Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare

<html>
<META name="description" content="Aprobat de Consiliul Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova ">
<META name="keywords" content="Curriculum preschool education general objectives evaluation RO M RMN T06">
<title>Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare </title>

Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare
CUPRINS
Notă de prezentare
Repere conceptuale
Obiective educaţionale generale
Obiective de referinţă, conţinuturi educaţionale contexte; de învăţare, strategii didactice
Activitatea artistico-plastică
Activitatea muzicală şi coregrafică
Dezvoltarea literară
Comunicarea şi dezvoltarea limbajului
Formarea premiselor citit-scrisului
Familiarizarea cu mediul ambiant
Familiarizarea cu natura
Plai natal
Educaţia prin muncă
Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul matematicii
Formarea culturii economice elementare Amenajarea şi munca artistică
Dezvoltarea motorie
Educaţia pentru sănătate a preşcolarilor
Sugestii metodologice
Sugestii pentru evaluare. Criterii de evaluare a maturităţii şcolare
Nivelurile optime de dezvoltare la debutul şcolar
Bibliografie
NOTA DE PREZENTARE
Grupa pregătitoare pentru şcoală are la bază o strategie şi conţinuturi care nu copiază
modelele şcolare.
Strategiile adoptate pentru educaţia copiilor de 5-7 ani promovează un alt sistem decît cel de
pînă acum. Este vorba despre o educaţie individualizată, cu accentuate valenţe formative, în funcţie
de ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, de cerinţele, capacităţile şi nevoile sale.
Curriculum-ul educaţiei copiilor din grupele pregătitoare preconizează o nouă abordare a
educaţiei preşcolarului avînd ca fundament documentele internaţionale şi din ţară în perspectiva
respectării drepturilor copilului: Conferinţa mondială privind drepturile omului (1993), Declaraţia
mondială a educaţiei pentru toţi (1990), Declaraţia Forului Mondial privind educaţia (Dakar
2000), Legea învăţămîntului din Republica Moldova, Programul de dezvoltare a învăţămîntului în
Republica Moldova (2000-2005), Concepţia învăţămîntului, Concepţia dezvoltării sistemului
educaţional preşcolar în Re-publica Moldova (1992) etc.
Curriculum-ul educaţiei şi instruirii copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare este un
document de stat destinat instituţiilor preşcolare şi primare, cadrelor didactice, pentru a realiza
Concepţia dezvoltării sistemului educaţional preşcolar în Republica Moldova.
În acest document conţinuturile curriculare sînt grupate pe domenii de cunoaştere şi
realizate în conformitate cu noul Plan-cadru de învăţămînt (grupa pregătitoare de 5-7 ani). în
Curriculum au fost incluse obiectivele generale, de referinţă, conţinuturile educaţionale, precum şi
nivelurile optime de dezvoltare a copiilor la debutul şcolar.
Obiectivele generale sînt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi de complexitate, care
se repartizează pe arii curriculare şi prevăd formarea unor capacităţi şi atitudini specifice vîrstei
preşcolare.
Obiectivele de referinţă concretizează rezultatele scontate în funcţie de domeniile de
cunoaştere şi urmăresc progresia în performanţele individuale ale copiilor de 5-7 ani. Pentru
realizarea lor se propun diverse conţinuturi şi se sugerează organizarea diferitelor tipuri de activităţi
specifice vîrstei.
Conţinuturile sînt mijloacele prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor generale şi de
referinţă.

Nivelurile optime de dezvoltare a copiilor preşcolari, anexate la finele Curriculum-ului,
specifică cunoştinţe, competenţe şi atitudini, precum şi criterii de evaluare a debutului şcolar.
Finalităţile învăţămîntului preşcolar vor fi orientate spre cele formulate în Legea
învăţămîntului:
- asigurarea educaţiei pentru toţi copiii de 5-7 ani în instituţii preşcolare de diverse tipuri;
- formarea personalităţii copilului respectînd nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare;
- dezvoltarea la copil a cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor, care să-i permită integrarea în
activitatea şcolară.
REPERE CONCEPTUALE
Scopul reformării sistemului educaţional în instituţiile preşcolare rezidă în crearea
condiţiilor pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului psihofiziologic şi intelectual nativ al
fiecărui copil.
Procesul educaţional al copiilor de 5-7 ani va fi orientat spre respectarea ritmului propriu de
dezvoltare, spre satisfacerea necesităţilor cognitive, comunicative, socio-afective, motorii în
parteneriat cu familia, şcoala şi alte instituţii sociale.
E necesar ca educaţia să aibă caracter dinamic, să asigure dreptul copilului la joc şi, prin
această activitate de bază, şi dreptul la educaţie.
Pregătirea copilului pentru a învăţa înseamnă accesul la educaţia activă şi creativă, accesul
la formele democratice specifice învăţămîntului preşcolar.
Grupa pregătitoare pentru şcoală are la bază tehnologii educaţionale şi conţinuturi care nu le
copiază pe cele şcolare. Strategiile adoptate promovează un alt sistem decît cel de pînă acum, şi
anume educaţie individualizată cu accentuate valenţe formative.
Învăţămîntul preşcolar prevede centrarea pe copil. În centrul activităţilor educativ-
instructive se află cerinţele individuale ale copilului şi necesitatea stimulării potenţialului
intelectual.
Activităţile principale care trebuie promovate şi susţinute la această vîrstă sînt comunicarea,
jocul, activitatea practică cu obiecte şi învăţarea.
Prin intermediul şi în cadrul acestor activităţi fundamentale pentru copiii de 5-7 ani cadrele
didactice se vor strădui să formeze şi neformaţiunile principale evidenţiate în psihopedagogie, care
vizează: alegerea liberă, posedarea mijloacelor senzoriale şi intelectuale etc. Jocurile şi activităţile
nu vor fi impuse copiilor. La realizarea lor cadrele didactice vor conta pe obiectivele-cadru şi cele
de referinţă prevăzute pentru realizare, pe conţinuturile curriculare propuse pentru însuşire, pe
nivelul intelectual al grupului de copii, pe tipul activităţii şi condiţiile în care se efectuează, pe
particularităţile de vîrstă ale copiilor. Activităţile colective vor fi incluse în programul de lucru pe
parcursul zilei. Ele vor fi planificate şi organizate astfel, încît să nu provoace surmenajul copiilor, ci
să impulsioneze şi să generalizeze activitatea lor individuală sau pe grupuri în zonele dejoc.
Conceptul de educaţie a copiilor în grupele pregătitoare nu trebuie înţeles doar ca o reducere
a vîrstei de şcolarizare, ci ca un ansamblu de demersuri în următoarea perspectivă:
• unicitatea copilului (copilul este unic, cu un ritm propriu de dezvoltare, cu potenţialitatea sa, cu
cerinţele sale);
• abordarea copilului de 5-7 ani în continuitate firească de dezvoltare;
• respectarea dreptului fundamental al copilului la joc şi aducerea lui prin această activitate la cea
de învăţare;
• pregătirea copilului pentru a învăţa la şcoală;
• accesul copilului la educaţie activă şi creativă;
• accesul la formele democratice de educaţie şi instruire; sprijinirea dezvoltării personalităţii în
devenire;
• formarea aptitudinilor de şcolaritate (în baza următorilor componenţi structurali: motivaţional,
operaţional, de control şi de autocontrol);
• abordarea completă a posibilităţilor copilului din punct de vedere socio-emoţional, cognitiv,
estetic şi psihomotor cu accent pe elementele formative;
• formarea comportamentelor social, afectiv, cognitiv, verbal şi motor. Procesul educativ-

instructiv în grupa pregătitoare se va efectua luînd în consideraţie particularităţile
psihofiziologice ale copiilor de 5-7 ani, criza vîrstei, problemele tranziţiei de la activitatea de
joc la cea de învăţare. In scopul realizării obiectivelor curriculare se vor crea condiţii necesare
atît pentru activitatea independentă, cît şi pentru cea colectivă a copiilor.
Zonele (ungheraşele) de joc vor fi amenajate cu jucării şi utilaj necesar pentru exercitări,
explorări, antrenări, jocuri după anumite subiecte etc.
Programul educaţional va fi structurat pe domenii de cunoaştere.
Programul săptămînal pentru grupele pregătitoare stipulează numărul activităţilor obligatorii
pentru o săptămînă. Tot aici sînt prevăzute şi activităţile opţionale. Educaţia civică, educaţia pentru
sănătate şi cea ecologică se vor realiza zilnic în orele de primire, în cadrul momentelor de regim şi
în timpul liber al copiilor. Alte activităţi opţionale (limbi modeme, ritmică, informatică) se vor
organiza la alegerea copiilor cu susţinerea financiară a părinţilor.
Copiii din grupele pregătitoare vor avea pe parcursul anului de învăţămînt vacanţe, care vor
corespunde în timp şi durata vacanţelor şcolare.
La nivel de unitate preşcolară (în funcţie de tipul ei), m baza planului-cadru propus de MEŞ
pentru clasele primare, pot fi elaborate diverse tipuri de programe de învăţămînt.
Propunem o variantă de distribuire a activităţilor colective pe domenii de cunoaştere.
Domeniile de cunoaştere Nr. Activităţilor
(obligatorii)
Activităţi artistico-plastice Activitatea muzicală
şi coregrafică Dezvoltarea literară
2
2
1
Comunicarea şi dezvoltarea vorbirii
Formarea premiselor citit-scrisului
Familiarizarea cu mediul ambiant
Formarea cunoştinţelor elementare din domeniul
matematicii
2
2
2
2
Dezvoltarea motorie 2
Notă: Activităţile de limbă română sînt obligatorii pentru alolingvi. La solicitarea părinţilor
pot fi organizate şi activităţi de limbi străine.
OBIECTIVE EDUCAŢIONALE GENERALE
Obiectivul fundamental al educaţiei şi instruirii preşcolarilor de 5-7 ani este dezvoltarea
personalităţii. Potrivit acestuia, procesul educaţional în grupele pregătitoare, indiferent de locul
aflării lor (grădiniţă, şcoală), va fi orientat spre: respectarea ritmului propriu de dezvoltare a fiecărui
copil, dezvoltarea fizică armonioasă, satisfacerea necesităţilor afective, dezvoltarea sferei cognitive,
stimularea activităţilor dominante (jocul; comunicarea) şi formarea premiselor activităţii de
învăţare.
Procesul de dezvoltare a personalităţii copiilor va fi orientat spre: formarea culturii spirituale
şi a celei fizice.
Obiectivele generale includ:
Comportamentul socio-afectiv
— Formarea calităţilor morale şi dezvoltarea afectivităţii.
— Dezvoltarea emoţiilor, sentimentelor, intereselor, motivaţiei, autocontrolului.
— Formarea trăsăturilor pozitive de caracter, a priceperii de a accepta şi de a respecta
normele de comportare şi comunicare în familie şi societate.
— Cultivarea disciplinei conştiente, a priceperii de a înţelege obligaţiile şi drepturile sale.
— Cultivarea compasiunii, cordialităţii, mărinimiei, onestităţii, modestiei, a respectului
pentru adulţi şi pentru munca lor.
— Formarea priceperii de a aprecia din punct de vedere moral şi civic comportamentul
propriu şi pe cel al colegilor.

Comportamentul cognitiv-verbal
— Evoluarea tuturor proceselor psihice.
— Formarea aptitudinilor intelectuale.
— Dezvoltarea sferei cognitive.
— Corectarea activităţii cognitive.
— Formarea priceperilor elementare de comunicare, a culturii vorbirii.
— Formarea priceperilor de orientare în timp şi în spaţiu.
— Extinderea deprinderilor de a observa şi de a identifica etaloane senzoriale, obiecte din
mediul ambiant.
— Dezvoltarea vorbirii: formarea culturii fonice, îmbogăţirea
vocabularului, dezvoltarea corectitudinii gramaticale, a limbajului coerent, formarea
creativităţii verbale, formarea premiselor citit-scrisului.
— Dezvoltarea memoriei reproductive, logice, creative.
— Formarea şi dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiză, sinteză, comparare, clasificare,
generalizare, abstractizare), a priceperii de a concluziona.
— Dezvoltarea imaginaţiei reproductive, asociative şi creatoare, a priceperii de a sesiza
deosebirea dintre real şi fantastic.
— Dezvoltarea priceperilor de a combina voluntar reprezentările formate şi de a le îmbina în
situaţii noi.
Comportamentul motor
— Formarea culturii fizice.
— Dezvoltarea fizică armonioasă, fortificarea şi călirea organismului în vederea formării
capacităţii de rezistenţă.
— Cultivarea necesităţii de activitate motrice.
— Dezvoltarea calităţilor motrice (îndemînarea, viteza, rezistenţa, forţa).
— Dezvoltarea interesului pentru exerciţii fizice şi formarea obişnuinţei de a le practica
sistematic.
— Formarea unor deprinderi corecte de igienă.
— Formarea ţinutei corecte, a deprinderilor de orientare în spaţiu.
— Profilaxia tălpii plate, a simţului echilibrului şi a coordonării mişcărilor.
— Dezvoltarea musculaturii fine, a priceperii de a realiza coordonarea oculo-motrice în
spaţiul liber şi pe foaia de hîrtie.
Formarea comportamentelor personalităţii copilului de 5-7 ani include şi formarea
premiselor activităţii de învăţare.
În structura activităţii de învăţare drept componente se evidenţiază sarcinile instructive,
acţiunile de învăţare, acţiunile de control şi autocontrol. Conform acestora, atestăm următoarele
obiective ale formării activităţii de învăţare:
— Capacitatea copilului de a acţiona conform unui model.
— Atitudinea copilului faţă de matur ca faţă de mentor (persoană care cunoaşte şi poate să-1
înveţe lucruri interesante).
— Capacitatea de operare cu reprezentări generale, scheme, imagini etc.
— Caracterul voluntar al activităţii psihice.
— Interesul faţă de modul de a acţiona.
— Perceperea colegilor ca parteneri în activitatea de joc şi de învăţare.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ, CONŢINUTURI EDUCAŢIONALE, CONTEXTE DE
ÎNVĂŢARE, STRATEGII DIDACTICE ACTIVITATEA ARTISTICO-PLASTICĂ

Obiective de referinţă Conţinuturi Strategii didactice
Copilul va fi capabil:
l. Să se familiarizeze cu unele
mijloace materiale de exprimare
plastică:
• să recunoască materialele de
artă utilizate cu scopul creării
imaginilor plastice;
• să experimenteze în vederea
utilizării creative a mijloacelor
materiale în procesul creării
formelor plate şi formelor
volumetrice;
• să selecteze materialele la
realizarea lucrărilor plastice;
• să demonstreze preferinţe în
utilizarea materialelor şi
instrumentelor de lucru.
Materiale de artă:
1) vopsele:
acuarelă,
guaşă;
2) creioane; '
3) lut, plastilină şi alte materiale
pentru modelare;
4) hîrtie, pînză etc.
l. Activitâţi de predare:
- demonstrarea materialelor şi
procedeelor de lucru cu ele;
- povestirea;
- comunicarea diverselor
informaţii referitor la
particularităţile diferitor
materiale;
- promovarea formelor de
învăţare practică şi afectiv-
atitudinală;
- organizarea activităţii
copiilor.
2.Activitâţi de învăţare:
- exersări de stăpînire a
instrumentelor de lucru
(corectitudinea lucrului cu
pensula, spatula);
- observarea particularităţilor
în utilizarea diverselor
materiale;
- reproducerea imaginilor
plastice utilizînd diverse
materiale şi instrumente;
- experimentarea în utilizarea
creativă a materialelor de
artă;
- executarea lucrărilor
individuale şi în grup.

