a fost lansarea şi în capitala
întâlnesc în el două lumi şi două situaţii traducerea următorului său roman?
Moldovei, a noului său roman Zaira, deja
cu totul diferite. Limba de graţie fiind M.B.: Sper… Am spus că da.
publicat de editura germană Beck în anul
germana şi fiind vorba în mare parte
2008. Dincolo de prezentarea
despre o Românie pe care o vedeam C.R.: Care dintre autorii pe care i-
romanului, auditoriul a mai avut parte şi
altfel, cu alţi ochi. aţi tradus până acum v-a plăcut în
de lectura paginilor de început, lectură
mod special?
efectuată de Mariana Bărbulescu, cea
C.R.: Ce variantă preferaţi: cea M.B.: Fiecare impresionează prin
care a tradus volumul din germană în
română sau cea germană? altceva. Vorbim de generaţii diferite, de
română.
M.B.: Sunt diferite. Inclusiv autorul a regiuni diferite. Nu aş putea să-i compar
spus că textul german are alt ritm pe care între ei pe nici unii. Nu sunt comparabili.
Carmen Rotaru: V-am văzut i-l dă limba germană faţă de limba Poate că tocmai asta e interesant că poţi
impresionată de lectura cărţii. Ce română care are altă melodicitate. să treci dintr-o lume într-alta, una mai
anume v-a impresionat la romanul diferită de cealaltă.
Zaira? C.R.: Vă leagă o prietenie de
Mariana Bărbulescu : Este vorba de un Cătălin Dorian Florescu?
substrat al cărţii, de căldura pe care o M.B.: Îl cunosc de când am început
emană romanul ăsta în mod special şi să-i traduc cărţile şi am impresia că îl
simţirea care se citeşte printre rânduri. cunosc de o viaţă. E unul dintre puţinii
Nu atât acţiunea în sine care este o oameni care pot să dea nişte lecţii
ACŢIUNE, ci tot ce se ascunde în spatele extraordinare celor care îl înconjoară.
ei, faţa nevăzută. C.R.: Cum l-aţi descrie, în puţine
cuvinte, pe Cătălin Dorian Florescu?
C.R.: Prin ce se distinge Zaira de alte M.B.: E un om… un conglomerat de
personaje? căldură, de iubire, de pasiune, de
M.B.: Fiecare personaj are propria sa dragoste de viaţă, dar iubire care nu
individualitate.Nu avem cum să înseamnă praline şi trandafiri, ci părţile
comparăm. bune, rele; urât, frumos. Să poţi reda
toate lucrurile astea înseamnă să iubeşti Carmen Ana Rotaru (Iași)-
Studentă la Facultatea de
Jurnalism, UAIC
25