Călători străini despre ţările române. volumul 9

CALATORI STRAINI DESPRETvARILE ROMANEa. Vol. IX LA. (Aitt:)I,L ;gee * % )11j .. ?, 0;7, ,43ed 0iiiikt;::>4 AC. . "g4.";,.! . >". . :. 4,nnes-ame,...:. k-4. . 411. EDITURA ACADEMIEI ROMANE www.dacoromanica.ro

CALATORI STRAIN! DESPRE TARILE ROMANE VOL. IX www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA Institutul de Istorie N. Iorga" CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE VOL. IX Volum ingrijit de f MARIA HOLBAN (redactor responsabil)M.M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU PAUL CERNOVODEANU EDITURA ACADEMIEI ROMANE BUCURESTI 1997 www.dacoromanica.ro

Foreign travellers about the Romanian Countries vol. IXLa elaborarea intregii serii a lucrat un colectiv de la Institutulde Istorie N. Iorga" al Academiei format din : f MARIA HOLBAN,MARIA MATILDA ALEXANDRESCU-DER SCA BULGARU, PAUL CERNOVODEANU si f ION TOTOIU ISBN 973-27-0566-3 EDITURA ACADEMIEI ROMANE R 76117, Bucuresti, Calea 13 Septembrie 13 C.P. 5-42 www.dacoromanica.ro

INTRODUCERSVolumul al IX-lea din seria Calatori straini despre tdrile romane cuprindeo perioada de 52 de ani, incepand cu coborarea imperialilor la manastireaTismana, in septembrie 1716, si incheindu-se in 1768, in preajma razboiuluiruso-turc, ce a pus capat monopolului politic al Portii asupra Principatelor. Este sugestiva aceasta potrivire a punctelor extreme ale perioadeiinfatisate acum, cacti o bung parte din interval este dominate deboiul austro-turc in cele doua faze ale sale de inaintare victorioasa, din 17161718, apoi de regres, din 1735-1739, si de afirmare crescanda a Rusieice va culmina cu dezlantuirea noului conflict cu Poarta in 1768. Distribuirea materialului in volum este foarte inegala, din cauzamarii bogatii de informatii asupra Olteniei, ca provincie austriaca (ocupatade fapt Inca din 1716). Dar nu se poate renunta de dragul unui echilibruoarecare nici la ampla descriere a Olteniei, datorata capitanului Schwanzvon Springfels si redactata pe marginea hartii noii provincii, ridicata deel la ordinul generalului comandant, contele de Stainville (sau Steinville),nici la diferitele rapoarte privind conditiile de trai ale locuitorilor sub regi-mul cezaro-craiesc, sau conflictele de atributiuni dintre membrii Administra-tiei depinzand de generalul comandant, si in ultima analiza de Consiliul deRazboi al eurtii (Hofkriegsrath), asa-zisii cameralisti" ce tineau de Came-ra aulica, conflicte decurgand din dualismul celor doua foruri, care formauimpreuna Consiliul aulico-belic, asemenea unei pajuri heraldice privind cucele doua capete ale sale in directii opuse. Fara a uita nici conflictele dininteriorul Administratiei cu rasunet in afara si repercusiuni asupra lo-cuitorilor sau denuntarea zgomotoasa a metodelor folosite de unii fatis,iar de altii in mod mai ocolit. in labirintul de stiri de tot felul, firul condu-cator ne este dat de urmarirea carierei lui Nicolae de Porta, care strilbatetoate fazele, trece toate pragurile, forteaza toate usile, plin de zel, chipurtile,pentru imparat, dar in realitate pentru propria sa inaltare, dar nu chiarpapa unde ar fi vrut sa ajunga. Caci, in mai multe randuri, poate fi un felde tutore al acelui egregius vir" (sau eventual general) ce ar trebui insar-cinat cu conducerea exclusive a carmuirii Olteniei, dupil directivele sale. Capitolul masiv despre Oltenia se deschide cu darile de seamy alecapitanului de Sainte Croix, coborat un timp la manastirea Tismana, deunde indrepta o serie de recunoasteri spre Tara Rornaneasca si spre Dunitiresi intretinea legaturi cu boierii rasculati contra lui Nicolae Mavrocordat,condusi indeosebi de boierul Barbu Brililoiu. Totodata, cauta sa capturezepe noul ban al Olteniei, Serban Bujoreanu, trimis de la Bucuresti, cu oare-care fast, impreuna cu boierul Obedeanu. Cazuti o clipa in mainile husarilor,acestia insa s-au lasat mituiti de banii transportati de acesti dregatori sii-au lasat sa piece. Urmeaza o incereare de a-i castiga pentru imperialiprin ademeniri si amenintari de fapt inutile pentru ca in cele din www.dacoromanica.ro 5

urma si acesti boieri se vor ralia grupului de rezistenti din Oltenia, stiindbine ce soarta i-ar astepta la Bucuresti. Rapoartele lui Sainte Croixdezvaluie un fapt de care s-au putut convinge rasculatii treptat : anumeputinatatea mijloacelor militare puse la indemana actiunii pornite de ei.Si, in consecinta, nevoia ineluctabila pentru ei de a folosi cetele de husarisi haiduci" ce urmareau in primal rand prilejurile de jaf oferite de baniisi sculele boierilor refugiati impreuna cu familiile lor. Printre capitaniiacestor cete intalnim pe cei care vor lua parte, foarte curand, la capturarealui Nicolae Mavrocordat, de catre comandoul condus de Dettine zis Pi-voda. Printre randuri poate fi intrevazuta si reactia populatiei de rand,recurgand la fuga, de spaima unor incursiuni ale tatarilor, de care nu sesimtea apilrata de fortele insuficiente ale imperialilor. Incerearea paroled a comandantului militar al Transilvaniei de afolosi manastirile din Moldova contra lui Mihai Racovita (in acelasi felca pe cele din Tara Romaneasca contra lui Nicolae Mavrocordat), fiind opritade domn cu concursul tatarilor, nu a permis dezvoltarea unei miscari ase-menea celei din Oltenia. Crampeiele de rapoarte ale comandantului trimis inMoldova se marginesc la informatii militare relative doar la acel momental actiunii legate de o eventuala mentinere a rezultatelor dintai. Ca atareele nu au fost incluse alaturi de marturia capitanului de Sainte-Croix careconstituie un prolog firesc la paragraful despre Oltenia sub austrieei. Capitolul masiv se subimparte in a) descrierca geograficii a realizata de inginerul militar Schwantz, in dubla prezentare a minu-natei sale harti, explicata de el magistral, ca o realitate actuala insa intimp. Liniilor schematice ale hartii be corespunde evocarea in relief in celetrei dimensiuni a configuratiei pamantului si a descrierii populatiei inviata sa legata de pamant. Descrierea ocupa un spatiu apreciabil in volu-mul nostru, dar ea nu reprezinta decat una din realizarile acestei barbatexceptional care a condus personal saparea Caii Caroline si zdrobirea stan-cilor din albia Oltului pentru a-1 face navigabil. Bite o opera titanica raspla-tita tarziu si insuficient cu prea patina slava din partea maririlor de departesi cu multa otrava din partea birocratului acrit Ignatz Haan, care eraaproape. La aceasta descriere a lui Schwanz trebuie asociata si prezentareaizvoarelor minerale din Oltenia, precum si a altor bogatii miniere, cerce-tate personal in prezenta lui Schwanz de catre acel ciudat Mihail Schendosvan der Bech, ajuns medicul comandantului imperial al Transilvaniei,contele de Stainville, aflat in acel moment la Craiova. 0 a doua partea capitolului Olteniei este aceea urmarind b) faurirea mecanismuluipolitico-adininistrativ al noii provincii austriece dupa incheierea pacii din1718, precum si al functionarii sale. Urmarirea anevoioasa de-a lungul unor pertractari, manevre sub-terane, intrigi si animozitati de tagma sau personale si a unor instructiuniadesea contradictorii din partea forurilor de la Viena se poate facepe doua cal ce se intregesc reciproc : a) trecerea in revista a rapoartelordirectorilor supremi ai Valahiei austriece", in masura in care contin ele-mentele esentiale ale chestiunii, si b) observarea unei continuitati de me-tode si de practica reflectate in intampinarile, memoriile, protestele, acu-zatiile facute fatis sau sub masca unor reclamatii colective scrise de panasi in stilul lui N. de Porta a carui notita biografica ofera firul acestei con-tinuitati. Aceasta tale a fost singura posibila pentru a folosi imensul ma-terial pe care 11 infatisa acesta, avand la dispozitie arhiva Administratiei www.dacoromanica.ro6

de la infiintarea ei, din care am redat esentialul intr-o analiza pe care antdorit-o succinta, dar completa. Un alt capitol de o masivitate comparabila it constitute marturiiledespre exploatdrile miniere din Banat ?i Transilvania, de care se leaga,si cercetarea despre bogrttiile miniere ale Olteniei, datorata lui Schendos,amintit de noi mai sus. Ar mai fi intrat aici si un memoriu al lui de Porta despre spalareaaurului din rauri. Ele au fost extrase din dour!, lucrari ce se suprapun uneori, scrise dedot autori cu totul diferiti, alcatuind un fel de cuplu antagonist. Celalalt(iezuitul Fridwaldszki) a insailat observatiile sale amorfe, copioase siconstiincioase intr-un fel de volum-fluviu intitulat Minera Logia, criticatcu acreala si ironic de von Born, care 1-a folosit totusi in uncle privinte.De la amandoi pot fi adunate amanunte despre viata necajita a romanilormuncind la saparea si spalarea minereului aurifer din regiunea Zlatna cumijloace primitive si metode empirice. Nu odata, descrierea trudei lor paresa evoce viziunea intunecoasa, a unui fel de infern. Si totusi, printr-un felde ironic a soartei, descoperirea bogatiilor miniere din Noiag-Sacaramb,s-a datorat informatiilor date de un Varan roman. Urmeazri la rand, in ordinea amploarei, un alt capitol introducando tema noun in seria noastra de Cci/atori : anume cea a epidemiei de ciuma,si a combaterii sale in Transilvania si Moldova, tema tratata in mod dile-rit. Astfel, medicul Chenot aminteste de anumite manifestari ale flagelu-lui, mai mult din punctul de vedere al rezistentei diferitelor natiuni dinTransilvania la ravagiile sale. in Moldova, solii poloni in trecere pe la noi,,cat si diferiti misionari italieni ai Propagandei, in rapoartele lor, fie dintimpul sederii lor in tara, fie dupa inapoierea in Italia, subliniaza, maiales efectele acestei calamitati. Spre deosebire de volumele precedente de Cci/titori, misionarii ocupaun loc mult mai redus in volumul de fata, si aceasta in parte pentru camaterialul de la Propaganda nu a fost dat la lumina decat selectiv si par--tial, oprindu-se in Mina masura dupa eel redat in ultimul numar al presti-gioasei publicatii periodice ,Diplomatarium Italicum" (IV) care asigurasedifuzarea lucrarilor membrilor scolii romane de la Roma. Ulterior a maiaparut un bogat material publicat de neobositul cercetator D. Gazdaru,constand din procesele verbale ale sedintelor Congregatiei de PropagandaFide, in care se discutau rapoartele primite de la prefectii misiunilor, darcare nu acopera tot spatiul de timp al volumului de fata. in intervalul acesta, misionarii ocupa un loc minor fiind supusi mul-tor greutati, indurand lipsuri si resimtindu-se de saracirea poporenilor dinmisiunea lor. Ei apar ca martori ai unor start, fiind mai putin implicati inevenimente, in afara, bineinteles de cele resimtite colectiv, cum ar fi nava-lirile tatarilor, ciuma si trecerile de trupe crestine sau otomane in cursulrazboiului cu turcii incheiat in 1739. Lucre firesc deoarece marturiile lor-raspund de obicei la un chestionar stereotip si oarecum atemporal si nusunt cuprinse in rapoarte izolate referitoare la cite un moment dat, asa cum se arata, ca o exceptie, in raportul prefectului misiunilor din Moldova, Giovanni-Francesco Bossi, scris in decembrie 1727, chiar in timpul porniriiraseoalei tatarilor din Bugeac contra turcilor, dar indreptata, si contra Moldovei pentru ca domnul, spre a pune capat infiltrarilor lor din Bugeacpe teritoriul Moldovei, pornise contra lor arzandu -le satele infiintate din -coace de granita. www.dacoromanica.ro 7

De altminteri si raportul sau anterior cu doi ani nu cuprinde cleatpartial raspunsuri la intrebari tip. Se pot distinge si la el cateva trasaturicomune misionarilor de mai inainte cu privire de pilda la atitudinea faVi,de colegii for iezuiti, dar abia exprimate cu jumatate de glas, ca acea ob-servatie relativa, la inclinarea acelora de a se ingriji mai degraba de viiledin Moldova (adica de la Cotnari) decht de via Domnului ! Pe de alta parte, acelasi Bossi recomanda folosirea episcopuluicatolic de Sofia pentru confirmarile din Moldova, unde episcopul titularrezidand in Polonia nu poate veni decht in fuga. In contrast cu acesta, pre-latul bulgar, ca fost misionar, ar fi mai deprins cu greutatile drumurilorsi cu primejdiile. Si s-ar afla si mai aproape. Asadar, fara a-1 critica inmod voit pe episcopul polon, reiese indeajuns ineficienta serviciilor sale. Raporturile intretinute cu el par sa fi fost bune si chiar sa fi trezit banuielile pasei de Hotin, care cere domnului sa-1 aresteze pe Bossi pana, la cercetarea la Constantinopol a scrisorii misionarului interceptate de turci. Desi a avut sprijinul domnului, el seinnaleaza inrautatirea situatiei misionarilor, siliti sa pmeascit o taxa prohibitive dace ar tine un cal. Mai era vorba side impunerea pe viitor la fumarit si, in sfarsit, de cazul unui misionar ba-nuit pe nedrept a fi un spion, arestat la Focsani, unde, dupe destule pati-miri, a fost salvat de un turc care it cunostea si a garantat pentru el, ob-tinand eliberarea sa. Regasim si la misionarii urmatori plangeri asemana-toare. Dupe aproape doua decenii, un alt misionar, Frontali, pentru a se.feri de banuieli scriind la Roma, profita, de trecerea unor negustori greci,veniti de la Sibiu, pentru a le incredinta scrisoarea sa, care era un apeIdisperat dupe subsidiile de la Propaganda ramose neplatite de mai bine de6 ani. Poporenii sunt prea saraci pentru a putea asigura subsistenta misio-narilor. Darile, seceta, lacustele si molima care a dat in vite, i-au adus lasapa de lemn. Misionarii sunt siliti sa, face datorii la negustorii turci carenu ii vor lasa sa, piece la ianplinirea sorocului misiunii lor. Apare totusi oarecare nepotrivire intre tabloul general atat de sum-bru al mizeriei locuitorilor si rezultatele obtinute de misionar de la acestioameni care au refilcut biserica de la Tg. Trotts, distrusa de tatari cu cincidecenii mai inainte, si au refacut si clopotul, punand ei munea, iar misio-narul diferitele ajutoare obtinute de el. Tot astfel si la Grozesti si la Cain-gara, a acoperit casa etc. si a imprejmuit cimitirul s.a. Dar informatiilecele mai bogate se afla intr-un raport mai general trimis Propagandei in1764, doi ani dupil inapoierea sa din Moldova, si corespunzand oarecum ris-punsurilor la chestionarele tip (numarul si organizarea misiunilor, numarulcredinciosilor din fiecare din ele, felul si starea bisericilor etc.). Pierdereascutirilor de mai inainte este atribuitii, unor prefecti incompetenti si de-lasatori. Cei care au urmat mai apoi sunt buni, cunose si alte limbi peldnga limba lcirii, etc. De la priceperea for trebuie asteptata o indreptarea situatiei, care acum este aratata in culori mult mai putin intunecate.Taxa prohibitiva, pe servitori sau argati este uneori platita de credin.ciosiicatolici ai misiunii, e drept ca nu intotdeauna. Dar adevaratul interes al acestui raport sta, in descrierea concrete aconditiilor de viata, si mai intai a impovararilor fiscale ce apasa pe oameniinecajiti. Misionarul se intreaba de unde pot ei plati atatia bani, si tot elinfatiseaza fuga locuitorilor, in toiul iernii, cand se face inscrierea celor su-pusi birului pentru a nu fi trecuti pe listele birnicilor. Fuga prin codri,dosire prin gropi sub pamant cu o singurit riisufliitoare, unde asteapta sa www.dacoromanica.ro8

,treaca, urgia si mor inghetati. Aeelasi sistem de stoarcere aetioneaza *i in bise- rich, unde domnul este atotputernic si percepe sume marl de la mitropolit *iepiscopi, atunci eand iinumeste. Acestia, la randul lor, ineaseaza 12 piastride fiecare hirotonisire, in afara de alte venituri din dijme, stupi, etc. Darprintr-un fel de scamatorie ingenioasa aeesti bani se Intore si ei la domnsub forma unui a*a-zis imprumut, *i in oriee caz la moartea episcopilor,acestia sunt mosteniti de domn. Si acesta mai trage foloase si de la lianas-tirile inchinate, de pe urma proteetiei pe care o da egumenilor impotrivapatriarhilor orientali de care acestia depind oficial. In cele din urma totibanii domnului sunt inghititi de slujbasii Portii, mai mult chiar deeatde sultan, multumita rivalitatii dintre cele patru familii din Fanar ce iiaroga drepturi asupra domniei din tarile romane. De un interes egal estepartea relativa la eresurile si obiceiurile imprumutate de catolici de la moldoveni" (ortodoesi). Alaturi de o slabire a zelului pentru ascultareaslujbelor religioase si un fel de laxism religios, pe care un alt misionar,fratele Ausilia, be crede datorate contactului cu ortodoe*ii, Frontali sem-naleaza tendinta unora de a pune pe moasa sa boteze noul nascut, chiaratunci eand nu este vreo primejdie sa moara nebotezat, precum *i de achema ca nasi ai eopiluluiniste ortodocsi. Practied denuntata Inca de Basset-ti cu un veac inainte (Calcitori, VII, p. 54). Casatoriile, chiar cand suntincheiate Intre catolici, aunt insotite de jocuri *i de ospete cu dar pentruaeoperirea cheltuielilor nuntii, ea la moldoveni. un alt obicei adoptat intrecut fusese trimiterea inapoi la parintii ei a miresei cu paeat pansse dregean lucrurile en bani, sau vite si era primita inapoi, pe eand lacatolici se urmeaza o alts cale, eaci se stie ea la catolici o easatoriechiar vitiatil in felul acesta ramane valabila *i nu poate fi desfacuta.In schimb, easatoriile mixte dintre tinerii ce si -au luat lumea in cap sis-au cununat ortodox, sunt urmarite cu indarjire, folosind pentru desfa-cerea lor toate mijloacele, inelusiv constrangerea din partea boierilor,stapani ai mosiei, pe care se afla noii casatoriti. Dar eel mai mult paresa fi adoptat obiceiul praznicului pentru morti, atat de noeiv, pentru casaraeeste pe cei ramasi, *i pentru ca acestia nu se mai shut datcri allplateasca liturghii pentru sufletele celor disparuti. In sfarsit dezgropareamortilor banuiti a fi lost afurisiti *i deci osanditi sa nu putrezeasea iupamant, pentru a constata starea cadavrului si a purcede la dezlegareade afurisenie, pare sa se fi introdus in ultima vreme in Moldova. Se stieca unii din patriarhii orientali refugiati aici isi faeusera din asemenea,dezlegari un izvor de venituri sigure. Constatari de felul acesta aflam si la alti misionari, desigtu dato-rita faptului ea in chestionarele primite de la Roma exists o rubricsdespre eresuri, rectaciri si credinfe false. Uncle din influentele denuntatede Frontali fusesera semnalate si de Bassetti cu aproape un veac maiinainte. Darea de seamy a lui Frontali este un fel de recapitulare propriea unor observatii din cursul unei *ederi in Moldova de 22 de ani. Alaivehement apare tonul confratelui situ Ausilia care, numai dupa, trei ani dela venirea sa, is o atitudine foarte intransigents fats de influenta ortcdoe-*ilor asupra eatolicilor in mediul oamenilor de la taro, mai receptivi laobiceiurile celor din preajma lor. Trebuiau descurajate intalnirile preadese ale tineretului, cu prilejul mai ales al praznicelor si datinilor de inmor-mantare ale moldovenilor. Mortul este gatit en hainele sale cele mai bune,se face pomana eu maneare, pentru ca el sa aiba hrana pc lumea cealalta,iar praznieele sunt urmate de rugaeiuni pentru cei rasposati, si apoi de www.dacoromanica.ro 9

horele tinerelor si ale tinerilor ce se prind la joc, si se termini cu inele delogodna sau cu fuga fetelor catolice cu flacai moldoveni, cu care se cunundortodox ford ca preolii catolici sa -i poatd impiedica sau pedepsi! (contra-riu celor spuse de Frontali, mai mult ca un fel de consolare iluzorie). Lainmormantarea catolicilor, parohii trebuie sa fie cu ochii in patru ca sänu se strecoare in mina mortului banutul eel pagan. Tot aici swat inglo-bate si descrierile unor superstitii, ca de pilda credinta in vise, ca sicum aceasta ar apartine exclusiv moldovenilor. Nici diferitele exemple aleunei orientari spirituale oarecum pasive observate la unii catolici moldo-veni, lasand raspunderea faptelor proprii atotputerniciei lui Dumnzeu,nu pare sa fie datorata unei influente a ortodoesilor, ci s-ar potrivi maidegraba cu tendinta protestantilor, foarte dispusi sit tagaduiasca liberularbitru, anihilat de vointa supreme a dumnezeirii. Observatiile misiona-rilor cu privire la influents obiceiurilor si credintelor ancestrale ale moldo-venilor asupra catolicilor din misiunile conduse de ei, dovedese o convie-tuire armonioasa si fireasca cu fraternizari si dese cumetrii, si chiar cuincuscriri, mai putin ingaduite de ei, dar raspunzand unor legating stra-vechi cu imprumuturi reciproce, tinzand la o apropiere tot mai stransa.Izolationismul lui Ausilia se manifesta si in alte domenii. Astfel, se opunedin rasputeri la chemarea unor iezuiti eruditi la Iasi in vederea intemeieriiunui fel de colegiu de studii superioare dorit de domn, precum si a pregii-tirii unei istorii a Moldovei, de care s-a si apucat parintele iezuit Peterffyindata dupa sosirea sa. Dar Ausilia se ridica impotriva invitatiei domnuluisi zadarniceste toate incercarile de a ocoli actiunea sa, declarandu-i pecei trei iezuiti excomunicati in virtutea unor privilegii care rezervauMoldova ordinului sau. lar cand vor sa vine niste misionari unguri lamisiunea din Moldova, el nu se lase pana, nu i-a indepartat, declarandca nu e nevoie de ei, pentru ca toti catolicii din Moldova vorbesc limbatarii si ca, pe langa cei de origine ungara, sunt destui sari ce nu s-arputea exprima in limba maghiara, pe care chiar si ungurii catolici dinMoldova nu o mai vorbesc ! De aceea preconizeazil folosirea de CarePropaganda a unor fosti misionari in Moldova, cunoscatori ai limbiitarii, ca sa-i invete pe viitorii misionari cc vor veni in aceste parti. Intro-ducerea in misiunile din Moldova a unor frati unguri nu ar putea decatsa aduca zazanie in mijlocul for ! Opinie care ii apartine si nu e impartasita de un alt misionar dinacest moment, Manzi, cu o vechime similard aceleia a parintelui Frontali,dupa cum rezulta din raspunsurile sale la chestionarul tip al Propagandei.TUn fapt destul de curios este ea unele din aceste raspunsuri referitoare ladate concrete, de ex. numarul total al catolicilor din Moldova pot variain mod neasteptat de la un raport la altul, la distanta de numai doiani. Constatare facuta, cu prilejul comparatiei dintre cifrele raportului luiAusilia cu cele ale lui Manzi, unul scriind dupa, trei ani de sedere in Mol-dova, celalalt dupa 22 de ani de activitate in cursul carora a avut partede trei navuliri ale tatarilor, in 1724, 1727 si 1739, aceasta din urma inlegatura cu razboiul ruso-austro-ture din 1739, cand a fost dus de rusipana, la malul Nistrului, si lasat acolo sa se descurce cum va sti. Nu e e mirare ca dupa aceea a stat multpe ganduri, pana a se hotari sa seinapoieze in Moldova. Tara era devastate, multi locuitori manati in robie,ciuma isi astepta ceasul. Dar in raportul sau catre Propaganda este maiales vorba de imbunatatirile materiale aduse de el misiunilor din Moldovade-a lungul celor 22 de ani de activitate. www.dacoromanica.ro 10

Apar la unii misionari si imagini crunte ale razboiului propriu-zis.De pilda aflarea dupit o incaierare sangeroasa cu tureii a cadavrelor deca-pitate ale cre*tinilor zacand pe local de luptrt, capetele mortilor, *i poate*i ale ranitilor fiind retezate de turci si luate cu ei ca trofee dovedinddestoinicia lor. 0 figura de misionar mai greu de definit este aceea a calugaruluiconventual Hrisostom de Giovanni, grec ortodox convertit la catolicismsi venit din medial constantinopolitan in Moldova unde apare destul demeteoric in doua randuri. Numirea sa dintrti se datora hotararii Propa-gandei de a nu satisface cererile domnilor de a fi trimki la ei anumiti mi-sionari desemnati de ei. Ea s-a facut oarecum impotriva lui Grigore al IIIleaAlexandra Ghica *i ale manevrelor secretarului sau Gian-Petro Nagni.S-ar parea, dupa alto informatii, ca domnii intelegeau sr), foloseasca insoopurilelor pe acestipropagandisti*,i in cazul de fata chiar aveau nevoiede ei in legatura cu fabrica de postav intemeiata de domn. Cand arevenit in Moldova Hrisostom, donmul se schimbase, dar secretarul rama-sese. Misiunea sa s-a incheiat in chip dramatic fiind trimis in lanturi laPoarta, la cererea acesteia, si aruncat in temnita osanditilor, a*a zisulFOrli0 (captor) unde erau torturati si ucisi nenorocitii ce ajungeau acolo.El era iinplicat intr-un proces de sustragere de bani din averea lui Sta-varache, executat de turci, ale carui bunuri trecusera automat in tezaurulsultanului. Cel vinovat de acel fapt a declarat ca ar fi incredintat o partedin acei bani misionarului. Despre soarta sa ulterioara nu s-a mai *tintWillie. Despre un amestec al misionarilor in intrigile politice ca emisarisau informatori ai imperialilor sau polonilor, in felul lui Giorgini sau Renzide la sfar*itul secolului precedent (vezi Caleitori, VIII, p. 87 §i 123), nu avem*tiri directe in rapoartele indreptate de ei Propagandei dupa cum nici dela aceia nu ne-au ramas asemenea declaratii. Dar in 1732 prefectul Cardila Iasi se sarguia in slujba imperialilor sub indrumarea doctorului conte Bartolomeo Ferrati, a carui sotie, contesa Agnes Kalnoki, exercita unadevarat patronat asupra misionarilor chemati la curtea ei nobiliary din-secuime, fie spre intremare, fie in calitate de capelan, dar mai mult caprilej de ostentatie, dupe cum deelarau contemporanii ei. Prin Cardi si Ferrati se Linea legatura cu generalul Wallis, comandantul imperial alTransilvaniei. in caz de ritzboi, contele si contesa Ferrati trebuiau sa paraseasca Moldova si Cardi sa rarnana spre a continua misiunea sa clandes- tina. Spre a preintampina vexatiile inerente razboiului, Cardi *i Pro- paganda au cautat siti asigure misionarilor conventuali din Moldova pro-tectia regelui Frantei. 0 scrisoare a cardinalului francez Polignac, aflat laTioma, dare ambasadorul francez la Poarta, marchizul de Villeneuve, ii solieita concursul in acest sens. Acesta este informat de un baron de Vigouroux, francez simpatizant *i poate agent al lui Francisc II Rakoczi(fostul pretendent maghiar, retras la Rodosto), despre uncle amanu.nte sugestive primite insa de ambasador cu rezerve. Cardi ar fi foot sub-ventionat de Viena. Cum la Iasi el impartea cu iezuitii poloni de acolocasa, tinand de mica biserica a conventualilor, desemnatit uneori ca m11,-Mistire, dar de fapt slujind de modesty casil de oaspeti pentru misionariiin trecere, el ar fi obtinut Prin imperiali rechemarea iezuitilor poloni,sub cuviint ca in acea ca,sil se puteau intamplator emisarii tainici ailui Cardi cu aceia tot atat de tainici ai iezuitilor poloni *i circumstantaagravantii aceOia din urma, ar fi fost partizani ai lui Stanislav Lesczyn- www.dacoromanica.ro 11