2.Să recunoască ca element de
limbaj plastic:
• să deosebească culorile
cromatice;
• să observe deosebiri şi
asemănări între culorile
cromatice şi culorile
acromatice;
• să posede la nivel elementar
modalităţile de modificare a
culorilor;
• să utilizeze culori compuse în
propriile lucrări;
• să perceapă nuanţele;
• să utilizeze creativ culorile în
dependenţă de mesajul artistic;
• să explice preferinţele
reflectate în aplicarea culorilor
în lucrări practice.
1. Culoarea- element de limbaj
plastic.
2. Culori cromatice şi
acromatice.
3.Culori simple şi culori
compuse.
4. Amestecul mecanic de culori:
- amestec de culori cromatice;
- amestec de culori cromatice şi
culori acromatice.
5. Nuanţe.
1. Activităţi de predare:
- comunicarea informaţiei şi
demonstrarea procedeelor de
modificare a culorilor;
- explicarea modalităţilor de
dobîndire a culorilor
compuse;
- jocuri didactice;
- organizarea activităţii şi
dirijarea atenţiei copiilor;
practice.
2. Activităţi de învâţare:
- producerea culorilor
compuse;
- utilizarea nuanţelor în
lucrări picturale, decorative;
- experimentarea şi exersarea
în obţinerea amestecurilor
cromatice;
- cercetarea proceselor de
transformare a culorilor
(acuarelă) prin dozarea
cantităţii de vopsea şi apă,
amestecînd culorile simple.

3.Să recunoască elementele de
limbaj plastic punctul şi linia:
• să perceapă imagini plastice
create din puncte / linii;
• să observe punctele şi liniile în
operele de artă;
• să creeze imagini plastice din
puncte / linii de culori cromatice
şi acromatice;
• să îmbine armonios punctul şi
linia în procesul vederii
formelor naturale şi abstracte;
• să utilizeze creativ punctul şi
linia în propriile lucrări; • să
manifeste interes pentru diverse
ramuri ale artelor plastice.
1. Punctul:
- Caracteristicile punctelor mari,
mici, spontane,ordonate);
- Semnificaţia punctelor;
- rolul punctului în crearea
imaginii plastice.
2. Linia:
- Caracteristicile liniilor (drepte,
frînte, curbe, orizontale,
verticale, oblice);
- utilizarea liniei în lucrări
plastice.
- comunicarea informaţiei
referitor la elementul
studiat;
- demonstrarea modalităţilor
de obţinere a elementului
folosind diverse materiale şi
1 instrumente;
- efectuarea lucrărilor
practice; - organizarea
activităţilor de observare a
liniilor şi punctelor în natură
şi în opere de artă;
- explicarea procedeelor
artistice de creare a imaginii
plastice;
- îmbinarea formelor de
învăţare plastică şi afectiv
atitudinală
2. Activităţi de învâţare:
- reproducerea unor lucrări
create prin utilizarea
punctului/liniei;
- reproducerea imaginilor
originale;
- exersări de obţinere a
punctelor/liniilor prin
diverse metode;
- observarea asemănărilor şi
deosebirilor dintre liniile cu
caractere diverse.

4. Să conştientizeze forma ca
element al expresiei plastice:
• să observe asemănări şi
deosebiri dintre formele plate şi
formele volumetrice;
• să creeze forme volumetrice
din diverse materiale;
• să creeze forme naturale şi
abstracte pe suprafaţa plană;
• să modeleze forma;
• să utilizeze forma ca element
plastic;
• să creeze compoziţii plastice
(picturale, decorative,
sculpturale);
• să exprime atitudine faţă de
forme din natură şi forme create
de om.
l. Forma element al limbajului
plastic:
- forme plate;
- forme volumetrice;
- forme naturale;
- forme abstracte.
2. Procedee de modificare a
formei.
- explicarea caracteristicii
formei;
- demonstrarea tipurilor de
forme;
- demonstrarea procedeelor de
creare a formei;
- jocuri didactice;
- lucrări practice;
- organizarea activităţilor de
percepere a naturii şi de
reprezentare a naturii.
2. Activităţi de învăţare:
- reproducerea formelor
abstracte;
- reproducerea creativă a
formelor naturale;
decorative, sculpturale şi
picturale;
- exersări;
- experimentări;
- observări în natură.
5. Să posede modalităţi de
plasare a formelor în spaţiul
plastic:
• să observe aranjarea formelor
în spaţiul plastic (lucrări
decorative, picturale,
sculpturale);
• să plaseze forme în spaţii
plastice;
• să perceapă spaţiile dintre
forme plastice pe suprafaţă
plană;
• să modeleze formele în
dependenţă de dimensiunile
cîmpului plastic (lucrări);
• să manifeste interes pentru
modelarea formelor în diverse
contexte.
1. Relaţia dintre formă şi spaţiul
plastic
- compunerea;
- plasarea unei forme pe
suprafaţă;
- plasarea unui grup de forme pe
suprafaţa;
- evidenţierea formelor prin
intermediul culorii sau cu
ajutorul liniei;
- relaţia:
- culori simple
- culori compuse;
- culori cromatice
- culori acromatice;
- culori complementare
2. Compoziţia tematică:
- Mesajul compoziţiei plastice;
- Plasarea elementelor
compoziţiei.
- explicarea rolului
procedeului de compunere a
formelor;
- explicarea subordonării
elementelor compoziţiei
plastice;
- demonstrarea modalităţilor
de plasare a formelor m
spaţiul plastic;
- exerciţii;
- jocuri didactice
- lucrări practice;
- activităţi individuale şi în
grup.
- exersări;
- crearea compoziţiilor;
- experimentarea şi jocuri cu
formele;
4. executarea lucrărilor care
exprimă diverse mesaje.

6.Să înţeleagă imaginea plastică
ca mod de exprimare a
mesajului artistic:
• să perceapă afectiv mesajul
exprimat în lucrările practice;
• să observe mijloacele plastice
în lucrările de artă plastică;
• să explice atitudinea faţă de
anumite ramuri şi genuri ale
artei plastice;
• să manifeste interes faţă de
cultură şi activitate plastică.
1. Compoziţia plastică:
- Mesajul artistic;
- Structura (modul de aranjare a
elementelor);
- Caracteristica cromatică.
2. Ramuri şi genuri ale artelor
plastice.
- povestirea;
- explicaţia;
- demonstrarea;
- organizarea excursiilor |a
muzee şi galerii de artă;
- instructajul;
- jocurile didactice;
- integrarea activităţilor
educaţiei literare, muzicale
cu cele de educaţie plastică.
- observarea asemănărilor şi
deosebirilor dintre diverse
lucrări plastice;
- vizionarea expoziţiilor;
- perceperea operelor de artă
şi a reproducerilor de artă;
- exersări;
- verbalizarea senzaţiilor
produse la perceperea
tablourilor.
ACTIVITATEA MUZICALĂ ŞI COREGRAFICĂ
• Dezvoltarea deprinderilor
copiilor de a percepe emoţional
muzica.
• Distingerea şi compararea
pieselor muzicale cu diferit
caracter: maiestos, solemn, de
glumă, duios, liniştit, de marş,
gingaş.
Educaţia muzicală
„Tricolorul" muz. de C.
Porumbescu; „Marşul soldaţilor de
plumb" muz. de P.Ceaikovski;
„Moldova" muz. de M.Ungureanu.
Audiţii comentate.

• Depistarea imaginii muzicale în
creaţii muzicale variate după
caracter şi conţinut.
• Determinarea şi evidenţierea unor
mijloace de expresivitate muzicală
(tempo, ritm, dinamică, registru,
timbru) în legătură cu conţinutul
emoţional al muzicii.
• Invăţarea de a cînta cu voce
sonoră, lină, vioaie.
„Dimineaţa în sat", melodie
populară; „Dimineaţa", muz. de
E.Grieg; „Fusul", muz. de M.
Negrea.„Pui de lei" muz. de I.
Brătianu; „Oastea lui Papuc", muz.
de M. Negrea; „Cîntecul ciocîrliei",
muz. de P.Ceaikovski, „Cîntec
vechi francez", muz. de
P.Ceaikovski.
„Toamna", muz. de I.Macovei;
„Furnicuţa", muz. de D.Radu;
„Toamna", muz. de M.Ungureanu;
„Ţărişoara mea", muz. de
Gr.Vieru; „Moşul şi Cocoşul",
cîntec popular; „La moară", cîntec
din folclorul copiilor; „Casa
noastră", muz. de I. Macovei;
„lepuraşul", muz. de
D.Gheorghiţă; „Steaua sus răsare",
muz. de D.Chiriac; „Moş
Crăciun", muz. de D.Chiriac;
„Sorcova", „Căpriţa", cîntece
populare; „Cîntec pentru mama",
muz. de I.Macovei; „Sosirea
rîndunicii", muz. de D.Voiculescu;
„Bunicuţa", muz. de D.Radu;
„Păsărica", muz. de
A.Tamazlîcaru; „Răsună codrul
iarăşi", muz. de I. Chirescu;
„Fluturaşii", muz. de Gr.Vieru;
„Căsuţa din pădure", muz. de
I.Nicolescu; „Bun rămas", muz.de
Z.Tcaci; „La şcoală", muz. de
M.Ungureanu.
Interpretare vocală.
• Stimularea dorinţei de a
improviza melodii simple avînd
caracterul cîntecului de leagăn, de
marş.
• Formarea deprinderii de a crea
melodii simple folosind versuri
cunoscute (dintr-o singură strofa).
„Cîntec de leagăn", cîntec popular;
„Marş", muz. de Z.Tcaci.
Improvizări melodice.
• Dezvoltarea deprinderilor de a
executa mişcări în ritmul muzicii
de dans: pas de pe călcîi, pas de
horă, pas săltăreţ, paşi laterali,
urmaţi de trei lovituri cu piciorul
pe loc etc.
„Ostropăţ", melodie populară;
„Hora", melodie populară; „Sîrba",
melodie populară; „Hai lele, la
joc", cîntec popular; „Joc",
melodie populară.
Executarea de mişcări în ritmul
muzicii.

• Redarea prin mişcări a
caracterului solemn al muzicii,
mersul cu pas liniştit, alergări
uşoare pe vârful degetelor.
• Determinarea după auz a
timbrului vocii şi instrumentelor:
tobei şi tobiţei, clopoţeilor,
trianglului.
„Marş", muzica de S.Prokofiev;
„Moldoveneasca", melodie
populară; „Hora mare", melodie
populară. „Tobe mari şi tobe mici";
„Ghici al cui e glasul"(cîntec
popular); „Capra şi iezişorii".
Executarea de mişcări în ritmul
muzicii.
Jocuri muzical – didactice.
• Determinarea intensităţii
sunetelor muzicale.
• Deprinderea copiilor de a
executa jocuri în corespundere cu
conţinutul muzicii.
„Ecoul", muzica de I. Macovei
„Dogarii", „La tăiat de lemne",
„Moşule, moşneagule", din
folclorul copiilor; „Castelul", din
folclorul copiilor; „Băsmăluţa",
joc popular; „Paparuda",
„Drăgaicele", „Baba-oarba", jocuri
de copii.
Joc muzical – didactic.
Jocuri muzicale.
• Familiarizarea copiilor cu
tradiţiile şi jocurile populare.
• Educarea atitudinii
pozitive faţă de
parteneri în timpul
jocurilor colective.
„Hora", „Sîrba", „Hai Ileană la
poiană", „Trageţi hora", melodii
populare; „Polca în perechi", dans
popular; „Hora fulgilor", muzica
de M. Ungureanu; „Alunelul",
melodie populară de joc; „Foaie
verde busuioc", melodie populară
de joc; „Raţa" melodie populară de
joc.
Activităţi dedans.
• Familiarizarea
copiilor cu dansurile
populare şi mişcările
caracteristice lor: pas
de pe călcîi, pas
lateral, pas săltăreţ,
pas de horă, pas de
sârbă.
• Stimularea improvizării
personajelor din conţinutul
cîntecelor de joc, folosind mişcări
cunoscute de dans.
„La moară", cîntec pentru copii;
„Cîntă ţapul la ţambal", muzica de
C. Rusnac; „Bobocii" de R.Drăgan;
„Vine o brînduşă", muzica de
D.Gheorghiţă.
Interpretarea la instrumente
muzicalesimple.
• Familiarizarea copiilor cu
instrumentele populare (naiul,
fluierul, vioara).
• Stimularea interpretării
melodiilor simple la metalofon,
xilofon şi alte instrumente de
percuţie.