ski. Dar in altit parte a serisorii lui Villeneuve este pusa la indoiala moti-varea invoeata de Cardi pentru alungarea iezuitilor. In realitate prezenta,acestora in locuinta sa 1-ar fi stingherit din cauza vietii sale lieentioase rLa randul for iezuitii din Polonia ii cer baronului la trecerea sa prinPolonia in drum spre Rodosto, sit duce piste scrisori dare domnul Mol-dovei si sa se sarguiasea pe langa ambasadorul Frantei ca sa dobandeascaprin proteetia francezi reinstalarea for in Moldova. Solutia destul deeinica a baronului era obtinerea protectiei franceze atat pentru conventualicat si pentru iezuitii poloni, cu conditia ca aeestia sit primeaseit la ei siiezui/i francezi, urmand ea ulterior sit fie indepartati conventualii ! Darsolutia practice a ambasadorului a fost sit lase lucrurile in starea lor,Fara sa se amestece. Razboiul latent dintre conventuali si iezuiti capita o noun violentilpeste vreo doua decenii, eu prilejul luerarilor de refacere a bisericii dinIasi distrust de un incendiu. Patenta respective fusese data conventua-lilor, dar iezuitii revendica pentru ei cladirea acelei biserici. Cat priveste amestecul misiunilor in intrigile politice amintite maisus, mai poate fi citat cazul parintelui conventual Laydet, trimis de-Propaganda prin 1750 cu misiunea de a se ocupa de refacerea bisericiicatolice din Iasi. Supus francez, deli de origine germanit, cum se vaafla ulterior, el aduce atestari valabile adresate ambasadorului de laPoartit, marchizul des Alleurs, fiul fostului ambasador din anii 1710-1717.Asadar, acesta 1-a recomandat (probabil) domnului Moldovei, asa cumin alt moment it recomandase pe istetul francez Linchou. Dar in ra-portul sail din 6 iulie 1752 el afirma, ca parintele Laydet adusese scrisoride recomandatie din partea contelui Briihl, ministrul electorului Saxo-niei si regelui Poloniei August al III-lea, adresate direct domnului Mol-dovei (si se leapadit deci de mice amestec la acea recomandare). Primitde dome cu toata increderea, Laydet a stint sa manevreze pentru afi trimis la Dresda in Saxonia sit fad, niste cumparaturi pentru acesta.Era vremea tend portelanurile de Dresda trimise in dar la Constanti-nopol, se bucurau de mare trecere. La Dresda, Laydet a intrat in legaturacu ministrul von Briihl, ale cilrui relatii cu politica ruseasea erau binecunoscute. Era momentul in care Poarta cituta sa se informeze de si-tuatia din Polonia in raport cu veleitatile moscovite. Rolul doinnilorromani in aceasta privinta era foarte clar. De aceea, ambasadorii Frantei cautau sa, introduce indeosebi pe langa domnul Moldovei niste secretarifrancezi de care sa, fie siguri. Rezidentul rus de la Poarta incereasemai inainte sari recomande domnului Constantin Racovita pe un secre-tar, pe care insa acesta nu 1-a primit, spre marele necaz al rezidentului.Curand dupe aceea contele Briihl i-a propus domnului ca acesta sa -1tins pe parintele Laydet in Polonia, folosindu-1 in mod permanent intreburile sale cu acea tart. Insemna ipso facto ea toate informatiile dinPolonia sa ramana, pe seama lui. Domnul alarmat de aceasta perspec-tive, II cere ambasadorului sa-1 scape de misionar. Cerere foarte plan-zibila in cazul ca acesta ar fi fost recomandat chiar de el. In sensulacesta pledeaza si formularea din raport : Le prince de Moldavie mafait dire que cetait mon ouvrage de len defaire". Solutia gasita, deambasador era ca omul sit-1 trimita pe Laydet la Constantinopol pemotivul ca ar fi sosit la ambasada plangeri contra lui din partea con-fratilor de tagma, din Moldova si ca se teme deci ca lucrul se ajungala cunostinta Portii si totodata el nu vrea sa-1 supere pe ambasador www.dacoromanica.ro12

retinandu-1 pe Laydet la el. In acelasi tim.p des Alleurs va scrie In Romaca domnul din propria sa autoritate 1-a expediat pe xnisionar din Mol-dova, ca fiMd o persoana suspecta. In sfarsit des Alleurs it asigura pecolegul sau de la Varsovia ca chiar data Laydet va reusi sa piecela Constantinopol si la Roma a se justifice, ambasadorul va avea grillca sa nu fie primit ulterior in Turcia sau Moldova ! Din pacate, delilucrul se explicit, not nu avem la indemana, niste declaratii directe alelui Cardi si Laydet in legatura cu aceste activitati nemarturisite. Dupes sirul misionarilor, iata-1 si pe acela al solilor poloni in tre-cere spre Poarta, ce ofera prilejul unor rapoarte copioase intocmite indoua, siruri si uneori in trei variante, adica raportul solului, acela alsecretarului soliei respective si uneori si unul datorat altui participant,de pilda capelanul insotitor, sau un secretar particular al solului. Aceste marturii ne vor oferi un contrast paradoxal intre medio-critatea obiectului misiunii si varietatea observatiilor notate. Trecerilezgoinotoase ale soliilor polone spre Poarta care incepand cu solia luiZbaraski din 1620 (vezi Calatori, IV, p. 498) strabat volumele V si VII alecolectiei de fates ca o dares scanteietoare de fastuoasa, zaddrnicie isipierd din stralucire si din semnificatie. Polonia lui August al II-lea erala remorca Rusiei. Rdzboiul de succesiune dupes moartea regelui, vadesteInca si mai mult slabiciunea statului polon si dependenta sa de ocrotito-nil din rasarit, atilt sub fiul lui August al II-lea, August al III-lea(1733-1763), cat si sub regele urmator, Stanislas al II-lea Poniatovski(1764-1795). Spre deosebire de marile solli ale lui Gninski si Leszczynskipentru ratificarea unor tratate de pace (de In Zurawna si Carlovitz), celedin volumul de fates an teluri mult mai marunte. Solia lui Mnizech tre-buia sa determine oarecare apropiere de Poarta. Cea a lui Podoski ur-marea obDinerea de la Poarta a rezolvarii conflictului dintre Hagi Ghiraisi han-ul Crimeii in care erau implicati anumiti magna(i poloni, si chiarpalatinul de Kiev la care se refugiase tatarul rasculat. Lupta dintre eipricinuise pagube populatiei pasnice din Polonia si devastari si robiricumplite in Moldova vecina. Totodata solul ducea si o serie de recla-matii privind neobservarea de catre domnul Moldovei Joan Teodor Ca-limachi a vechilor privilegii ale negustorilor armeni din Polonia ce ye-neau in Moldova pentru a cumpara si a tine iarna vite, impunandu-letare atilt pentru vite cat si pentru ei si personalul Tor. Pe MAO cares-a mai scos la iveala la Constantinopol si o plangere privind o datoriepersonala a domnului catre un negustor polon pentru marfual neachi-tate de patru ani de zile ! (Doc. Cal. II, 244). Trecerea prin Moldovae descrisa de secretarul oficial al soliei, Adam Golarlowski, si de score-tarul franeez al contelui Podoski, Lafont. In amandoua se acorda des-tul spatiu trecerii prin raiaua Hotinului si primirii de catre pass, darin redarea rapoartelor din volumul lui P. P. Panaitescu Calatori poloninu a fost retinuta in extenso decat cea din jurnalul oficial al lui Go-larlowski, cea a lui Lafont fiMd rezumata, de editor. Dealtminteri ea seafla rezumata si de N. Iorga in Documentele Famtiltiei Calltimachi §i seafla si publicata in extenso de el. In general, Golarlowski, foarte atent la detalii marunte de proto-col si plin.. de ifosul nelipsit al acestor purtatori de solie, reuseste totusisit dea o multime de amanunte despre cele vazute in cursul drumului,fie ca e vorba de morile plutito are de pe Nistru, fie de aflarea neastep-tata, intr-o lunca, a unui sat intreg fugit de acasa, unde bantuie ciuma, www.dacoromanica.ro 13

care a secerat viata din 200 de colibe ( !?), iar fugarii din sat isi &luta"!scaparea sub cerul liber. Prezenta ciumei se manifest/ si mai direct.la unul din popasuri, unde membrii solidi sunt gazduiti destul de aproapede niste case contaminate. La Galati de asemenea spectral ciumei ii face pe poloni sit se ba-ricadeze in cvartirul for din mandstirea Sf. Maria si sit ferece portliernelasand sa iasa in oral dealt cei avand invoirea express a solului.In sfarsit moartea de ciuma a unuia dintre tinerii ofiteri poloni ai soliei,lasat in mod inexplicabil moldovenilor sari Ingroape, deli polonii aveaucu ei un capelan al for ce putea implini acea slujba, a demonstrat rea-litatea primejdiei de care s-au convins cu totii, si care explica poategraba en care s-au deseotorosit de lesul camaradului mai putin norocos. Cum unul din scopurile soliei lui Podoski era referitor la miscarile-tatarilor, este firesc ca atentia membrilor soliei sa fi fost retinuta de ur-mele prapaclului savarsit de acestia in Moldova anul precedent. Aspecturjalnic al orasului Falciu, pustiit de tatari in 1758, cand au manat inrobie un pumar impresionant de locuitori, din care nu an fost slobozitidecat batranii si neputinciosii la porunca turcilor (mituiti ins/ de ta-tari, care au pastrat tineretul bun de munca), °feed prilejul unei descrieridramatice a modului in care an fost carati atunci copii, bagati in sacisi care au pierit in bung parte la trecerea Prutului. Toate aceste grozavii, recente sau si prezente, sunt evocate in-tr-un cadru natural variat, dar tot mereu vesel si incantator. Se succedca intr-o lanterns magic malurile Prutului, lacul Brates, loeuri idealepentru vanatoare si pescuit, si Muntii Macinului cu zapada pe culmilefor tesite. Gazduirea polonilor ridica o problems insolubila, rezolvata, in feluIstiut, grin cartiruirea for in casele unor oameni scosi din rosturile forin chipul eel mai arbitrar, dar nu far/ proteste, uneori de o marevehement/. In raiaua Hotinului un lipcan s-a repezit cu cutitul la cvar-tirmaistrul polon atunci cand acesta se pregatea sa insemne cu creta.casa lui. Au mai fost si alte incidente. Dar solutia cea mai prudent/a fost exodul tuturor femeilor si fetelor din satul Vasiliuti spre ostrovulPrutului, de unde rasunau noaptea cantecele moldovencelor, la careraspundeau la lumina lunii polonii de pe malul celalalt, cu placere, darsi cu necaz. La tot pasul ei se minunau de natura generoasa, de bel-sugul vanatului, de marimea stancilor, de zapada gasita pe muntii scunziai Macinului si dusa solului, care a poruncit sa i se mai aduca. Dar in acelasi timp secretarul solidi nu se abate nici o clip/ de latonal de aroganta superioritate socotit potrivit in asemenea documente.Astfel pasa de Hotin este un War (necioplit) care nu a avut Inc a tim-pul sa se imbogateasca si umbra, deci dupa mici calicii. El ar vrea 4-1puny pe poloni sa foloseasca si din caii for de parada pentru a implininumrtrul necesar la intrarea solemn/ in cetatea Hotinului. Indeosebidarurile schimbate li se par polonilor de o valoare foarte inegala. La totpasul trebuie multa vigilenta pentru a nu suferi vreo injosire ( !), caaceea de a se opri la acea asa zisa Voievodina", adica sediul dregato-rului turc insarcinat cu paza granitei, wade era asteptat solul cu cafelesi alte tratatii. Dar el nu s-a injosit sa calce pragul unui vames ( !) sia refuzat sa coboare. Iar secretarul soliei, (autorul relatiei), el insusi, avazut cu indignare ca unii rauvoitori ( !) voiau sa dea locul sau lastanga solului unui dregator turc, si din aceasta simply propunere a www.dacoromanica.ro14

facut aproape un incident diplomatic. El nu uita, sa sublinieze cu totdinadinsul faptul ca solul a primit pe boierii trimisi in intampinare,stand jos si cu palaria pe cap, tinandu-i pe ei in picioare. Sau ca la Iasii-a dat domnului locul din stanga atunci cand acesta a fost sag vizi-teze, etc. Cand a fost sa intre la Iasi, solul a tinut mortis saii folo-seasca, propria sa careta, si nu cea trimisa de domn, care era lacuna sipoleita. Lumea de pe ulite care se imbulzea pentru a vedea spectacolulacelei parazi, era chipurile nimita de atata stralucire nemaivazuta sinemaiauzita. Dar in realitate solia aceasta era foarte putin lucru fata,de cele din veacul precedent cu nesfarsitul for cortegiu sclipitor si cusutele de cai de pret, cad dupa propria declaratie a secretarului (Go-larlowski), numarul cailor soliei de acum era doar de 36 la momentultrecerii Dunarii (cifra ce nu se prea potriveste cu numarul de 200 deinsi alcatuind convoiul soliei). Raportul oficial al lui Golarlowski omite insa un amanunt esen-tial, pastrat in relatia lui Lafont, secretarul francez al contelui Podoski,si anume faptul ca trecerea soliei, prin Iasi, nu fusese cuprinsci in itine-rariul ofieial aprobat de Poarki, ci a fost ticluita la Hotin de catre solin preziva pornirii sale spre Moldova, dupa, ce a aflat de la agentuldomnului, levantinul Leonardi, trimis de catre acesta drept mehmendarsau calauza a soliei in Moldova, itinerariul stabilit cu indicarea cona-celor. Domnul avusese grija, sa obtina, de la Poarta ocolirea capitalei,Iasi, si deci scutirea de obligatia de a primi si gazdui tot convoiul,evitand riscurile inerente unor asemenea ocazii si cheltuielile decurgandde aid. Dar solul tinea mortis la primirea sa de catre domn ea, un punctde prestigiu personal. A cedat cumva in cele din -urma, domnul, cum afirma Lafont, 15,-sandu-1 pe Leonardi sa rezolve dificultatile din partea turcilor cum sus-tine el, invocand in sensul acesta scrisoarea ca raspuns la pretentiilesolului sau a fost tratata intreaga chestiune la Hotin intre Leonardi,de o parte, si talmaciul polonilor marchizul" Giuliani de alta, asa cumpare sa, rezulte din raportul sau? Ramanea doar dificultatea de a-1 abatepe dregatoral turc dat drept cadauza de la itinerariul trimis de Poarta,neinformandu-1 de schimbarea hotarata si punandu-1 in fata faptuluiimplinit. Acea calauza, era chiar capugi-basi-ul de 90 de ani, care isitransporta intr-o careta, turceasca la adapostul privirilor, pe tanara cir-casiana, cumparata, cu 4.000 de tymfi. Informatie strecurata in relatia desigur pentru delectarea membrilor dietei care aveau sa cerce-teze actele soliei la inapoierea sa. Se constata insa curand ca acel ca-pugi-basi fusese si el castigat de care Giuliani pentru aceasta schimbaresi trebuie doar ca domnul sa se prefaca surprins de modificarea progra-mului post festum. Dar la inapoiere duelul de ingeniozitate dintre domn si sol, 1-afavorizat mai bine pe cel dintai. Caci deci solul avusese grija sa aducapersonal piste firmane privind libertatea comertului dintre Polonia siMoldova, pe care pretindea ca trebuie sa, be inmaneze el insusi domnului,justificand in felul acesta neobservarea din partea sa a itinerariului fixatde firmanul dat de Poarta pentru drumul de intoarcere, prin Bugeacdirect la Hotin, ci apucand-o din propriu imbold spre Husi, pentru aajunge la Iasi, plin de pretentii si suparare ca nu se facusera, nici un felde pregatiri pentru gazduirea si intretinerea sa, la Husi i-a iesit inainte www.dacoromanica.ro 15

secretarul domnesc de la Roche cu explicatia ca acestea s-ar datora fap-tului ca din firmanul Forth rezulta ca solia nu va trece pe drumul spreIasi ... La declaratia apasata a solului ca el trebuie totusi sa treacaneaparat prin Iasi avand a inmana domnului acele porunci de la Cons-tantinopol privind reclamatiile amintite, a ramas ca solul sa astepte laHusi reintoarcerea lui La Roche cu ultimele dispozitii ale domnului.Acesta intr-o scrisoare catre sol s-a scuzat ca nu poate trece peste itine-rariul oficial stabilit de Poarta, in care nu se pomeneste de Iasi, si asa- .dar ii va gazdui afara din oral la palatul de la Frumoasa, unde i-a tri-mis inapoi cu mare ifos. Poruncile Portii an fost comunicate verbal dom-nului de catre secretarul solului (Golarlowski) dar nu an primit nisi orezolvare din partea domnului deocamdata. In cele din urma acesta aconsinitit ca solia la plecare, sa treaca prin Iasi, hind salutata cu cere-monii consolatoare. Atitudinea domnului (Ioan Teodor Callimachi), care era abia deun an in scaun, la trecerea soliei lui Podoski spre Poarta, pare destul desovaitoare, atat atunci (oct. 1759), cat si la inapoierea ei in anal ur-mator (iunie 1760). Dupe ce a reusit sa obtina, de la Poarta ocolireacapitalei de catre solie in virtutea unui itinerar trimis chiar de catreaceasta, el cauza sa se arate aparent favorabil cererii solului, in credintaca agentul sau va fi inteles adevarata sa dorinta de a fi scutit de aceavizita si va purcede in consecinta. Dar nu este exclus ca Leonardi 85,fi fost convins" de catre marehizul" Giuliani, care a reusit s5,-1 con-vinga §i pe venerabilul capugi-basi. Sau cumva trebuie sa credem cadomnul a dat inapoi in extremis, de teama unor pari la Poarta Caciaceeasi sovaire se vadeste si la inapoierea soliei de la Poarta, deli sesoptea ca domnul platise 10 000 de scuzi pentru a neutraliza toate in-terventiile solului, care protesta indignat ca dup5, ce i se daduse firmanindicand itinerariul prin Galati si Moldova, acesta a fost schimbat ul-terior la staruintele agentului domnului Moldovei cu un altul ce treceade la Ismail la Hotin. Se pare ca porunca se referea la persoana soluluisi probabil la membrii principali ai soliei, echipajele urmand sa treaca pe/a Galati, nu Ismail (I !) Asa se explica faptul ca secretarul particularal solului, francezul Lafont alarmat de starea sanatatii acestuia aealatorit pe la Galati, de unde s-a indreptat spre Ismail pentru a con-tinua de acolo drumul in suita solului. 0 trasatura particulara a acestei solii este marea zabava cu cares-a urnit din loc. Inca din februarie sosise in Moldova capugiul ce tre-buia sa o insoteasca pang la Constantinopol, spre marea surprindere adomnului, care afla abia acum de sosirea ei iminenta (dupa cum secredea). Dar ea nu a sosit decat tarziu toamna, prin octombrie. Oare dincauza prelungirii conflictului dintre cei doi sefi tatari (cum se suge-reaza in prefata la Documentele Familiei Callirnachi ), sau cumva din cauzaiemerii de cium5,, marturisita de sol, socotindu-se ca arsita verii de-alungul drumului, ar favoriza contagiunea ? Asadar, trimiterea soliei nuse datora unei crize acute in relatiile cu tatarii si implicit cu turcii, carear fi cerut desigur mai mina graba, ci a fost determinate de interesulpersonal al palatinului din Kiev si la staruinta sa. Caci in afara de acelconflict dintre tatari, care se mai potolise, celelalte puncte de pe agendasolului suet absolut minore, constand din : a) reclamatiile privind ta-xele not puse asupra negustorilor armeni din Polonia, avand cirezi §iherghelii in Moldova, despre care a mai fost vorba, b) staruinte de pri- www.dacoromanica.ro16

cos pentru acordarea iezuitilor poloni a liberului exercitiu al credinteipe care it avem, c) in sfarsit, achitarea unei creante personale vechi depatru ani neonorata de down fat de un negustor din Polonia pentrudiferite articole ce fusesera predate de acesta in valoare de 12 pungiin afara de dobanzile lor. E posibil ca aceasta reclamatie din urma sa fifost adaugata, mai tarziu, In Constantinopol, unde se mai includ si altepretentii, in cursul sederii solului de vreo 6 luni de zile, in care s-a totsfatuit in scris cu palatinul de Kiev, care pare sa fi fost direct interesatca sa fie satisfacute cererile negustorilor armeni, precum si fostul solMnizech pentru a culege argumente in favoarea tezelor sale si mai alesimpotriva domnului de care se socotea profund jignit. Trecerea prinIasi devenise pentru el un punct de onoare. Cel pus sa, alerge la marele vizir si la ceilalti dregatori ai Portii cucererile solului pare sa fi fost tot marchizul" Giuliani, care dreseselucrurile si la venirea la Iasi. El a ramas la Constantinopol si dupaplecarea solului, spre a obtine rezolvarea reclamatiilor ce se tot inmul- teau din partea polonilor. Printre acestea era si cea a castelanei de Cra- covia, cu domenii intinse la granita cu Moldova si cu destule litigii cu moldovenii de dincoace de granita. Acestea i-au dat eel mai mult delucru lui Giuliani, el trebuind (dupa propriile sale cuvinte) sa zmulgti de la Poarta o rezolutie in favoarea sa socotita aproape imposibila dupil parerea tuturor (pentru care desigur el astepta si unele gratific,atii). De-altminteri si negustorii armeni ii trimisesera raspuns ca ei sunt gata sariplateasca o suma apreciabila pentru a obtine schimbarea firmanului pe care it aveau cu privire la scutirile for intr-un hatiorif cu puteri mult sporite fata, de firman. In ciuda declaratiei grandilocvente a solului ca nu se va indrepta nici wort spre Ismail, el a trebuit totusi sa inchine steagul si sa porneasca intr-acolo (dar cu intentia de a parasi indata drumul prescris de firman). De la Tulcea el trimite o plangere vehementa la Poarta cu privire la un incident petrecut la Babadag. in ciuda concesiilor in extremis ale domnului privind ceremonialul de plecare, solul a profitat de raspunsurile oarecuin dilatorii ale acestuia date secretarului ( = Golarlowski?) pentru a considera intrerupte orice discutii, a refuza sa predea dosarul plangerilor indreptate contra moldovenilor si a declara ca Poarta va fi incunostiintata de neimplinirea poruncilor sale ! Puna atunci Giuliani, inapoiat in sfarsit de la Con- stantinopol, se va ocupa cu mult zel oare dezinteresat ? de pretentiile castelanei de Cracovia, folosind in acest scop corespondenta ce o purta cu secretarul La Roche, ba chiar cu atotputernicul postelnic al domnului Callimachi, Nicolae Sutu, sau cu un cumnat al acestuia. Cores- pondents pornita cu scopul unui schimb reciproc de informatii destinate pe de o parte padisahului de la Stambul, pe de alta regelui de la Varso- via. Se stie ca, informarea sultanului de stirile din lumea cresting consti- tuia una din obligati& esentiale ale domnilor de la Iasi si Bucuresti. De aceea, ambasadorul francez de la Poarta se ingrijea sa obtina de la agentii domnilor trimisi de acestia ca observatori in Polonia stiri filtrate intr-un sens anume si, in acest scop, recomandau domnilor crept secretari pentru relatiile externe francezi mai mult on mai putin verificati. Tot lui Giuliani i se adresa La Roche din partea noului dome GrigoreCallimachi cu rugamintea a-i face rost de o camera obscura" foarte la www.dacoromanica.ro2c. 595 17

mods si, curand dupes aceea, de a-i gasi un bucatar bun care sa gateascIpe gustul frantuzesc. Felul cum intelegeau domnul si postelnicul sa se achite de obliga,-tiile bAnestei rezultand din cheltuielile acute pentru ei inspira cateva,pagini de purl comedie de-a lungul corespondentei lui La Roche cm Giuliani. Domnul ii trimite (deocamdata ?) o bucata, de postav moldove-nesc, iar postelnicul, dupes promisiuni repetate de a-i trimite lernn deconstructie de o calitate anume, it tot amana, iar cand a fost vorba saritrimita Base cai de trasura, chipesi, si de culoarea isabelle", acestia alpsosit marunti si prapaditi de drum si au si fost indata trimisi inapoi.Cometand aceste fapte, La Roche critica acest spirit grecesc" al patro-nului sau nu fares oarecare indreptatire si strecoara sfatul ca bucataruLsa precizeze foarte clar dinainte pretentiile sale, ca sa nu se iveascavreo surpriza neplacuta. Baca in stabilirea itinerarului solidi lui Podoski tritsesera in cumpanniste socoteli marunte ale domnului Ioan Teodor Callimachi, nu aceeasia fost cauza tratamentului oarecum similar aplicat soliei lui Toma Alexan-drovici care trebuia sit notifice la Poarta alegerea ca rege al Poloniei alui Stanislav al II-lea Poniatowski impus de catre Rusia si Prusia, gicare era fiul fostului tovara.s al lui Carol al XII-lea si dusmandin 1711, raliat ulterior lui August al II-lea. Solul desemnat pentru acea notificare, Toma Alexandrovici, atrebuit sa astepte la granites aproape 2 ani autorizatia de calatorie dimpartea Portii. Cand in sfarsit aceasta a fost obtinuta, era limpede pentruoricine si indeosebi pentru domn care se schimbase intre timp, Grigoreal III-lea Alexandru Ghica thud inlocuit prin Grigore Callimachi ca o primire a solului de catre domn ar fi nepotrivita inainte de recunoaste-rea solemnit a regelui de catre Poarta. Si astfel solul s-a imbolnavit" si in loc de a fi primit de domn in palatul de la Iasi, a fost gazduit in eelde la Tutora ( /) unde a fost salutat de doi mari dregatori in numele dom-nului. La inapoiere, in ciuda recunoasterii tacite de dare Poarta, drumua fost tot acela. Procedeul inagurat de Ioan Teodor Callimachi, desi nu dus chiarpans la capat, de a face ca solii in trecere sa ocoleasca cetatea de scaun,a fost folosit si de asta data pe deplin de catre fiul situ, Grigore Calli-machi, cu prilejul trecerll prin Moldova a fostului ambasador britanic layPoarta, Sir James Porter. Acesta se inapoia in patrie cu fainilia sa, sitrebuia sa ocoleasca prin Polonia, neputand trece prin Viena din cauzastarii de razboi dintre Anglia si Austria. El, spre deosebire de solii poloni, nu dorea nici un fel de primire,dar voia sa urmeze drumul obisnuit spre Polonia, care trecea prin Iasi.Tot atunci s-a lirnitat si numarul carutelor ingaduite caravanei excelen-tei sale. Un ecou al nemultumirii sale razbate in corespondenta sotiei sale,lady Clarissa Porter, si e mentionata si de Boscovich in Jurnalia sau. Asaclarexcelenta sa s-a hotarat sa-1 ignore pe domn care a ritspuns cu aceeasimonedit. Dovada cea mai vadita a situatiei create a fost faptul ca secreta-rul domnului, francezul de la Roche, care promisese sotiei ambasadorului,lady Porter, sa vines sa o conduces intr-un loc de unde ar putea vede&ceremonia confirmarii domnului de catre trimisul turc vent anume inacest scop a uitat sa se mai arate, litsandu-se asteptat in zadar. www.dacoromanica.ro18