1. Dezvoltarea priceperilor de a
sări şi de a se mişca muzical,
respectînd ţinuta corectă la pas şi
alergînd.
Ritmica
Tipuri de paşi: obişnuit, uşor, în
vîrful degetelor, pe călcîi, alăturat,
resortat, marş, pe partea anterioară
a tălpii, pe partea exterioară a
tălpii.
Tipuri defugă uşoară, cu ridicarea
picioarelor îndoite înainte, cu
aruncarea picioarelor îndoite în
urmă, largă, deasupra unui obstacol
etc.
Sărituri pe poziţiile paralele: VI,
II, IV, pe un picior, de pe două la
un picior şi invers, cu înaintarea
unuia din picioare pe vîrful
degetelor sau pe călcîi, cu îndoirea
genunchilor.
Exerciţii-jocuri: "Plimbarea",
"Soldaţii de plumb", "Noimergem
în marş", "La culesul roadei",
"Puişorii".
Exerciţii-jocuri: "Ajunge-1",
"Căluţii circului", "Vîntul", "Ploaia"
etc.
2. Dezvoltarea capacităţilor de
orientare în spaţiu.
• Poziţia iniţială corectă.
• Aranjarea în coloană, în rînd, în
lanţ.
• Construirea diferitelor figuri
geometrice, reconstruirea din linie
în cerc, din cerc în semicerc etc.
• Respectarea distanţei dintre
membri.
• Aranjarea după înălţime, în
perechi, cîte trei.
• Plasarea liberă pe teren.
• Orientarea în direcţionarea
mişcărilor: înainte, înapoi, la
dreapta, la stînga, în sus, în jos.
Exerciţii-jocuri cu elemente de
competiţie: "Cine sare mai sus?",
"Cine sare mai lin şi mai uşor?" şi
de comparaţie "Cumsare
iepuraşul?" etc.
Exerciţii de antrenament,jocuri-
exerciţii: "Ocupălocul tău",
"Izvoraşul", "Lanţul", "Atenţie",
"Cerculprieteniei" etc. Jocuri cu
diferite obiecte.
3. Cultivarea spiritului de
observare asupra mişcărilor în
natura vie şi nevie, în viaţa
cotidiană a omului.
Mişcări-imitaţii: mersul ursului,
pisicii, vulpii, şoricelului etc.;
ploaia, fulgii, căderea frunzelor;
scuturarea hainelor, spălarea
rufelor, tăierea lemnelor etc.
Povestirea despre unele
particularităţi ale mişcării
animalelor.
Creareadispoziţiei emotivepeo
temăanumită.Improvizarea
generală.
Organizarea diferitelor jocuri:
"Mîngîi pisicuţa", "Vreau să
dorm",
4. Dezvoltarea capacităţilor
muzical-motorii:
• Transmiterea caracterului
muzicii.
Mişcarea în corespundere cu
caracterul creaţiei muzicale sau al
părţilor acesteia (vesel, trist, liric,
solemn).
"După ploaie", "Zborul păsărilor"
etc.
Exerciţii-jocuri: "Trist — vesel"
etc.
• Redarea tempoului muzicii în
mişcare.
Mişcarea în corespundere cu
tempoul creaţiei muzicale: încet,
repede, moderat.
Exerciţii-jocuri:
"Ba la fuga, ba la pas", "Vîntul,
vîntuleţul" etc.
• Transmiterea nuanţelor
dinamice.
Amplitudinea şi forţa mişcărilor în
corespundere cu nuanţele dinamice
ale muzicii.
Exerciţii-jocuri: "Vînt, vîntuleţ",
"Cloşca şi puii", "Vulpea şi
iepurele" etc.

• Transmiterea metrului şi
ritmului.
• Diferenţierea formelor muzicale.
Mişcări în metrul 2/4, 3/4, 6/8 şi în
desene ritmice construite pe
durate: întreagă, doime, pătrime,
optime în muzică.
Mişcări conform formelor
muzicale (începerea mişcării cu
începerea frazei muzicale şi
terminarea mişcării o dată cu
terminarea frazei).
Jocul "Ecou", exerciţii cu bătăi în
palme, dirijarea etc. Jocul "Căluţul
şi călăreţii", "Cine va ocupa locul
mai repede conform muzicii?",
jocuri cu diferite obiecte.
• Accentuarea sunetelor tari şi
slabe.
Diferite mişcări: bătăi în palme, cu
picioarele, sărituri, mişcări cu
diferite obiecte care redau sunetele
accentuate şi neaccentuate.
Jocuri-exerciţii cu şi fără obiecte.
5. Formarea ţinutei corecte, a
plasticităţii, a coordonării
mişcărilor.
Mişcări ritmice ale diferitelor
grupuri musculare şi articulaţii în
următoarele poziţii ale corpului:
culcat, şezînd pe podea, şezînd pe
scaun, în picioare.
Exerciţii pentrumuşchii şi
articulaţiile gîtului, umerilor,
pieptului, spatelui, mîinilor,
picioarelor, tălpilor.
6. Formarea cunoştinţelor despre
regulile de comportare în dans.
Reverinţă din poziţia a VI pentru
fete şi băieţi.
Demonstrare cu alternare a
explicaţiei pe etape. Exerciţiul-joc
"Politeţea".
7. Formarea simţului de parteneriat
şi atitudinii respectuoase unul faţă
de altul.
Mişcările în perechi: pas de dans
de pe vîrful degetelor, întoarcerea
partenerei dintr-o parte a
partenerului, galop în perechi.
Dansuri în perechi: "Polca", "Dans
în doi", "Vals" etc.
Demonstrarea cu explicaţie.
Exerciţii de antrenament,
improvizarea în perechi.
8. Dezvoltarea interesului şi
atitudinii grijulii faţă de
obiceiurile şi tradiţiile naţionale.
Obiceiuri şi tradiţii legate de
anotimpuri, dansuri
corespunzătoare la alegerea
conducătorului.
Povestirea, explicarea şi includerea
copiilor în jocurile
corespunzătoare.
9. Dezvoltarea expresivităţii
mişcărilor.
Studii pentru dezvoltarea mimicii,
gesturilor, pantomimei. Studii cu
diferite roluri sau improvizări
(cîntec, poveste etc.).
Jocuri-exerciţii: "Copilul vesel,
copilul trist, copilul rîde, copilul
plînge", "Mătem", "Vulpeaprinde
iepuraşul", "Prietenie" etc.
10. Dezvoltarea coordonării
mişcărilor, a expresivităţii şi
formarea deprinderilor esenţiale de
dans.
Pas simplu, pas cu bătăi, pas
schimbător, pas alăturat, pas cu
înaintarea piciorului la degete sau
la călcîi în dansurile "Hora",
"Alunelul", "Raţa", "Polca", "Hora
cu bătăi", "Ciobănaşul" etc. Pas
săltăreţ, fuga uşoară, cu ridicarea
înainte sau înapoi a picioarelor
îndoite în genunchi, sărituri etc. în
dansurile: "Sîrba", "Ciuleandra",
"Hostropăţul" etc.
Determinare cu explicaţie. Exerciţii
de antrenament. Exerciţii-studiu.
11. Formarea priceperii de a dansa
cu cîntec sau cu strigătură.
"Raţa", "Alunelul", "Ciuleandra",
"Dans în doi" etc.
Exerciţii de coordonare a
mişcărilor şi strigăturilor sau
cuvintelor cîntecului în
acompaniament muzical.

12. Dezvoltarea independenţei şi a
activismului în autoexprimare prin
mişcare, prin dans.
Combinaţii din mişcări ale
dansurilor enumerate mai sus.
Povestirea emotivă,descrierea
expresivă a temei. Improvizarea
generală.
DEZVOLTAREA LITERARĂ
• Să asculte atent şi să
conştientizeze despre cine/ce se
vorbeşte în conţinutul textului
audiat.
1.Perceperea
Texte din folclorul şi literatura
pentru copii (clasică,
contemporană, universală).
Activităţi de familiarizare cu
diverse poezii, poveşti, povestiri,
ghicitori, proverbe etc.
• Să deosebească în mod practic,
după semnele ce le caracterizează,
cele mai simple specii literare.
Speciile literare: povestea, poezia,
povestirea, ghicitoarea, proverbul
etc.
Jocuri literare. Activităţi de
evidenţiere a semnelor
caracteristice, comparări, analize.
• Să perceapă cît mai adecvat
conţinutul ideatic al textului literar.
Conţinutul textului, elementele
structurale (început, conţinut,
sfîrşit); ideea principală (despre ce
se spune în text).
Exerciţii de dezvoltare a priceperii
de a se orienta în conţinutul
textului.
• Să manifeste sensibilitate la
audierea poeziilor, poveştilor,
povestirilor.
Texte literare pentru formarea
abilităţilor de percepere a
conţinutului emoţional, de trăire a
evenimentelor descrise în text
împreună cu personajele
principale.
Diverse tipuri de exerciţii şi jocuri
pentru formarea sensibilităţii,
afectivităţii.
• Să-şi dezvolte priceperea de a
sesiza frumuseţea unui tablou
descris în text.
Încercări de redare prin desen,
pictură, modelaj, aplicaţie a
conţinutului textului. Descrierea
tabloului (personajului) imaginat.
Descrierea verbală. Exerciţii de
desenare, modelare, aplicaţie în
baza conţinutului textului.
• Să încerce a evidenţia
personajele principale din text.
• Să-şi formeze capacitatea de a
caracteriza eroii pozitivi şi
negativi; să-şi exprime atitudinea
proprie faţă de personaje.
2. Analiza elementară
Personaje literare: pozitive -
negative (bune, rele).
Atitudinea faţă de personajele din
text: de ce ţi-a plăcut, de ce nu ţi-a
plăcut, ai dori să fii ca dînsul sau
nu?
Convorbiri, exerciţii de evidenţiere
a personajelor. Jocul "Despre cine
se spune în text?" Exerciţii de
evidenţiere, caracterizare, apreciere
a personajelor principale. Jocurile
"De ce-ţi place, de ce nu?", "Cum
este?", "Cu cine ai vrea să te
asemeni?".
• Să reproducă coerent faptele
povestite, redate în textele audiate,
învăţate.
3. Reproducerea
Texte din folclorul literar. Redarea
coerentă a conţinutului textului:
prin răspunsuri la întrebări, pe
episoade, după imagini, rezumativ,
creativ (în măsura posibilităţilor
individuale).
Activităţi de repovestire. Jocuri,
exerciţii.
• Să recite expresiv poezii, să
reproducă pe roluri coerent,
expresiv texte în versuri şi în proză
ce conţin dialog.
Expresivitatea reproducerii,
utilizarea intonaţiei, pauzelor,
accentului logic.
Exerciţii de recitare expresivă a
poeziilor, de repovestire a
poveştilor, povestirilor scurte.

• Să cunoască unele texte din
folclorul copiilor şi din literatura
artistică.
Folclorul copiilor şi literatura
artistică. Memorarea şi utilizarea
poeziilor, poveştilor, povestirilor,
ghicitorilor, snoavelor,
proverbelor, numărătorilor,
frămîntărilor de limbă.
Jocuri, activităţi de memorare şi
reproducere a textelor din folclorul
copiilor şi din literatura artistică.
• Să conceptualizeze posibilitatea
reproducerii textelor învăţate ce
conţin dialog prin intermediul
jocurilor-dramatizări, să organizeze
în mod independent jocuri-
dramatizări în baza conţinuturilor
textelor însuşite anterior.
Dramatizarea. Utilizarea
simultană a elementelor verbale şi
a celor nonverbale (mimica,
gestica).
Antrenări practice, care permit
copiilor să reproducă prin jocuri
texte, utilizînd în mod elementar
mijloacele vorbirii expresive şi
gesturile, mimica,pantomima.
• Să manifeste interes faţă de
teatru, de "activitatea teatralizată",
să poată mînui independent păpuşi,
siluete, figurine. Să demonstreze cu
colegii ori independent spectacole
de teatru.
Activitatea teatralizată. Priceperi
de reproducere independentă a unui
text cunoscut, îndrăgit prin
intermediul "teatrelor" de jucării,
de masă, de umbre, de imagini, de
păpuşi etc.
Antrenări practice. Jocul "La
teatru", exerciţii de reproducere a
conţinuturilor textelor învăţate
folosind jocuri, imagini, păpuşi,
siluete, figuri de lemn.
• Să depună eforturi pentru a crea,
a compune texte în mod
independent (poveste, povestioară,
ghicitoare); să selecteze cuvinte ce
rimează.
4.Creativitatea
Compunerea textelor: descrierea
obiectelor, povestirilor din propria
experienţă, sfîrşitul unui text
propus de adulţi; compunerea
poveştilor, ghicitorilor.
Exerciţii de creare a unor texte
descriptive, artistice. Jocurile
literare "Sîntem scriitori",
"Compunem exerciţii de
creativitate verbală".
• Să utilizeze, în textul creat în
mod independent, unele expresii
frumoase din poveştile, operele
literare audiate, din poeziile,
poveştile învăţate.
Modalităţi de utilizare a cuvintelor
noi şi a expresiilor frumoase
(însuşite anterior) în propria
creaţie.
Jocuri, exerciţii de improvizare a
textelor cu utilizarea unor cuvinte
şi expresii frumoase.
• Să valorifice în mod elementar
unele mijloace artistice: epitetul,
comparaţia, personificarea.
5. Valorificarea mijloacelor
artistice
Jocuri, exerciţii de utilizare a unor
mijloace artistice.
• Să cunoască unele componente
ale cărţii
6. Formarea viitorului cititor.
Cunoştinţe despre carte.
Elementele componente ale cărţii:
coperta, foile, paginile,
ilustraţiile, textul.
Jocuri, exerciţii de recunoaştere a
componentelor cărţii.
• Să recunoască cartea, denumirea
ei după ilustraţia de pe copertă.
Diversităţi de ilustraţii, redarea
conţinutului prin ilustraţii.
Exerciţii-jocuri, antrenări de
recunoaştere a denumirii după
ilustraţii. Jocul "Ghici denumirea
după ilustraţia de pe copertă".
• Să deosebească cărţile după
tipurile lor.
Cărţi de diferite tipuri: ilustrate,
pliante, cărţi-teatru, cărţi pentru
colorat, cărţi-crestomaţii, cărţi de
format mare, cărţi de format mic.
Activităţi de analiză, comparare şi
recunoaştere a cărţilor de diferite
tipuri.
• Să reproducă conţinutul unui text
după imagini.
Cărţi ilustrate ce includ un singur
text.
Antrenări de reproducere a con-
ţinutului textului după imagini.
Lectura cărţilor.