Despre calatoria propriu-zisa a lordului Porter, avem paginile dinJurnalul lui Boscovich, tovarasul de drum al diplomatului englez, in urma interventiei ambasadorului francez, Vergennes, ca sa-i asigure conditii de ealatorie exceptionale, avand in vedere a el pleca bolnav din Constantinopol. Familia fostului ambasador britanic se compunea din sotie, doi copii in varsta de doi si patru ani, si cumnatul sau baronul Gerard de Hochepied. Pe langa acestia mai faceau parte din grupul decalatori si doctorul Mackenzie si un tanar diplomat al ambasadei polone,Carol Hiibsch, fiul rezidentului polon de la Constantinopol, care de faptera un fost mare negustor saxon. Cum regele Poloniei era si elector alSaxoniei, aceasta ciudatenie se explica. Caravana consta din noun carete,o trasura, opt harabale trase de cai ce transportau paturile, corturile sibucataria cu proviziile de drum, pe langa zece care cu boi ce duceau baga-jele propriu-zise cu obiecte personale ce reluau drumul patriei. Progra-mul zilnic era invariabil pang aproape de sfarsitul drumului. Stilul in care se desfasura drumul prin Moldova se apropie de eelsemnalat cu prilejul altor calatorii mai importante din trecut. Rechizitiilearbitrare de cai si vehicule ale particularilor, indiferent de nationalitatesau varsta, sunt practicate in mod obisnuit, spre indignarea lui Sir James,care a fost rugat in cele din urma, sa renunte la interventiile sale contraresistemului in uz, sistem care punea pe fuga pe toti calatorii pasnici, decum zareau in departare ceva ce ar fi putut semana cu un convoi al WA-panirii, sau chiar un calaret mai grabit, ce putea fi un curier al mitririlor. In Jurnal poate fi urrnarita ca intr-un film trecerea destul de in-ceatit prin Bulgaria, Dobrogea si Moldova, un film redat cu o detasareoarecum filozofica" de observator sceptic, inregistrand faptele la rece,far scapararile unor reaetiuni proprii mai vehemente. In realitate susnu-mitul abate era mai interesat de cercetarile sale pentru stabilirea longitu-dinii si latitudinii Galatilor, sau de demonstratiile sale de la Iasi culuneta lui Dolland, de o factura cu totul noua, in fata tanarului domn sia fratelui acestuia, Alexandru Callimachi, decat de cele vazute si auzitede-a lungul drumului, pe care le noteaza nu totdeauna cu obiectivitate. Braila fusese vazuta de Boscovich doar de la distanta, cu multimeaei de seiei aratand ca o pitdure de catarge, dar la Galati a stat cinci zileintregi, plimbandu-se prin oral si imprejurhni si stand de vorba cu supra-veghetorul santierului de nave turcesti de acolo, undo se construiaucorabii impunittoare la vedere, insa croite din lemn verde abia doboratdin falnicele paduri ale Moldovei. In amandoua aceste porturi se infil-trasera elemente destul de primejdioase, venite de pretutindeni, de carepans si parealabul de Galati trebuia sa, se fereasca si sa se bizuie pegarda sa de arnauti. Portretul mai degrabit intunecos al acestui dregatorabuziv, dupa cum reiese din explicatiile date, mai bine zis creatura aprea puternicului postelnic, Nicolache Sutu, contrasteaza cu acela schitatin treacat al comisarului trimis de domn la Galati sa-1 intampine pe SirJames si sa conduca intregul convoi pang la capitals. Noul venit eraun tanar din lumea aleasa de la Constantinopol, cu maniere oceidentale sifoarte dispus a se considers superior celor practicand sistemul obisnuit alfanariotilor in scaun. Cu un fel de cinism inconstient de-a dreptul uimitorel scoate in evidenta viciul fundamental al regimului impus de acestidomni titrilor exploatate. Este drept ca prin aceasta el nu dezvaluia secretenecunoscute, dar iostirea fatisa a acestor critici de care insusi comisarulclomnului era desigur surprinzatoare. Acest spirit de frondit a determinat www.dacoromanica.ro 19

poate inlocuirea sa de la Iasi incolo *i dizgratierea sa, nu atat pentruinsuficienta lui ca organizator al drumului, atitudine ce nu a putut ramanenecunoscuta. Fara vreo subliniere mai apasata din partea Jurnalului, se des-prinde totu*i o impresie generals de mici combinatii si matrapazlacuriale mehmendarului ture *i ale harabagiilor, en aprobarea uneori chiar astapanirii, ilustrand indeajuns spusele comisarului amintit. Papa la sosirea in Moldova putusera fi culese in Dobrogea constatarireflectand o stare mai bung a populatiei cleat cea care va fi aflata inMoldova, sau eel putin in jumatatea sa de sud pans la Iasi. Lucru firescdaca, ne gandim a in sud-estul Dunarii nu se tinusera lant jafurile tata-rilor *i nici stoarcerile de taxe si impozite pentru a indulci pe unii dinslujba*ii Portii. Si poate ca nici ciuma nu bantuise acolo in aceemi masura,in ciuda afirmatiilor categorice ale capeteniei din satul Danichioi (= Daeni),uncle ar fi trebuit sa petreaca noaptea calatorii care an fost nevoiti saporneasca mai departe, mehmendarul lasandu-se mituit de acei sateni sifacandu-se a crede ca acea contaminare a satului era reala. Din Dobrogearitisar piste imagini razlete : casele cu ferestre si u*i foarte scunde, dar ensobe marl. cat toate zilele, fetele din sat ce pescuiesc, intrand imbricate inapa ce le ajunge mai sus de bran, mii de cai pascand pe malul Dunarii,priveghiul perechii de berze alaturi de puiul for mort, sau cazul femeiizacand in fata casei primarului din satul Sarai, socotita de toti, inclusivpreotul satului, a fi indracita". Alaturi de scene vazute personal sunt notate *i diferite informatiicomunicate de altii *i nu intotdeauna foarte complete. De pilda la Daeni,sat mare de romani emigrati peste Dunare pentru a scapa de birurileprea grele, el crede ca locuitorii ar fi turci Si bulgari, omitand cu desavar-sire pe romani. Este drept ca la Daeni caravana s-a oprit abia o juma-tate de ors, a*teptand sa vina calituza locals. In schimb, la Ianichioi,Boscovich a putut sa se convinga de nationalitatea locuitorilor, auzindu-ivorbind romane*te. Date mai ample va capita abia dupa trecerea Dunariila Galati. Para atunci se multume*te cu peripetiile drumului *i cu miciincidente prinse in zbor, sau cu evocarea unor specimen mai ciudate, caacel medic" tunisian de origine, stabilit la Macin, ce vorbea italiene*te*i era gata sa fats pe ghidul, cerand pentru aceasta bac*kul cuvenit, saucalugarul italian sustras autoritatii congregatiei de Propaganda Fide, al.carei misionar fusese *i Eland pe medicul la Braila, de unde venea laGalati, ferindu-se insa de a fi ridicat de domn *i trimis in Polonia lacererea fo*tilor ssi superiori. Figura destul de curioasa, cu trasaturi con-tradictorii, cad. Boscovich it crede fanatic *i cam scrantit la minte, dar inalt be pomene*te de flecarelile sale, ce ba 11 distreaza, ba it indispun peambasador. Dealtminteri acesta it descoperise, spre satisfactia lui Bosco-vich care a gasit la el obiectele de cult necesare la slujirea liturghiei(catolice) pentru C. Iiiibsch *i unii din servitorii catolici ai lui Sir James.Si la Iasi va sluji Boscovich liturghia la bisericuta misionarilor Propa-gandei. Data in Dobrogea putuse fi vorba de bel*ugul de cai la pascut *ide vite umpland drurnurile satelor, spre marea spaima a doamnei ambasa-doare care a prilejuit o zabava considerabila la pornirea la drum sprepopasul urmator, cum scrie Boscovich cu oarecare acreala, refuzand savaza partea comics a scenei, in schimb in Moldova nu vor putea fivazute nici vite, nici oameni pe drumurile principale pustii de-a www.dacoromanica.ro20

lungul unor locuri incantatoare. De la Iasi incolo spre Polonia seinmultesc dovezile de bunastare : campii lucrate, drumuri ingrijite,etc. i nu doar din cauza vecinatatii Poloniei, cum pare sit creadaautorul Jurnalului, ci din cauza pozitiei mai ferite de jafurile tata-rilor. Pe drumurile mai retrase se vad si vite, aflate mai la wig-post, ca si stapanii lor. Altminteri taranii din locurile mai accesibilesunt pusi la corvezi destul de grele, cu prilejul trecerii unor convoaiemai deosebite. Ei trebuie &a dreaga, drumurile, sa astupe cu crengi locu-rile mai noroioase, sa ridice cu bratele sau sa propteasca cu pieptul grelelecarete de paradg ale calgtorilor de seamy (vezi si mgrturia lui de Tott,dar redusa la fapte, eliminand inventiile flagrante ce denatureaza fondul).Din aceasta cauza la vestea ca soseste un ambasador in trecere, populatiasatului Dracsani a fugit pur si simplu. In alta imprejurare au fugitpeste noapte oamenii ce trebuiau sa mane caii adusi din porunca autorita-tilor. Fuga si izolarea erau singurele arme de aparare de care mai dis-puneau locuitorii satelor, expusi la neincetate rechizitii. In timp ceinainta agale pe drumuri pustii, caravana excelentei sale era depasita degalopul zorit al escortei capuchehaielor ce se grabeau sa aduca de laPoarta -vestea confirmarii domnului. Mai intai a trecut Alexandru Ipsi-lanti cu firmanul impargtesc, apoi celalalt coleg al sau cu caftanul deceremonie. Si mai venea si trimisul sultanului, fiecare din acestia cu ceatasa de insotire intr-un fel de intrecere ametitoare, lasand desig-ur in urmao dara sinistra de cal prapaditi in goana spre capitalg. Dar cursa deviteza a fost castigata de curierii regelui Prusiei, zburand unul dupa altulca sa duca hanului tatarilor indemnurile la actiune ale marelui Fredericcontra rusilor, aliati cu austriecii si francezii In razboiul de 7 ani. Ieni-cerii ce insoteau pe acesti centauri a-veau grija sa inlocuiasca la momentcaii cazuti cu altii buni aflati in cale dupa metoda expeditiva atat decomoda. De la Iasi incolo caravana pgraseste drumul principal ducand laHotin, spre a-1 apuca pe eel spre Cernauti, excelenta sa tinand sa intre inPolonia prin locurile unde se aflau domeniile contelui Stanislav Poniatow-ski, fostul tovaras de exil al regelui Carol XII in anii 1709 1714, care11 poftise la el. Pe acest drum a putut sa vada un aspect mai putin chi-nuit al Orli, iar noul comisar se ingrijea mai molt de preggtirile conacelorsi mai putin de consideratii politice ca cel precedent. De asta data infor-matille despre conditiile din Moldova i-au fost date de un dregator bineinitiat in realitatile concrete ale regimului din tard, in legatura si cuconjunctura generala rezultand din razboiul diplomatic ce se purta injurul Poloniei, in care cu. sau Bra vole erau implicati si domnii fanarioti.Acest dregator era starostele de Cernauti, francez-ul grecizat, EnacacheMilo, stabilit in Moldova, insurat cu Safta Rosetti, fiica lui Andrei Rosettisi a Mariei Sandu Sturza, sora lui Nicolae Rosetti, fost mare logofat,apoi ispravnic de Neamt in 1461, etc. In 1747 Milo fusese insgrcinat de domn sal salute pe noul ambasador des Alleurs, fiul celui din anii 1710 --1714. Starostele avea domenii intinse, pe care asezase o colonie deprotestanti veniti in Polonia din Brandenburg si Silezia etc. Ajunsesela rosturi insemnate sub Grigore al III-lea Alexandru Ghica. Impreung cu La Roche era in corespondenta cu marchizul" Giuliani, si fusese folosit de amintitul domn in misiuni discrete in Polonia. Ca staroste de Cernauti, el avea sub controlul sau si tinuturile de granita, unde se iveau www.dacoromanica.ro 21

conflicte de interese intre diferiti boieri moldoveni si marile domenii alemagnatilor poloni. Ca atare fusese inclus de castelana de Cracovia inplangerile sale perseverente contra lui, ca unul care nu a dat curs recla-matiilor sale. Putine zile dupa trecerea excelentelor lor, starostele avea sa,fie demis pur si simplu din dregatoria sa, EWA ca domnul sit faca cea maimica cercetare, ci numai pentru a complace magnatilor poloni la putere,insa nu filra a se cai foarte curand de acest gest. Nu trece nici un an sieste ins5,rcinat din partea donmului sit medieze impreuna cu consululfrancez Fornety diferendul dintre statul polon si hanul Crimeeii si sitefectueze plata despagubirilor consimtite de guvernantii poloni. Si maiapoi sub Grigore al III-lea Alexandru Ghica avea sit joace un rol in-semnat. Deoeamdata starostele apare in toata deplinatatea autoritatii sale. El trimisese comisarului domnesc desemnat drept calauza a calatorilor, o scrisoare primita de acesta la Botosani, indemnandu-1 sa schimbe cona- cele hotarate si sit apuce un drum mai bun, (care insa ocolea orasul Cernauti) pentru a evita trecerea unor ape umflate de ploi. insa suges- tia aceasta a fost primita cu neincredere de Sir James, banuind ca acesta ar fi un mijloc de a-1 impiedica de a trece prin acel oral, asemenea incer- doll de a-1 abate de la drumul prin Iasi. Banuiala intarita, de spuseleunor localnici ca ei nu stiau de existenta acelui curs de apa ! Dar calatorii s-au putut convinge de aceasta existents foarte curand spre marele lornecaz. Totusi, cand dupa sosire, starostele i-a sfatuit sit renunte la o zide odihna, pentru a porni mai degraba, spre a nu fi retinuti de revarsa-rea apelor sporite de ploile neincetate, ei an primit acest fapt cu aceeasineincredere, refuziind schimbe planurile. Intalnirea lor cu staros-tele a avut loc in 12 iulie, stil nou, cand i-a intampinat la marginea ora-sului Cernauti, insotindu-i apoi la 15, "Ana la trecerea Nistrului spreZaleszczyk. Conversatiile sale cu Boscovich se limiteaza la acest scurtinterval, in care el s-a ocupat in primul rand de excelentele lor, avandgrija, de gazuirea tuturor dupa metodele stiute, adica, scotand din caselelor pe posesorii acestora este drept ca, pentru scurta vreme. Oare majoritatea informatiilor lui Boscovich despre Moldova tre-buie sa fie atribuita, lui Milo ? Observam ca o buna, parte a comunidiriloracestuia se refereau la mosiile sale, la metodele sale de exploatare, lacoloniile de protestanti atrase de el si asezate pe ele, la maiestria cu careproducea patru soiuri de yin excelent putand fi pastrat lungs vreme,calitate mai rar intalnita la vinurile din partile noastre, la stupiiin sfarsit la autoritatea aproape suverana in dregatoria sa si la garda de50 de arnauti, care ii dadea o siguranta absoluta. Se surprinde la el oaplicare spre multumirea de sine, ca si spre fast si ostentatie. Careta luifara cusur era trasa de case cai de toata frumusetea. Stim ca peste gra-nita era cunoscut pentru cumparaturile sale de mobile scumpe de laZaleszczyk. In 1754, in pragul alegerii noului rege al Poloniei, cand a fosttrimis ca observator discret la Varsovia de catre domnul Moldovei, MateiGrigore Ghica, el si-a motivat acolo sosirea ca datorata nevoii de aconsulta niste medici, dar fastul cortegiului situ a trezit banuielile marelui hatman, Branicki, care 1-a socotit un agent al partidei rusesti. In sfarsit o parte apreciabila a explicatiilor date lui Boscovich privea originea moldovenilor atribuita de el genovezilor, pe baza unor constatari ( !) proprii, acceptate tale- quale de interlocutorul situ. Tot astfel mentiunea infran- www.dacoromanica.ro22

gerii tarului Petru. I in 1711 se iveste tot acum, cu prilejul stralaterll dis-tantei dintre Prut si Nistru, unde s-ar parea ca situa Boscovich locul-acelei batalii, peste tot dupa indicatiile starostelui. Asadar am fi ispititi-s5, credern ca trebuie redus rolul lui Milo ca informator (exclusiv sauprincipal) sau ca autor al Jurnalului, subliniind si aportul lui La Roche,nu numai de comentator al Jurnalului o data scris, ci chiar in faza ela-borarii sale (vezi notita biografica cu datele bibliografice de la p. 452).O citire atenta a textului ingaduie recunoasterea si a altor izvoare deinformatii folosite de Boscovich. Am staruit mai mult asupra jurnaluluilui Boscovich pentru ca acesta ofera o viziune mai larga a locurilor siimprejurarilor si constituie un adevarat model de jurnal. Cronologic else situeaza alaturi de ultimele relatari ale solilor poloni : cea a secreta-rului Golarlowski din solia lui Podoski (1759-1760) si cea a lui TomaAlexandrovici din 1766. Trebuie precizat ca alaturi de jurnalele oficialeale solilor poloni, mai intalnim si altele de un caracter mixt, ca rela-tarea trecerii prin Moldova a diplomatului suedez Carleson in 1746, con-emnata de primul interpret al. legatiei, Jamjouoglou, care se apropie detipicul unora din rapoartele polone. In ordinea succesiunii din volum, sirul jurnalelor propriu-zise incepe cu acela al lui Filip Orlik, pentru trecerea sa prin Moldova in cursulanului 1722. Dupa felurite aventuri ,si rataciri prin Germania si Polonia,dupa moartea lui Carol al XLI-lea, el se indreapta prin Moldova sprePoarta. Mai intai trebuie sa tread, pe la pasa din Hotin pentru a astepta pe loc autorizatia Portii de a-si urma calatoria mai departe. La Iasi e primit de domn si isi revede prietenul, pe Amiras, din zilele de la Bender.Dar acesta se codeste sag dea bani cu imprumut. La Galati mediteazala mormantul vitregit al lui Mazeppa. Incercand o actiune in unire cutatarii spre a ridica Ucraina impotriva regelui saxon al Poloniei, el mairevine in Moldova, tot in trecere, dar de asta data e oprit brusc de moar-tea subita care it ajunge in palatul lui Constantin Mavrocordat, la carese dusese in vizita (mai 1742). Despre curtea acestuia din urma si rutina ei din toamna acelui an,-povesteste un alt calator : tanarul si ceremoniosul grec din Corfu cu studiila Venetia, Markos Antonios Katsaitis, al carui jurnal de calatorie esteun adevarat film al drumului de la Constantinopol la Iasi in tovarasiasi sub ocrotirea binevoitoare a lui Ionita Cantemir, fiul lui Antioh,care se indrepta impreuna cu fiica sa de 13 ani Mademoiselle inMoldova pentru a o marita acolo. Filmul continua cu sosirea la Iasi,vizitele, poftelile, mesele, plimbarile, audientele la dome si iar alte vizitenenumarate in dreapta si stanga, legand cunostinta si prietenie cu toticei man si primitori, sau influenti, sau bogati si batrani, putand fi mos-teniti eventual. Este gazduit intr-o casa mare de centru, din care au fostscosi stapanii cu acest prilej (deli ar fi putut fi lasati sa ramana intr-oparte a casei). Maxicare i se aduce de la Curte, sau i se gaseste acasa dinproviziile trimise pentru el. Foc se putea face in toate sobele, del toamnaera friguroasa si lemne erau din belsug. De a doua zi porneste cu scrisoride recomandare, ceremonii si complimente la marele postelnic, asista laalaiul acestuia si ajunge la palat. Acolo este dat pe mana caraarasuluipentru a trata o eventual, angajare a sa ca istoriograf al domnului.Locul fusese oferit unui abate care scrisese o viata a lui Petru eel Mare.Dar acesta se lasa asteptat, iar fratele domnului, petrecaretul beizadea www.dacoromanica.ro 23

Iancu, ce traia in puf la Constantinopol, a avut ideea sa-1 recomande pe- Katsaitis pentru a-1 scoate dintr-o incurcatura, sustragandu-1 astfel autoritatii bailului venetian, sau mai degraba unei eventuate constrangeri din partea acestuia de a-si mentine obligatiile asumate la incheierea contrae- tului de casatorie cu fiica unui mare bogatas venetian din Smirna, ruinat peste noapte de un incendiu catastrofal. Socrul solicita o pasuire pentru achitarea zestrei, dar ginerele prezumtiv a preferat sa piece din Smirna fara a mai pasi la oficierea ceremoniei de cununie. Reclamatia socrului, fost bail venetian la Smirna, ajungand la bailul din Constantinopol, acesta a pus in vedere mirelui fugar sa acorde pasuirea ceruta. Dar cum mireasa nici nu-i placea (dupa marturisirea sa spontana, si dezarmanta) el a preferat fuga. La Constantinopol si apoi in Moldova, el nu se sfia sa poves- teasca, aceste fapte ce nu erau spre lauda sa, dar despre aceasta el nu-si &Idea seama. Diminetile si le petrecea la Curte, la cate un dregator,sau in anticamera domnului, loc de intalnire a lumii bune, foarte des erapoftit la masa la palat, masa Mid prezidata de camaras, domnul luan-du-si masa in familie. Marindu-si numarul cunostintelor alese intr-untimp record, el poate face comparatii intre bucataria franceza (la mar-chizul" Magnan), cea turceasca (la Divan Efendi Ali, cele doua servicesimultan la aga Paleolog-u), cea de la palat (nu stim dad, occidentals,orientala, sau locals, sau poate mixta). Nu lipsesc nici plimbarile prinoral cu marchizul", indeosebi pentru a asista la primirea noului pass de-Hotin in trecerea prin Iasi, si caruia domnul ii saruta mana ! Atentiacalatorului nu-1 paraseste niciodata. Descrierile orasului (manastirile,bisericile, casele, etc.) ocupa mult mai putin spatiu decat cea a persoa-nei domnului. Portretul fizic al acestuia si decorul in care apare, apoifraza despre eruditia si sarguinta sa sunt urmate de caracterizarea urma-toare : pe de alta parte, el este putin ciudat, iubitor de noutati si nerab-dator in rezolvarea chestiunilor lui, si in anumite momente nu este lipsitde manie si extravaganta". .Asistam pe rand la audienta personals a luiKatsaitis, apoi la audientele publice cand tine domnul divan de doua onpe saptama,na, la o confruntare fulger de pura eruditie cu referire la unnume mai putin obisnuit al orasului Nicomedia folosit de tanarul candidatIn lucrarea sa dedicata dogelui : Geografia in Dialoguri, §i pe care o &Muse camarasului ca sa o arate domnului. Curiozitatea domnului, cuatata interes pentru probleme erudite era legitima, dar manifestarea eivehementa a luat forme aproape dramatice. Abia inapoiat de la Curte sivrand sa, se aseze la masa, autorul este chemat urgent la domn. Pans saporneasca flamand si nedumerit, vine o a doua chemare si mai impera-tive. Ajuns la palat si introdus in biblioteca domnului, acesta it intreabade uncle a scos el forma Comidia pentru Nicomedia, deoarece el, domnul,care se subintelege are o culture vasta, nu a auzit niciodata de ea.Dupa, lichidarea controversei prin descoperirea acelui nume in dictionarullui T. Corneile, el a mai fost retinut pentru a citi domnului introducereasa, a mai raspunde la un fel de examen si a asculta aprecierile criticeasupra unor puncte. Cand s-a inapoiat acasa geograful amator, cad asavoia sa fie considerat, si nu un profesor sau mercenar, a calificat injurnalul sau aces nerabdare drept extravaganta. In jurnal, domnul nueste prezent numai cand apare in personas, ci si cand e vorba de luareaunei hotarari de catre dregatorii sai, care nu se incumeta sa alba o parereproprie, invocand tot timpul autoritatea absolute a domnului, care nusufera nici contrazicere, nici zabava. Era de prevazut ca si in sistemati- www.dacoromanica.ro24

zarea cronicilor si izvoarelor in vederea redactarii unei Istorii a Moldoveidorite de domn, acesta sa se amestece foarte de aproape, cenzurand siparalizand eforturile celui inarcinat cu alcatuirea ei. Insusi postelnicul itprevine pe Katsaitis de ceea ce it asteapta. Dar angajarea se poticnestesi aceasta din cauza sa. Caci dupa ce a declarat la nesfarsit ca fiind nobilel vrea sa muncesaca fara plata, a facut explozie tend i-a comunicatcamarasul suma fixate pentru intretinerea sa, plata definitive urmanda fi calculate dupa incheierea lucrarii. Desi pang la urma refuzul aceleisume lunare a fost infatisat ca o staruire in propunerea initiala de a mulletMfg, plata, ecoul vehementei manifestate a trebuit sa ajunga pang, ladomn, care a declarat toata chestiunea inchisa. Insotit de condoleanteleprietenilor numerosi pe care si-i Meuse in scurta vreme a sederii sale, sicaindu-se de refuzul au care ii lipsea de o societate atat de aleasa,constand indeosebi din strainii de la curte Ca, marchizul" Magnan, medi-cul Bertin, pictorul Liotard, la care se mai adauga Divan Efendiul Ali, sibatranul boier aga Paleologu, bogat, afectuos si bun de mostenit, s-agatit de drum. Audienta de plecare s-a desfasurat in mod decent, cere-monios si nesincer din ambele parti. Jurnalul calatoriei de inapoiere de la Iasi se intrerupe brusc dupasosirea la Buzau, dar fragmentul ramas este destul de sugestiv. Abatereafortata din drumul normal din cauza stricarii podurilor poruncita de domn,desigur pentru a incetini sosirea unui eventual ordin de mazilire, dupacum socoteste autorul, comportarea aroganta ce si-o ingaduie el in bazaordinului circular al domnului catre toti dregatorii locali de a-i asiguracai de poste, gazduire si intretinere Fara plata, tradand o mentalitatetotal opusa celei a lui Sir James Porter din Jurnalul lui Boscovich, sisoldandu-se cu episodul de la Nicoresti si incidentul de la Movileni (veziredactarea faptelor in textul inclus in volum), rasttumarea trasurii luiPaleologu, smolita rat] de provizia de catran atarnata in spate, ci con-siderate ca un accident neimportant fate de stropirea cu smoala a seleiproprii, in sfarsit satisfacerea pasiunii de a face vizite fetelor mai lami-nate in speta celor doi dregatori ai partilor moldovene si muntene aleorasului Focsani completeaza portretul calatorului. In ciuda unorrezerve fate de acesta, jurnalul sau de calatorie se citeste cu incantare.De observat ca atat jurnalul lui Katsaitis, cat si cel al lui Boscovich aufost revazute de ei intr-o faze posterioar5 dar gra a le altera prospetimeasi valoarea de document nemijlocit al realitatii. Jurnale propriu-zise mai sunt doua in volumul de fats : anume acelal calugarului franciscan anonim de la Glatz in Boemia, care cutreieraTransilvania de la sfarsitul lui martie 1738 pang la inceputul lui iulie,deci timp de trei luni incheiate, si acela al abatelui de Feller (sau. Defel-ler), originar din Luxemburg si venit, in urma unui concurs de impre-jurari pe care nu-1 cunoastem, in Transilvania in anii 1766-1769. Nu poate fi contrast mai izbitor ca acela dintre acesti doi clerici cebat drumurile Transilvaniei, poposesc pe la castelele nobililor maghiariprezenti sau absenti, supliniti uneori de vechilii si intendentii for (adeseaindatoritori, dar alteori nu), sau sunt ospatati de rectorul colegiului iezuitde la Cluj, dar se deosebesc atat de mult ca mentalitate, comportare sifire. Unul franciscanul de la Glatz calatoreste, urmand un itinerarfixat dinainte pentru indeplinirea unei misiuni mai mult formale. El estefoarte atent la confortul au, preocupat mult de ce va manta si ce vabea. Intamplarile din cursul drumului capata importanta in masura in www.dacoromanica.ro 25

care it ating pe el, fie fenomene ale naturii : ploi torentiale, cutremure depamant sau accidente, ca naruirea casei din care tocmai iesise. Razboiulin toi intre austrieci si turci este si el privit in aceeasi perspective. Despreromani crede toate nazdravaniile, mergand de la existenta strigoilor laaceea de oameni-lupi (proveniti fare indoiala din eresurile germanilor sisasilor). El citeaza chiar marturia unui batran preot militar din Sebesulsasesc care a impuscat el insusi un asemenea om-lup in Valahia". Celalalt calator, abatele de Feller, este un iezuit, om de lume,umblat prin multe locuri, curios de multe lucruri, autor al unui mare dic-tionar, mai indiferent in aparenta la confortul sau propriu, dar nu si allui Hansel, calutul de munte ce-1 poarta si de care nu s-ar desparti nici-odata. In d-uiosia sa excesiva pentru Hansel se revarsa din plin un senti-mentalism care ineaca proza sa de ate on este vorba de acest tovarasde drum. Si tot astfel se pierde cu firea de cate on it evoca pe prietenulsau incomparabil, contele de Ybarra, inspector al minelor din Transilvaniasi care judecand dupa jurnalul abatelui era de un fanatism religiosireductibil. Din prietenie pentru conte el revine de mai multe on laRodna si la Bistrita. Si la el se manifests o credulitate neasteptata avandcapul impuiat de tot felul de acuzatii contra romanilor, dar cu rezervaca era vorba de romanii neuniti si nu de ceilalti, laudatd pentru meritelelor. Era vremea prigoanei patimase contra ortodocsilor refractari la unire.Dar pornind de la aceasta imagine-sperietoare, care it face sa banuiascasi pe un preot intalnit pe drum, care se uita cu curiozitate In o medaliede our purtata de abate, el ajunge sa recunoasca cinstit ca toate cele auzite de el erau pure nascociri. Insa chiar asa, si dupa aceasta declaratie i se intampla sa cads din nou la banuieli si sa-si marturiseasca apoi greseala.Ecoul evenimentelor externe, adica miscarile din Polonia vecina, nu-1 lasaindiferent. Din jurnalul si corespondenta abatelui au fost retinute paginilecele mai sugestive, cu informatiile cele mai variate. Insemnarile de calatorie ale lui John Bell of Antermony se potsitua ca gen intre jurnal si memorii. Acestei ultime categorii ii apartinsi reminiscentele generalului von Manstein (campania din 1739), si celemult mai fanteziste ale ciudatului inventator, aventu.rier si textilist,Flachat, la care fictiunea patrunde in mod flagrant, aruncand oarecarebanuiala si asupra afirmatiilor celor mai reale ; de pilda ca domnul i-arfi prezentat pe cei doi fii ai sai, tend la acea data cel de-al doilea nu senascuse inca ! Intre altele e mentionata trecerea unor munti in drumul dela Bucuresti la Dunare. Un asemenea amestec de fictiune gratuita si derealitate aflam si la lordul Baltimore, aceasta prefigurare aproximativa aaparitiei excentrice a lordului Byron peste mai multe decenii. A mestecce poate deveni mai suparator in memoriile baronului de Tott, care gase-ste cu tale sa introduca niste scenete inventate, pe care le crede foartespirituale, in care isi bate joc de nenorocirea populatiei crestine, Ingenun-chiate de turci si tatari, manata cu beta, asa cum declara el ca se sicuvine ( !). Toata admiratia sa se indreapta catre hanul tatarilor, cruntulKrim Ghirai, care ar fi fost otravit de medicul grec, Siropolo, medicul siagentul domnului Moldovei, Grigore al III-lea Alexandru Ghica. In hanel vede imaginea despotului luminat", idolul unei faze a secolului lumi-nilor. Dealtminteri el Imprumuta multe ticuri de atitudine si expri maretonului la mode in saloane din acea vreme. 0 comparatie cu stilul simplusi direct al lui Kleeman va lamuri mai bine ce este artificial la de Tott.0 confruntare a descrierii Curti hanului vazuta de amandoi ar aduce www.dacoromanica.ro26

relatia lui de Tott la semnificatia ei reala, dar ar depasi cadrul geografical calatorilor nostri. Alaturi de forma de jurnal, sau de memorii, descrierile de calatorieo adopts uneori pe cea epistolara. Este procedeul ales de KelemenMikes pentru care scrierea era o vocatie. Intr-un stil oarecum deosebitspar *i turcij in volum, cu trecerea Brava a doi diplomati otomani trimisila Berlin si Viena sub forma schematics a unor simple itinerarii privind mai mult ceremonialul, Si sub cea, mai consistenta, a textului anonim(lin 1740 al unui dregator turc de la Hotin, legat suflete*te de aceastapatrie I !) a lui, pe care o revendica cu patina pentru neamul sau, preco-nizand cedarea Moldovei tatarilor, care ar asigura integritatea pasalaculuide la Hotin (ce nu implinise Inca trei decenii). In acest cadru sunt cu-prinse informatii despre Tara Romaneasca si Moldova, unele culese de elpersonal, altele luate din Chorographia lui Reicherstorffer. Intr-o categorie aparte va trebui randuita calatoria de cercetareintreprinsa de mitropolitul Tarn Romanesti, cretanul Neofit, la toatebisericile *i manastirile de sub autoritatea sa, precum si la mosiile siproprietatile mitropoliei. Prin anumite trasaturi ea aminteste in mod maimodest de peregrinarile mitropolitului Macarie pe la laca*urile cuvioase41e la noi cu vreo suta de ani mai inainte. Au fost redate de noi catevadin descrierile acestora, fara a intra insa in discutille si restituirile dedate i pisanii de un interes mai special privind istoricul acestor asezaminte.Am tinut sa, fie pastrata ambianta de calatorie, de pasire mai departe de4drumurile ce se intindeau inaintea prelatului *i a insotitorilor sai de-alungul atator locuri cu case si conace disparute pant si din amintire. Strabatand materialul de fats am inalnit in treacat figurile unoragenti sau secretari strain in slujba domnilor fanariotd, dintre care uniiau *i prins radacini in Cara, ca Enacache Milo, sau levantinul Leonard ;altii, cu rosturi proprii pe afara, an trecut doar pe la noi, dar an purtat ocorespondents asidua : cu domnii nostri, si direct, si indirect, ca asa-zisul marchiz" Crescenti, care a insotit solia polona din 1759 si a ramasin legatura sj cu domnii urmatori, prin intermediul secretarului LaRoche, atat de prezent in volumul de fats. Mai pot fi amintiti *i GianPietro Nagni, secretarul lui Grigore Calimachi si at lui Grigore al III-leaAlexandru Ghica pant la neutralizarea zelului salt chiar de catre acesta,figura dubioasa prinsa in cateva trasaturi de catre Nicolae Iorga cu oare-care ironie, sj prusianul Boskamp, ginerele asa-zisului doctor Lochman,ajuns mare diplomat al polonilor, multumita faptului ca, a prins drumulsau la Constantinopol, pentru a se converti acolo la catolicism, conditiasine qua non a obtinerii indigenatului polon, gra; de care nu ar fi pututface cariera acolo. Fara a mai pomeni de p5,taniile fratilor Linchou,.studiate cu atata pasiune sj migala de regretatul colea Vasile Mihordea.Ar fi interesant de urmarit trecerea tuturor acestora side cules eventuatefragmente de marturii directe ale tor, ce i-ar putea include in seria.calatorilor, macar sj numai in viitoare supliinente. Marturiile incluse in volum nu sunt de un singur fel. Unele suntobjective prin definitie harta Olteniei si explicatia ei datorate lui Sch-wanz, raportul lui Weiss despre oportunitatea unor lucrari de fortificatie,-salt memoriul lui Peyssonnel despre comertul Marii Negre. Altele oferasi elemente personale ce apar pang, si in rapoartele misionarilor, si suntcele mai numeroase. In sfarsit, avem si texte dominate de lirism, deTilda cele ale lui Dapontes, adevarate efuziuni patetice, aducand nu www.dacoromanica.ro 27