• Să recunoască după portret
chipul scriitorului îndrăgit.
Portretele scriitorilor I. Creangă,
M. Eminescu, Gr. Vieru, S.
Vangheli.
Demonstrarea portretelor. Jocuri
literare "Ghici cine e ?", "Spune al
cui e portretul?" "Care sînt cărţile
pentru copii scrise de acest
scriitor?" etc.
REPERTORIUL DE REALIZARE A OBIECTIVELOR CURRICULARE LA
LITERATURA ARTISTICĂ PRIN CONŢINUTURILE TEXTELOR LITERARE
Denumirea textului Autorii
1. Ce este mai mare decît cetăţile?
2. Mărţişorul.
4. Ridichea.
5. Ursul păcălit de vulpe.
6. Oul de aur.
7. Capra cu trei iezi.
8. Gogoaşa. .
9. Păcală şi zarzărele.
10. Trei urşi.
11. Ulciorul cu galbeni.
12. Motanul, vulpea şi cocoşul.
13. Baba Dochia.
14. Motanul încălţat.
15. Păcală face cumpărături.
16. Doctorul Aoleu.
17. Punguţa cu doi bani.
18. Spicul de grîu.
19. Musca. •
20. Mănuşa.
21. Morarul.
22. Răţuşca cea urîtă.
23. Veveriţa-Riţa.
24. Scufiţa Roşie.
25. Fraţii.
26. Foişorul.
27. Popasul.
28. Povestea despre şoricelul prostuţ.
29. Mioriţa.
30. Povestea despre peştişorul de aur.
31. Fata babei şi fata moşneagului.
Legendă română.
Legendă română.
Poveste populară rusă.
I. Creangă.
Poveste populară bulgară.
I. Creangă.
Snoavă română.
L. Tolstoi.
Poveste populară română.
Legendă română.
Charles Perrault.
Snoavă română.
K. Ciucovski.
I. Creangă.
Poveste populară ucraineană.
A. Donici.
Poveste populară ucraineană.
H.-C. Andersen.
A. Roşca.
Ch.Perrault.
Snoavă românâ.
S. Marşak.
Baladă română.
A.Puşkin.
I. Creangă.
COMUNICAREA ŞI DEZVOLTAREA LIMBAJULUI
Copilul urmează: Ascultarea, înţelegerea după auz

• Să perceapă enunţurile din
vorbirea adulţilor şi a copiilor.
• Să sesizeze, să înţeleagă şi să
deosebească diverse forme de
exprimări (întrebări, exclamări).
• Să conceptualizeze, să
manifeste interes şi curiozitate
faţă de cele audiate.
• Să sesizeze, să înţeleagă
expresiile afirmative, negative,
exclamative, interogative din
vorbirea celor din jur.
• Să înţeleagă, să reţină expresii
frumoase, plastice.
• Să distingă realul de imaginar.
Comunicarea orală
Mesajul verbal. Exerciţii de ascultare şi de
înţelegere a diferitelor enunţuri
ale mesajului audiat.
Exerciţii de sesizare şi
diferenţiere a întrebărilor.
Jocuri, exerciţii: "Da-nu",
"întreabă", "Ce te-a întrebat?",
"Ce doreşte?".
Exerciţii de conştientizare a
expresiilor.
Jocul: "Este adevărat sau nu?",
convorbiri.
• Să perceapă conţinutul
ghicitorilor, proverbelor,
expresiilor.
Ghicitori, proverbe, exerciţii. Activităţi de percepere a
conţinuturilor ghicitorilor,
proverbelor etc.
• Să conştientizeze o formă sau
alta a cuvintelor.
Aspectul lexical
Numărul, genul substantivelor.
Timpul, persoana, modul
verbului: indicativ, imperativ,
conjunctiv etc.
• Să perceapă, să deosebească
cuvintele omonime.
Omonime (substantiv-
substantiv, substantiv-verb,
substantiv-adjectiv, verb-
pronume).
• Să înţeleagă semnificaţia
cuvintelor polisemantice, a
cuplurilor antonimice, a şirului
de sinonime.
Cuvinte polisemantice
(substantive, verbe, adjective).
Metafora (ac – de cusut, de
arici, de ceasornic, de albină).
Antonime. Sinonime.
Desen, situaţii, jocuri: "Ce
este...?", "Ce încă se numeşte
astfel?", "Arată imaginile ce au
aceeaşi denumire", "Spune
invers", "Numeşte aceasta, dar
cu alte cuvinte".
• Să perceapă semnificaţia
pronumelor personale, posesive,
demonstrative etc., a articolelor
(substantivale, posesive).
Pronume
- personale
- posesive
- demonstrative
- de politeţe etc.
Articol
- adjectival (cel, cea)
- substantival (o, un)
- posesiv (al, a, ai, ale).

• Să perceapă gradele de
comparaţie ale adjectivelor,
adverbelor. Să înţeleagă şi să
deosebească adjectivele,
adverbele (diversitatea lor).
• Să înţeleagă semnificaţia
cuvintelor — noţiuni de gen.
• Să sesizeze cuvintele
necunoscute m procesul
vorbirii.
Adjective. Adverbe (de loc, de
mod, de timp). Gradele de
comparaţie.
Cuvinte — noţiuni de gen
(îmbrăcăminte, jucării, plante,
fructe etc.).
Jocuri, situaţii: "Numeşte cu un
cuvînt", "Ce sînt acestea?", "Ce
este străin?" etc. Exerciţii de
receptare auditivă a cuvintelor
necunoscute din fluxul vorbirii.
expresiilor frazeologice.
Expresii frazeologice "A lua apă
în gură", "A ţine limba după
dinţi", "Zgîrie-brînză" etc.
Situaţii de sesizare şi înţelegere
a expresiilor.
• Să perceapă ce este cuvîntul,
propoziţia; să înţeleagă
semnificaţia îmbinărilor de
cuvinte, a propoziţiilor; să
deosebească un cuvînt de o
propoziţie.
• Să utilizeze diverse forme ale
aceluiaşi cuvînt.
Aspectul gramatical
Cuvîntul. îmbinări de cuvinte.
Propoziţia.
Cuvinte formate prin sufixare
(măsuţă, vulpoi, vulpişoară),
numărul substantivelor {covor-
covoare), adjectivelor (frumos-
frumoşi-frumoasă-frumoase)
etc.
Situaţii, exerciţii, jocuri.
"Sunete vii", "Cuvinte vii".
Exerciţii de percepere a
conţinutului, a formelor
cuvintelor.
formelor verbelor: auxiliare: a
fi, a lua, a avea.
• Să sesizeze îmbinările eronate,
să le corecteze.
• Să înţeleagă cuvintele formate
prin derivare (clase de cuvinte).
• Să perceapă rolul acordului
dintre două părţi de vorbire.
Verbul auxiliar a fi-sînt, eşti,
sîntem etc.
• Să sesizeze sunetele din
natură.
• Să raporteze sunetele la
obiectul respectiv.
• Să determine locul şi valoarea
sunetului, a silabei în cuvînt.
Aspectul fonetic
Sunet - obiecte din mediu.
Sunet - cuvînt.
Exerciţii de ascultare a sunetelor
din mediu şi de determinare a
obiectelor, a depărtării, mărimii
acestora în baza sunetelor
sesizate. "Ce se aude?",
"Cumeste?", "Mare-mic",
"Departe - aproape",
"Telefonul", "Cinete-astrigat?",
"Ce înseamnă?" etc.
Prin ce se deosebeşte? (copac-
copaci, copil-copii, vară-varză,
casă-clasa)".
• Să perceapă valoarea
accentului în cuvînt.
Accentul. Omonimele (ochi-
ochi, frizerii-frizeriii, veselă-
veselă etc.)
Situaţii, exerciţii de explicare a
locului accentului în cuvînt.

• Să sesizeze îmbinările de
sunete în cuvinte; să înţeleagă
structura sonoră a cuvintelor.
• Să deosebească un sunet de
cuvînt.
• Să asculte şi să audă.
Exerciţii de analiză a cuvintelor,
de depistare a unui anumit
sunet, îmbinări de sunete în
cuvînt. "Ce este?"
• Să se exprime clar, logic,
concis, fluid.
Comunicarea orală
Emiterea mesajului. Exerciţii de utilizare corectă a
limbii literare, de exprimare
logică.
• Să întreţină o discuţie.
• Să compună mesaje simple
avînd ca suport jucăria, desenul,
tema, întrebarea.
Vorbirea dialogată (întrebări –
răspunsuri) şi monologată sub
formă de:
- descriere,
- naraţiune,
- explicare.
Activităţi de povestire.
• Să descrie obiecte,
comparîndu-le după formă,
mărime, culoare, material,
menire.
Descrierea obiectelor după
formă, mărime, menire, culoare
etc.
Situaţii, exerciţii de descriere a
obiectelor, de caracterizare a
personajelor, a persoanelor
dorite.
• Să verbalizeze conţinutul unor
imagini, poze etc.
• Să caracterizeze pe cineva.
• Să descrie situaţii reale.
• Să improvizeze povestiri,
poveşti.
Improvizarea poveştilor,
povestirilor după:
- începutul,
- tema,
- conţinutul,
- sfîrşitul dat.
Activităţi de alcătuire a
poveştilor, povestirilor.
• Să modifice conţinutul,
sfîrşitul unei povestiri (poveşti).
Activităţi de modificare,
înscenări.
• Să alcătuiască ghicitori,
numărători, poezioare simple.
Ghicitori-descrieri.
Completarea versurilor.
Activităţi de alcătuire a
ghicitorilor, numărătorilor,
poezioarelor.
• Să poată formula întrebări şi
răspunsuri la ele,
• Să tragă concluzii la anumite
situaţii.
Situaţii în urma cărora trebuie
trase unele concluzii.
• Să utilizeze toate părţile de
vorbire.
Aspectul lexical
Substantive (proprii, comune);
verbe la toate modurile,
timpurile; adjective ce
reprezintă însuşiri referitoare la
dimensiuni, forme, culori,
trăsături de caracter etc.;
adverbe (de loc, timp, mod);
pronume; prepoziţii; conjuncţii;
articole etc.
Activităţi, exerciţii de utilizare
în vorbire a părţilor de vorbire
preconizate (Ce este? Cum este?
Ce face? Unde este? etc.).

• Să utilizeze corect în limbaj
şirurile sinonimice elementare,
grupurile antonimice.
Sinonime-substantive (copil-
pici, arbore-copac-pom), verbe
(a fugi-a alerga, a pleca-a se
duce) etc.
Antonime (îmbrăcat-dezbrăcat,
mare-mic).
Jocuri, exerciţii, situaţii m
cadrul cărora s-ar utiliza şiruri
sinonimice, cupluri antonimice.
Alcătuirea propoziţiilor.
• Să folosească cuvinte-noţiuni.
• Să utilizeze cuvinte
caracteristice anumitor teme
(flori, anotimpuri, arbori etc.).
Activităţi, lecturi pe o anumită
temă.
Situaţii, activităţi de utilizare a
cuvintelor polisemantice.
• Să folosească diverse
semnificaţii ale cuvintelor
polisemantice.
Cuvinte polisemantice:
substantive (ac, faţă, picior),
adjective (proaspăt, roşu),
verbe (a arde, a bate) etc.
• Să utilizeze corect omonimele,
să explice semnificaţia lor, a
paronimelor.
Omonime: substantiv-substantiv
(broascâ-broasca), substantiv-
adjectiv (mare-mare),
substantiv-verb (sare-sare) etc.
Paronime: casă-clasă.
Exerciţii şi situaţii, imagini.
• Să întrebuinţeze corect şiruri
sinonimice, grupuri antonimice.
• Să explice semnificaţia
expresiilor frazeologice, a
proverbelor, zicătorilor şi să le
utilizeze în limbaj.
Sinonime. Antonime - cu
acelaşi radical şi cu radicali
diferiţi (impachetat-
despachetat, urît-frumos).
• Să modeleze, să plaseze în
schemă cuvintele preconizate.
• Să analizeze şi să facă sinteza
unor cuvinte.
• Să modifice forma cuvîntului,
utilizîndu-l corect.
Aspectul gramatical
Substantiv - gen, număr, caz.
Verb - mod, timp, persoană etc.
Exerciţii de modificare a formei
cuvîntului (copil-copii-copiilor),
(scrie-a scris-scriu).
• Să formeze şi să utilizeze
şiruri de cuvinte prin derivare.
• Să respecte acordul dintre
două şi mai multe părţi de
vorbire.
Clase de cuvinte:
lemn - lemnar, lemnărie,
înlemnit.
Substantiv-adjectiv (măr
frumos, flori frumoase),
substantiv-verb (mama citeşte,
fetele citesc) etc.
Activităţi, situaţii, lecturi.
• Să utilizeze conştient diverse
forme ale aceluiaşi cuvînt.
• Să construiască propoziţii,
fraze de diverse tipuri.
Propoziţii simple, fraze.
• Să utilizeze conjuncţii
coordonatoare, subordonatoare
în construirea frazelor.
Conjuncţii: dar, sau, şi, cînd,
din cauza, deoarece, dacă...
Situaţii de a construi propoziţii
simple, fraze.
• Să construiască propoziţii,
texte în baza cuvintelor-cheie.
Cuvinte-cheie.
• Să folosească corect articolul
substantival hotărît, posesiv etc.
Articolul substantival (a, l, i,
le), posesiv (al, a, ai, ale).
Situaţii, exerciţii.