odata cu accentele Cantarii Romaniei" atribuita lui Nicolae Balcescu saului Alecu Russo, dar creates un veac mai tarziu. Ins calatorii acestia ne mai infatiseaza si exemplare unite de ouimitoare originalitate ca acel Mihail Schendos, spirit cosmopolit degreco-venetian, filozof si aventurier, innobilat in Germania sub numelede van der Bech, medic priceput al maresalului de Steinville si al luiNicolae Mavrocordat, ce-si cauta norocul, in cele din urma, in acel Eldo-rado al intelectualilor vremii : Rusia lui Petru eel Mare, cu perspectivestralucite, de uncle dispare intr-o zi, deportat pare-se in vastul imperiu aInordului. Si nu prea departe de el apare un Nicolae de Porta, a caruibiografie aduce o succesiune de tradari, falsificari, condamnari abuzivesi fapte de neomenie, grandoman si cinic, de o platitudine abjecta cu ceimari si gata sa calce in picioare pe cei slabi, purtandu-si nemerniciacu ifos, socotit indezirabil ehiar de titre imparat in urma executariisentintei din faimosul proces de la Craiova si reusind totusi dupci, aceea sa ajunga la rangul de Consilier al Administratiei Olteniei. Panes sigeneralul Wallis, directorul suprem al Olteniei, convins de rolul saunefast si ferm hotarat sa se scape de el, propune sa i se dea o pensie-foarte ridicata si sa, fie instalat la Sibiu pentru a putea fi folosit ?i dupdaceea cand s-ar ivi nevoia! Puterea lui consta in faptul ca de-a lungulanilor cat a fost secretar al Administratiei Olteniei, adica de la incepu-turile acesteia, el si-a alcatuit o arhiva proprie din toate actele cc iitreceau prin manes, din care scotea la iveala pe cele avand a fi folositein diferitele sale campanii contra acelor membri ai Administratiei cu carese afla atunci in dusmanie. Ramane de pomina duelul sau subteran cumarele boier The adversar tot atat de ingenios ca si el, avandaceeasi lipsa de scrupule si acelasi dispret de oameni, dar fara lasitateaabjecta a acestuia. Duel cu intermitente, pentru ca, la nevoie cei doi dusmani deveneau aliati contra unui tertiu, de pilda colonelul Schramm_ Iar dupes inlaturarea, lui Schramm, cei doi parteneri si-au reluatlocurile for de opozanti perpetui. Este adevarat ca, de Porta era foartemuncitor si de o inteligenta exceptinoala utilizata in mod negativ. De lainceput el si-a ales calea cea mai avantajoasa, pentru sine de cal troianal imperialilor in mijlocul Administratiei, Mate chipurile aparent inmaini romanesti, dar ingradite din toate partile. In ciuda unei renegaridin tinerete pe care el o eredea nestiuta, el si-a jucat rolul de catolic zelos,opus ortodocsilor, si de om al germanilor, umbland dupes germanizarea,Administratiei si provinciei, de om agresiv de sinter, aruneand contraromanilor in totalitatea for acuzatia de mincinosi congenitali, care 1-arevoltat si pe grecul blajin, Vlasto. Din patima, si dusmanie a conduspersonal operatiile de recensamant al locuitorilor din doua districte unclea bagat spaima in populatie, reusind sa puna pe fuga majoritatea tara-nilor, si sa ramana neplatita, contributia anuala cu care ii impovarase.Pentru a restabili echilibrul in fata unei asemenea intrupari a rautatii,va trebui ca acestei intu.necate intruchipari sa-i fie opuses figura luminoasaa omului adevarat, capitanul Schwanz, -Mind eroic prin munti de cremene calea romana" de-a lungul Oltului descatusat de stand prefacute inpulbere, fara a se mandri cu meritele sale si fara a renunta la omeniacu care a stiut sa inteleaga sufletul oamenilor ce faceau parte din insasinatura descrisa de el. In fata unicatelor, mai avem destui martori apar-tinand unui tipic anumit : de pilda al misionarilor, sau al solilor poloni,sau al Directorilor imperiali ai Administratiei Olteniei. Ceilalti suet de o www.dacoromanica.ro28

mare varietate. Nu am intalnit nici un tip al iezuitului ca atare, caciintre mineralogii Ioan Fridwaldszki si abatele de Feller nu exists nici o sernanare. Textele redate direct sau indirect privesc in primal randOltenia si in al doilea Moldova. Despre Transilvania avem doar jurnalultie la Glatz. Pentru Oltenia luerul se explicit prin situatia din intervalul1716-1739, iar pentru. Moldova in bung parte prin campania ruseasca din 1739, desfasurata partial in Moldova. Dar mai trebuie tinut seama si de faptul ca misionarii Propagandei sunt afectati Moldovei, ea soliipoloni folosese drumul prin Moldova pang la Dunare si ca drumulpe uscat de la Constantinopol spre Polonia trecea prin Moldova. DespreTara Romaneasca avem Apologia fantasmagorica a lui Schendos, relatianeconvingittoare a lui Flachat, trecerea incidentals si sederea provizoriea lui Mikes, drumurile mitropolitului Neofit, si amanuntele pretioase alelui Blasius Kleiner despre pastoral Bucur si infiriparea sub ochii citi-torului a resedintei franciscane (= Baratia). Dintre domnii intainiti involum, eel mai viu apare Constantin Mavrocordat, prins in instantaneelelui M. A. Katsaitis. Alaturi de el, cei doi Calimachi, tatal si fiul, aparlira relief. Ca si volumule celelalte, volumul IX comports Anexe. Acestea secompun din : Texte originale : Textul original latin al lui Kleiner despreBucuresti, inedit la noi, si Mcirturii indirecte : Anonim german din 1718- -1739 si materialul lui Henry Grenville cu o notita bibliografica. Initialtrebuia sa mai cuprinda si o descriere a tarilor roman publicata subforma de scrisori din cursul unei calatorii in Ungaria in 1765, de catreabatele Delaporte in seria sa Le voyageur francais, on la connaissance delaricien monde mis an jour, vol. XXIII din 1777, dupit un pretins mantis-cris atribuit lui Francisc al II-lea Rakoczi. Dar textul se dovedeste afi o compilatie superficialit de crampeie din secolele XV si XVI (AeneaSilvia Piecolomini, Reicherstorffer, Lorenzo dAnania) si din elementecontemporane luate din memoriile lui de Tott si din Jurnalul lui Bos-covich, folosind atat observatiile acestuia din arms, cat si informatiileprimite de la acel boier moldovean, de fapt francezul impamantenit,Enacache Millo, care acum e infatisat, ca informandu-1 el direct pe Dela-porte ! Asadar ne marginim a mentiona aceastit descriere ca o curiozi-tate, farce a mai include textul respectiv, ca hind lipsit de interes real. La capatul acestor lamuriri am vrea sit multumim tuturor aceloracare au contribuit la infiriparea volumului de fats. Pe langa numele din lista autorilor de la sfarsitul volumului, se cuvine sit amintim datorianoastra fats de conducerea Institutului de Istorie N. Iorga, pentru inte-resul constant manifestat fats de aceastit valoroasa aerie, precum slEditurii Academiei Romane pentru calitatea realizarii obtinute. t MARIA HOLBAN www.dacoromanica.ro 29

CAPITANUL DE SAINTE-CROIX*CApitanul de Sainte-Croix era probabil de limbs francez5, dup5 cum 11 arata numelc, poateIiind si el din Lorena ca Generalul Comandant al Transilvaniei contele de Stainville. Nucunoastem amanunte biografice despre el, neavand la indemana decat cele cateva rapoartede la Maniistirea Tismana, ocupata de imperiali, indreptate cltre generalul de Stainville la Sibiu. Aceste rapoarte acoperil intervalul : 2 sept.-13 oct. 1716. In primul este descrisa cobo-,area din Transilvania prin trecatoarea Va lcan si pozitia manastirii din punctul de vedereal posibilitatilor de aparare si de aprovizionare. Desi desfasurarea for in timp e destul descurta, Oe contin informatii variate si bogate despre spiritul boierilor si al locuitorilor, stareade alarms permanents intretinuta de ecourile din Tara Romaneasca, jaturile husarilor si aleunor Clemente locale, capturarea de catre husari a banului Serban Bujoreanu Insotit de PetreObedeanu si rnituirea husarilor pentru a-i Asa sa scape, problema tot mai acute a aprovizi-on:lei din cauza fugii taranilor de teama t5tarilor si a husarilor ( I) etc. Alaturi de acestedari dc seams revin neincetat cererile staruitoare de sporire a efectivelor mutt prea slabeale trupelor germane, cad husarii nu puteau fi folositi decat condusi si incadrati de acesteapentru a-i opri de la jaf. Mai era nevoie de o afirmare concrete a prezentei oastei lmpara-testi pentru alungarea spaimei de tatari si In acest scop ea trebuia sa se arate prin tarnDar lucrul nu era posibil cats vreme capitanul imperial dispunea doar de 36 de soldati ger-mani. Este drept ca avea concursul boierilor si in primul rand al boierului Barbu" (Bra-iloiu) Cu rudele sale, precum si al lui Staico Bengescu, privit cu mai putind simpatie de cei-lalti boicri, dupa cum observe Sainte-Croix, care 10 explica faptul prin oarecare gelozie.Multumita stirilor aduse de curierii si spionii trimisi Ia Ramnic si Flurez, precum si in Bu-curesti si Ia Craiova, e infatisata o vedere de ansamblu a Intregii situatii din acel moment:Citimul raport este din 13 oct. 1716. Pentru evoilmentele ulterioare privind Tismana, re-dam fragmente din doua rapoarte ale lui Stainville din 13 dec. 1716 si 25 mai 1717 caadaos la textul lui Sainte-Croix. Un rezumat atent al rapoartelor lui Sainte-Croix a lost dat de Al. Vasilescu, in tezasa Oltenia sub oustriaci, 1716 -1739, intr-o forma evident depersonalizatA, redusa la firulcvenimentelor si lasand In umbra pc scriitorul rapoartelor si problemelor sale de oportunitatetactics si de constiinta, rezultand din nepotrivirea dintre realitaille concrete Intampinate inOltenia, care cercau rezolvari rapide, si expectativa impusa de generalul comardant In lipsaunor forte suficiente pentru o actiune militara reala. Punctul de vedere al boierilor, expus deboierul Barbu" (Brailoiu), cantonat la Cerneti, care staruiau pentru o lovitura indreptatil con-tra seicelor turcesti de la Dunare, era Impartasit si de Sainte-Croix. Dar neavand la hide-mand nici fortele necesare pentru asigurarea posturilor proprii, el se vedea silit s5 des bole-tiler asigurari repetate, de care nici el nu era convins. In aceste conditii, rolul sau se mar-ginea de fapt la culegerea de informatii asupra situatiei generale, referitoare la eventuate in.;cursiuni ale turcilor si tuitarilor, si la ccreri mai staruitoare de sporire a efectivelor miciisale trupe. Dar in loc de a i se trimite din trupele regulate, obisnuite cu disciplina militar5, * Tinem sä tnentionam ca localitatile (care mai exists si astazi) din textul calatorilorstraini au fost identificate, denumirca for actuala fiind mentionata la subsol. www.dacoromanica.ro 31

i se olerea concursul unor husari de sub conduccrea unor capitani romani : Dragoi si Isaac,carora Sainte-Croix trebuia sa le comunice noile for insarcinari. Inca de la inceput el ii pri-veste cu banuiala, caci chiar de la sosire fusese asaltat de multe plfingeri contra bandelorde jefuitori, compuse in parte din husari, care se abateau atat asupra gospodarilor din sate,cat si asupra boierilor fugiti din Tara Romaneasca, ducand cu sine lucrurile for de pret cele putusera cara, si in toate plangerile revenea cu insistenta numele capitanului Dragoi.Sainte-Croix nu omite sa-si expuna si punctul sau de vedere. Ava.nd in vedere cele intamplate,ar trebui put.in cercetata purtarea lui Dragoi, care altminteri ar putea chiar sä se faca ne-vilzut (traducere probabila a textului german in care verbele-chele nachschen si durchgehenau diferite se nsuri, de pilda nachschen mai inscamna si a trece cu vederea, observatie vala-bila si pentru durchgchen. Redam asadar intreg pasajul: Sonsten kann ich von nichts anderenschreiben alss dass ich von nichts alss grossen Klagen von jedermitniglichen h6ren muss,forderlich des Dragoj, allein ich finde das dato des geschehene ihm ein wenig nachschen muss,indem er wohl gar dOrMe durchgehen"). Sainte-Croix promite boierilor recuperarea lucrurilor furate, dar nu crede nici el caaccasta va fi posibil. Curand dupa aceca raporteaza ea atat capitanul Dragoi, cat si capi-tanul Isaac, carora be comunicase ce aveau de facut, au zabovit pe drum, de la CraiovaIncoace" (= la Tismana ?) 6 zile jumatate, din cauza alarmelor de tatari (dupa cum spu-neau ei) si impreuna cu boierul Barbu au dat porunca taranilor din sate sa se ridice de lalocurile for si sa-i urmeze, amenintandu-i crunt in caz de nesupunere. Aceste dispozitii fiindneconforme cu instructiunile lui Stainville, Sainte-Croix ii dojeneste aspru si raporteaza gene-ralulni ea abia asteapta sal se mai potoleasca starea de alarms pentru a-i trimite inapoi inTransilvania. De altminteri nici boierul Barbu nu voia sa alba ajutorul husarilor de teamssa nu distruga totul. Pc capitanul Isaac it banuieste ca 1-ar ocroti pe hotnogul Mihu, acel arhitalhar", carea trimis la Isaac, pentru a obtine o scrisoare de iertare (de la centru), dar pc urma a dis-parut. Curand este iar vorba de el. A lost vazut trecand in Transilvania cu o prada bogatade 20 000 de florini 1 Pc acest Mihu caula el sa-1 prinda spre a pune capat jafurilor. Acestetrei nume nu au rainas nccunoscute. Capitanii Dragoi si Isaac au Mat parte sub ordinclelui Dettine, zis Pivoda, la expcditia de capturare a Iui Nicolae Mavrocordat. Unul dintre eicomanda detasamentul indrcptat contra tatarilor, cclalalt pe cel contra turcilor care asiguraupaza domnului. far hotnogul Mihu este desigur unul si acelasi cu capitanul Mihu, care a ocu-pat manastirea Vierosu in urma unci actiuni destul de sangeroase In care au cazut mai multiboicri parlizani ai domnului. Patti de jefuitori, Sainte-Croix preconizeaza metode drastice. In general el nu pare sase infioare la gandul unor executii sumare, nici contra acestora, nici a unor oameni banuiti,poate gratuit, de a fi spioni. Dar in alto privinte el der dovada de omenie, atunci cand inlipsa de subzistenta aproape totals, el nu admite gandul ca ar putea alunga din adapostulde la Tismana familiile boierilor fugari pentru a simplifica problema. Cooperarea Iui Sainte-Croix cu boierul Barbu a fost sincerer si cordials in ciuda faptu-lui ca uneori ci nu se potrivcau in pareri (de pilda atunci and Sainte-Croix vrea sa rechemepe oamenii sa i de la Cerneti, dar ccdeaza In fata motivelor intemeiate ale boierilor) sau caboierul Barbu s-a mirat la inceput de lipsa unui semn oarccare din partea lui Sainte-Croixdupil sosirca acestuia la Tismana. Dar Sainte -Croix adopts in principiu planul acestuia privindo actiune, macar si minors, la Dunare. Am vazut ca in textele germane ale rapoartelor lui Sainte-Croix se observer niste stiin-Mich gramaticale, de pilda folosirea genitivului des Dragoj, cand nu este vorba de plangeridelui Dragoi, ci de ale boierilor despre Dragoi. In alts parte, intalnim o formulate neco-recta cand este vorba de raspunsul asteptat de catre Sainte-Croix din partea banuluiSerban Bujoreanu si a lui Petru Obedeanu la oferta ce le-o facuse de a fi primiti subocrotirea imperials. Iata textul : wegen den Pann (=ban) and Objetain welchen ichgeschrieben, babe noch keine Antwort erhallen, doch aber glaube heint oder morgen solche zu www.dacoromanica.ro 32

bekommen ; so vill babe ich heint nada von ihnen erhalten" (ne ca au primit porunca de ladomnul for sa mearga la Bucuresti, ceea ce nu le face nici o bucurie etc.). in aceasta frazdso vadeste o contradictie flagranta. Caci Sainte-Croix nu a primit Inca vreun raspuns, darspera sa-I primeasca azi sau maine. Attila insa a primil de la ei azi noapte (?) etc. Esteevident ca al doilea erhallen trebuie tradus prin : am Oat dcspre ci. Este vorba de o infor-matie indirecta primita in noaptea precede:do si nu de raspunsul pc care it astepta azi saumaine". Fraza despre sentimentele for la primirea acclei porunci a domnului este un comen-tariu at lui Sainte-Croix si nu redarea unci confidente destul de ciudate. Dovada ca nu a venitnici un raspuns direct de la ei sub nici o forma rezulta din scrisoarea urmatoare pe care le-oadreseazd Sainte-Croix, somandu-i sa se declare intr-un fel sau altul, in cazul neacceptarliconditiilor propuse, ei avand a fi tratati ca dusmani. Contradictia seinnalatd se reflects siin rezumatul lui Al. Vasilescu : In noaptea de 11-12 scpt., ei comunicd cdpitanului Saint-Croix ( I) ordinul primit (= de la domn). 1n raspuns insa la propunerile ce li s-au facut prinscrisoarea din 9 sept. nu dau. Cu toate acestea raspunsul era asteptat Inca de capitanul Saint-Croix in ziva de 12 sept. sau a doua zi de dimineatr. De observat ca notele corespunzatoare acestui citat, anume n. 811 si n. 812, sunt inver-sate fats de ordinca expunerii. De semnalat totodata ca forma corecta a numelui, asacum rezulta din iscalitura sa, este Sainte-Croix si nu Saint-Croix cum apare, atat la Al.Vasilescu, cat si la C. Giurescu, editorul rapoartelor infatisate in amplul sau Material pentruistoria 011eniei supl austriaci, vol. I, 1716-1725, Bucuresti, 1913, p. 22, 27, 29 passim. RAPOARTELE DE LA TISMANA (sept.oct. 1716)1716, sept. 2, Tismana Capitanul de Sainte-Croix catre generalul Stainville 1 ...Vin sa raportez ca am sosit aici la Tismana cu trupa mea la p. 221 sept., nu fara mare primejdie / trecand / pe la muntele Wean (Falkau-ner Berg) caci atunci cand am ajuns pe cnlme, s-a ridicat un vant atatde puternic incat am crezut ca vom pati cu totii o nenorocire, intrucat acel vant a lovit caii in coasts (2 gar auf die Seithen geschmissen),totu*i am razbit cu bine, ceea ce // a uimit pe multi. cat prive*te manasti- p. 23rea de aici, ea se afla intre munti, la o impuratura de flinta de locul*es si e o tale de 4 mile bune ungure*ti pang la trecatoarea spre parteavalaha a muntelui Valcan. Manastirea insil*i se afla izolata pe o stancainalta din apropiere, totu*i rnuntii din ambele parti sunt mult mai inaltica manastirea, unul din ei chiar atat de aproape incat se pot aruncapietre de acolo asupra manastirii *i prin urmare zidurile sunt atat dejoase de partea aceasta a muntelui incat poti sari u*or inauntru i faraimpotrivire, totu*i ea poate fi aparata fats de o ceata (Parthey) oricat de tare ar fi ea. Nu am putut trimite Ex. V. o specificare despre artile-rie Si celelalte arme, din cauza timpului prea scurt, intrucat *i una *i celelalte se afla ingropate *i ascunse, printre care s-ar putea sa fie *i un tun (Stiicke), chiar am *i gasit trei tunuri (Stiicke) de metal *i unul de fier §i multe securi duble ( toppel Hacken"). Nu exista nici o moara in incinta, ci doar una la o mica departare, iar apa care izvora*te dintr-o 1 Traducerea s-a facut din limba germand dupd rapoartele publicate in C. Giurescu Material pentru istoria 011eniet..., 1, p. 22 si urm. www.dacoromanica.ro 3 c. 595 33

stances curge prin ea. [Ar fi scris mai multe, dar a primit o scrisoare de la d. boier Barbul si nu a putut cerceta totul]. Am trimis ieri domnilor chpitani ordinele Exc. V. chtre ei si le-am poruncit sh se indrepte incoace cu toti oamenii ce stau la Dunare, in dosul Cernetilor, dar cum acel dome boier scrie daces ar fi mai bine daces nu ar fi retrasi oamenii de acolo, incest turcii au ...* in tara aceasta chteva sute de oameni peste Dunare, m-am vazut asadar silit sa merg eu insumi acolo, unde voi lua cu mine 20 de calareti cu un Wachtmeister pentru a indeplini acolo pregatirile trebuitoare St extrem de necesare in acest be de unde ma voi inapoia aici t voi informa pe Exc. V. despre toate si fiecare in parte. Este adevhrat ca oamenii, putini la numar [pe care i-am avut cu mine], an adus o incurajare poporului care traieste cu frith, dar rog cu supunere pe Ex. V. sa aiba indurarea sa trimita aici un locotenent cu 40 de calareti de care am mare nevoie si de oameni tara ar fi mai incurajata ca nu vor fi lasati in parasire si cap. 24 vor fi trimisi incoace tot mai multi de catre Exc. V. //...Acest lucru ar putea avea consecinte pe care Ex. V. nu si le poate inchipui si este foarte necesar ca sa vines aici trupe, chiar t putine, dar pentru omul comun se pare ca este mult, iar boierilor li s-ar da o mare incurajare daces ar fi asigurati ca Ex. V. va trimite mai multi oameni incoace pang in opt zile. Nu pot spune chta dragoste ne arata lumea de aici, au tras toate clopotele child am intrat in mars aid, dar nu cred ca este din adancul sufletului, totusi cred, ba chiar stiu, ca toata boierimea e de partea noastra. Subzistenta in phine, came t ovaz mi-o procures ei regulat, drept care s-a facut o randuialh pentru ca tara sh nu fie prea secatuita. Primul lucru pe care m-au intrebat boierii a fost data am vreun ordin sa cer bani de la ei, la care am raspuns ca nu am intrat la ei pentru a-i pune la contributie (exequiren), ci pentru a-i mentine sub protectia impe- rialh t ca Ex. V. nu a trimis in alt stop trupele aici. Despre tatari si turd nu am auzit nimic. Singurul lucru care ma nelinisteste este faptul ca dintre negustorii catolici, mai bine de o suta de familii au venit din satele for aici si au fost atat de instigati de Pater Stefan din Deva, trimis [1a ei], cum nici nu pot arata Ex. V., intrucht acela avea porunch de la superiorul sail, D. Blazius, sh le spuna ca data nu pleaca indath vor fi pierduti, cum se vede din copia alaturata. Dar au venit la mine toti boierii si mi-au atras atentia ca acei oameni nu trebuie lasati sh piece indata chci acest lucru ar pricinui mare alarms, nu numai printre boieri, dar chiar in toata tara, caci ei spun a numai pentru ca stint aceia catolici am venit noi aici, ca sd-i salvam pe ei, st ea multi, chiar data ar vrea ss vines dincoace la noi, ar produce spaima si s-ar porni [oamenii] pe duch. De aceea am fost slit retin sub un pretext bun, athta cat mi-a fost cu putinta, si pentru a alunga frica oamenilor, dar Pater Blazius ar face bine in viitor sh-si masoare mai bine spusele si sh nu mai trimita incoace un asemenea scrupulant" si alarmist.p. 25 [Aude de peste tot mari plangeri indeosebi de la Dragoy"]... Nu se aude in aceasta tara cleat de jafuri si thlharii faptuite chiar contra celor mai mart boieri, care fac totul in lume pentru noi, luandu-le ce an avut. Le-am fhgaduit toate satisfactiile ce le voi putea da din porunca * Lacuna in text. www.dacoromanica.ro 34