• Să formeze noi categorii
gramaticale în baza celor
cunoscute sau date.
Substantiv – verb (învâţâtor-a
învăţa). Substantiv-substantiv
(farmacie-farmacist, zahăr-
zaharniţa).
• Să utilizeze corect substantivul
cu o singură formă de număr
sau gen.
Substantive: singular (lapte,
făină, apa), plural (ochi,
genunchi, şorturi), gen
(crocodil, veveriţă).
• Să utilizeze în limbajul oral
toate părţile de vorbire cu toate
caracteristicile lor.
• Să efectueze analiza lexicală a
propoziţiei.
• Să modeleze, să plaseze în
schemă o propoziţie.
• Să analizeze şi să sintetizeze o
propoziţie.
Părţile de vorbire. Activităţi, situaţii.
• Să pronunţe corect toate
sunetele.
Aspectul fonetic
Sunetele limbii.
Exerciţii de pronunţie a
sunetelor (izo-late şi în cuvinte).
• Să reproducă sunetele din
natură.
• Să dea exemple de cuvinte ce
conţin un anumit sunet.
• Să construiască cuvinte în
baza unui grup de sunete.
Cuvinte în care sunetul
(îmbinarea de sunete) numit este
plasat la începutul, mijlocul,
sfîrşitul lor.
• Să utilizeze, să respecte un
tempou moderat în timpul
vorbirii, utilizînd corect
accentul fonetic.
• Să respecte intonaţia
(interogativă, exclamativă,
enunţiativă).
• Să utilizeze corect cuvintele-
paronime.
Omonime (copii - copii, auzi –
auzi).
FORMAREA PREMISELOR CITIT-SCRISULUI
1. Formarea premiselor citirii
• Să manifeste sensibilitate faţă
de vorbire, texte literare, interes
faţă de comunicare, carte,
dorinţa de a citi şi a scrie
independent.
surprinde sunetele din mediul
ambiant, din vorbire.
• Să efectueze analiza
fonematică ("sonoră") a
cuvintelor ce conţin 3-6 sunete.
Sunetul – component de bază al
cuvîntului (Cuvîntul sună).
Structura fonetică a cuvîntului
(vocale, consoane). Sunetele
vocale purtătoare de silabe şi
"sprijin" în rostirea silabelor.
Jocuri, exerciţii de comunicare
prin gest, mimică, pantomimă şi
cuvinte; de surprindere a
sunetelor din mediul ambiant,
din vorbire; de dezvoltare a
auzului fonematic; de
evidenţiere prin pronunţie a
sunetelor în cuvinte; de
efectuare a analizei şi sintezei;
de modelare "înscriere" a
cuvintelor (sunetelor din
cuvinte) în scheme.

• Să modeleze structura sonoră a
cuvîntului prin semne
convenţionale.
• Să deosebească după auz
vocalele de consoane.
Modelarea cuvintelor, alcătuirea
schemelor. Marcarea sunetelor
în scheme prin semne
convenţionale (vocalele –
cerculeţe roşii, consoanele –
cerculeţe ori pătrate albastre.)
Numărul de sunete în cuvînt şi
locul lor (primul, al doilea, al
treilea, ultimul ori.
Exersarea şi pronunţia.
Corectă a sunetelor limbii
materne (nazale, vibrante, surde
etc.).
Jocuri verbale, literare,
dramatizări în scopul formării
priceperilor de analiză şi
sinteză. Exerciţii de analiză şi
sinteză.
analiza şi de a sinteza, de a
evidenţia silabele din cuvînt,
cuvintele din propoziţii,
propoziţiile din text.
Silaba, cuvîntul,
propoziţia, textul
Divizarea textului, cuvintelor în
silabe, a cuvintelor în sunete.
Alcătuirea cuvintelor din silabe,
a propoziţiilor din cuvinte, a
unui text de volum mic din
propoziţii.
Antrenări orale în compunerea
silabelor din sunete, a cuvintelor
din silabe, a propoziţiilor din
cuvinte, a textelor de volum mic
(3-5 propoziţii).
• Să împartă cuvintele în silabe,
propoziţia în cuvinte.
Unirea sunetelor în silabe, a
silabelor în cuvinte, a cuvintelor
în propoziţii, a propoziţiilor în
text (de mic volum).
Jocuri şi exerciţii de divizare a
propoziţiilor în cuvinte, a
cuvintelor în silabe, a silabelor
în sunete; de "înscriere" a
cuvintelor, propoziţiilor prin
semne convenţionale.
• Să determine numărul de
sunete (litere) în silabe şi
cuvinte, numărul cuvintelor în
propoziţie, a propoziţiilor într-
un text de volum mic (3-5
propoziţii).
Audierea propoziţiilor, textelor
literare, memorizarea, recitarea,
repovestirea, dramatizarea.
Jocuri, exerciţii, antrenări în
construirea, modelarea literelor
(din beţişoare, aţă, ceară),
înlocuirea semnelor
convenţionale prin litere
(includerea literelor în schemele
cuvintelor modelate).
• Să înscrie cuvintele şi
propoziţiile în scheme
convenţionale (cuvîntul,
propoziţia).
Compunerea propoziţiilor şi a
textelor de volum mic
(povestiri, poveşti, ghicitori).
Jocurile "La şcoală", Sîntem
elevi". Exerciţii de citire a
silabelor (deschise, închise), a
cuvintelor, propoziţiilor.
• Să ştie că literele alfabetului
sînt semnele grafice ale
sunetelor.
• Să conştientizeze
corespondenţa sunetelor rostite
cu literele alfabetului Marcarea
sunetelor prin literele
respective.
Literele alfabetului.
Corespondenţa sunetului
cu litera.
Vocalele şi consoanele.
Înlocuirea semnelor
convenţionale din schema
cuvîntului modelat prin literele
respective.
Antrenări în "înscrierea"
cuvintelor, propoziţiilor.
Citirea propoziţiilor enunţiative,
exclamative, interogative.
• Să cunoască literele
alfabetului (vocale, consoane).
• Să poată citi cuvinte mono-,
bi-, trisila- bice şi unele
propoziţii scurte din 2-4 cuvinte
(la dorinţă).
Citirea silabelor deschise,
închise ale cuvintelor.
Nuanţele intonaţionale în
lectura propoziţiilor şi semnele
de punctuaţie (punctul, semnul
întrebării, exclamării).

2. Formarea premiselor scrisului
• Să îndeplinească exerciţii
grafice (de "a scrie").
Scrierea— o activitate necesară
omului. Scrierea — formă de
comunicare.
• Să recunoască şi să reproducă
unele linii din mediul ambiant.
"Scrierea" (desenarea) pe
pămînt, zăpadă, nisip cu semne
convenţionale.
Exerciţii de reproducere a
punctelor, liniilor observate în
mediul ambiant (drepte, oblice,
curbe etc.) în desenele, picturile
proprii.
• Să efectueze exerciţii de
alunecare, înaintare pe suprafaţa
unei foi.
Desenul, colorarea, haşurarea,
modalităţi de antrenament
grafic, etapa pregătitoare pentru
scriere.
Antrenarea în desenare,
colorare, haşurare, reproducerea
unor modele.
• Să poată desena, colora,
haşura, reproduce unele modele,
desena după punctele de reper.
Lucrul independent pe foi fără
liniatură.
• Să se orienteze în spaţiul
grafic, să îmbine diverse linii.
• Să deseneze ornamente
simple.
Ornamente din diverse grupuri
de linii.
Exerciţii de desenare a
ornamentelor. Jocurile "Sîntem
pictori", "Sîntem meşteri
populari" etc.
• Să traseze şi să redea corect
semne grafice.
Elemente grafice (linia
orizontală, verticală, oblică,
punctată, ondulată, curbă),
nodul, bucla, bastonaşul etc.
Antrenări în perceperea,
recunoaşterea, deosebirea şi
trasarea grafismelor elementare
şi redarea corectă. Lucrul
independent pe foi, în caiete
didactice.
• Să scrie unele grafisme -
elemente ale literelor de tipar,
de mînă (la dorinţă).
Literele de tipar, de mînâ,
elementele componente ale
literelor. Modelarea lor din
beţişoare, ceară, plastilină, aţă
etc.
Jocuri de modelare a literelor de
tipar şi de mînă. Exerciţii de
scriere a grafismelor şi a
literelor m caiete didactice.
• Să cunoască şi să utilizeze
corect rechizitele pentru scris:
creionul, creta, carioca, pixul,
stiloul.
Cu ce scriem. Rechizitele pentru
scris.
Exerciţii pe foi, la tablă, în
caiete cu utilizarea diferitelor
rechizite.
• Să respecte regulile igienice la
scris.
Poziţia corpului, regulile
elementare ale scrierii.
Jocurile "La şcoală", "Sîntem
scriitori".
FAMILIARIZAREA CU MEDIUL AMBIANT
Cunoaşterea şi utilizarea
noţiunilor elementare despre
propriul corp, natură şi
realitatea înconjurătoare.
Copilul va fi capabil să posede
cunoştinţe elementare despre:
Omul
• Corpul omenesc: condiţiile de
viaţă şi igiena personală,
protecţia vieţii şi a sănătăţii.
• Protecţia drepturilor şi
obligaţiilor copilului.
Pe parcursul perioadei de
pregătire se recomandă
următoarele activităţi:

• propriul corp şi realitatea
înconjurătoare;
• activitatea omului şi relaţiile
dintre oameni;
• Rolul adulţilor şi al copilului
în familie.
• Atitudinea faţă de omul
muncii.
- selectarea informaţiei despre
sine şi descoperirea propriei
identităţi;
- activităţi de instruire şi de
practicare a regulilor de igienă
personală;
• evenimentele din activitatea
personală a omului şi din
societate;
• fenomenele simple din natură;
• relaţiile elementare dintre
lumea vie, nevie şi societate;
• influenţa pozitivă şi negativă a
omului asupra lumii vegetale şi
animale;
• spaţiu şi timp.
Familia
• Cunoştinţe despre familie.
• Noţiunile: prenume, nume,
părinţi, bunei, adresă, domiciliu.
• Activităţi specifice copilului în
familie.
• Relaţiile dintre membrii
familiei.
- cunoaşterea indicilor stării de
sănătate;
- discuţii despre simţuri (văz,
gust, miros, auz, pipăit);
- descrierea obiectelor folosind
cele cinci simţuri;
Dezvoltarea capacităţilor de
autocunoaştere, interacţiune cu
mediul ambiant şi utilizare
corectă a instrumentelor
necesare.
Grădiniţa
• Viaţa copiilor în grădiniţă.
• Comportamentul individual,
relaţiile dintre copii, respectul
faţă de sine şi faţă de alte
persoane.
- observări dirijate asupra
adulţilor şi activităţii lor;
- sfaturi concrete adresate în
mod individual fiecărui copil
despre protecţia vieţii şi a
sănătăţii;
Copilul va fi ajutat:
• să-şi descopere propriul corp
şi să sesizeze posibilităţile sale
de cunoaştere prin văz, auz,
pipăit, gust, miros, percepere a
volumului şi spaţiului;
Plai natal
• Completarea cunoştinţelor cu
noi date despre geografia,
relieful, bogăţiile naturale,
condiţiile climaterice ale locului
de baştină.
- atenţionări şi corectări
sistematice;
- discuţii despre relaţiile dintre
membrii familiei;
• să interacţioneze cu mediul
ambiant, utilizînd instrumentele
necesare.
. • Educarea dragostei de ţară,
limbă, pămînt, istorie, neam.
- joc didactic "Familia mea";
- exerciţii;
Dezvoltarea spiritului de
observaţie necesar pentru
descrierea particularităţilor
exterioare ale unor obiecte şi
fenomene din natură.
• Acumularea cunoştinţelor
despre stemă, tricolor,
semnificaţia simbolurilor
naţionale.
- teste pentru determinarea
atitudinii faţă de cei din jur;
- exerciţii şi activităţi de
autocunoaştere;
• să recunoască şi să evidenţieze
particularităţile exterioare
(forma, culoarea, dimensiunile,
mirosul etc.) ale unor obiecte şi
ale celor mai simple fenomene;
Din istoria neamului
• Cunoştinţe elementare
despre strămoşi, neam (prin
intermediul obiceiurilor,
tradiţiilor, datinilor, sărbătorilor
religioase, naţionale şi a culturii
naţionale).
- exersarea deprinderilor
însuşite m condiţii variate;
- organizarea concursurilor,
sărbătorilor, distracţiilor privind
conţinuturile enumerate.
• să descrie deosebirea şi
asemănarea dintre obiecte şi
fenomene din natură după
particularităţile lor exterioare;
Mijloacele de locomoţie
şi transport
• Felurile şi tipurile de transport
utilizate în locul de baştină al
fiecărui copil.
- discuţii despre oamenii
celebri;
- sărbătorile naţionale;

• să folosească formele
complexe de comparaţie (cald-
călduţ-fierbinte);
• sa enumere zilele săptămînii;
• să denumească anotimpurile,
obiectele de îmbrăcăminte şi
încălţăminte folosite.
• Profesiile din domeniul
transportului.
• Regulile de circulaţie.
- discuţii despre varietatea şi
frumuseţea plaiului natal;
- exerciţii de studiere a regulilor
de circulaţie;
- observări directe asupra
organismelor vii şi a mediilor
lor de viaţă;
Educarea deprinderilor de
comportare civilizată în familie,
societate.
Copilul va fi pregătit:
• să posede deprinderi de
comportare civilizată în familie
şi în societate, în locurile
publice, în mijloacele de
transport;
• să utilizeze adecvat '
cunoştinţele despre natură, om,
societate.
- jocuri didactice, mobile; .
- ilustrarea şi modelarea unor
plante şi animale;
- exerciţii de orientare în timp şi
spaţiu;
- observări directe asupra
fenomenelor sezoniere din,
localitate;
Încurajarea iniţiativei şi
educarea capacităţii de a
proteja mediul' ambiant.
Copilul va fi stimulat:
• să manifeste interes faţă de
cunoaşterea lumii;
Flora
• Plantele ce cresc în Moldova:
de luncă (măzăriche, pătlagina
etc.); de grădină (bujor, busuioc,
garofiţe, trandafir etc.); acvatice
(papură, stuf, pipirig, rogoz
etc.).
- exerciţii de descriere a
fenomenelor observate;
• să capete încredere în sine în
procesul de cunoaştere;
• să ocrotească şi să protejeze
mediul ambiant;
• să manifeste respect faţă de
munca adulţilor.
• Factorii ecologici necesari
pentru creşterea plantelor (apă,
căldură, lumină etc.).
• Modul de creştere şi îngrijire a
plantelor.
• Rolul omului în viaţa
plantelor, importanţa naturii
pentru viaţă.
- înregistrarea în calendarul
naturii a datelor obţinute;
- excursii sezoniere în sînul
naturii;
- compararea mediilor de viaţă a
plantelor şi animalelor.
Experienţe simple.

Fauna
• Animale des întîlnite.
• Caracterizarea animalelor
după anumite semne.
• Mediul în care trăiesc sau se
dezvolta animalele domestice,
sălbatice, acvatice etc.
• Felul de a se alimenta al
animalelor de pradă şi al celor
erbivore.
• Modul de a se deplasa (zbor,
sărituri, înot).
• Semnele exterioare
caracteristice (forma corpului,
penajul, dimensiunile aripilor).
• Comportamentul animalelor în
funcţie de atitudinea faţă de ele.
• Rolul omului în transformarea
şi protecţia naturii, a ţinutului
natal.
• Fenomenele naturii şi
proprietăţile substanţelor.
• Proprietăţile aerului, ale apei
şi ale altor corpuri.
• Cunoştinţe despre foc şi
despre efectele lui. Soarele.
Ceasul solar.
• Rolul electricităţii în viaţa
omului.
• Tunetul. Fulgerul.
FAMILIARIZAREA CU NATURA
1. Aprofundarea cunoştinţelor
acumulate anterior despre
diversitatea organismelor vii
(plante, animale).
a) plante (arbori, arbuşti,
ierbacee);
b) animale (mamifere, păsări,
peşti, insecte);
c) fauna şi flora ţinutului natal.
Observări asupra plantelor şi
animalelor:
- excursii în natură;
- jocuri didactice;
- literatura artistică;
- activităţi de instruire;
- plimbări;
- modelaj.
2. Formarea reprezentărilor
despre principalele funcţii vitale
la plante şi animale
- alimentaţia;
- respiraţia;
- reproducerea;
- mişcarea;
- creşterea şi dezvoltarea.
- observări asupra plantelor şi
animalelor din ungheraşul
naturii;
- satisfacerea funcţiilor vitale
ale plantelor şi animalelor.

3. Generalizarea reprezentărilor
despre mediul de trai al
animalelor.
- condiţiile necesare pentru
creşterea şi dezvoltarea
animalelor;
- caracterul alimentaţiei:
a) animalele ierbivore;
b) animalele carnivore;
- mediul în care există (acvatic,
terestru, aerian, domestic,
sălbatic);
- adaptarea la mediul de trai.
- observări asupra animalelor;
- excursii în natură;
- jocuri didactice;
- activităţi instructive;
- vizionarea filmelor,
diafilmelor cu conţinut
ecologic;
- plimbări.
4. Comunicarea cunoştinţelor
despre structura morfo-
funcţională a organismelor vii
(plante, animale).
- structura morfo-funcţională a
plantelor;
- structura morfo-funcţională a
animalelor;
- integritatea funcţională a
organismului viu ca condiţie de
existenţă, de activitate vitală.
- munca de îngrijire a
animalelor şi plantelor;
- observări asupra plantelor şi
animalelor;
- jocuri didactice;
- exerciţii logice;
- modelaj.
5. Familiarizarea copiilor cu
etapele de dezvoltare a plantelor
şi a animalelor.
- dezvoltarea plantei de la
sămânţă la sămânţă;
- înmulţirea vegetativă a
plantelor;
- dezvoltarea animalelor;
- înmulţirea vivipară, depunerea
icrelor, clocirea ouălor.
- observări de lungă durată
asupra procesului de creştere şi
dezvoltare a plantelor şi
animalelor;
- munca de îngrijire a plantelor
şi animalelor;
- activităţi instructiv-educative;
- jocuri didactice,
- vizionarea filmelor cu conţinut
biologic;
6. Aprofundarea reprezentărilor
despre condiţiile necesare
pentru viaţa plantelor.
- lumină;
- umiditate;
- sol;
- hrană;
- temperatură;
- acomodarea plantelor la
condiţiile mediului;
- schimbările sezoniere din viaţa
plantelor;
- plantele diverselor fitocenoze
(pădure, luncă, iaz).
- observări asupra plantelor din
ungheraşul naturii;
- activităţi instinctive;
- experienţe elementare;
- jocuri didactice;
- demonstrarea filmelor,
diafilmelor despre viaţa
plantelor.

PLAI NATAL
Copilul va fi ajutat:
• Să manifeste atitudine pozitivă
faţă de tradiţiile şi obiceiurile
populare.
• Să cunoască unele elemente de
civilizaţie şi de păstrare a
obiectelor tradiţional-casnice.
Să ştie denumirea obiectelor
tradiţionale.
Articole textile (prosop, covor,
broderie), ustensile artizanale
din lut, alt material (ulcior,
burlui, gavanos, oală, melesteu,
sucitor, piuă etc.), obiecte de
cult (pentru sărbătorile creştine)
– ouă de Paşti, Steaua de
Crăciun etc.
Excursii în sat, în atelierele
meşterilor populari, la Muzeul
Ţinutului Natal, Muzeul Satului,
Muzeul de Etnografie şi Istorie
Naturală; jocuri cu subiect "De-
a meşterii", "În atelier", "Casa
mare"; convorbiri cu meşteri,
demonstrarea obiectelor,
tablourilor, ilustraţiilor,
activităţi practice de
confecţionare a obiectelor sau a
unor elemente ale acestora.
• Să cunoască evenimentele
importante (tradiţionale,
religioase, istorice).
Sărbători sezoniere şi religioase:
de iarnă (Crăciunul şi Anul
Nou); de primăvară (Mărţişorul,
Paştele); de vară (Duminica
Mare, Drăgaica); de toamnă
(Hramul satului) etc.
Audierea colindelor înregistrate
pe casetă, interpretate de
cîntăreţi profesionişti, artişti-
amatori, părinţi, bătrîni din
localitatea respectivă;
convorbiri; memorizarea
colindelor, urăturilor; activităţi
practice de pregătire a
rechizitelor pentru colind.
• Să ştie despre tradiţia populară
de a întîlni . primăvara cu
mărţişori. Să participe la
muncile din curte, să sădească
împreună cu adulţii pomi, flori.
Cunoştinţe despre sărbătorile de
primăvară: Mărţişorul, Paştele,
Paştele Blajinilor.
Activităţi comune şi
independente de muncă pe
teren. Activităţi practice,
confecţionarea mărţişoarelor.
• Să cunoască semnificaţia
sărbătorii, să povestească despre
sărbătorirea Paştelui în familie,
să-şi formeze o atitudine
pozitivă faţă de religie.
Paştele. Lectura legendelor despre
Mărţişor, convorbiri, desenare,
aplicaţie.
Examinarea icoanelor,
tablourilor, ilustraţiilor,
convorbiri, lectura povestirilor
biblice, învăţarea cîntecelor
pascale, activităţi de încondeiere
a ouălor de Paşti, de modelare a
păscuţelor.
• Să cunoască membrii familiei,
unele rude. Să-şi formeze
atitudinea respectivă faţă de
rude, faţă de cei decedaţi, să
îngrijească împreună cu părinţii
mormintele buneilor,
străbuneilor.
Paştele Blajinilor. Alcătuirea arborelui genealogic
al familiei, discuţii cu părinţii,
contemplarea fotografiilor,
convorbiri, îngrijirea
mormintelor strămoşilor (la
cimitirul din sat, din oraş),
sădirea florilor lîngă morminte,
monumente.

• Să cunoască cele mai
însemnate sărbători ale verii.
Să-şi formeze o atitudine
grijulie faţă de natură, oamenii
muncii. Să cunoască şi să
practice împreună cu adulţii
modalităţi de muncă în natură,
de curăţare a curţilor,
izvoarelor, bucurîndu-se de
rezultatele muncii.
Duminica Mare, Drăgaica.
Curăţatul curţilor, izvoarelor.
Excursii în cîmp, prin sat, oraş.
Lectura legendelor.
Memorizarea poeziilor,
activităţi practice de pregătire a
coşuleţelor, coroniţelor pentru
sărbătoare. Convorbiri,
observări, excursii, activităţi
practice, jocuri cu subiect.
• Să posede cunoştinţe
elementare despre obiceiul
moldovenilor de a se ajuta
reciproc, de a munci împreună
la clăci şi şezători. Formarea
deprinderilor de colaborare m
timpul muncii.
Claca şi şezătoarea. Activităţi practice "Ce pot face
mîinile dibace?", învăţarea
cîntecelor, memorizarea
poeziilor, jocuri cu subiect.
• Să posede cunoştinţe
elementare despre bogăţiile
plaiului natal: pămîntul, viile,
livezile; despre hramul satului,
al casei.
Sărbătoarea roadei. Hramul
satului (oraşului), hramul casei.
Exerciţii, observări, convorbiri.
Lectura textelor, memorizarea
poeziilor, învăţarea cîntecelor,
jocuri-dramatizări, activităţi
practice. Activităţi practice:
alcătuirea panoului; "Satul
(oraşul) meu" cu ilustraţii şi
desene, lectura legendei satului
(oraşului), excursii, convorbiri
despre personalităţile marcante
din localitatea respectivă.
EDUCAŢIA PRIN MUNCĂ
• Să aprecieze influenţa omului
asupra naturii în scopul obţinerii
bunurilor materiale.
1. Munca în natură
Activitatea omului în grădina de
zarzavat, livadă, pe ogoare.
Îngrijirea animalelor domestice.
acţiunea omului asupra naturii.
Excursii agricole. Convorbiri.
• Să efectueze toate măsurile
agrotehnice de îngrijire şi
ocrotire a plantelor din
ungheraşul naturii, pe terenul de
pămînt al grădiniţei şi în spaţiile
verzi din apropiere.
Atitudinea pozitivă faţă de
munca în natură. Efectuarea
însărcinărilor de muncă şi a
experienţelor simple privind
germinaţia seminţelor, obţinerea
şi îngrijirea răsadurilor. Sădirea
arborilor şi arbuştilor.
Activităţi de muncă. Excursii
agricole. Plimbări cu scop.
Observări de lungă durată.
Convorbiri.
• Să creeze de sinestătător
condiţii optime de viaţă pentru
animalele întreţinute în
captivitate. Să îngrijească unele
animale sălbatice, manifestînd
atitudine grijulie faţă de ele,
dorinţă de a le ocroti depunînd
eforturi volitive.
Amenajarea şi îngrijirea
animalelor, respectînd cerinţele
ecologice, în condiţiile de
întreţinere a lor în captivitate.
Hrănirea suplimentară a
păsărilor sedentare, crearea
cărăruşelor ecologice.
Serviciul în ungheraşul naturii şi
pe teren. Plimbări cu scop.
Excursii agricole.