Ex. V. Este adevArat ca trebuie uneori sa le fagaduiesc mai mult decatpot implini, numai pentru a le da mai mult curaj. Pentru informatii am tocmit patru spioni, pe care i-am trimis inpatru directii pe patru drumuri) si le-am fagaduit munti de our pen-tru a avea in fiecare zi vesti exacte. Toti cei care sunt aici sunt cu totulimpotriva domnului for pe care it blesteama ses mearga in iad. Am avutunele ganduri a trimite pe unii inspre [Tara Romaneasca] sau a ma duceeu insumi, dar sunt 5 zile bune de drum de aici si sper sa se gaseaseil§i altii care sa-i dea la cap. Mai ma rog prea supus de Ex. V. sa mi setrimita 40 de calareti pentru a putea face fates mai bine, si lumea sescapete mai multa incredere. Acesti romani sunt oameni fara prea multascoala, dar vad ca sunt foarte dibaci (schlauig) si observes totul foarte deaproape. [Va raporta mai pe larg la inapoiere] Tismana 2 Sept. 1716pe la ora 12 din noapte. 10 sept. ora 11 inainte de pranz, Tismana p. 29 [A comunicat lui Isaac si Dragoy ordinul (lui Stainville) ses meargala Sadova si de acolo la Bistrita, si en Mina si alimentele ce be vor gasisa se aseze mai departe la Cerneti, dar de 8 zile nu are filet o stire despreei, desi a pus sa fie cautati in lagar etc.]. Azi-dimineata insa aflu de la trimisii mei vestea ca au calatorittimp de 6 zile si jumatate de la Craiova incoace, tot oprindu-se pe locdin cauza marilor alarme cu privire la tatari. Pe mine insa nu m-au informatde nimic. Ba chiar fara stirea mea, Isaac si Dragoy impreuna cu Barbuau trimis peste tot porunca in sate sa se ridice cu toatele si ses meargala ei, si de nu, atunci vor merge acestia la ei si vor face totul una enpamantul, toate acestea fiind absolut impotriva poruncii Ex. V., eui-am dojenit cu asprime pentru aceasta, dar totul este in zadar. Cand seva potoli putin alarmafi ii voi trimite la Ex. V., cad aici nu-i pot folosi. p. 30Mi-am trimis informatorii mei arum trei zile, unul la Bucuresti, unul laRamnie, apoi unul la Hurez (Orsest) si altul la Tg. Jiu, dar nu s-aintors nici unul. fl astept cu nerabdare indeosebi pe eel de la Bucuresti,pentru a afla cum stau lucrurile cu tatarii eaci tot poporul de la ses fugede acolo si o is spre munte de frica lor. Toti boierii vor s5, ma asigureca a navalit in tares Toma Voda 2, alaturi de generalul Renn 3 de lamoscoviti si ea face pustiiri ingrozitoare prin tares si c5, ar fi luat prizo-nier pe fiul hanului tatarilor4. Daces ar fi asa, nu stiu cum ar puteatatarii ses vina aid. As crede mai degraba ca asemenea zvonuri suntraspandite de domnul Tarii Romanesti spre a baga frica in ei. [El s-arefugiat la Giurgi-u. (Iorgau) si nu, a trecut Dunarea, cum se zice, pentrua fi mai aproape de tatari]. Dar mai sunt si altii care cred mortis ca,acei tatari ar putea ses faces o invazie in tarn. Ei se tern ca turcii ar puteatrece Dunarea pe la Nicopol, pentru a face o razie inauntrul tarii. Deaceea toti din Cara roaga pe Ex. V. sa mai fie trimise aid ceva trupe.Totodata va mai rog iar, cum am raportat in cele precedente, a maifie trimisi ceva calareti, precum si sau haiduci" sau 20 de muschetari,cadi eu nu am de fapt detest doar 36 de oameni, intrucat a trebuit seslas sa ramana 12 cu un Wachtmeister la acei husari si la boierul Barbu, 2 Adica Toma Cantacuzino, fostul mare spatar fugit la ru§i In 1711. 3 Generalul Karl Ewald von Ronne, care a cucerit Braila de la turd In 1711 (veziCa lalori, VIII. p. 637 638). 4 Devlet Ghirai al III-lea, han tatar al Crimeii (1716-1717). www.dacoromanica.ro 35

altminteri ar fi fugit boierii de acolo. Doi oameni am trimis cu Salpeck 5 astfel ca se poate vedea ca eu nu in pot arata prea dep 36 de oameni. Luni in ziva de 7 am expediat 4 calareti si 6 husari cu fratele boierului Barbu la Tg. Jiu caci este locul unde se string cei din comitat" ca sa adune pe oamenii din paduri pentru a ni se putea procura subzistenta necesara din tara, caci pe oriunde to duci este totul pustiu, pe de o parte din cauza tatarilor, pe de alta din a husarilor nostri care au devastat toata tam deja secatuita chiar fara de aceasta. Eu am dat porunca acelor sate ca [atunci cand afla asemenea talhari] sari lege, sau sa-i Impute (todtschiessen and schlagen !). Dar ieri dimineata imi scrie caporalul trimis [de mine] ca a pus mama, pe 6 asemenea talhari avand cu ei 13 cai incarcati cu tot felul de lucruri furate si in Sieben- burgen hinein gewohlet" (?), dintre care unit sunt din Hateg si sunt sip. 31 husari si oameni de aici. I-am poruncit sa mi-i trimita indata aici, intrucat comitatul" imi cere sa, las sa -i execute, pentru care astept porunca Ex. V. caci daca nu se hotareste un exemplu, nu se va mai inceta nici- odat Tatham de frunte, hotnogul Mihu, care are la el 40 de husari din trupele d-lui Isaac, nu a sosit Inca la ei. Mi-a scris ieri Wachtmeisterul ca a trimis acela (= Mihu) la Isaac pentru [a cere o scrisoare] de iertare, si atunci acel Isaac a lasat sa mearga, la el un ofiter si ca indata dupa convorbirea cu ofiterul a plecat iar si a disparut nu stie nimeni incotro sau in ce loc s-ar afla. Nu este indoiala ca trebuie sa fie o intelegere la mijloc. raportez ca banul din Tara Romaneasca 6 impreuna cu Obedeanu (Objetan) 7 s-au retras in munti, spre ocne, au slobazit oamenii for in numar de 500-600 si i-au lasat sa mearga acasa, ei s-au oprit aproape de Hurez si de aceea, am gasit cu tale, intrucat ei sunt doi dintre primii (boieri) din tara si cei mai primejdiosi, sa le scriu in ziva de 9 a lunii de MO, poftindu-i cu toata cinstea si asig-urandu-i de protectia imperials. Astept raspunsul lor, pe care cred ca it voi primi neaparat pana vineri sau sambata, child voi da de stire Ex. V. Pe langa acestea, boierimea de aici e de parere ca daca Ex. V. ar binevoi sa trimita 400-500 de calareti catre Dunare dincolo de Orsova Ober Orsova herein), numai doar spre a fi vazuti, dupa aceea ei ar putea sa se traga iar Inapoi, dar nu cu totii, totodata ma rog din nou cu supunere pentru o intarire, neavand... etc. cleat 36 de oameni si avand nevoie a avea zilnic la posturi 16 oameni, afara de eei de trimis incoace si Incolo [Indata ce vor sosi informatorii va raporta stirile. Curierul generalului va folosi un drum spre Caransebes peste munte, despre care se spune ca se poate merge pe el calare sau cu piciorul fara mare truda intr-o zi si jumatate]. Este aici un boier, care si mai inainte a fost capitan, si care pana acuma mi-a predat cu toata sarguinta toate proviziile pentru toti oamenii mei, barbat de mare reputatie si incredere, pe care mi-1 recomanda si toti domnii boieri. Acesta cere sa fie facut capitan de Ex. V. ... si sa,p. 32 i se trimita aici decretul. El are stransi 150 de oameni // [si decretul le-ar da acestora mai mult suflet si lui mai multa ravna]. Eu am trimis boierului Barbu 15 funti de pulbere si 11 000 de gloante. El mi-a serfs Mihai sau Matti Salpek, capitan In slujba imperialilor. 6 Radu Popescu cronicarul, mare ban (1716). 7 Petre Obedeanu, mare serdar (1716). www.dacoromanica.ro 36

ieri seara si ma roaga sa-i mai trimit Inca, asa cum se poate vedea dinscrisoarea sa. Alaltaseara a venit aici un om care m-a asigurat ca ni s-a predatBelgradul si ca el a fost in cetate and au intrat ai nostri in ziva intai[a lunii] si ca oamenii nostri nu au stat inaintea [cetkii] mai mult de4 zile. Eu am pus sa-1 aresteze, banuind ca ar fi un spion si dupil consta-tarea acestui lucru sa fie executat. P.S. Chiar in clipa de fatil imi soseste stirea ca domnul TgriiRomanesti a sosit Intr -un sat nu departe de Bucuresti. Si mai spuneacesta ca in partile Campulungului au fost viizute niste trupe germane.Si mi se scrie (cum se vede din scrisoarea lui Barbu) ca anume husariijefuiesc si fura in asa hal luck nici nu se poate descrie. El mai spuneca" nu-si poate inchipui ce vor sa faca in cele din urma husarii cu aceasta,Cara. Taranii de teama de a nu fi jefuiti se ascund in tot locul prin padurisi de aceea nu poate fi procurata subzistenta pentru trupele de aici.Eu am trimis eine Parthey" spre Dunare, care s-a inapoiat si a raportatca dincolo de Dunare totul se afla in pace si in mare spaima. Hotnogul Mihu, cum and din nou, s-a dus in Transilvania cu oprada de vreo 20 000 de florini, de aceea rog pe Ex. V. sa puna sii, fiecautat, caci altminteri nu se va putea scapa de asemenea Pe cei 6 talhari, voi pune sit fie executati in diferite locuri din tail,daca Ex. V. nu va avea ceva impotriva ... etc.12 sept. Tismana p. 33 [Stiri din Bucuresti, Ramnic si Hurez despre fuga precipitate pesteDunare a lui N. Mavrocordat si inapoierea in Bucuresti cu 1 000 deieniceri. Acum umbla o circulara catre egumenii manastirilor, trimisa celorde aici ( = din Tismana) cu amenintari. Va veni cu multe mii de tatari, si seraschierul si ienicer aga cu alte multe mii pentru a distruge si prapildiacest loc. Da, porunca sa, fie trimisa si celorlalti egumeni si boierilor casa, fie credinciosi sultanului si sa, zdrobeasca pe nemti ... etc. si ame-pinta cu pedepsirea rebelilor]. Aceasta scrisoare si altele asemanatoaretrebuie sa fi fost trimise prin toata, tara. Oricum, mai continua in toatii,tara o stare de alarmil asemanatoare cu cea descrisa de mine in raportuldin ziva de zece, din cauza tatarilor, Meat tot poporul de la ses fuge si serefugiaza in munti. Si mi se mai scrie ca sa ma roage ca sa ma mai aratcu ceva trupe in pktile Hurezului si Ramnieului, munai ca nu pot sii,trimit acolo pe husari singuri, iar eu cu cei 34 de oameni ai mei nu potnici macar sa ocup posturile necesare de aid [Se roaga sa i se trimitacalareti si pedestrasi]. Cel putin de as avea 30 de haiduci" buni, carear putea asigura posturile, si Inc ii, ceva forta calare. Boierii de aici au fost pe la mine si mi-au declarat ca [daca nu li se p. 34da nici un ajutor] vor /1 ajunge cu totii robi in proprietatea si stapanireadusmanilor, de aceea am fost silit sa trimit pe aduckorul acestora,boierul numit Staico Bengescu, la Ex. V. care va putea afla mai multde la el. El este dintr-una din familiile cele mai insemnate din tara acea-sta si a condus sub trei domni douit din comitatele acestea, dar eu shutca ceilalti boieri nu ii sunt chiar asa de favorabili (allzu hold ), dar nucunosc inca motivul. Trebuie sa fie ca e mai priceput si mai capabil caei. De la ban si Obedeanu, carora le-am scris, nu am primit nici unraspuns, dar cred ca azi sau maine sa-1 primesc. Atka insa am aflat asta-noapte despre ei, ca au porunca de la domnul for sa se intoarca la Bucu- www.dacoromanica.ro 37

resti, dar ei nu au chef sa o faca, pentru a li se intampla si for ca celorlalti. Caci ultimul meu informator mi-a adus din tar5, (= Tara Roma,- neasca) stirea c5, indata ce domnul s-a inapoiat de peste Dunare a pus sa fie decapitati doi dintre boierii cei mai de seama si sa fie ferecat in lanturi crucis (Kreuzweis) si aruncat in inchisoare patriarhul ( = mitropolitul) 1. El asupreste cu atata tiranie, cum nu pot scrie indeajuns. De aceea toti boierii s-au retras in munti si roaga pe Exc.V., pentru Dum- nezeu, sa nu-i paraseasca, si sa-i ajute cu ceva trupe. Eu am trimis la Minnie, in credinta sa aflu acolo, in acele locuri usor de aparat [care ar fi atat de necesare] vreun comandant sau trupe imperiale, dar, cum arata scrisoarea anexata, nu este in toata acea regiune nici un om si toti boierii socotesc cu tale sa fie trimisa acolo o garnizoana. Acel loc e la o departare de aici de un drum de o zi buna si jumatate. Totodata imi scrie un om de incredere din Hurez ca se da ca sigur c5, la cererea acelui dome ( = Mavrocordat) au primit porunca 20 000 de tatari sa mearga in tara spre a macelari inainte de toate pe germanii care sunt aici, sa prinda pe boierii care ii sunt potrivnici si. s, distruga tot ce le apartine. Eu cred insa ca se vor razgandi si m, vor lasa pe mine sa stau aici. Ceilalti informatori ai mei de la Dunare, care au venit ieri, imi spun ca totul la acei turd e in mare confuzie si ca ei isi inearea ce au mai bun pe calul for si fug de acolo plangand. Despre cauza acestorap, 35 nu am nici o informatie. Am poruncit// militiei sarbesti ca, impreuna cu poporul stabilit aici, sa se traga mai aproape de Cerneti si sa puny la trecatoare un capitan cu 7 calareti in eventualitatea ca turcii ar da semne ca ar vrea sa treaca dincoace cu o ceata (Parthey) de ostasi. Si am dat ordin sa vina acolo un capitan cu 50 de calareti, sa se cantoneze in satul acela [care se afla la o jumatate de ceas de aici] si sa se arate eel putin atata, incat sa be poata merge vestea. Taranii acestia s-au achitat destul de bine la inceput de livrarea proviziilor, dar de cared s-a inapoiat domnul, s-au mai lasat pentru ca, dupa cum am auzit, domnul a trimis in toata tara circulare facandu-i atenti la supunerea fata de sultan ? ( ? zu der Freyheit des turk Kaysers angemahnet ), si unii tarani an indrazneala (das Herz) sa spuna ca in curand turcii vor avea o alta autoritate aici. Alaltaieri am trimis din non pe un caporal cu doi calareti si 6 husari ca sa-1 prinda pe Mihu, dar nu s-au inapoiat inert. Ieri seara mi-au adus aici pe cei 6 talhari, pe care am pus s5,-i inchida intr-o hruba adanca pin, la primirea ordinelor de la Ex. V.. Sunt 4 husari din compania lui Oros Kabor si doi tarani de aici.p. 36 14 sept. Tismana [Comunica stirile primite din Bucuresti. Decapitarea lui Barbu Brailoiu la 13 sept. ; seara revine informatorul din Bucuresti. Domnul ar avea la el 2 000 de ieniceri, altii spun ca ar fi numai 1 100 si nu ieniceri adevarati, ci stransi si platiti de el. Titan ar fi doar 400-500, dar hanul i-a mai fagaduit cativa. 0Stiri de la Nicopol : 4 000 de tatari s-ar afla dincolo de Olt si ar mai fi 1 000 de spioni ascunsi in vederea unei invazii. De partea sa domnul ar ataca si el dintr-alts directie. Stirile sunt confir- mate din Minnie, si Hurez unde a trimis doi informatori rapizi (zwei Expresse) si trei la Craiova. Tara intreaga it roaga pe Stainville sa nu-i 8 Antirn lvireanul. www.dacoromanica.ro 38

-paraseascit si sari mai ajute cu 100 de oameni. Au trimis (= boierii)douiti scrisori]. Toti taranii au fugit din toate locurile si nu pot fi readusi sau p. 37.eautatd, din care cauza subzistenta incepe sit fie putina *i nu stiu ce vamai fi mai incolo dacit nu va vent mai multa, militie germana aici, nustiu cum se va putea subzista. Toti boierii care vor sa paraseasea partidadomnului si st treact, la not s-au retras in paduri ebnermassen" si treidintre ei ne-au scris incoace ca le pare foarte rau ea au trecut de parteaaceasta, cad vad cit nu vor fi sprijiniti in nici un fel. Eu ii indemn des-tul si caut sari linistesc pe cat imi este posibil, dar ei nu mai vor sa-midea nici o crezare. Ali se pare cu toata supunerea ca dad, ar porni 200de calareti prin trecatoarea de la Campulung in tart spre Bucuresti,lucrurile ar lua indatil, o infiltisare mult mai bunt, si daca la aceia s-armai adauga alti 200 de oameni, domnul ar fugi de ei si toti cei cesunt cu el. Eu asigur pe Ex. V. tit ei pot merge o zi intreaga de drumprin tart, ftrit a intampina o singurit primejdie si mai sunt locuri ce potfi aparate aici, dincoace de Olt, ca de pilda Ramnic siHurez, fiecare dinele mai bun ca acesta (= Tismana), si dacii, s-ar introduce acolo cevatrupe, ar da o mare sigurantil, tariff, si chiar in acele manastiri dacatara ( = boierii?) n-ar procura mate provizii s-ar putea totu*i sub-zista scurtii, vreme din rezervele maniistiresti. Nu am vazut in toata viatamea un popor mai nehotarat ea romanii 9. Aseara am poruncit husarilor de aici sa se aseze la Cerneti intr-otabard avantajoasa, dar impotriva oricarei asteptitri, au venit seara aicica sambentlieher zu stehen" (ea sit stea mai degraba cu totii impreunt ?)cand de fiecare companie nu mai erau nisi 25 sau 20 de oameni, totiau alergat ici si colo dupa jaf si prada. Boierul Barbu imi spune ca nu-an fi nevoie sa fie lasati husarii la Cerneti, eaci ar pricinui mai mult rau cleatbine si dintr-o data totul ar putea fi distrus si nimicit. Dar eu voi tri-mite acolo maine pe un capitan destoinic cu 70 de husari, dacit vor puteafi gasiti. Acolo se si alit 150 de calareti, pe care i-a trimis boierul Barbudin oamenii sili. Acesti oameni vor suferi destul si asa de lipsa de paine.Le-am trimis si azi ordinul sa, observe en mare bagare de seamy Dunareasi sa impiedice navi // gatia turcilor si sit distruga toate vasele for [dupa p. 38putinta] si le-am mai ordonat o data ... sa purceada la fel pe insulaaceea si sa nu fie lasatori. Din cauza restului de militie sarbeasca, gasescea in conjunctura actuala nu este prudent sit-i trimit departe. Pe dealta parte, asa cum am discutat cu d. boier Barbu, care e de parere salutin de aici ce s-ar putea afla in aceasta manastire dar nici aceastanu ar duce la ceva bun cu timpul , de aceea, precum am raportatEx. V., daea, nu vor veni aid mai multi militari, va fi cu neputinta saputem subzista si oriee as face, nu stim cum s-ar putea avea paine pe(-iota zile si doar pentru oamenii mei. Din partea mea eu nu imi crutnici o obosealit si sarguinta, ei ziva si noaptea ma tot gandesc cum sitranduiese totul cat mai b.ne si potrivit cu ordinele Ex. V. Toti boieriicare au trecut de partea noastra isi au sotiile si copiii aici, nu pot sa-igonesc de aid, ca sa nu fie prinsi si trebuie sa tritiasca si ei, de aceea asteptordinele Ex. V. pentru ce va mai trebui facut. Pant atunci ma refer lascrisoarea mea de ieri. 9 Aprecicre foarte superficiala avand in vedere faptul ca ei erau lipsiti de arme. www.dacoromanica.ro 39

Aducatorul acesteia este ginerele 10 serdarului Barbu si este dintre primele familii ale tarii. Serdarul it recomanda bunavointei Ex. V. Cu scrisoarea de ieri a plecat de asemenea de aici la Ex. V. un boier ales. I-am dat ea insotitori un calaret si doi husari, erezand ca potrivit ordinului Ex. V. el va va intalni la Caransebes. Nu ma indoiese ca atunci eand va fi auzit ca Ex. V. merge la armata, el va merge dupa Ex. V. P.S. Chiar in clipa de fao imi vine stirea ca un grup (Parthey) de husari au capturat la Craiova pe ban si pe Obedeanu, insa imi scrie Wachtmeisteru meu ca acei husari ar putea, contra platii unei sume de bani, sa-i lase sa fuga, intrucat acel husar care a adus aceasta stire a spus ca ei au si volt sa le dea husarilor 200 de taleri ca sari lase sa scape. Am trimis indata dupg ei un hotnog cu 40 de calareti si daca se intamplit ea ei sa fie prizonieri, sari aduca aici sub amenintarea pierderii capului pentru ca este foarte important sit putem avea in mainile noastre pe acesti doi boieri. 17 sept. Tismanap. 39 ...Alaltaieri a fost aici o alarma atat de grozava incat au fugit de aid toti boierii, si cum nu a fost vazut nici un om si nici un dusman, de aceea pentru a cunoaste adevarul real de la toti si de la fiecare, adica daca lucrul a fost asa cum i-a mers buhul, 1-am trimis pe capitanul Dragoy cu 60 de calareti spre Olt, de unde sa se indrepte spre Bucuresti si apoi sit vina iar aici. I-am mai poruncit sa nu vina inapoi papa nu va fi capatat siguranta asupra tuturor stirilor. Pe un alt capitan it trimit azi cu 35 de calareti la Craiova, in centrul tarii, cu acelasi ordin. Pe al treilea 1-am trimis ieri noapte la Cerneti cu 50 de calareti. Aceluia i-am incredintat noua mea companie pe langit acestea am poruncit capitanului Toma, care trebuia sa stea in apropierea Caransebesului, sa i se alature si el si sa scufunde toate vasele turcesti ce se afla incarcate de cealalta parte a Dunarii si sa aduca aici tot ce ar putea captura. Asadar sper sa aflu in sfarsit o data unde ar fi sa fie atatia tatari si turd, potrivit cu acea larma repetatit. Totodata i-am oprit sub strasnicit pedeapsa de la jaf si prada. Domn-al mai este la Bucuresti si a trimis tuturor egumenilor din manastiri porunca sa vina la Bucuresti. Eu insa le-am scris chiar indata in aceeasi elipa celor doi de la Hurez si Ramnie pe raspundPrev for sit nu mearga acolo (= la Bucuresti) intrucat a si fost data inalta poruncit a Ex. V. ca acele doua manastiri sa fie ocupate, iar eu in aceste imprejurari ii voi apara in orice caz dupa toate puterile mele. Precum am mai raportat ca o partida de 20 de husari a capturat pe ban si pe Obedeanu, impreuna cu 3 carete, multi cai frumosi, bogatii marl, dar acei husari i-au lasat pe amandoi sa fuga contra platii a 600 de taleri cu len ; dar eu am scris indata locotenentului ce statea la Jiu. cu 20 de calareti, sa trimita pe toate drumurile sa-i prinda, sa-i duca la Deva si ferece in lanturi. Acuma, in acest moment am scris iarasi banului si lui Obedeanu [intrucat acestia doi au toata tara ,,an sich"] ca sa nu respinga proteetia imparatului si sit paraseasca partida opusa, caci altminteri ar putea sa-si 10 = Milco Lupoianu. www.dacoromanica.ro 40

pima, capul mergand la domnul lor, ci sa vina aici, si le fagaduiese oescorta sigura If si toata protectia din partea Ex. V., si nu mai putin p. 40restituirea tuturor lucrurilor ce le-au lost luate, deli nu stiu unde seafla, si ma, voi duce sa,-i iau cu trupa mea proprie, iar in caz contrar iivoitrata ca dusmani impreuna cu toti ai lor. Ei se afla langa Olt. Catpriveste imprejurarile de aici, i-am convins atat de bine pe boierii aces-tia incat si-au trimis sotiile si celelalte angarale (Geschlepp) in munti,inspre Jiu, ceea ce e cu atilt mai bine din cauza proviziilor, ca sa, putemsubzista. Le-am dat 3 husari si un calaret spre paza (Salva Quardia) [Spionul trimis la Nicopol s-a intors en vesti despre mischrile turcilor]. Rog pe Ex. V., intrucat cei 20 de calareti mai sunt la Jiu, sa dativole ca sa vina income. Eu asigur pe Ex. V. ea ma voi face mai respectat&kit voi face o mica plimbare si ma voi arata prin tara.30 sept. Tismana (Extract) p. 41 P.S. La incheierea scrisorii yin doi oameni din Brancoveni, careaduc stirea ca noul serdar sau general pe care 1-a numit acum domnul arfi sosit aici cu 700 de pedestrasi pe langiti, 200 de calareti. El are porunchde la domn sa se arunce cu parte din ei in trecatoarea Valcan, iar cucealalta sa stea locului la Craiova. Chiar acum poruncese capitanuluiPogan ca siti, se aseze Cu 60 de calareti dincoace de trecatoarea Valcan,pentru ca sa observe mai bine de acolo planurile dusmanului si ceea ces-ar putea intampla.13 oct. Ttismana* [Aminteste de raportul din 8 oct. si raporteaza] Ceata (die Parthey) p. 162pe care am trimis-o, alaturandu.-1 si pe boierul Bengescu (care a fost la,Ex. V.), ca sa opreasca jafurile, a surprins alaltaseara aproape de Ben-schenz" (= Bengesti) cele zece steaguri de cazaci, despre care am mairaportat Ex. V., i-au atacat si invins, au pries pe serdarul 11 sau generalullor care era ranit si an capturat mai multi eapitani eu steaguri si tobe.Am crezut la inceput ca, nu erau. decat 400-500 de oameni, dar eraumai bine de 800. Cum acesti oameni sunt mai mult titirani stransi cu sila,si locuitori ai tariff, unelte fara importanta, am trimis aseara porunea luiBengescu sa,-i trimita acash pe acestia (care fu.sesera stransi si manati ensila), ca sa locuiasea in casele lor si sa-si vada, de gospodarie. Toate armelesi prizonierii vor sosi aici la noapte sau maine dis-de-dimineata, in privintacarora astept dispozitiile Ex. V. Ofiterii lor erau mai multi greci si aveauporunca sa se arunce in trecatoarea Valcan si sa-i atace pe husarii mei.Aceasta isprava a inspaimantat atata pe domnul Tarn. Romanesti ineats-a retras la o zi buna dincolo de Bucuresti intr-un loc mlastinos, neavandcu el decat 300 de turd tocmiti cu banii sai, iar tatarii (care fusesera pelanga el) au plecat iar cei mai multi de la el. Sus-zisul domn pretinde caindepartarea sa de Bucuresti s-ar datora ciumii [din oral] unde doua dinstrazile principale au lost izolate (gesperret) din (;Duza, riumii. Alarma dintaro (= Oltenia) s-a mai potolit de cand au trecut tatarii (asa cum s-araportat) peste Dunare la Vidin (Tyen), al caror numar nu era prea mare,ci eel mult de 30 000, si ei s-au indreptat spre Belgrad. Despre turci nupot raporta nimic, dar am trimis ordin capitanului de la Cerneti sa, stranga * Traduccrea s-a facut din 1. germanii duml Hurmuzaki, Documenle, VI, p. 162. 11 DrAghici Strambeanu, mare serdar (1716). www.dacoromanica.ro 41

cati oameni va putea calare i pedestri si sa faca o razie peste Dunaresi sper ca se va face zilele acestea. Am dat si dispozitii in diferite locuri sXse aduca aici cereale ; totodata ma voi sargui, acum ca s-au potolit alar-mele, sa fac un mic depozit de alimente cat si in alte locuri unde se potface §i e posibil a strange cereale pentru unele din trupele noastre pentru casa le poata gasi acolo, data nu se vor mai face mar§uri. / Stainville catre Consiliul de Ritzboi, 13 dec. Sibiu 1Cand a intrat dusmanul in tara, capitanul de Sainte-Croix, nevrand saatepte a fi atacat in acel be (= Tismana), unde se terminasera provi-ziile ca in toata Cara pentru a nu fi infometati i a incerca pierderidin garnizoana germana, s-a retras cu ea la granita noastra, aezandu -sela pascal Valcan si nelasand la Tismana dealt 20 de haiduei", dar dupace dusmanul s-a retras Cava, a fost intarita paza, numarul haiducilorfiind sporit la 80 (C. Giurescu, op. cit., I, p. 95). /Acelasi catre Cons. de Razboi/ 25 mai 177 S-a declarat in informatiile incluse aici ea manastirea Tismana dinValahia a fost atacata de du§mani si jefuita impreunil cu targurile inve-cinate i prefacuta in cenu:A. Dar aceste informatii sunt atat de variabilebleat unii raporteaza ca ea ar fi fost atacata si bombardata de catevamii de turd, altii ca ar fi fost 1 500 de turci, iar unii vor sa sustina cadusmanul ar fi venit acolo en o forty doar de 300 de oameni si ar fiavut o intelegere tainica en hotnogul de acolo, altminteri bine ales si deo fidelitate dovedita de multi ani §i ca acesta a predat local fara a opunevireo rezistenta. (Hurmuzaki, Documente, VI, p. 176). www.dacoromanica.ro42

FRIEDRICII SCIIWANZ VON SPRINGFELS (e. 1690-- 1728)Capitanul Friedrich Schwanz, care avea sa-si lege numele de realizari de seams, s-a iniscut In jurul anului 1690. Se cunosc putine amanunte biografice, mai tot cc se stie desprc ante- cecIentele sale se datoreste unei note anonime publicatc de Franz Joseph Sulzer in Ungaris-ches Magazin" din 1783, insotind niste fragmente si rczumate ale descrierii Oltenici de catre Schwanz. Textul se regascste inlocinai tot la Sulzer, Gcschichle des trasalpinischen Daciens, 1, Wien, 1781, p. 350. Triads la Jena de catre principcle Francisc II ItakOczi, conducatorul rascoalei antihabsburgice dinlre 1703-1711, ca sa studieze matematicile si ingineria mill- tara, cu gandul de a-1 folosi mai apoi la fortificarea cetatii Munkacs, tanfirul Friedrich s-a -format Ca elev al vestltului Weigel. Dar la terminarea pregatirii sale situatia era cu totulalta. Principe le Rakoczi fuscse invins de imperials si poatc tradat si de ai sai, si Transil- vania se afla din nou sub stapanirea imperialilor si astfel proaspatul inginer militar a intrat In slujba tor. licmarcat de gencralul conte de Stainville, comandantul militar imperial din Transil- vania, care urmase in accst post la moartea lui Habutin in 1710, capitanul Schwanz estefolosil de el la lucrari importantc in Oltenia ocupata dc imperiali in 1717, ca si in Transil-vania, undo este pus sa proiecteze si sa execute fortificatiile dc la Karlsburg (Alba lulia,rebolezatfi astfel in cinstea iinparatului Carol VI). In Oltenia un plan maret, patronat de Stain-Nine, era legal de cursul Oltului. Trcbuia utilizata aceasta cale si pe uscat prin taiereaunui drum de-a lungul peretelui de stiinca, reluand vechea cale cc ducea pans la Poartaromanilor, si mai prelungind-o [Ana la Cozia. Acest drum sfipat sub privegherea directA alui Schwanz avea sa primeasca numele de Via Carolina, dupa numele impAratului, si sit fiesemnalat alentici prin cloud inscriptii lapidare: una inainte de terminarca sa, cat mai traiaStainville, ccalalta in timpul succesorului sau, contele de Virmond. Autorul color dotia inscrip-Ili pare sa fi fost until si acelasi, anume eruditul medic si mineralog Samuel Kolescri. Pentrucxecutarea muncii la acest drum au fost afectati 200 de locuitori din regiunea Caineni, scutitide dari si alto angarale. Cat a trait contele de Stainville capitanul Schwanz a avut sprijinulcol mai constant din partea sa. Concomitent cu saparea drumului se proceda la inlaturareapragurilor din albia Oltului prin sfaramarea for cu ajutorul unor mine ce trcbuiau asezatecu mare grija atunci cand nivelul apci ingaduia acest lucru. Mester in asemenea realizari,Schwanz avea sa primeasca la innobilarea sa de care imparat numele de Springfels ca un felde glorioasa porccla. Dar in tot acest timp capitanul Schwanz mai avea o misiune, aceea dea ridica harta Oltenici si a marginilor Inconjuraloare dinsprc Transilvania, Tara Romaneasca5i Bulgaria. I larta era insotita de o descriere atal a locurilor inscinnate pc ea, cat si a locui-torilor, a rcgimului for social si politic, precedala de o scurtii prezentarc istorico-gcografica.Descrierca era inteleasa ca o explicatie a hartii. Accasta ne-a parvenit In doua vcrsiuni : unainaintata la 30 aprilie 1723 forurilor superioarc de la Viena, ccalalta, usor deosebita st vii-dind un stadiu anterior de finisare, a fost atasata tocmai in 1780 la edilia a II-a a lucrAriilui Samuel Koleseri, sporita cu descricrea subsolului Oltenici datoratil lui Schendos, fiind sfaceasta tot o reeditare a editiei din Venetia din anul 1724. Dc altmintcri se poatc observa www.dacoromanica.ro 43