• Să-şi facă de sine stătător
toaleta într-o ordine
consecutivă.
2. Munca de autoservire
Spălarea mîinilor ori de cîte ori
e nevoie. îngrijirea dinţilor
dimineaţa şi seara cu periuţa şi
pasta de dinţi; după dejun,
prînz, cină – clătirea cu apă a
cavităţii bucale. Aranjarea
lenjeriei de pat.
Convorbiri despre obiectele de
toaletă. Activităţi practice.
Vizionare de diapozitive.
• Să se îmbrace şi dezbrace
repede, de sinestătător. Să
aranjeze hainele la locul lor cu
acurateţe, să îngrijească
încălţămintea.
Îmbrăcarea şi dezbrăcarea
succesivă. Îngrijirea lucrurilor
personale, a jucăriilor.
Jocuri-concursuri, de ex.
"îmbrăcarea, dezbrăcarea
păpuşii". Convorbiri după
imagini.
• Să manifeste dorinţa de a ajuta
pe cei mici să înveţe să se
autoservească.
Reparaţia şi îngrijirea jucării
lor, cărţilor, aranjarea lor. Jocuri
comune.
Vizite în grupele mici de copii.
Convorbiri. Lecturi.
• Să manifeste deprinderea de a
îndeplini funcţiile copilului de
serviciu în timpul activităţilor şi
la masă cu sîrguinţă şi
responsabilitate.
3. Munca în gospodărie
Aranjarea materialelor necesare
pentru activitate. Servirea mesei
de fiecare zi şi a celei de
sărbătoare. Utilizarea igienică a
tacîmurilor şi a şerveţelului.
Convorbiri. Exercitări. Lecturi
după imagini.
• Să ducă lucrul început
pînâ la capăt. Să poată preţui
calitatea muncii făcute de el şi
de semenii săi.
Îndeplinirea consecutivă a
însărcinărilor primite.
Activităţi de muncă. Convorbiri.
• Să menţină în ordine
materialele pentru activităţi şi
jucăriile, locul unde se păstrează
ele.
• Să cunoască unele activităţi de
muncă ale adulţilor, denumiri de
profesii şi semnificaţia lor. Să
cunoască locul de muncă şi
ocupaţia părinţilor.
• Să participe în munca
gospodărească a adulţilor, care
este accesibilă copiilor.
Efectuarea ordinii în ungheraşul
cu jucării. Aranjarea cu gust
estetic a materialelor şi
jucăriilor.
Profesii: medic, profesor,
educator, inginer, poliţist.
Meserii şi unelte; folosite:
tîmplar, zugrav, electrician,
croitor, constructor, frizer,
grădinar, livădar, plugar etc.
Vizite în alte grupe de copii.
Convorbiri. Concursuri
tematice. Activităţi. Vizionare
de diapozitive. Jocuri didactice,
creative. Lecturi după imagini.
Povestiri. Excursii. Matinee
tematice.
FORMAREA CUNOŞTINŢELOR ELEMENTARE ÎN DOMENIUL MATEMATICII
• Să formeze independent
mulţimi şi submulţimi după
anumite criterii şi să
caracterizeze elementele din
reuniune.
Mulţimea
Apartenenţa sau neapartenenţa
unui element la mulţimea dată.
Activităţi, jocuri, exerciţii de
triere, grupare, separare,
problematizarea, dialogul
problematizat.

• Să intuiască mulţimea vidă ca
mulţime fără nici un element.
• Să formeze şirul numerelor
naturale 0-10 şi să cunoască
aspectul ordinal şi cardinal al
numărului.
Raportun cantitative între
obiecte din mulţimile
comparate, indiferent de
mărime, formă, grosime sau
poziţie spaţială; determinarea
mulţimilor echivalente.
Conversaţia euristică,
algoritmizarea. Exerciţii de
înlocuire, îmbinate cu elemente
de problematizare.
• Să raporteze numărul şi cifra
la cantitate şi invers.
• Să compare numerele şi să
determine "vecinii" acestora.
• Să compună şi să descompună
numerele în concentrul 1-10.
Numărul şi cifra
Numărul şi notaţia pentru
număr. Intuirea numărului 0
(zero). Familiarizarea cu
aspectul ordinal şi cardinal.
Compararea numerelor,
determinarea numărului
precedent şi a celui următor.
Descompunerea numărului în
două numere mai mici.
• Să rezolve probleme simple în
care se utilizează adunări şi
scăderi cu numerele mai mici
decît 10, folosind materiale
intuitive.
Înţelegerea operaţiilor cu
numere. Capacităţi de a efectua
operaţii simple de adunare şi
scădere cu 1-2 unităţi.
Activităţi de dobîndire de noi
cunoştinţe, în care să se îmbine
jocuri, exerciţii.
• Să reprezinte operaţia,
utilizînd simbolurile cifrelor şi
ale operaţiilor.
• Să formuleze probleme simple
de calcul după exerciţii date.
• Să completeze şirul de numere
şi să explice regula de formare a
lor.
• Să exploreze modalităţile de a
descompune numere mai mici
decît 10 în baza adunării şi
scăderii.
• Să distingă numerele pare şi
impare.
Descompunerea numerelor
Numerele pare şi impare. Activităţi. Jocuri, exerciţii,
problematizarea, algoritmizarea.
• Să utilizeze corect simbolica
<,>,= în compararea a două
mulţimi şi a două numere.
Relaţiile de ordine
Familiarizarea cu simbolica
<,>,=,+,-.
Activităţi. Jocuri,
problematizarea.
• Să recunoască formele plane
(triunghi, pătrat, cerc,
dreptunghi, oval).
• Să recunoască formele spaţiale
(cub, cilindru, con).
Figurile geometrice.
Folosirea proprietăţilor lor
Familiarizarea cu formele plane
şi spaţiale şi cu proprietăţile lor.

• Să stabilească poziţia unui
obiect în spaţiu (în raport cu
repere fixe date), folosind
prepoziţii şi adverbe de loc: în,
pe, sub, înainte, înapoi, în faţă,
în spate, lîngâ, între, la dreapta,
la stînga, sus, jos, deasupra,
dedesupt, după, aproape,
departe, în interior, în exterior
etc.
Spaţiul
Localizarea în spaţiu şi folosirea
transformărilor geometrice.
Perceperea şi denumirea
relaţiilor spaţiale.
Reprezentările spaţiale în ceea
ce priveşte: direcţia (la stînga, la
dreapta), poziţia (deasupra,
dedesubt), distanţa (aproape,
departe) etc. se vor forma în
cadrul jocurilor mobile, al
exerciţiilor, activităţilor etc.
• Să recunoască poziţiile:
orizontală, verticală, oblică.
• Să execute diferite tipuri de
mişcări(rotaţii, întoarceri).
• Să aprecieze care obiect este
mai lung, mai scurt etc. dintr-o
mulţime de obiecte.
• Să folosească măsuri
nestandardizate pentru lungime,
capacitate, masă.
Măsura
Cantităţile. Estimarea şi
măsurarea lor. Unităţile de
măsură standardizate şi cu
ajutorul instrumentelor de
măsurare.
Aplicarea metodei de învăţare
prin descoperire în activitatea de
măsurare a unor j obiecte, de
comparare a capacităţilor
vaselor. Crearea situaţiei de
problemă în care copilul să
descopere soluţia rezolvării.
• Să identifice şi să utilizeze
unităţi de măsură standardizate
pentru lungime, capacitate,
masă (metru, centimetru, litru,
kilogram).
• Să recunoască instrumentele
adecvate unei măsurări: metrul,
rigla, cana gradată, cîntarul,
balanţa.
• Să împartă obiectele în 4 părţi
egale şi să utilizeze corect
expresiile 1/2, 2/4, 3/4.
• Să aprecieze durata unei
activităţi (de 2, 3, 5 minute).
• Să recunoască şi să utilizeze
elemente ale calendarului: zilele
săptămînii, lunile anului, data.
• Să cunoască anotimpurile.
• Să recunoască şi să utilizeze
succesiunea în timp a
evenimentelor.
• Să recunoască la ceas orele,
jumătăţile de oră.
Timpul
Orientarea în timp. Aprecierea
unei perioade de timp.
Activităţi, exerciţii, probleme.
FORMAREA CULTURII ECONOMICE ELEMENTARE

Să ştie că orice om îndeplineşte
în economie un anumit rol: unul
e brutar – el coace pîine, altul e
şofer - el cară marfa etc.
Cunoştinţe elementare despre
economie. Aprofundarea
cunoştinţelor din domeniul
muncii oamenilor: obiectul
muncii, rezultatul muncii,
munca individuală, munca
colectivă.
Excursii tematice la unităţile
comerciale din localitate şi la
locul de muncă al părinţilor.
Observări fragmentare
direcţionate spre activitatea
oamenilor, care este determinată
de un conţinut economic sau
orientare economică.
Să explice semnificaţia şi
destinaţia reprezentărilor din
domeniul economiei şi
finanţelor, care se întîlnesc mai
des în viaţa copilului.
Formarea reprezentărilor
economice elementare:
gospodar, fermier, valută, leul
moldovenesc, datorie,
concurenţă, preţ, avans,
iarmaroc, marfă, folos, aur,
magazin universal, licitaţie,
bancă, mecenat; din domeniul
finanţelor: a cumpăra - a vinde,
ieftin - scump, convenabil -
neconvenabil, a cîştiga – a
pierde.
Lectura textelor în care se
reflectă aspectul economic.
Exerciţii verbal-logice care
dezvăluie indicii esenţiali ai
reprezentărilor economice.
Sintetizarea într-un tot întreg a
impresiilor şi cunoştinţelor
copiilor la temă (povestiri din
experienţa proprie, compunerea
unor părţi ale textelor începute
de educator).
Să cunoască denumirile şi
conţinutul profesiilor noi:
fermier, economist, agent pentru
publicitate, antreprenor,
businessman.
Cunoştinţe despre profesii. Activităţi de matematică cu
elemente de economie.
Jocuri didactice, jocuri cu
subiect. Alcătuirea avizelor
publicitare.
Să înţeleagă că poţi cîştiga sau
pierde (atunci cînd faci ceva -
munceşti) fără a te supăra pe
partener.
Cunoaşterea unor reguli dejoc
bazate pe concurenţă.
Activităţi integrate cu conţinut
economic, activităţi de analiză
şi comparare a imaginilor
perechi.
Să respecte regimul zilei.
Să îngrijească hăinuţele proprii.
Să păstreze cărtile şi toate
bunurile social-utile care îl
înconjoară.
Să observe şi să facă observaţie
semenilor, cînd aceştia au o
atitudine neglijentă faţă de
obiecte, natură.
Formarea atitudinilor social-
valoroase. Formarea atitudinii
grijulii faţă de mediu, faţă de
timp, faţă de produsul finit al
muncii – prelungirea vieţii
lucrurilor.
Convorbiri despre regimul zilei.
Vizite în grupele mici. Jocuri -
consultaţii efectuate de copii
referitor la păstrarea şi îngrijirea
vestimentaţiei (colaborarea
copiilor din clasa I, grupele
pregătitoare şi cele mici).
Activităţi independente în
ungheraşul cărţii (repararea
tablourilor, jocurilor de masă,
cărţilor).
Să caute în permanenţă cea mai
raţională (creativă) cale de
îndeplinire a unei însărcinări de
muncă.
Stimularea tendinţelor de
raţionalitate: conştientizarea
faptului că pot exista mai multe
modalităţi de îndeplinire a unei
însărcinări de muncă.
Însărcinări de muncă (colectivă
şi individuală) în ungheraşul
naturii şi pe lotul grădiniţei.
Confecţionarea jucăriilor-
cadouri pentru copiii din
grupele mici.

Să întrerupă lumina zma sau
cînd iese din încăpere. Să
urmărească dacă uşile,
geamurile încăperilor sînt iarna
bine închise. Să găsească
modalităţi de refolosire a
deşeurilor (carton, hîrtie, stofa
etc.).
Formarea tendinţelor de
economicitate: atitudine
economă faţă de factorii
energetici şi termici; atitudine
gospodărească în realizarea unui
plan etc.
Activităţi de muncă artistică,
artă plastică cu implicaţii
economice. Contemplarea şi
analiza tablourilor perechi.
Compunerea povestioarelor
începute de educator. Serviciul
în sala de grupă. Expoziţia de
lucrări "Eu sînt gospodar".
Să muncească cu plăcere,
calitativ. Să ducă lucrul început
la bun sfîrşit fară a fi controlat.
Abilităţi de implementare în
practică a competenţelor
economice elementare.
Stimularea dorinţei de a munci.
Confecţionarea individuală şi
colectivă a diferitor feluri de
"marfa". Jocurile "Iarmarocul",
"Magazinul universal".
Să poată corelaţiona trebuinţele
familiei cu posibilităţile
financiare ale ei. Să poată
subordona cheltuielile după
importanţă. Să cunoască
necesităţile proprii: Astăzi, într-
o săptămînă, într-un anotimp,
într-un an. Să ştie de ce depinde
îndeplinirea dorinţelor proprii.
Să nu insiste asupra procurării
obiectelor fără importanţă sau a
jucăriilor pe care părinţii nu le
pot cumpăra.
Formarea priceperilor de
planificare a bugetului familiei
(de timp şi financiar).
Rezolvarea situaţiilor de
problemă. Coparticiparea la
activităţile de planificare a
bugetului familiei.
Să planifice corect
consecutivitatea acţiunilor de
muncă. Să analizeze rezultatul
muncii sub aspect calitativ.
Formarea deprinderilor de
apreciere a muncii sub aspect
calitativ (este trainic etc.) şi
utilităţii (cine se foloseşte de...).
Analiza activităţilor concrete de
muncă de pe poziţii
multiaspectuale: morale,
estetice şi economice.
AMENAJAREA ŞI MUNCA ARTISTICĂ
• Să cunoască şi să înţeleagă că
a aranja frumos căminul a
menţine ordinea şi curăţenia în
jur este o artă şi o necesitate de
primă importanţă. Să caute
posibilităţi de a respecta ordinea
şi de a contribui (în măsura
posibilităţilor) la păstrarea şi
menţinerea curăţeniei.
Gospodăria
Comunicări cu demonstrări
practice şi intuitive referitor la
artă şi măiestria în arta
gospodărească. Încadrarea
copiilor prin participare activă
la amenajarea interiorului şi
schimbarea aranjamentului
sălilor de grupă, colţişoarelor
tematice dejoc din grădiniţă sau
din curte.
Comunicări, convorbiri despre
faptul cum se amenajează un
cămin, casa unui gospodar.
Explicarea cerinţelor înaintate
faţă de un stil gospodăresc.
Demonstrarea unor piese.
Elaborarea unor proiecte
individuale sau de grup la
diverse activităţi de Amenajare.