un fenomen analog si in privinta textului, care no este perfect identic in manuscrisul originaladresat consiliului de rAzboi (Hofskriegsralh) si in excerptele si rezumatele publicate in 1783de ctitre Sulzer in tingarisches Magazin", 11, p. 179, 1. u., unde apar niste lucruri not ratade textul complet. In cursul sederii lui Stainville in Oltenia, timp de circa trei luni, in toamna anului1719, se pare ca Schwanz a luat parte la explorarile stiintrifice ale lui Schendos. Din toaterealizArile sale, Via Carolina este cea care s-a bucurat de cea mai mare apreciere din partealui Stainville. Atentia cu care urmarea lucrtirile reiese din raportul amanuntit pc care i-Iadresa acesta din Cozia la 23 ianuarie 1717. Intre allele el raporta si despre mAsurile luatepentru construirea de luntre destinate navigatiei pe Olt. La moartea feldmaresalului Stain-ville, totul avea sa se schimbe in parte din cauza ca in urma pacii din 1718, care limitaseveleiltitile habsburgicc asupra intregii Tani HomAnesti la posesiunea doar a Olteniei, Oltu/constiluia un hotar si nu o cale de comunicatie, iar pc de alts parte ca urmare a avantuluiluat in Oltenia de organcle fiscale cc depindeau de Camera Au hed si uzurpau tot mai mulldin autoritatea detinutil pang atunci de organcle militare, in frunte cu comandantul imperialdin Transilvania, cc depindeau de Consiliul de razboi. Din spusele unuia din succesorii luiStainville, baronul Tige, se putea crea impresia ca el s-ar fi lAsat condus de consilierul ca-meral lgnatiu Haan, pc care I-ar fi consultat in toate chestiunile (1). Dar impotriva acesteiversiuni, avein marturia unui raport al lui Ilaan insusi din 12 decembrie 1719, in care des-erie relal,iilc incordate dintre el si Excelenta sa, din cauza ca i-a refuzat hotarat niste somesuplimentarc pentru construirea de fortificatii in Transilvania. De accea probabil, cand Stain-ville a plecat din Craiova, cea neincapatoare si cu locuinte proaste, spre a-si lua resedintaun timp la miinaslirea I lurez, I laan a prefcrat sA mearga la Ocnele Mari (Okna ). Dar chiaracolo a auzit ca nu era masa la Hurez, sA nu se dezliintmie Ex. S in fata musafirilor, sluj-basilor si slugilor in mod usturAtor (scabiose"), scandalos si dispretuitor, atat contra Inaltu-lui Dicasteriu de afara, cat si contra noastra a tuturor. Pc de altA parte Ex. S Hollimirt" (?)sustinea ca trebuie si c posibil sä se oblinA mai mare profit din exploatarca sarii, daca s-ar dain arendA pe cativa ani (scopul fiind de a piistra aici in tarn acea sums de bani, spre aavea mijloacele pentru forlificatiile sale)". Deci nu e de mirare ca* dupti moartea lui Stain-ville, Haan s-a grabit sa obtina oarecum ultimul cuvant In dialogul purtat anterior cu Ex.S. CA fusese vorba de o prigoana a declarat ulterior generalul comandant al Transilvaniei,dintre anii 1722-1726, contele de Konigsegg, dupa cAlatoria facutA de el in Oltenia in anul1729. DupA moartea domnului feldmaresal, capitanul Schwanz a fost scos din activitateprin binecunoscuta prigoana a lui Haan (die haanische Verfolgung) si dandu-se drumurile ingrija vamesului de la Strassburg" (Caineni), acesta extins autoritatea peste toata Lo-vistea [ai carei locuitori fuseserti afectati de catre Stainville muncii incredintate lui Schwanz],macar ca mai inainte accasta era in posesiunea autoritatii militare si doar in randul atdoilea in cea camerald, deli amAndotul sine just° Maio, (cf. C. Giurescu Illaieriale. I, p.637, 25 oct. 1724). Asadar contelc Konigiegg a trecut Lovistea sub autoritatea Adininistra-tiei, care avea sa puna acolo niste juzi cc vor cholla pe locuitori la munca drumurilor,incredintatA si inai departe vamesului amintit. Dar se punea acuma problema utilitatii acelei uimitoare realizari, care era Via Carolina.Contele de Konigsegg, deli o admira, nu-i gAsea nici un rost strategic, fie in ofensi. A, fie indefensivii. Dimpotriva, ar pulea chiar fi primejdioasA. Pentru o eventuala expeditie pornitadin Transilvania in Tara liontAncascA, ar fi mull mai indicat pasul Buzgului, de unde s-arputea trece si ocupa puternica mAntislire de la Focsani ( !), iar pentru traficul cornercial, capentru o eventuala retragere spre Transilvania ar trebui construit un drum pe valea Jiului...etc... mutand si capitala de la Craiova la Targu Jiu. Deallminteri, despre aceasta calefusese vorba si in Descrierea lui Schwanz. Mai toate ideile lui au fast insusite pe tAcute decare sirul de directori supremi ai Olteniei, atAl importanta punctului strategic de la Tan-tareni, uncle se adunti trei drumuri principale, cat si a aceluia de la Brancoveni ce ar fitrebuit inttirit in mod deosebil. Guild a emis Stainville ideea unei harti a Olteniei si a re- www.dacoromanica.ro44

giunilor inconjurAtoare, el a avut in vedere si un istoric at actiunilor militare purtate de ostiint adatoare pc teritoriul Olteniei, curiozitate legitimA din puncL de vederc strategic. Be-scrierea OlLenici a lui Schwanz staruie asadar asupra ciiii obisnuite a tAtarilor in trecerea forprin sesul Dunarii la chemarea for pe teatrul rAzboaielor dintre turci si imperiali, subliniindimportanta b5I ilor si a regiunii cu iarbA bogata pentru caii tor. Caractcrul expus al regiuniide ses impunea intArirea punctului strategic de la TantAreni, adevAratd cheie pentru oprircaccl putin in acest punct a invaziilor suddunilrene. Dar nu crau uitate nici drumurile de co-mert. pe vaile OlLului si Jiului, in legaturii si cu valea Cernei pentru inlesnirea traficului demarfuri in folosul negustorilor statului habsburgic. Textul comentand harta mai stSruie siasupra mAnustirilor, a complexului de la Brancoveni, a casei Bilniei din Craiova, dcscriindsurnar planul ]or si posibilitatfle de folosire ca locuri fortificate, oferind astfel punctul deplecare pentru studierca for mai amiinuntita de ciltre inginerul militar Weiss. Pentru popu-latie (ocupatii, fel de viatA, imbrAcOminte, limbs, crcdinl,c etc.), deplAngand rarirea ei dincauza rAzboaielor, se vadeste o int.elegere neobisnuitA. Descrierea a Post inaintata la Viena la 30 aprilie 1723 impreunA cu un registru al locali-tailor indicate pe harta, alcatuind manuscrisul original pristrat in Biblioteca AcademieiBomane sub cota ms. german 10 (lost B III). Descrierea a Post publicatil fArA arittarea autoruluiIn Documente Hurmuzaki, vol. IX1, p. 620-645, doc.nr. DCCLI, cu greseli de transcriere ne-observate, iar registrul a lost publicat de Al. A. Vasilescu in Arhivele Olteniei", V, 1926,p. 341-352. Am vAzut mai sus ca fragmente din Descriere cu uncle deosebiri au lost pu-blicate de Sulzer in 1783, cu care prilej a lost data in nota o scurtA Irimurire biograficA,reluatO si de Engel in a sa Geschichte der Moldau Lind der Walachey referitoare la studiile dela Jena pc seams lui Fr. Hakoczi etc., precum si la rasplatirea lui Schwanz de ciitre impA-rat in 1725, trei ani inainte de moarte, prin innobilarca sa sub numele de Springlels sfd5ruirea unci medalii de our cu portretul stiveranului inconjurat de 115 briliante. Cu acelprilcj 7i-a infritisat Schwanz harta sa, immlnAnd-o lui Carol VI. Dar Inca din 1723 (adicAun an dupit completarea ei in 1722, lucrul la ca durAnd din 1720 la 1722) a Post copiatiide cAlre inginerul locotenent Berndt insot,ind prezentarea noilor steme ale judetelor din Oltenia.Am vAzut ca harla, intr-o variants probabil anterioarA, a lost adaugatil textului lui Schendosreeditat in editia a II-a a lui Koleseri, in 1780. ErudiLul Seifert, care a Tricut aceastA adau-gire, nu aratd numele autorului, ci doar faptul cu se daloreste unui °filer ce-1 insotea peSchendos. Lyn amiinunt mai surprinzAtor este faptul ca acca harlA a Olteniei si a I,inututilorinconjuriltoare a Post reprodusil in 1769 in corpul hartii lingariei ( !) de cAtre Ignalz Muller.Asupra ei, cf. N. Docan, Memoria desi re lucrarile carlogralice privitoare la retzloiul din 1787-1791, in Analele Academiei Boiniine", seria II, M. S, I., t. XXXIV (1912), p. 1 258-1 262,si Ioan C. BAcila in Oltenia sub Austriaci 1718 -1739, in Arhivele Clteniei", 1924, p. 111118, 233-238. Cu privire la discutarea hurt,ii anonime adiiugate reedit:11.h lucrArii lui Kole-seri alit de vestite (Auraria romano-dacica) cf. tot in Arhivele Olteniei, articolul luiT. Bulat, 0 harta a Olteniei din limpul ocupaiiunii austriace 1718-1739, 1926, nr. 5, pp.175-178, si mai ales Ion Donat, Hotarele Oltenia, 1937, nr. 15, p. 242 s.u. I Iarnicul Friedrich Schwanz a lost. un modest, care nu a dat prilcj sA se scrie despreel, ci doar despre roadcic muncii sale. El e prezent in mai multe momente din cele ce intrain Material pentru istoria Olteniei sub austriaci, datorat lui C. Giurescu, sau in Olteniasub austriaci a lui Al. aAescu, prccum si in cateva relatii din volumul nostru de IMO. IIgasizn alaturi de Stainville in cursul sederii acestuia in Oltenia in anul 1719, insotindu-1 peSchendos in cercelArile acestuia pe teren, in raportul sau despre munca la A is Carolina, insfarsit, in 1727 venit cu suita baronului Tige, pornit intr-o inspectie a 011eniei, a clirci re-latie plagiaza cu candoare Hesciierza filcutrt de Schwanz pe marginea hartii sale. 0 giatificatiederizorie din partea Administrattei Oltcniei apare si mai strigAloare comparatil cu discre-tiunile" primile de mariri si neamurile tor. Yn anul urmAtor Schwanz murea, inainte de vremein vArstO de 38 de ani, dup5 ce trecuse de curAnd la luteranism. Acesta fiind unul din pu-tinele amAnunte biografice date de Sulzer in nota sa din 1783. www.dacoromanica.ro 45

[DESCRIEREA OLTENIEI] 1720-1723 I. Despre originea aeestui neam .5i de unde vine numele de romanp. 620 [Numele de Valahia si valahi a venit de la slavi] : Asadar numele de va-p. 621 lahi a venit prin coruperea cuvantului de Vloh din limba <slava) *i a lamas pang in ziva de astazi. Locuitorii isi zic de preferinta romun" adica, romani, dar sasii din Transilvania ii numesc Bloch", cuvant care vine dintr-o gresita citare si citire a cuvantului ,,Vloch ", caci romanii <folosesc> in alfabetul si scrierea for mai multe slove grecesti *i in loc de V<folosesc) pe B, astfel ca dupa acest fel obi*nuit grecesc de a seri& Bloch pentru Vloch, ei numesc si poporul astfel ; de aceea nu este nevoie sa tragi denumirea aceasta din alta parte, ca Enea Silviu 2 de la Flaccus, pentru Ca pe vremea cand dacii au inceput sa, se ridice contra 3 romanilor, August a trebuit sa se multumeasca sa-i in departe de tinuturile si Tarile Romane *i sa izgoneasca printr-o infrangere vestita pe regele gotilor ( !) 4 inapoi in posesiunile sale, dupa cum se poate citi la. Horatiu in epistola, catre Mecena : Mitte surgentes super urbe curas Occidit Dacii Cothisonis agmen" 5. Nimeni nu foloseste numirea de Flacciana" 8. Cum Ca, acesti locuitori sunt urmasii romanilor se vede din moravurile si limba for care- este mai asemanatoare cu limba Latina cleat orice alta limba corupta din Italia, Franta si Spania. Despre aceasta <spune> Opiz 7. [Urmeaza combaterea punctului de vedere al lui Zamosius (Istvan Szamoskozy) cu un citat din Dio Cassius despre colonizarea Daciell. II. Despre situatia aeestei tari Asa numita Valahie Olteneasca sau austriaca 8, schitata in hartile de No 8, este un adevarat bastion al statelor ereditare imperiale impotriva turcilor, indeosebi pentru apararea *i garantarea principatului Tran- 1 Traducerea s-a fault dupa textul german publicat in Hurmuzaki, IX1, Bucuresti, 1897, p. 620 s.u., confruntat ¢i indreptat dupa manuscrisul original pastrat la Acad. Romani, ms.. german 10. Cum din aceasta confruntare au aparut unele deosebiri in redarea unor denumiri geografice, am dat in nota pe langii forma din textul tiparit (doe. Hurmuzaki) si pc cea din ms. adaugata in paranteza. 2 Enea Silviu Piccolomini, papa sub numele de Pius II (1458-1464). 3 Aufsctzig waren. 4 Confuzic gotigeti, ce apare la erudit.ii germani din sec. XVI, alaturi de cea de daci dani (= danezi). Pentru explicarea ei, cf. A. Armbruster, Ronanilalea romdnilor. Moth& unei idei (ed. a Il-a), Bucurc.ti, 1993, p. 194-197. 5 Alungati grijile despre Roma. S-a priipadit oastea dacului Cotiso. 0 In textul publicat gresit : Das Wort Flucciana. 7 Urrneaza un citat In acest sons din versurile acestui autor : Der Romer Sprache bleibt noch hier auf diesen Tag / Dorob sich jedermann gar billig wundern mag./ Italien bat selbst nichts ganz von seinen alten/ Ingleichen Spanien und Gallien behalten./ Wie etwas die- ses nun kan den ROmern iihnlich seyn / So mehr seind verwandt Valachisch und Latcin. 8 Cis Alulana sive austriaca. Oltenia se afla in vremea aceasta sub dominatia austriacii. 9 Raportul autorului este de fapt comentariul hartii alatuite de el. www.dacoromanica.ro 4G

silvaniei *i a Banatului Timi*oarei. Ea este kezata in afara mareluilant al Muntilor Carpati : din fata este aparata contra du*manului devai bune de hotar : Dunarea *i Oltul, avand spatele ve*nic asigurat *iintarit prin noile cai de comunicare care nu an existat niciodatii maiinainte *i despre care vom vorbi mai departe mai pe larg. Tara inski are o kezare placuta ; muntii inali,i, de la fluviul Olt si pana la Dunare *i la Timoc formeaza o curba concava (dupa cum sepoate vedea din harta) de pe care razele soarelui de dimineata *i deamiaza se rasfrang asupra pamantului si 11 incalzese, apoi apele foartereci care alearga la vale din ace*ti munti inalti strabat toate locuriledin aceasta tars, si prin aceasta improspateaza mereu aerul, multumita,carui fapt este un aer sanatos *i bun in toate locurile din aceasta tarn, cum s-a putut baga de seamy *i constata de cativa ani incoace, caci intoate celelalte tari inconjuratoare ca Transilvania, Banatul, Serbia, Bul-garia *i in Valahia turcease ,10 bantuie mereu ciuma, pe cand in aceastatara nu s-a auzit chiar nimic de natura aceasta, ci numai de friguri recisi friguri calde. Muntii marl *i inalti se opresc foarte abrupt scurt inspre par- *ILtile Olteniei, unde <relieful> pamantului se continua mai intai cu o de-presiune 11 sau adancitura de dealuri midi si // campii pe o largime de p. 622cateva ceasuri care incepe de la ran]. Olt la Rananic, de fapt de la ma-nastirea Bistrita si Hurez 12 *i merge pana la Or*ova pe Dunare. Apoiurmeaza din nou o ridicatura mai inalti ca un fel de promontoriu pe careromanii ii numesc Magura 3, adica muntele mic, dupa care pamantulse intinde tot ka papa foarte departe <valurit> intr-o sumedenie de dea-luri scunde mai toate *i de aceeki inaltime *i in vat placute *i se ter-mina la Dunare, intr-o campie lata de o zi de mers, dupa cum este totulinsemnat lamurit pe harta si poate fi vazut. III. Despre hotarele acestei tari Hotarele acestei tari suet la rasarit eu Valahia de peste Olt sauValahia turceasca 14, unde fluviul Olt constituie hotarul din munti panala Dunare, la miazazi se margine*te cu regatul Bulgariei *i cu BanatulTimi*oarei; fata de eel dintai formeaza Dunarea hotarul, iar fata de celdin urma, hotar este muntele insu*i. Inspre miazanoapte se afla gra-nita cu principatul Transilvaniei, unde despartitura intre amandouaprovinciile e facuta de marele lant al muntilor Carpati, ale caror limiteexacte le-am pu.nctat si masurat dupa un hrisov al unei vechi hotarniciifacuta de Joan Zapolya, principele Transilvaniei 15, si de Basarab 16, vo-ievodul Tarii Bomane*ti, dupa cum se poate vedea pe harta. 10 Tiirkische Valaheg = Tara Romaneascii. 11 Starke in loc de SSnke (p. 621) r. ultim. De asemenea e omis cuvantul : steil, r.penultim, cf. ms. 10, f. 5. 12 Ores. 13 Moguri. 14 Valachia Trans-Alutana sive Turcica = Tara Romaneascii. 14 lohanne Zapolia = Joan Zapolya, principele Transilvaniei (1510-1526) §i rege alUngariei (1526-1540). 16 Basaraba = Neagoe Basarab (1512-1521). www.dacoromanica.ro 47

IV. Despre dale de comunicatie ale acestei provincii cu celelalte lari Odinioara comunicatiile dintre Transilvania si aceasta provincie erau foarte anevoioase din pricina muntilor inalti si salbatici si nu se putea patrunde pe nieaieri decht doar prin pasul Vulcan 17, Turnu Rosu si Bran. Peste muntii Vulcan era o poteca din valea llategului18, dar nu un drum de care si nici nu se putea face vreunul, atat din pricina muntilor inalti si foarte marl, cat si din cauza furtunilor, caci pe muntii inalti, pe unde trebuia neaparat sa treci, acestea sunt de asa fel incat daca o asemenea furtuna surprinde sus pe careva, ea aproape ca ina- busa <si> oamenii si vitele si ii many inainte ca orbiti si ii arunca la vale peste stand, lucru de care din nenorocire sunt destule exemple triste, caci nu este an in care sg, nu piara acolo oameni si animale, dar despre acestea vom vorbi apoi mai departe mai pe larg. La Bran, langa Brasov, era ce e drept un drum, dar foarte anevo- ios, iar pe vreme rea si in timp de iarna greu ,si primejdios de trecut, cad acolo carele sunt ridicate cu funii lungi si groase cat bratul peste munte si peste asa-numita Piatra Craiului 1° si apoi tot astfel sunt cobo- rate in jos, incat pentru o trasura cu un butoi de vin trebuie sa se inhame 16 pang, la 20 de perechi de cai spre a o ridica panii, sus ; dar cand muntele e acoperit cu zapada, lucrul acesta nu mai e cu putinta. Cate neajunsuri si ce primejdii ar fi chiar daca, intreaga Tara Roma,- neasca ar fi a noastra ca sa se aduca, atat in timp de pace, cat si in timp de razboi corespondenta, trupele, proviantul, munitiile si celelalte lucruri de trebuinta de la Alba Julia 20 si Sibiu, unde este centrul 21 ;i sunt magaziile principale pang, la Brasov si prin pasul Bran pang, la Craiova si in celelalte localitati din Oltenia mai inainte ca Oltul sa villa mare, caci el este grew de trecut si primejdios. Din ce parte sa-i ajuti pe cei de acolo in timp de razboi? Pe deasupra liniile acestea de comunicatie la o extremitate a provinciei i-ar veni dusmanului mai la indemang, si mai aproape pentru atac, iar noua dimpotriva mai peste mina si mai departe pearl]. aparare ; ciin care cauza calea principala do comunicatie dintre aceste doug, provincii nici nu se cade si nici nu trebuie sa, se faca acolo, chiar daca, asa cum s-a mai spus, intreaga Tara Ro- maneasca ar fi a noastra. Trecatoarea Turnu Rosu a fost si ea mai inainte supusa intru totul neajunsurilor aratate mai sus de a nu putea fi trecuta decat calare sau en piciorul si, prin urmare, nu era nici o singura cale principala de comunicatie statornica pentru trecerea cu carele din Transilvania in Tara R ornaneasca.p. 623 //Pana ce in anul 1717 Excelenta sa domnul general Feldmaresal, contele de Stainville*, de buna pomenire, a pus sa se faca cercetari si sa se tale o tale de comunicatie si un drum de carute putand fi folosit de oameni in tot timpul iernii si al verii, trecand de-a lungul raului Olt si anume pe partea dinspre Oltenia, de la Turnu Rosu pang, la 17 Vilcan, Ro then Thurm, Ter:burger Pass. 18 Rd:eel:el. Ihall. 1° Kbnigslein. Karlsburg. Noul nume dat de imperiali in cinstea imparatului for Carol VI. 21 Capo. * Acest nume este adesea redat in corespondenta cu Consiliul de RAzboi intr-o forma usor germanizata: Steinville. www.dacoromanica.ro 48

Cozia, pe o lungime de zece ceasuri, prin muntii cei mai salbatici. Aceastas-a intamplat in timpul ultimului razboi cu turcii in anul 1716 22, indata dupa, predarea cetatii Timisoara si dupa ce domnul locotenent colonel Difine (sic) de Pivoda 23 a luat in prinsoare pe domnul Nicolae Mavro- -cordat in Tara Romaneasca, la Bucuresti si 1-a trimis in Transilvania. Pe atunci voia Excelenta sa sa trimita o armata regklata de germani in Tara Romaneasca pentru a avea acolo un punct de sprijin si un post sigur, dar ei nu stiau pe unde si cum sa patrunda acolo, pentru ca era tocmai vreme de iarna, iar Excelenta sa i-a condus cu foarte multa prevedere si grija, caci ei isi aminteau ce an patit odinioara acei germani de sub comanda Excelentei sale de vrednica amintire, domnul general Veterani 24 si Heissler 25, care fusesera chemati acolo chiar de domnul erban si de multi boieri mari, cu asigurarea ca li se va face rost de mijloace de subzistenta si de proviant, cu care an tot zabovit pana s-au acoperit muntii de zapada, cand fagaduita predare de furnituri a inceput sa lipseasca si s-a pornit printre germani o mare lipsa de hrana, si aceasta cu atat mai mare cu cat ei nu aveau nici magazie, nici can lot-sigur de pastrare si cea mai mare greutate era ea nu aveau nici o comu-nicatie cu Transilvania. De aceea, cand turcii si tatarii au venit asuprafor 26 nu au putut gasi nici timpul, nici putinta de a trece din nou pevechiul drum si fiecare a trebuit sa cauze, si Inca cu stomacul gol, oborta prin care sa se strecoare din capcana, macar ca romanii insisi le fagaduisera sa le dea de stire cand vor afla de venirea turcilor. Cumpanind toate aeestea, dupa cum am spus, Excelenta sa s-aIng,rijit de o tale sigura de comunicatie si a cautat asadar in toate par-tile, unde s-ar putea gasi sau unde s-ar putea face un asemenea drumprin munti, dar atunci nu putea nimeni da vreun sfat sau. ajutor. Pestepasta Vulcan nu era cu putinta sa se faea din cauza greutatilor de trecere, pomenite mai sus, iar din mai multe cauze nici nu era lucru chibzuit si nici cu putinta, caci in Tara Romaneasca, acolo unde ar iesi din muntiun asemenea drum, nu se poate gasi pe o mare intindere, de jur impre-jur, nici o localitate, manastire sau alta, cladire, unde sa fie adusi cativasoldati si unde sa se poata face o magazie intr-un timp atat de scurt.Pe Tanga raul Olt socotea oricine ca ar fi cu neputinta, si aceasta dincauza stancilor mari sl inalte care atat de des se ridica drept in sus dinOlt, ba mai stau sl aplecate asupra sa si ele nu sunt putine, ci dim-potriva multe intr-o regiune absolut salbatica, dupil cpe o lungime de cinci mile. 22 = RAzboiul incheiat cu pacea de la Pojarevat sau Passarovitz in 1718. 23 = Stefan Dettine zis Pivoda. Pentru episodul amintit, cf. relatia lui del Chiaro dinadalori, VIII, precum si accea a lui de Porta din volumul de-fata. 24 Asociere arbitrary a cloud acliuni de caracter deosebit, situate prima In toamna anului1688, and mai traia erban Cantacuzino, iar a doua in deeembrie 1689 In timpul lui Con-stantin Brancoveanu. In 1688, departe de a fi fost chemat cu promisiuni de atre domnisi boicri, generalul Veterani si-a indreptat drumul sau do inapoiere din Banat la Brasov prinTara Romaneasca, ca o presiune asupra lui ,serban Cantacuzino, care nu se grabise sä sealature imperialilor. Acest episod este povestit de Veterani Insusi (cf. Caltilori, VII, p. 468). 25 Cu totul altfel se InfAtiseaza actiunea dusmanoasA incercata de Heissler Otis contralui Brancoveanu in anul urmator, and in adevAr rupele sale au OM o InfrAngere grava. 26 Precum se stie, chemarea tatarilcrr a fost singura cafe de a pune capat navaliriilui Heissler, Muth impotriva domnului cu gAndul de a stapani Cara si a o considera ca oglorioasa cuccrire. 4 www.dacoromanica.ro4 c. 595 49

In cele din urma, s-a hotatht Excelenta sa, spunand ca, intruc5,t nu se putea gasi nichieri, peste muntii marl, nici un drum mai solid *i nici nu se putea face, ar trebui urmata pilda romanilor, care in toate timpurile isi porneau mai bucuros *i mai des marwrile si drumurile de-a lungul apelor lor, deci ar trebui sa se tins de raul Olt, cu atat mai mult cu cat acesta curgea in aceeasi directie cu mersul nostru Si nu intr-una contrath, fiind astfel foarte la indemana pentru transporturi data arputea fi navigabil. i de asemenea se potrivea eel mai bine ca sa fie nici, calea de comunicatie principals dintre cele doua provincii, mai intaipentru ca in partea de sus ea trece la mijloc intro cele doua provincii apoi pentru ca nu mai trebuie sa ai vreo grija din pricina raului Olt ca sh treci dintr-o parte a Valahiei 27 in cealalta, adica din cea trans- alutana 28 in cea cisalutana, ci de aid incolo se va putea merge on in-- cotro s-ar voi : caci altminteri cand se umfla Oltul, trebuie mare grip; ca ss treci dincolo, trecerea putand fi impiedicata, iar in vreme de razboi fiind chiar primejdioasa. A trimis asadar *i a pus sa se faca recunomteri in aceste dou5, sco--P. 624 puri, adica pregatiri pentru a face Oltul navigabil // si apoi cercetarea. muntilor din preajma lui in vederea unei cal de comunicatie si a unui drum, pentru care am primit eu insumi insarcinarea. Apoi la recunoasterea facuta la iesirea raului Olt din muntii mari in Tara Romaneasca, ceva mai sus de Cozia, de partea cealalta a Oltului, am gasit ca sir romanii incercasera odinioara sa faca un drum de-a lungul Oltului in susul sau, din Tara Romaneasca spre Transilvania, dupa cum este notat in harts deasupra copiei sub semnul Z ; de asemenea acest lucru se poate- vedea clay in prospectul. anexat sub litera A, la iesirea Oltului din munti unde ei au spart adanc un colt si o bucata dintr-o stanca ce ie*ea, drept in sus din raul Olt, *i se pleca asupra sa, lungs de vreo 60 de stanjeni, lath de 4 stanjeni, pe o adancime de 6 la 8 stanjeni, unde se mai poate vedea i deosebi limpede de tot fiecare urma de scoaba *i de dalta de fier, in ma fel ea locuitorii o numesc lucrarea imparatului Traian. dum pe atunci praful de pusca era necunoscut si cum nu era vorba, de o portiune de 100 sau 1 000 de stanjeni, ci, dupa cum s-a spus, de o lucrare lungs de multe mile de drum se poate ca acest fapt sa-i fi spe- riat, dar cum s-a gasit de atunci en ajutorul prafului de purl mijlocul de a forta si de a realiza asemenea lucruri, Excelenta sa s-a ingrijit si s-a straduit cu atat mai mult sa porneasca aceasta lucrare ; a pus deci sa se inceapa lucrul chiar din acea iarna, atat la pregatirea navigabili- tatii Oltului pentru ca, in acea vreme este eel mai putin adanc , cat si la facerea drumului7 ceea ce a mers atat de bine incat nu numai ca. se puteau vedea cu uimire pe uscat stanca dupa stand, pe o lungime de peste 1 000 de stanjeni ce se ridicau ca un perete drept ce se pleats peste Olt *i care erau acum strapunse in fata carora mai inainte gi puterea romans se oprise *i fusese tinuta in loc... / Urmeaza inscriptia latina puss cu acest prilej/. ...In cateva hint s-a si indreptat cursul Oltului incat puteau merge pe el vase mici, ceea ce fusese cu neputinfa para. atunci *i nu se mai intamplase vreodata de cand curgea Oltul. Dar Excelenta sa isi dadea bine seama ca nici o trecatoare sau pas nu poate exista fara, fortificatii si fath trupe, caci la ce ar folosi 3 De Adici Tara Rorndneasca Oltenia. " Adied din Tara Rornaneasca in Oltenia. www.dacoromanica.ro 50

aceea // a cautat indatiti un be unde ar putea aseza o fortificatie sau. p. 625cetate spre a strajui acest drum *i cale de comunicatie. A gasit unulfoarte potrivit, la trei ceasuri mai jos de Turnul Rosu dincolo de satulCaineni 2°, acolo unde drumul care merge din Tara Romaneasca de laBucuresti, prin pasul Peri*ani, se intalneste cu acesta *i unde estetrecerea peste Olt, dupa cum se vede din Iraqi. Acest be este astfel asezat de la natura incat nu are nevoie demulte lucrari de imbunatatire; anume este o stanca curata de 26 destanjeni inaltime, acoperita cu un strat adanc de pamant lutos de 4picioare 30 care se Intinde de la poalele muntilor Inalti pitina aproape deraul Olt, sub care inainteaza noul drum sapat in stanca de-a lungulOltului, dupa cum se poate vedea in harta anexata sub literele B, C si D. Aici, pe aceasta inaltime, Excelenta sa a asezat, pentru sigurantacomunicatillor si a noului drum mult planuit un fort numit Strassburg,pe latineste Arxavia adica Arx a via (= cetatea de la drum). [Urmeaza un distih latin asupra acestei fortificatii]. Acest loc este minunat de bine asezat pentru a inchide o trecatoare,pentru ca nu poate fi inconjurat sau taiat de nicaieri pe nici unul dincele doua maluri ale Oltului. Din aceasta cauza vechii romani Inchise-sera drumul for sau poteca for cu o poarta si cu un turn tocmai la Stras-sburg deasupra Cainenilor. Din el se mai vad Inca ruinele 31 *i zidurilepe care locuitorii le mai numesc si in ziva de astazi Poarta romani-lor" 32. Pe de alta parte deoarece acolo nu este nici o pozitie cu spatiusuficient pentru injghebarea unui atac si nu se poate face nici unlagar in apropiere, caci iesirea din munti e in Oltenia, la Jiblea 33 siCalirnanesti, sapte ceasuri mai jos de Strassburg, urmeaza ca aceastacale de comunicatie catre Transilvania si Oltenia este oricand sig,ura sistatornica. Acestea le-a si avut in vedere si le-a chibzuit Excelenta sadomnul general feldmaresal conte de Stainville si a cercetat el insusitoate amanuntele pozitiei acestui be in timpul razboiului trecut, candnot mai eram stapani pe Lovistea de dincolo de Olt *i deci pe amandouamalurile, cand s-a urcat in persoana pana in muntii inalti si a gasitca un simplu turn nu era indeajuns si ca trebuia sa fie acolo mai intaiun fort pentru a tine ocupat terenul acolo pe inaltime si pentru a apara*i a supraveghea din aceasta lucrare amandoua vaile sau campiile maisus *i mai jos de locul de Tanga Olt. In al treilea rand pentru ca acelbe care nu ar putea fi cucerit decat printr-un atac in toata regula(ceea ce insa asezarea nu ingaduie, dupa, cum am spus mai inainte)sa nu poata fi luat prin surprindere si nici usor cucerit, aparare ce nupoate fi realizata en ajutorul unui turn, caci daca Il asezi sus intr-uncolt, partea de dedesupt ramane la adapost 34, data it asezi in mijloctotul este la adapost. De aceea Excelenta sa s-a gandit sa porunceascaEA se ridice un fort, dupa planul schitat sub litera B ; a pus sa inceapa " Kinen, apoi Perischan. 3° mit einer 4 Schuch tiff-thiinigter Erden gedecki. 31 Die Rudera cuvAnt latin insemnind gramada de darAmaturi, ruine. 32 Portain Romanilor", der Romer Thor (corect Poarta, nu Portam, deoarece autorulciteazd numirea romdneascd). 33 SibleJiblea, In dreptul CAlimane§tilor pe stAnga Oltului, la S de Schit, astaziInglobat In ora§ul CalimAnesti. " Fal.fi de acliunea acestui punct militar. www.dacoromanica.ro 51

indata lucrarea, astfel ca s-a sapat o groapa adanca de doi stanjeni dupil, cum se vede in plan. Excelenta sa a voit sa puna sa se ridice o lucrare cu ziduri de aparare caci toate materialele ca : lemn, nisip, cara- mizi, pamant si indeosebi pietre pentru ziduri se aflau pregatite in partea superioara a vaii fortului, cum se vede in plan la litera A, in asa mare masura incat s-ar fi putut construi trei fortificatii asemanatoare, fara sa se risipeasca nimic, ceea ce constituie o mare inlesnire si economie pentru constructie. De aceea Excelenta sa pusese chiar sa se faca o macara pentru a urea sus materialele, dupa cum se observa in plan sub litera K, prin care iarasi se facea o mare economie la caratura. Aceap. 626 macara este o inventie foarte simpla si nemestesugita, numai o // singura roata hidraulica en un grindei de care suet atarnate doua lazi, dintre care cea incarcata se ridica in sus, iar cea goala in jos si totul este pus in miseare de apil. De la sus-pomenita Poarta a romanilor de langa Chineni pana in fata, Strassburgului, este poteca romanilor care mai suie o bucata pe langa Olt pana inspre Dealul turcilor 36, unde era <odinioara> trecerea peste Olt ; acel munte si-a capatat numele de la o infrangere a turcilor care an fost batuti in Transilvania si dintre care o parte s-au retras pang, aici in speranta sa, se salveze trecand peste munti, dar aceasta nu s-a putut intampla caci au fost urmariti si infranti de acei transil- vaneni si au trebuit chiar acolo sa miste stancile. Vechiul mijloc de transport era o luntre mica, si locul acela era astfel intocmit incat din pricina stancilor nu puteai imbarca fara primejdie nici un cal pe acea luntre, iar la debarcader nu era nici arata loc ca sa to poti intoarce imprejur cu un cal <de trupa> german 36. De aici mergea poteca inainte peste stand si praguri stancoase, primejdios de aproape de Olt pana la Turnu Rosu in Transilvania, unde se trece mai intai Lotrioara 37, care este o apa navalnica si repede ce a pricinuit multe nenorociri, a rasturnat, a dus cu sine si a inecat care cu incarcaturi grele, precum si oameni ce treceau calare. Apoi se ajunge la asa-numitul Turnu Rosu eel vechi, din care se mai vad ruinele pana la jumatate. Este un turn mare si rotund asa cum se clildea in Transilvania, precum se poate vedea dupa felul constructiei si felul cum se leagit cu muntele. Nu departe de aid este Turnu Rosu de azi, pe uncle intra, drumul si rani Olt in munti si a carui asezare o arata prospectul alaturat sub litera E. Acest Turn Rosu nu foloseste deloc la apararea drumului, mai intai pentru ca poate fi inconjurat din toate partile, atat de o parte, cat si de cealalta a Oltului, apoi pentru ca este dominat asa de aproape de valea Megisului 38, unde se afla vechiul Turn, prin care vale se ajunge la Boita, meat de pe muntele insemnat pe plan cu X se poate im- pusca cu pistolul omul stand pe terasamentu139 turnului. De la Strassburg noul drum merge mereu inainte in partea cisalu- tang, de-a lungul Oltului, unde se prelungesc multe ramificatii de munti 35 Dal Turkulor. . 36 ja hey den Anfuhrt nicht so vie Plate dass man mit einem deutschen Pferd umkeh- ren konnen deutschen Pferd (adicA mai mare decat caii de munte din regiune). 37 Lotrioara. 38 Medgiscli Intre Turnu Rosu vechi si cel nou, la N. $i paralel cu Lotrioara, apoi Boiza = Boita, sat pc malul drept al Oltului. la N. de Talmacel, corn. Talmaciu. 39 His au( den ANN:. www.dacoromanica.ro 52

care se inghesuie papa, in Olt cu ni*te stanci marl printre care a foststrapuns noul drum. intre aceste prelungiri de munti se afla jos, langa, Olt, mici lunci 4°ca Robe0i 41, Saracine0i, Cornet, Caline§ti, Projen §i Lotra dupacum se vede pe harta unde locuiesc oameni care trebuie sa se hra-neasca, numai din cre0ereat vitelor, pentru ca nu au nici un ogor pe caresa-1 cultive ; printre acele ,iruri de munti, cele mai greu de trecut carean fost rj cele mai greu de strapuns, sunt urmatoarele : primul la La-prodan" 42 nu departe de Strassburg rj ceva mai jos de el, Tanga Roberti,uncle stancile stau in ma fel incest trebuia sa se treaca, cu poduri delemn de la o stand, la alta ; celalalt este la Cornet, unde din nou a tre-buit sa se sara de pe o stanca, pe alta en ajutorul unor poduri, dar datase intampla ca acestea sa fie date jos, nu mai poti merge mai departepentru ca, nu este cu putinta, sa treci peste munti §i peste stanci de alit-turi sau sa, le inconjuri (schita ultimului plan al acestora e anexatasub litera F). Manastirea Cornet este cladita in forma de patrat cu ziduri foartegroase cu doua caturi, dupa cum se poate vedea din planul pomenit inurma; are chilli mai mult boltite, o pivnita, buna, patru turnuri" midila toate cele patru colturi, avand in mijloc biserica unde la nevoie potfi adapostiti doua sute de oameni ri aceasta ar mai trebui intarita cumetereze 44 ( §i cu alte lucrari mici de aparare pentru ca sa nu poatafi cucerita decat doar cu tunul, jar cu tunuri nu se poate veni child!odul pomenit mai sus este atuncat de acolo. Cea de-a treia prelungiremuntoasa," este in apropiere, ceva mai jos de Caline0i, unde se aflaiarki o stanca inalta, apoi se ajunge la Lotru 46, unde nu era nimic decaldoar un be pustiu, dar deoarece in acel be era putin pamant de cul-tura, Excelenta sa a voit §i a poruncit ca sa, fie lazuita padurea §i sa fiemezati oamenii // atat pentru adapostirea rj siguranta calatorilor, cat §i p. 627pentru luerarile de amenajare sus in munti langa. Lotru care izvorkteceva mai departe de muntele Stogul 47, din muntii cei mai mari. Daraceste planuri au ramas in parasire dupa, moartea Exeelentei sale rj nua ie§it mare lucru din ele ; Lotrul este un rau foarte repede rj navalnic,atunci cand nu a crescut <de ploi> poate fi trecut calare, dar candploua in munti, vine cu atata repezeala, timp de mai multe ceasuri,incest este cu neputinta, sa razbe§ti a trece prin el. A trebuit sa se facespeste acest <ran> un pod suspendat 48 cu o lucrare de sustinere pe ointindere de 23 de stanjeni §i a fost nevoie sa, fie facut un pod Para,picioare caci din cauza stancii de sub apa nu puteau fi randuiteacolo asemenea picioare de pod §i nici nu puteau fi mezate posta- 40 Loncken oder Feldergens. 41 Robest, sat pe malul drept al Oltului, com. Cdineni, apoi Serecsinest = SAracinesti,sat pe acelasi mal, la sud de Roberti, com. Pausesti-MAglasi, apoi Cornet, sat si rnanAstire pemalul drept al Oltului, la sud de Saracinesti, urmeaza Kalinest = Calinesti, sat. Mai departeProjen ocupa o situatie simetricA cu CAlinesti, de amandoua partite unei limbi de pAmant ce face un cot al Oltului, In sfarsit Lotra, cum apare corect In ins. 10, r 14 v° In vreme ce InHurmuzaki, Documente, IX1, p. 626 este redat gresit Zotera". 42 Laprodan lipseste pe harta autorului. 42 Thdren (Thdrmes ). 44 Schartoquen. 45 Tractus. 46 Lotra gi uneori Loter. 47 Monstogur. Muntele Stogul este vdrful cel mai Snail al masivului Scheia (Parting). 18 Springbruck. www.dacoromanica.ro 53

mente de piatra" din pricina prea marii repeziciuni si puteri a apei.De la Lotru drumul merge pe langa Olt doua ceasuri in sir, nespus de stramt printre munti grozav de inalti si stanci de piatra Ana la Cozia ;intrarea in acest defileu al Lotrului este aratata prin desenele alaturate sub literele G. si H., unde se poate face o retragere pas cu pas si <drumul) poate fi intrerupt din We in We distrugandu-se podurile ce dud de la o stanca la alta. Cozia este o manastire destul de mare, cladita, in forma de patrat, cu doua caturi, cu beciuri bune si maxi si cu odai, cele mai multe din ele boltite ; in fata are un pridvor de zid, unde a fost cantonat in tim-pul ultimului razboi un capitan; la nevoie pot afla adapost inauntru.300 pana la 400 de oameni; in timpul ultimului razboi a fost preva-zuta cu cateva lucrari de intarire, atat cat au ingaduit imprejurarile,dup5, cum se vede din planurile alaturate sub literele K si L ; lucremare nu se poate face din cauza ingustimii locului dintre munti. In fata acestei manastiri, Inspre Tara Romaneasca, sunt Inca douadefilee inguste, inchise in timpul razboiului trecut cu un pod mobil,si in fata for drumul a fost minat cu bombe; muntii de deasupra acelordefilee erau aparati cu redute de busteni si cu metereze pentru a inchidedrumul dinspre Tara Romaneasca, dupa cum se vede din planul pome-nit in urma ; de aici, mai jos de Cozia se ajunge la loc deschis. Drumul in Valahia turceasca merge de la Strassburg peste Olt,unde se afla primul sat turcesc5° Caineni, de acolo pana la Boisoara sisi la defileie, apoi pe la Lovistea si Perisani, prin munti spre Arges siBucuresti. Lovistea este un tinut mic de patru ceasuri lungime si latime,cu vai joase 52, dealuri manoase si bogate in ierburi in mijlocul mun-tilor inalti rang./ rani. Olt si este alcatuit din 22 de sate midi, din carecele mai multe sunt acum in partea turceasca dupa cum se vedelamurit pe harts ; aceasta Loviste se afla in timpul rkboiului trecut inintregime si cu totul in stapanirea noastra si era pazita cu redute debusteni si metereze la Perisani, unde drumul patrunde printre muntiimari52 intr-un defileu ingust si adanc, lung de doua ceasuri, care nupoate fi ocolit pe nicaieri, si duce pang la Bucuresti, in Valahia tur-ceasca ; in aceste redute stateau un locotenent cu 40 de puscasi Mus-quetier ) si un capitan cu o seta de martalogi 54. Acest tinut nu este de asa mare pre pentru folosul sau in timpde pace, cat pentru marele castig ce s-ar putea obtine multumita lui, intimp de razboi, data ne-ar fi ramas noun si prin ultimul tratat de pace,data ar fi fost acolo cineva care la articolul < > ar fi amintit ca acesttinut a si fost cedat prin articolul intai uti possidetis", dar la o vi-itoare ocupatie 55 va trebui ca sa fie din nou redobandit inaintea tuturorcelorlalte, nu numai din cauza ca datorita acestui tinut comunicatiilestint neintrerupte cu intreaga Tara Romaneasca, ci si pentru ca se poate 44 Steinkasten. 5° Adica de sub ascultarea turcilor. De fapt a vorba de un sat romanesc. 51 Boyschor. 52 Niedrigen Golden. 33 Das Gebdrge Grose (Grosse Gebilrge ). 34 Ilivteleegen, i.e. Land-Miliz (Mortelugen ) sau oameni ai mililiei locale (cf.expresia franceza de Morte -paics pentru aceasta categorie de ostasi). In fragmentul redatIn Ungarisches Magazin", 1783, p. 184, citim : Morteloken (Walachische Landsoldaten). " Raptur. www.dacoromanica.ro54

asig,ura informatia de-a lungul intregului lanj al muntilor dintre TaraRomaneasca si Transilvania, de la Brasov Ana la pasul Vulcan si Incamai departe. Iar data stai de veghe din Lovistea in afara spre munti,_nu mai e cu putinta nimanui sa strabata din Tara Romaneasca in Tran-silvania, iar locurile principale unde se impreun/ toate potecile nu potfi aparate si oprite 56 de nicaieri mai bine, mai usor si mai sigur, ca, deaici. Astfel ca pe viitor, chiar daca ar fi sa pierdem si Oltenia, atunci,corespondenta secrets a acesteia cu Transilvania, ca si aceea a turcilorcu rebelii (unguri) ar fi intrerupta5abis. Si dimpotriva dacA // Lovistea ar ramane a for ar fi cu neputint/ p. 628sari oprim, ba chiar temerea este mult mai mare, cad dael dusmanul,s-ar instala la Strassburg, s-ar putea folosi de posibilitatile noului drumpentru a incerca ceva impotriva Transilvaniei pe si prin acest drum,deoarece el nu se afla prea departe de Dunare si nici nu i-ar fi greu"sail care echipamentul pana sus , ceea ce ar trebui sa ne pricinu-iasea destula grip) pentru a ne face sa descoperim mijloace de impotri-vire, care nu ar putea fi gasite nicaleri caci asemenea avantaje si posi-bilitati ca cele de la Strassburg pang, la Turnu Rosu in Transilvanianu mai sunt intrucat Turnu Rosu insusi57 dupa cum s-a aratat maisus este prea slab pentru apararea unei trecatori, astfel ca nici inace lot, nici in altul din intreaga regiune nu se poate face ceva trainicdin cauza pozitiei rele p. 629 Comunicatia cu Valahia turceasca peste raul Olt este mult maiusoara, decat cea cu Transilvania deoarece Oltul poate fi trecut calarein diferite locuri and este mic ; locurile principale de trecere sunt laRamnic, Cremenari 58, Slatina, Stoenesti si Izlaz, dar cand este mare nupoti trece fara luntre. Locurile de trecere peste Dunare in Bulgaria sunt la : Izlaz, Celei 59, Rahova, Ghidiciu si Vidin 6° eaci din cauza multimilor de balti de pepartea romaneasca 61 nu se poate trece nici incoace, nici incolo si chiarin unele din punctele pomenite mai sus, locul de trecere este stramt sidestul de greu de trecut din cauza baltilor, ca la Rahova si Ghidiciu. De la Vidin inainte, in sus spre Serbia nu sunt atatea balti incat se poate ajunge in multe locuri pana la un mal si Ana la celalalt al Dunarii insasi cu piciorul uscat 62, dupa cum se poate vedea clar pe harta, unde toate baltile sunt desenate la locurile lor. intre Banat si Oltenia sunt din nou munti inalti si intre acestia.este o singura trecere langa Orsova prin asa-nu.mita Poarta de Fier, care nu este departe, ceva mai jos de Orsova, anume acolo unde Duna- 56 In Hurmuzaki, gre§it : abgelaset, in ms. corect : (souteniret und ) abgeloset. 56b18 Este vorba de corespondenta du§milnoasA dusa pe furia din Muntenia in Tran- silvania §i de aceea dintre turci cu rebelii maghiari ai lui Fr. Ridcdczi. 57 Completarea unei omisiuni din textul publicat dupa ms. 10, 1°17 v° nicht mehr seynd,ja der Rothe Thurm selbst. 58 Creminar = Cremenari, pe malul stang al Oltului in dreptul Bistritei; Slatina ( I);Siognest la E de Caracal, Islaz = Izlaz la V de Turnu Magurele. 59 Cselhe = Gelei; Orcava ( I) = Rahova in Bulgaria in fala Bechetului; Gidisch = Ghi-diciu, la N de Lom Palanca. 60 Adicd In Oltenia, la Calafat. 61 Adica olteneasca. 62 Wo an vielen Orthen von beyden Seiten der Donau selbiger gut und mit trockenem FussZumkommen. (Adica lard a trece prin 50151). www.dacoromanica.ro 55

rea este strabatuta de multe stanci pe care le vezi chiar iesind din apar si care sunt numite pe latineste Cataractae", iar pe romaneste ( !) Dimir Capi 63, unde se aude de departe Dunarea vuind si muntele se intinde- cu peretele lui de stanci goale pans in Dunare, meat abia se poate- trece cu o caruta" prin acel loc, pe care cei vechi ii strajuiau si ii inchi- dean cu o poarta de zid, ale Carel mine se mai vad si care este numita, Poarta de Fier 64. Dar aceasta Poarta de Fier poate fi ocolita pe partea romaneasel de la Cerneti 65 pe la satul Halanga si Bresnita, prin Jidostita peste muntii Marcoprics 66 si Busina" de unde se inalta foarte domol terenul nespus de bogat in iarba, dar lipsit de paduri si copaci, meat se poate veni pe aici in mars cu tunuri si cu tot felul de bagaje militare. De pe muntele Marcoprics se poate merge peste muntele mormantul lui Petro ( ?) 67 §i Babele la sus-pomenita Poarta de Fier ; de asemenea pe un alt drum pe care se poate merge cu caruta, ocolind pe la Vodita inspre Orsova in jos ; un alt drum merge pe culmi de la Marcoprics mai departe peste muntele Maturetz" 68 si ajunge pe dealul sau pe muntele 68, intalnindu-se cu drumul care merge de la Ramnic priit )1 Prekirsta" Thrgu Jiu 7° si Baia de Arama pe sub munti spre Orsova, dar pe la Praekirsta" se trece peste Dealul Mohomna" 71 la Vodita si Orsova. Aceste imprejurimi si situatii erau bine cunoscute generalului Vete- rani ; de aceea datorita motivelor pomenite mai sus n i a dat atata atentie Portilor de Fier ca acestui drum pe care 1-a si fortificat in apropierea Voditei, dupa cum se poate vedea pe harta unde sunt insem.nate toate drurnurile si potecile cunoscute. Din mai multe motive a tinut acolo un post, deoarece pe aici se poate ocoli pe o alts poteca pe langa" paraul Vodita pe la Celcovatu 72 si Stetenicul 73, insula Orsova 74 §i de- fileul catre aceasta, pe Tanga Dunare in Cerna de la Celcovatu o potecI duce pe dealul sau muntele Drevnicul 75 si Brescazi 76 pang, mai sus de Toplet, unde se lasa pe Tanga satul Barza si Pecenisca spre Cerna 77 si apoi merg mai departe la Mehadia, pe care Excelenta sa o inchidea la. meterezul Tudoran 78 tot Cu o intaritura dupa cum se observa pe harp._ 63 De la Demir Kapu" In turceste, Poarta de Fier. " Port am Ferream. 65 Csonez (1) (Cernetz) = Cerneti, sat la E de Severin; apoi Stollenga (I) (Hal-lenga ) ; Vresnitza, azi Breznita-Ocol; Sidostiza = Jidostita. 66 Marcopritsch. Pe harta autorului apare Valea Marcoprics la E de Vodita, apoi.Buoschina (Buschina). Lipseste de pe harta autorului. 67 Mormuntzg Setru ( ...Petru ). Pe harta apare Muntele Murmunzi. 68 Maturetz, la S de m-rea Topolnita. " Dal oder Gebiirge Praekirsta (1). Nu apare pe harta autorului. 7° Tergosyll. 71 Dal Mohomna nu apare pe hart& 72 Cselcovetz pe valea Voditei, la NV de m-rea Topolnita. 73 Stetenicul. 74 Confuzie cu insula Ada Kale din fata Orlovei. 75 Dal sive Gebiirge Drennecul = dealul sau muntele Drevnicul. Lipseste pe harta au-torului. 76 Bresentzi (Brescazi), neidentificat, apoi Toplitz = Toplet, sat pe malul stAng atCernci; Bursa = Barza, sat fa N de Toplit; Beezinetzii (Beczinetzca) = Pecinisca aziInglobat la orasul Baile Herculane. 77 Werna (Cserna ). 78 Meteria Studoram (Meterisul Tudoran) cf. pe hartA Meterisch. www.dacoromanica.ro56

Pornegc, ce e drept, din diferite locuri din Oltenia si mai multepoteci in munti, unde locuitorii isi mamy la deal vitele si oile, dar toatese intillnesc impreund in doud locuri anume intre Dunare si raul Jiu,sus in muntii cei mai mari Godeanul 79 si Tata, pe langa lacul Iezerul 80,uncle acestia coboard in spre Caransebes 81 in Banat, care toate se ob-servd pe harp ; potecile dintre Jiu si Olt se intalnesc din nou la mun-tele Stogul de unde izvordste Lotrul ; ele coboara inspre Sebesulsesc in Transilvania ; insa aceste poteci pot fi strdbdtute numai de capresi de oi, dar nu de oameni. Inca o alt poteed tot atat de lesnicioasdmerge /1 de la Costesti 82 la Gogojova" 83 peste muntele Balta Cerbului p. 630apoi prin Cerna peste Dealul Toul " la Bolovasnita 85 si Mehadia. Configuratia si asezarea tarii este prin ea insasi de asa fel Meatnu pop merge de-a dreptul intr-un loc sau altul si nu pop umblacum ai vrea pretutindeni, din cauza multelor ape care izvordsc dinmuntii inalti si a prelungirilor muntoase ce se rdsfird din ei si care seintind mai departe in stransd legaturd cu acestea. Cauza std in acesteape, ape de munte care macar ca sunt mici sunt Ins foarte repezi sica,nd ploud sunt foarte primejdioase si nu pot fi trecute in orice loc. Cu aceeasi greutate pot fi trecute apele care se afla intre acestimunti, indreptate mai mult unele capre altele &cat unele dupd altele ;din aceasta cauzd de multe on trebuie sa faci ocoluri marl pang acolounde se impreund apele pentru a merge dintr-un loc in altul ; acesteape coboard departe in jos prin tars si impiedica sa mergi drept si sapop face vreun mars de la raul Olt pand la Orsova si in regiunile Du-ntrii, ca st spre finutuille de sub munti. Dar trecamd acum la tinutulCraiovei, apele se adund in doud sau trei vdi principale ca Oltetul, Jiul i Amaradia 28, dupd cum se vede pe harta, care datorita, asezdrii for fa-vorabile pot fi ocupate in timp de razboi cu trupe putine si aparateimpotriva celor mai marl forte, cad din cauzele de mai sus este foartegreu, ba chiar aproape cu neputintd, sd ajungi pang la flancuri si prinaceasta spatele si comunicatia cu Trausilvania si cu Orsova rdman mereuasigurate, si cdnd ar fi sa fii atacat pop sa to retragi pas cu pas. Acesteale-au observat bine inaintasii nostri. De aceea ei au apdrat cu trei linliintdrite tara de sus, de sub munti, impotriva tarii de jos, de 1A,ngd Du-flare, adicd mai intal drumul principal de la Raimnic la Craiova uncleLuncavdtgl 87 se varsa in Olt si o parte a muntilor pomeniti mai susse intind spre Olt, unde se afla un defileu pe care 1-au aparat cu o in-tariturd la Trupina 88, de la care se mai vad clar incd santurile pentruapararea partii de sus a tarii si acoperirea flancurilor din partea 01-tului. Oealaltd intdriturd se did deasupra Piscoiului 89 intre Amaradia 79 Godamel (Godanul). 88 Lacterus (Lac lesur ). 81 Charanschesch (Charanschebesch ). Aici e vorba de district, nu de oral. 82 Kosieqii. 83 Gogojova. Nu apace pe harta autorului, Intre Costesti si Valea Cerbului. " Dal Theul ; (Thou!). as Balvaschnitza = Bolovapila. " Slamorade (Hammarade). 87 die Concuretz; (Loncavelz). 88 Trupina, insemnat §i pe harta autorului la S de varsarea LuncavAtului in Olt. 88 Biskoy ; (Piskoy) = Piscu oii. www.dacoromanica.ro 57