• Să identifice în experienţe
proprii, acumulate în familie,
exemple de spirit gospodăresc.
• Să înveţe a folosi în practică
unele experienţe acumulate în
familie sau de la rude, din cele
însuşite în timpul activităţilor ,
didactice.
• Să manifeste sensibilitate şi
respect faţă de tradiţiile
populare prezente în arta
gospodărească.
Situaţii de joc. Jocuri cu rol,
asalt de idei, evaluare şi
autoevaluare.
• Să identifice unele piese de
artă populară decorativă
aplicată, să observe şi să
descopere frumosul şi folosul
armonios integrate în piesele de
artizanat cu specific naţional; să
înceapă a conştientiza (treptat)
valoarea acestora.
Arta populară decorativă
aplicată
Contemplare şi concepere
elementară a valorii utilitare,
artistice şi naţionale a unor
piese de artizanat şi a unor
obiecte de ritual, confecţionate
manual de către meşteri, părinţi,
bunici. (Se va pune accent pe
tradiţii, specific, afecţiune şi
valoare.).
obiecte de artă populară,
folosirea jocurilor didactice şi a
activităţilor practice drept
mijloc de descoperire şi
cunoaştere mai detaliată a
valorii acestor piese.
• Să deosebească în mod practic
specificul unor grupe de obiecte
mai frecvent întîlnite şi să le
caracterizeze după: material,
formă, ornament, tehnică de
executare şi destinaţie.
• Să confecţioneze unele piese
după modelul meşterilor
populari cu tendinţa de a
respecta tradiţia.
• Să înveţe unele procedee
simple de modelare artistică a
ceramicii, să împletească,
utilizînd tehnologii simple: din
lozie, pănuşi, aţă, aluat; să
încerce a broda, a ţese (pe
ramă).
• Să descopere treptat şi să
conştientizeze destinaţia şi
semnificaţia unor piese de
ritual, ornamente.
• Să simtă valoarea strămoşilor
şi a comorii lăsată de ei
urmaşilor.
• Să trăiască bucuria sărbătorii
sufletului de rînd cu cei ce ţin la
aceste valori.
Analiza exponatelor, căutarea şi
descoperirea de către copii a
unor piese noi şi admirarea lor.
Modelarea din lut a vaselor,
jucăriilor. Împletirea unor
suporturi, plăci decorative (din
lozie, pănuşi); confecţionarea
unor piese decorative ca:
băsmăluţe, covoraşe în
miniatură, mărţişoare, colăcei
de ritual, "ajunul crăciunului",
măşti, atribute la sărbători
(steaua, pluguşorul ş.a.),
încondeierea ouălor ş.a.
Comunicări despre semnificaţia
autentică a acestor îndeletniciri;
copiii vor fi îndemnaţi să
valorifice şi să respecte aceste
valori, să le folosească în
comunicarea lor cu cei din jur.
Organizarea excursiilor prin
localitate, îndeplinirea unor
însărcinări de căutare şi
descoperire a valorilor naţionale
în familie, la rude, în localitate.
Expoziţii tematice, activităţi
practice, şezători, invitarea în
ospeţie la copil a meşterilor
populari sau vizitarea acestora
la atelier. Se vor propune
subiecte de trăire spirituală,
respectînd specificul naţional.
Căutări şi descoperiri de mesaje,
comunicări cu cei ce cunosc
graiul strămoşilor. Promovarea
acestora prin organizarea
expoziţiilor tematice, şezătorilor
şi altor manifestări.

• Să analizeze şi să descopere,
atît în multimea materialelor din
natura înconjurătoare, cît şi în
mulţimea deşeurilor: forme,
calităţi, diverse detalii
asemănătoare cu părţi
componente şi întregul unor
chipuri care ar putea fi
confecţionate din acestea.
Confecţii din materiale
din natură şi din deşeuri
Confecţii din petale, paie,
pănuşi, frunze, seminţe,
crenguţe, conuri, pietricele şi
alte materiale: jucării, piese
decorative, obiecte pentru
destinaţie practică, elemente de
amenajare, compoziţii
decorative (cît mai variate,
ingenioase).
Studierea varietăţii materialelor,
structurii acestora, rostului lor.
Dezvoltarea posibilităţilor de
cercetare şi căutare a folosirii
acestora. Situaţii de problemă,
concurenţă, lucrul în echipă,
proiecte, strategii şi soluţii
preventive, la moment şi după.
• Să urmărească atît aspectul
practic, utilitar al confecţiei, cît
şi pe cel estetic, să tindă mereu
spre perfecţionarea creaţiei sale.
• Să caute soluţii, posibilităţi de
a rezolva situaţii - problema, de
a găsi ieşiri din situaţii dificile
cu ajutorul spiritului inventiv.
• Să poată aprecia obiectele
confecţionate de el şi de colegi.
Aplicarea practică să fie cît mai
vastă (la direct sau prin
introducerea unor modificări).
• Să se simtă satisfăcuţi,
folositori şi disponibili de a se
dărui, de a aduce bucurie celor
din jur
Lucrări din mulţimea
materialelor nefolositoare la
moment: cutii, penoplast,
burete, bucăţi de plută, blăniţă,
piele, sîrmă ş.a. Confecţionarea
suporturilor, policioarelor,
jucăriilor, pieselor decorative,
compoziţiilor etc.
Discuţii pentru a selecta cele
mai viabile soluţii.
Demonstrarea rezultatelor,
evaluarea acestora şi
autoevaluarea, crearea
expoziţiilor tematice, folosirea
creaţiilor copiilor la
împodobirea localului.
îndemnuri de a continua această
activitate în familie şi în alte
situaţii.
DEZVOLTAREA MOTORIE
1. Dezvoltarea fizică generală şi
creşterea capacităţii de
rezistenţă a organismului.
• Dezvoltarea fizică
multilaterală, corectă şi
armonioasă a organismului.
Exerciţii fizice fără obiecte:
exerciţii pentru dezvoltarea
membrelor superioare; exerciţii
pentru dezvoltarea membrelor
inferioare; exerciţii pentru
dezvoltarea musculaturii
trunchiului; exerciţii pentru
influenţarea simultană a
majorităţii grupelor de muşchi.
Exerciţii fizice cu obiecte:
complexe de exerciţii fizice cu
bastonul de gimnastică;
complexe de exerciţii cu cercul
de gimnastică; complexe de
exerciţii fizice cu coarda;
complexe de exerciţii fizice pe
banca de gimnastică.
Executarea complexelor de
exerciţii fizice în diverse forme
de activitate motrice.
Explicaţia, demonstrarea,
dozarea efortului fizic şi
alternarea lui cu odihna
(repausul).

• Sporirea capacităţii
organismului de a rezista la
efortul fizic.
Complexe de exerciţii fizice cu
şi fără obiecte practicate m
diverse forme de activitate
motrice.
Procedee de organizare prin
flux. Metoda exerciţiului
repetat.
• Formarea deprinderilor de
practicare a exerciţiilor fizice
îmbinate cu proceduri de călire.
Complexe de exerciţii fizice
executate în aer liber; proceduri
de călire utilizate după
executarea exerciţiilor fizice şi
după somn.
Procedee metodice de aplicare a
procedurilor de călire în cadrul
practicării exerciţiilor fizice.
• Formarea ţinutei corecte şi a
deprinderii de orientare în
spaţiu.
Exerciţii fizice destinate
profilaxiei şi corectării
deficienţelor corporale; exerciţii
pentru profilaxia piciorului plat;
exerciţii pentru asigurarea
formării profilului curburilor
coloanei vertebrale. Exerciţii de
front şi formaţii, întoarceri prin
păşire şi prin săritură spre
direcţia indicată; încolonarea
cîte unul, în perechi; alinierea
într-un rînd, în două rînduri;
deplasări în coloană cîte unul,
cîte doi, cîte patru; deplasare în
coloană cîte unul cu trecere m
coloană cîte doi; deplasări în
formaţiile însuşite în mers şi
alergare, practicînd diverse
feluri(forme) de mers şi alergare
Utilizarea reperelor vizuale.
Metoda exerciţiului integral.
2. Formarea şi perfecţionarea
deprinderilor motrice de bază şi
cu caracter aplicativ
(dezvoltarea capacităţii motrice
generale).
cu diferite mişcări de braţe;
aranjarea în formaţie de lucru -
coloană cîte patru; acţiuni de
desfăşurare şi strîngere în
formaţiile învăţate.
• Asigurarea unui mers corect şi
dezvoltarea continuă a
capacităţii de percepere şi
redare a ritmurilor de deplasare.
- Mers în vîrful picioarelor
alternat cu mers pe toată talpa;
- mers în cadenţă;
- mers m cerc cu trecere în
perechi, în grupuri mici;
- mers cu pas încrucişat;
- mers pe vîrfuri cu genunchii
îndoiţi;
- mers în şerpuire, cu ocolirea
obiectelor, pe diagonală;
- mers pe călcîie, pe partea
exterioară/ interioară a labei
piciorului;
- mers cu paşi mari şi mici;
- mers cu spatele înainte şi cu
ochii închişi;
- mers cu pas adăugat;
Demonstrarea şi explicarea
acţiunilor executate.
Utilizarea reperelor audio-
vizuale.

• Lărgirea variaţiei tehnicii de
alergare.
- alergare neîntreruptă timp de 3
min;
- alergare uşoară pe vîrfuri cu
pornire şi oprire la semnal;
- alergare cu împrăştiere şi
regrupare la semnal, în locuri şi
formaţii indicate;
- alergare şerpuită, printre
obiecte;
- alergare cu trecere peste
diferite obstacole;
- alergare de viteză pe 10, 20,
30 m;
- alergare de rezistenţă pe
distanţa de 400-500 m;
- alergare competiţională pe
distanţe scurte;
- alergare de suveică 3x5x10 m;
- alergare purtînd diferite
obiecte;
- alergare de control pe 20,
30m; de rezistenţă;
Metoda jocului şi metoda
competiţională.
Metoda repetării efortului fizic.
Metoda competiţională.
• Consolidarea tehnicii aterizării
la diverse exerciţii de sărituri.
- săritură de pe loc cu
desprindere de pe ambele
picioare şi cu atingerea
obiectelor suspendate;
- săritură în serii a cîte 30-40
executări (3-4 ori);
- sărituri în lungime fără elan;
- săritură în lungime cu elan
peste obstacole (două linii
paralele, jucării moi etc.);
- săritură în înălţime cu elan din
faţă (h = 20 cm);
- săritură în adîncime de pe loc
(h=20-30 cm);
- săritură cu deplasare înainte pe
distanţa de 5-6 m;
- săritură în lungime de pe loc;
Metoda exerciţiului repetat.
Explicarea, demonstrarea;
procedee metodice vizual-
intuitive îmbinate cu metode
practice.

• Optimizarea şi coordonarea
tehnicii aruncării cu procedeele
de prindere.
- aruncarea cu o mînă şi
prinderea mingii cu două mîini
individual, în perechi, m cerc
etc.;
- rostogolirea, aruncarea mingii
la distanţă, spre o ţintă fixă;
- aruncarea mingii la ţinta
orizontală;
orizontală şi verticală;
- aruncarea mingii la distanţă
(6-12 m) cu mîna dreaptă şi
stîngă;
mobilă;
- aruncarea mingii medicinale (1
kg) din poziţia şezînd,
picioarele depărtate;
- aruncarea mingii la distanţă;
Testare. Utilizarea metodei de
grup în instruirea copiilor.
Utilizarea materialelor intuitive.
Procedee metodice vizuale.
Metoda repetării efortului.
• Dezvoltarea continuă a
capacităţilor de coordonare
generală şi a priceperii de
aplicare a exerciţiilor de tîrîre,
căţărare în condiţii variate.
- deplasare pe palme şi
genunchi pe diverse suprafeţe
de sprijin în direcţia înapoi;
- deplasare cu sprijin pe
antebraţe şi vîrfurile picioarelor;
- deplasarea pe scara orizontală;
- căţărare pe scara de
gimnastică, coborîre cu
schimbarea tempoului;
- căţărare pe scara de frînghie;
- căţărare pe turnul de
gimnastică;
- căţărare pe odgon la înălţimea
accesibilă;
Testare. Metoda exerciţiului
integral.
• Perfecţionarea capacităţii de
menţinere a echilibrului
corpului în diferite poziţii şi în
mişcare.
- mers în echilibru pe o linie
trasată pe sol, cu păşire peste
obstacole;
- mers în echilibru pe plan
ridicat (h=25 cm) cu păşire
peste obstacole, cu aterizare
prin săritură în adîncime;
- deplasare în echilibru prin
sărituri pe banca de gimnastică;
- mers în echilibru pe stighia
băncii cu paşi adăugat şi direct;
- a balansa pe mingea
medicinală;
- executarea din alergare a
cumpenei pe un picior,
genuflexiuni, ridicarea pe
vîrfuri, pirueta la 180° (360°).
Utilizarea ; metodei intuitive şi
a problematizării.

Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare

Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (8)

Similar to Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare

Similar to Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare (20)

More from Ghenadie Sontu

More from Ghenadie Sontu (20)

Education 5-7-years-old/Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani in grupele pregătitoare