Si Oltet, unde izvoraste Amareziu 90 numita Citate Mujere" 91, adica Cetatea Muierilor de la, care se mai vad Inca intariturile; cea de-a treia intarittuil, era pe langa Jiu, deasupra Craiovei ceva mai jos de Tantareni 92 langa Racari 93 spre a inchide si a pazi valea Jiului, in care se deschide in sus drumul principal de la Craiova si de la Dunare in sus spre munti si regiunile de sub munti. V. Despre earmuirea aeestei provincii in vremurile dinainte, ale stapanirii turcesti 94, Oltenia era car- muita de un ban care atarna de domnul intregii Tani Romanesti avandu-si resedinta la Bucuresti, in partea de dincolo de Olt ; banul avea sub el cinci vornici, adica mari ispravnici 95 ai celor cinci judete, pe langa o multime de vornicei 96 etc., care au fost confirmati prea indu- rator si dupa, ce aceasta provincie a cazut sub stapanirea imparatului. in afara de acestia au mai fost randuiti pe langa ban si niste consilieri : adica boieri ai tarii impreuna cu un secretar al provinciei §i un comisar al provinciei si s-a constituit o deputatie care conduce treburile civile dupa propriul drept al provinciei, numit pravila. Cele militare sunt sub autoritatea unui comisar de razboi, care are sub el un ofiter insarcinat cu aprovizionarea ; cele fiscale se afla, sub ascultarea unui inspector, care are sub el un perceptor sau incasator, un comisar general, functionari de ai fiscului sau vamesi 97 etc., etc. Toti acestia se afla sub ordinele unui general 95 care atarna de Excelenta sa generalul comandant al Transilvaniei, ca sef suprem §i di-p. 631 riguitor in toate chestiunile atat militare, fiscale, cat si civile, §i toti isi au resedinta la Craiova in judetul Jiului de Jos, ca fiind singura localitate principala din aceasta provincie. Aceasta Craiova a fost odinioara o localitate foarte cunoscuta, datorita comertului care se facea in aceste provincii. Acolo fusese si un balci anual care Linea patru saptamani. Cum ca odinioara comertul trebuie sa fi inflorit aici se poate deduce din faptul existentei unui depozit permanent al companiei orientale de comerl caci este aici o cladire lunga cu pereti de caramida, bine inchisa <si> numita in limba for han, ce a fost cladita de egumenul manastirii Hurez care is chirie anual de la negustori pentru ()dal. Acolo, sunt trei despartituri, adica curti sau piete dintre care una era pregatita cu cladiri drept cvartir al domnului, cand venea la iarma- roc, cealalta era cu camere boltite de jur Imprejur pentru depozitele negustorilor, iar in mijlocul pieiei se afla un foisor inalt 99 ca un fel de 90 Starnmarazoja (Hammara:oja). 91 Cf. pe harta autorului Mujeren. 92 zinzeren = Tantareni. 93 Rekar = Racari. 94 Adica inainte de dominatia austriaca recunoscuta la 1718 prin tratatul de la Po- jarevad. 96 Obergespan. 96 Unter-vorniks. 97 Dreyssigern traducerea termenului latin : tricesimatores In legaturA cu vama de milrfuri constand in 1/30 din ele. 98 General Wachtmeisters. 99 In Hurmuzaki : Fegeschor i.e. Sommerhaus; In ins. Fogesclior. www.dacoromanica.ro 58

bursil a negustorilor ; a treia era pentru oamenii de rand si avea graj-uri ; aceste cladiri an fost toate arse de turci in timpul ultimului razboiastfel el din ele au ramas dear zidurile, dar apoi au fost din nou re-Ileute si luate pentru magazii si pentru cartierul comandantului. VI. Despre capitala provinciei Aceasta este Craiova, dar poate sa nu-i placg, Excelentei sale dreptcapitala a provinciei, adica drept locul unde ar trebui sa-gi aiba resedintacomandantul, deputatia, comisariatul militar si cel cameral, mai intaipentru ca acest oral e departe de toate mijloacele de al:4rue ale Orli,araate mai sus, apoi pentru ea de acolo comunicatia cu Transilvania erafoarte anevoioasa, si din cauza depart:Aril, iar intr-un viitor razboi arfi expus loviturilor dusmanului si acest lucru ar fi cu atat mai primejdioscu cat din cauza relei stgri actuale nu mai pot fi adlugate acolo intg-rituri mai insemnate nici azi, nici maine. Din aceasta cauzI vin boieriigi negustorii, pe langa, multi altii, si se roagg, sg, fie mutate resedintain altii parte. Pentru aceasta a fost propus mai intai Ramnicul, dar acolo situatianu a fost gasitg, bung, pentru o asemenea capitalA din cauza motivelorclip urma aratate mai sus. Este drept ca in timpul ultimului razboi afost intarita mamastirea de acolo, unde e resedinta episcopalI, si care einsemnate in planul existent sub litera M, insa acest lucru a trebuitaa, se face de nevoie, pentru ca nu avem nici o alta, localitate maiapropiata de noul drum de comunicatie cu Transilvania ; sau una undes-ar fi gasit ca ar fi unele mijloace de adapost si ca s-ar putea face omagazie si unde ar fi fost in stare sg, se pazeasca impotriva unor cotetataresti, dar nu ar fi putut tine piept unui asediu, iar o asemenealucrare nu se poate face din cauza configuratiei povarnite a terenului si a vecingtatii muntilor. Dar nu numai aceasta, ci si mAngstirile cele-lalte care se afra in apropiere sub munti, ca Govora, Bistrita, Polovraci,se afll in colturi de acestea pe sub munti, unde nu se mai poate adaugamimic ; data ar fi altminteri si ele ar sta libere <de jur imprejur> arputea aduce mari foloase cu cladirile for ; cele mai multe mitnastiri <suntolldite> ca un piltrat, avand doug, caturi, cu ocrli boltite de zid ; bise-rim se afla intotdeauna la mijloc intr-un loc liber ; mAnastirile sunt in-chise si multe an pridvoare bune de zid. Dupl. Ramnic s-a propus Polovraci, unde este o campie raja, sifrumoasa pentru ca unii care auziserA de o poteca, din apropiere dePolovraci spre Novaci 100 care Sebesul sasesc peste muntiau lucre-dintat pe Excelenta sa ca s-ar putea face acolo un drum de comuni-eatie, dar dupe cercetlri s-a gasit ea, nu este cu putintaa asemenea drum i nu a mai iesit nimic din aceasta propunere, si apoi a fost ales TarguJiu, la care s-a ramas un timp pan/ sl se vada si sa se afle dacl If p. 632s-ar putea gasi si stabili acolo o comunicatie neintrerupta peste munti.Pentru aceasta si eu am prima de la Excelenta sa porunca hotaraflsa, obsery bine in timpul lucrarilor mele configuratia si pozitiile dinmunti. i s-a descoperit acolo ca s-ar putea stabili o comunicatie de-a 10° Nouatch pe Gilort. 0 poteca suie Intr-adevar de acolo In mun%i, dar se opre5te la43bar§ia Lotrului. www.dacoromanica.ro 59

lungul raului Jiu in sus, prin munti incepand de la Bumbesti 1°1 pans. la. plaiul Jiului, anume acolo unde amandoua Jiurile se intalnese in munti, ceea ce se vede pe harti. i aceasta s-ar putea face cu mult mai patina truda si cheltuiala decat s-a facut pentru cea de-a lungul Oltului, pentru ca aici ar fi de strapuns o eale de-abia trei ceasuri, pe cand de-a lungul Oltului fusese un drum ajungand la cinci mile. Pe langa aceasta or mai putea crata timp, munch si cheltuiala, cum nu se putuse face aeolor pentru ca aici nu trebuie sa fii silit sa te tii mereu pe o singura parte a Jiului, asa cum a trebuit sa se faca de-a lungul Oltului, ci cand dai de o stanca, mare ce-ti sta in cale si te impiedica, o poti lasa in pace, trecand cu un pod peste Jiu, asa cum s-a facut peste Lotru, pentru ea. acesta (raul Jiu) nu este mult mai lat ca acela <Lotrul> si astfel.pot fi ocolite asemenea stanci, datorita unui drum <care ar trece> pe partea cealalta a apei si ar cere mai putina munch si cheltuiala. Asemenea poduri nu ar fi mai multe de trei pang la patru ; un asemenea drum s-ar putea face cu o companie de 300 de oameni care ar lucra zilnic timp de un an si o cheltuiala de 8 000 pang la 9 000 de florini. De la campia Jiului mai depute nu mai este nici chiar cea maimica greutate, ci se merge de acolo pe drumul vechi care vine din muntiiVulcan prin valea Crivadia peste muntele Tataranului 102 la Baru 1°3-unde se MIA prima vama din Transilvania in valea Hateg-ului ; acestmunte al Tatarului nu este deloc greu de urcat, intrucat taranii treeincoace si incolo cu incarcaturi de fan ; dar chiar si acesta ar putea fiocolit mergand primprejur pe la Merisor prin valea Crivadia spre Jiulunguresc. Daca s-ar implini acest lucru ca sa fie strapuns un drum de-a lnn-gul Jiului, ar fi cuminte si necesar ca sa fie desfiintata poteca de pemuntii Vulcan, ceea ce se poate face cu cea mai mare usurinta candte ridici pe partea olteneasca pe sub muntele Zanoaga ( ?) 104, unde isian romanii palanca lor, intrucat de amandoua pantile drumului foarteaproape de el sunt vai foarte adanci si salbatice ; si Inc a *i mai u*orpoate fi stricata pe plaiul Vulcan, pe care se coboara poteca inapoipe campia Jiului, anume sus, acolo unde aceasta iese din munti, la Fa-getel 105, (punet) care este insemnat in harp cu cerneala rosie, dar acolope spinarea sau ereasta plaiului sau muntelui 106, unde este stramta detot si marginita pe amandoua pantile cu prapastii foarte adanci, acolopoate fi taiata cu usurinta si stricata pentru a nu mai putea fi folosita. Acest drum a fost aprobat de Excelenta sa domnul general feldma-resal, conte de Konigsegg 107 si de aceea a venit el insusi cu prilejulultimei sale inspectii *i organizari a Olteniei sa cerceteze configuratia,paraantului in jurul Targu Jiului si a muntilor pe unde trece raul Jiu*i el a vazut *i a aflat ca acel loc este eel mai potrivit si mai bine wzatpentru resedinta si capitala provinciei, mai intai din cauza pozitiei, caciin acest loc se pot construi acele lucrari de intarire de care ar putea fi 101 Bombojeste = Bumbesti, sat. 1" Berg Tartarlui, cf. pe harta autorului Piatra Tatarului. 108 Baar (= Baru Mare si Baru Mic pe Streiu la V de Crivadia). 1°4 M. Sennoya (M. Sennoga ), cf, pe harta la S de m. Vulcan. 105 Talzette (Fuczette ), cf. pe harta autorului M(untele) Fadsezel = FAget.el. 106 Playsive Berg (der Play, sine Berg = Plai sau munte). 107 Lothar Joseph Georg von Konigsegg (1673-1751), comandant general imperial,In Transilvania (1722-1726). www.dacoromanica.ro60

nevoie pentru apgrarea localitatii, pe de alter parte, din cauza comuni- catiilor pe care le poti avea de aici mai sigure -si lesnicioase cu multe alte locuri, cum ar fi cu Transilvania pe drumul de-a lungul Jiului in valea Hategului, de acolo la Alba Iulia si Sibiu sau prin Deva, spre Arad in Ungaria, sau prin Poarta de Fier 108 spre Caransebes in Banat. Aceasta Poarta de Fier este o depresiune in muntii marl, unde ramane un munte mai scund, asa cum se vede pe Marta, pe care tree .clintr-o parte in alta tarani cu carute incarcate cu fan, si care poate fi imbunatatita si mai mult cu putina osteneala. . De la Targu Jiu comunicatia cea mai scurtil si mai sigura cu Or- soya se face pe drumul aratat pe harti, prin depresiunea de sub munti de la Bradiceni 109 II si Baia de Arama 11° care ce-i drept nu se face p. 633 acuma in chip deosebit cu carele din cauza unor stanci ce se aflg in douiti locuri de pe acel drum, primele la Ponoarele 111 langa Baia de Arama,celelalte langa Dunare pe la Vodita, unde a fost cantonat odinioarg ge-neralul Veterani si a inzestrat acest drum cu o intaritura. Acest drum este acoperit dinspre regiunea de campie 112 de Milgu- rele sau promontoriile 113 amintite si mai sus si nu se poate ajungla el pe nicaieri din partea campiei, de la raul Jiu si pans la Dunare, decat doar pe un drum peste Motru 114 si apoi pe drumul pornind dela Cerneti, descris si desemnat <pc harta>, de asemenea, pe o poteca de la Ketschora Marga" 115 peste muntele pe sub care curge. To- polnAa dar unde sunt stanci primejdioase la Marga. De la Targu Jiu la Ramnic drumul merge din nou neintrerupt pe sub munti pe tangs manastirile Crasna, Polovraci 116, Hurez 117, Bistrita si Govora, mai departe spre Ocna 118 si Ramnic, duper cum se vede sie notat pe harts. Jos in campie coboarg drumul principal pe valea principalg aacestei tari cu care se intalnese toate celelalte vai si se unesc cu ea,anume pe valea Jiului de-a lungul raului, coborand spre Craiova si asamai departe etc. si pe care it poti tilia in multe locuri din pricina si-tuatiei favorabile a muntilor si it poti apara cu putine trupe dupa cums-a aratat mai inainte. indeosebi de la Tantareni confluenta Gilortuluisi a Molrului 119 llama la Isalnita 120, confluenta Amaradiei cu Jiul, undeadeseori se brodeste ca multumita cursului si a albiei Jiului sa poatg fiocupata pe deplin si inchisa, Intreaga vale cu o mie de oameni si chiarmai putini. Lucru pe care 1-au observat bine inaintasii nostri, de aceea au in-chis partea de sus a tarii de sub munti cu o intaritura indreptata impo-triva, partii de jos de la Dunare si facuta aici la Racari, pentru ca so- 108 Din IIateg spre Banat. 10 Bredischen (Bredizschen), jud. Gorj. 110 Baja de Arama jud. Mehedinti. 111 Ponara. (Ponora) = Ponoare, jud. Mehedinti, 112 Landseithen. 113 Moguri seu Promontoria. 114 der Moten : (der Mein ). 115 Vitschorc Marge ; Kitschora Marga = Marga, sat, la N de Schitul Topolnita. 116 Polonatsch; (Polvratsch). 117 Ores, apoi Bistritz. 118 Orkna ; (Ockna). 118 Moten ; (Motru) (in realitate Intre Gura Motrului §i varsarea Gilortului In Jiuexists o mica distanta). 120 Ischalnitza = Isalnita, sat la N de. Craiova, jud. Dr i. www.dacoromanica.ro 61,

coteau asig,urate flancurile pe amandoua partile, atilt pe partea dreaptit inspre Dunare *i Or*ova, cat *i pe mama stanga inspre Olt, datorita mul- timii de munti Si vai pomenite mai sus, care suet anevoioase *i multe chiar aproape cu neputinta de trecut ; din care cauza, unii voiau sa propuna ca pentru motivele amintite mai sus sa a*eze aici dad", nu 11184i capitala, eel putin depozitul principal al provinciei *i sa-1 faca, anume la TantIreni unde este mai mult loc disponibil deeat la Racari. Mai intai pentru ca, este a*ezat in mijlocul tririi, pe laugh aceasta pentru ca acolo se poate avea aer curat, aprt bung, destule lemne precum i toate cele necesare pe care le cere traiul intr-o asemenea localitate. Pe de alta parte pentru ca se poate avea comunieatia de aici en toate celelalte localitati din intreaga tara, mai lesne *i mai nemijlceit, indeosebi cu Or*ova si cu posturile de la Dunare, ceea ce este esential. Cu Or*ova prin valea Motrului Dana la Strehaia 121 care Strehaia, este o manastire destul de bine cladita cu biseriea izolata in mijlocul unei curti inconjurata de cladiri inalte cu dourt caturi cu oni boltite, pivnite bune *i bine inchise 121bis. Au fost cladite de Mihai von, care a stat el insu*i acolo catva timp, dar in timpul razboiului din urma en turcii au fost arse cu desavar*ire de tatari, totu*i fiira distrugerea totala a zidurilor care an ramas toate in picioare *i care ar putea fi reparate din nou en putina cheltuiala *i randuite pentru a*ezarea unei intarituri pentru paza *i siguranta drumurilor, atilt spre Or*ova prin valea Husnitei122, cat si de-a lungul Motrului spre Baia de Arama sau sus spre munti, cum se vede pe harta. Generalul Veterani a vrut, la vremea lui, sa inzestreze acel loc cu o intaritura *i se incepuse chiar sa se faca parapete *i *anturi, dar nu s-a terminat si nu s-a facut nimic. De la Strehaia drumul merge spre Or*ova printr-o vale adancal23, la care nu poti ajunge nici pe o parte, nici pe cealalta din cauza muntilor, pana la }lantana domneascii 124, de acolo peste muntele Furcab Bistritii 125, Campul Balotai 126 si Erghevita 127 spre Cerneti si Or*ova ; pe acest drum an mers necontenit tatarii *i trebuiau sa mearga. cand se indreptau in vreme de razboi spre Or*ova *i mai departe in Banat,p. 634 i treceau mereu // din Tara Romaneasca, peste Olt pe la Slatina, mai sus de Brancoveni 128 *i de acolo se duceau spre Craiova, unde se impar- teau din nevoia furajului in doua hoarde, dintre care una se indrepta, inspre Dunare la Balta Verde 129, iar cealalta mergea pe drumul mai sus, aratat pe la Tantareni *i Strehaia spre Cerneti, unde se intalneau din non; drumul pe langa Dunare pe care mergea cealalta hoarda ar fi eel mai bine de oprit *i mai u*or de aparat pe valea Broscarilor 120 *i pe muntele Curgul 131, acolo unde muntii pe care i-am pomenit adeseori ajung pana la Dunare. 121 Eslerhaja. 22-This In text : im Gevierte Geschlossen. 122 Slanitzer Thal ; (Husnizer Thal). 123 Valea Pluanilei. 124 Fonlena Dominasca pe valea Hu§nitei. 124 Furca Bistritzi (Bistrita e imediat la S de Erghevita). 126 Kimpul Ballolae. 127 Irglovilza (Irgewil:a). 128 Sat, jud. Olt. 124 La E de Ostrovu Mare, jud. Olt. 136 Thal Broscarilor (Broscorilor). La E de Ostrovul Corbului. 131 Curgue (Curgul ) neidentificat lipse§te pe harta autorului. www.dacoromanica.ro 62

In al treilea rand prin postul de la Tantgreni 132, nu numai cg s-artgia cu desavarsire si s-ar opri cu totul drumul tatarilor spre Orsova inBanat, ci si toata partea de sus a tarii ar fi acoperita prin aceasta, siintr-acolo s-ar putea retrage oamenii din partea de jos a Orli in fatafortelor nilvalitoare ale dusrnanilor si nu ar fi siliti sa le cad pradg deindatl. Intr-adevgr intreaga Dungre ar fi si ar ramane prin aceasta sigurg si acoperita pentru el posturile de pazg lasate in jos de-a lungul ei arputea fi sprijinite de aici in chipul eel mai usor si simplu, pe tend dim-potrivg ar aduce atata nesigurantg pentru dusman, incest acesta nu s-arputea folosi de ea (= de Dungre) impotriva Orsovei si tot astfel mai departe in susul ei impotriva Banatului si a Belgradului. De aceea daeg Belgradul este situat si in aceasta stare eanu poate fi cucerit fitrg vase, trebuie soeotitg aceasta provincie a Olte-niei ca un adevgrat meterez al acelor rani, anume Transilvania si Ba-natul, impotriva turcilor si sit fie considerate si luatg in seamg pentrupozitia ei deosebit de bung si indeajuns doveditg pentru aparare. Maitrebuie observat ca mai sus de locul unde se sfarsesc baltile, care seafla ceva mai jos de Vidin, acolo unde curge pe partea bulgareascii,apa Vidboul 133, Dungrea este foarte stramtg cum nu a fost niciodatlin Oltenia, incest poti sa tragi cu tunul pe partea cealaltg si de asemeneadin partea noastra se poate ajunge pang la <Dungre> fara a-ti uda pi-cioarele 134. Altminteri, mai jos de Vidin, se lgteste foarte mult si se vado multime de vase marl cu toate panzele inaintand foarte repede chiarimpotriva cursului apei. Mai sus de Vidin si pang la Orsova sunt mai multe locuri de aman-doug partile Dungrii unde poti ajunge pang la aceasta fara a-ti uda pi-cioarele. Mai departe trebuie sg mai adaug, ca de la varsarea Oltului inDungre pana la Vidin, dusmanul nu poate face nicgieri poduri peste ea<= Dungre> cleat la Rahova 135, unde se varsa Jiul, si la Celei 136unde incepe via Traiana si unde trebuie sa fi fost odinioarg un poddin pricina multimei de balti foarte marl si foarte adanci care se tinlant de la raul Olt pe care 1-am amintit mai sus pang aproape de Vidinpe partea noastra, olteneascg si care se intind de-a lungul Dungrii dupescum se observg pe hart& ; si in aceste locuri lucrul este destul de greusi peste mane, pentru ca nici aici nu poti ajunge pang la ea MIA a-tiuda picioarele, ci trebuie sa treci pe poduri ; la Ghidiciu in fata LomPalancgi 1379 baltile suet de asemenea foarte anevoioase si nu pot fi tre-cute MIA poduri. VII. Despre impartirea (administrative) a Orli Aceasta (Oltenia) este impgrtita in cinci judete care aunt : judetulValcea, judetul Jiului de sus si al Jiului de jos, Rornanati si judetulMehedinti. 1sa Tintaren. 133 V idboul. 124 mit trocknem Fuss (adica fara a trece prin M(.i). 115 Orsova ( i) wo die Syll einfliesset (Oreava ). 133 Cselech, (Cselleb). 137 Compalancka (Lompalanca ). www.dacoromanica.ro 63

In judetul Valcea se afla capitala Ramnic .unde e resedinta episcopal, precum si Ocnele Mari 138 sau. Saltzburg de unde se extrage sarea si unde se tine un balci mare saptamanal. fn judetul Jiului de Sus localitatile cele mai insemnate sunt Targu. Jiu §i Bradiceni, amandoua sunt targuri. In judetul Jiului de Jos cea mai insemnate localitate si actuala capitala a provinciei este Craiova despre care s-a pomenit mai inainte.p. 635 Yn judetul Romanati capitala este Caracal 138, acum un targ, dar // pe vremuri a fost resedinta domnilor intregii Taxi Romanesti ( !) 140 apoi Brancoveni, locul de obarsie al domnului Constantin Brancoveanu., unde a fost un palat mare, dar care a fost devastat de catre tatari in timpul ultimului razboi ; mai este Islazul la varsarea Oltului in Dunare 141, un tang pacatos, apoi Celei, un sat asezat la cinci ceasuri mai sus de varsarea Oltului in Dunare despre care e de observat ca imparatul Traian altii spun Adrian ar fi avut in acest loc un pod de lemn peste Dunare, dar de la care nu s-a gasit si nu se vede nimic, deli se gasesc ruine, bucati de zid si santuri de cetati pe amandoua malurile Dunarii care au putut fi acute pentru apararea si paza podurilor pomenite, cum se observa in hartile provinciei ; tot aici se mai gasesc Inca multe monede vechi printre care si <unele> triunghiulare sau patrate 142 §i se gasesc chiar pe ogorul unde ara taranii. Chiar de aici Incepea drumul pietruit Via Traiani ", cunosc-ut de toti istoricii si insenanat pe toate hartile, care se mai vede lamurit in mai multe locuri papa mai sus de Ramnic si pe care se mai circula; taranii it numesc Calea Troianu- lui" 143 ; acesta mergea Ana la Cozia si Ana in munti, unde pomeaitul Traian a voit sa puna sa se faca un drum de-a lungul Oltului peste munti sere Transilvania si s-a si inceput sa se lucreze la el, dar nu s-a urmat mai departe, ci a ramas in parasire, dupa cum s-a amintit mai sus. fn judetul Mehedinti, localitatile cele mai insemnate swat Cerneti, odinioara resedinta domneasca 144, si Baia de Arama, aceasta este re- numita si pentru minele de arm* dar de altminteri amandoua sunt numai niste biete targuri. VIII. Despre sterna trtrii Stravechea sterna a acestei i ari infatisa soarele si luna 145, dar dupa ce loan de Hunedoara a izgonit pe turci si a adus Tara Roma- neasca sub suzeranitatea Ungariei si Transilvaniei a impreunat sterna sa cu cea romaneasca <a Tarn Romanesti> si i-a dat in locul inelului 139 Okna. 139 Caracko(Caraska). 145 Eroare provenind desigur din asocierea facuta cu mentiunea ce urmeaza a localitatii Brancoveni. 141 In Hurmuzaki e omisa mentiunea Celeiului In text $i adaugata apoi sith forma de nota. In josul paginii Un targ prost, apoi Celei (Czelech ), un sat to varsarea Oliului in Dundre (nota autor). Aceasta nota introduce de fapt o noua confuzie, deoarece.face din Celei o localitate la varsarea Oltului (1). 142 Worunter dreg and viereckigte (!). 143 In Hurmuzaki, Cali Troianatni i.e. viam Trojanam ; In ms. Cale Trojanului... etc. 144 Inexact. 145 In sterna Tarii Romanesti figura Inca din veacul al XIV-Ica o pasare cu o cruce In cioc (cf. sigiliul lui Vladislav voievod de la 20 ianuarie 1368). www.dacoromanica.ro 64

crucea ung,ureasca ( !) in cioc, si in ghiare o bucata dintr-un butuc devie pe care ataxna un ciorchine de strugure pentru l a aminti de bogatiain vin a acestei tar046. Dar pentru ca §i fiecare judet sa -5i aiba pro-priul sau semn si propria sa sterna, Excelenta sa domnul general feldma-resal conte de Stainville a ales pentru fiecare o sterna proprie care seleapt de insusirile sale deosebite. Astfel pentru judetul Valcea, un porn roditor, pentru ca acolo crestmulte poame ; pentru Jiul de Sus, un cerb, subliniind prin aceasta vana-torile aducatoare de vanat mult ; pentru judetul Jiul de Jos, un peste din cauza multelor pescarii de mare folds ; pentru Romanati, un snop de grau, iar pentru judetul Mehedinti un stup pentru a arata belsugul de roade §i marele folds de pe urma albinelor pe care aceste doua ju- do* le au mai presus de celelalte. IX. llespre slujba religioasa Organizarea for religioasa este luata mai mult dupa cea a cresti-nilor ortodocsi, MO, alte ceremonii deosebite ; autoritatea asupra for oare un episcop cu resedinta la Ramnic si care atarna in cele bisericestide episcopul din Belgrad, iar in cele laice 147 de Excelenta sa domnulgeneral comandant al Transilvaniei ; clerul celalalt consta din calugarigi popi, cei dintai sunt monahi care traiesc in manastire si au venituriindestulatoare de la bunurile care le-au fost lasate mostenire ca : sate,ogoare, livezi, vii etc. §i pe deasupra si tigani robi. In fruntea oricareimanastiri sta un egumen, asemenea unui abate, pe care it numesc in limbs for Sfintia to 148 §i // care conduce administratia religioasa a manas- p. 636 tirii sale. Exista asemenea manastiri in Oltenia cu numele urmatoare : mai intai manastirile de calugari : Ramnic, Tismana, Calui 149, Polo- vraci, Arnota 1", Bistrita, Arhanghelii, Saracinesti, Titireci 151, Govora, Cozia, Motru, Cetatuia, Cornet, Brancoveni, Sadova, Strehaia, Bueo- vat, Hotarani 152, Stanesti, Jitianu 153, Hurez, Tantarent, Segarcea, To- polnita, Cioclovina. Manastiri de calugarite swat : Ostrov, Dintr-un lemn154, Surpatele, Mamul. Niel ei insist nu still data urmeaza regula Sfantului Vasile sau a lui Hieronim 155 ca odinioara calugarii greci. In fiecare manastire ei se impart in trei categorii : Rossophoros, Microphinos §i Megalosphinos", acestia din urma pot fi comparati cu cei numiti la not eremiti. Popii fac <indeobste> cam tot ce fac preotii de mir §i indeplinesc slujbele in parohii ; ei nu se deosebesc de laid decat printr-un potcap de postav albastru, pe care nu-1 scot inaintea nimanui, §i prin pletele for lungi, pe care nu le tare niciodata ; altminteri fac plugarie §i inde- 146 Confuzie vaditfi. 147 In ciuilibus. 145 Yn Hurmuzaki: Soinzita, In ms. Sointzieta. 143 Calui. 150 A rnauta. 151 Titeresti, In ms Titerets. 552 Hot era. 153 Sydian. 154 Ulemne. 155 Intemeietorii monahismului rasaritcan §i apusean. www.dacoromanica.ro 5c. 595 65

plinesc fora deosebire muncile taranesti intoemai ca taranii. Toata in- vgtgtura lor nu constg decat in putin citit si scris si aceasta cu litere romanesti (cirilice) in limba slavong din care ei adeseori nu inteleg nici un. euvant, Biel calugarii din manastiri nu inteleg de cele mai multe on nici chiar ei in§i0 nimic decat putina, greacg veche, iar tine poate s-o mpg putin pe latineste este socotit ea o minune de eruditie. Preotii pomeniti mai sus an voie sa se insoare, dar numai cu o fecioarg si numai o data ; data ii moare unuia sotia, el nu are voie sa se lase manat de pofta si sa-si caute o alta, daeg nu vrea sa se lepede de preotia lui si sa fie socotit iar ca un tgran in toatg legea. In fiecare sat sau tang sunt doi, patru, case, opt si zece popi, dupg cum este si localitatea, si de indatg ce sunt sfintiti nu mai dau nimanui nimic dealt doar episcopu- lui, cgruia ii dau in toti, anii o data sau de doug ori, de la trei plug la patru taleri cu leu. Caluggritele poartg intoemai ca si calugarii imbracaminte lungit, dreaptg, neagra si cea mai mare parte din evlavia lor consta, ca si aceea a caluggrilor, in abtinerea de la casatorie, de la infruptarea cu came si in baterea multor matanii, adeseori fac in 24 de ore de la trei pang la case sute de matanii, adica fac semnul crucii, la care fiecare isi indoaie trupul pang la pamant si ajunge sa se propteaseg pe degetul cel mare sau pe varful degetelor rostind totodatg : Gospodi pomilui", ceea ce inseanang : doamne miluieste. Cele mai bgtrane si superioarele lor se bueurg si ele 156 de mare cinste; sunt numite in limba lor stare- le", cum am zice superioare, si intitulate ca si egumenii Sfintia Ta" ; isi an bunurile lor lgsate de ctitorii lor la fel ca si calugarii; fiecare din aceste manastiri are un popa batran, casatorit, in fata caruia se spo-vedese si care face slujba bisericeaseg pentru ele. Aici mai sunt si cativa catolici care nu sunt romani, ci bulgari, si sunt numai negustori ; ei locuiesc la Craiova, Ramnic si Brildiceni, uncleisi au si bisericile lor. Despre boieri Ceilalti locuitori ai tarn se impart in boieri, adicil in nobilime, siin tgrgnime. Despre orase si oraseni nu se stie acolo nimic. Daca nobi-lii sau boierii ar fi intrebati de hrisoavele dovedind vechimea boierieilor, ei nu ar putea infatisa nimic. De altfel nu le pasg prea mult sl ori-eine este privit si socotit ca boier dacit are atata avere incat sa sepoatg imbraca dupg obiceiurile lor ca un boier. Ei nu socotesc ca ar finevoie de ceva instructie cavalereasca daca fill lor pot citi putin si scrie,aceasta este mai aleasit preggtire eavalereaseg a lor ca sa poata ajungeciocoi sau zapcii pentru a stoarce din tara pentru parintii lor dijmeleoilor si porcilor cu un castig personal al lor ; la ei unul care a studiatceva latineascg este o pasare rara, deli nu li se poate taggdui o iseu-sinta fireascg; ba chiar sunt destul de isteti la toate 157. 155 AdicA Intocrnai ca ai staretii mAnAstirilor de calugAri. 157 Se observii ai la Schwanz ca, de altfel, ai la Tige ai la alti ofiteri imperiali o ati-tudine dilatorie fall de romfini, dupil cum el ImpArtAaeate punctul de vedere comun al ocu-pantilor strAini sau se lash In veia propriilor sale impresii. www.dacoromanica.ro66

Despre taranii for p. 637 Trebuie observat despre acesti tarani ai for ca nici unul nu esteSerb, ci numai tiganii trebuie sa slujeasca boierilor for ca robi si atuncisunt folositi 1ndeobste ca brutari, bucatari, lautari, feciori, iar tigancilesunt folosite de obicei ca femei si fete in cases, lucratoare la gherghef sidoici 158; dar de vreme ce multi dintre taranii amintiti mai sus nu suntmosneni, adica tarani cu pamant sau oameni asezati care an pamantulfor propriu, ci trebuie sa munceasca pamantul boierilor si sa-si creasedvitele pe pamantul acestora, sunt uneori impovarati destul de rau 66. XII. Despre indeletnieiri, felul de .080 si convert Din acestea se poate usor intelege care este indeletnicirea locuito-rilor de aici din tar* anume plugaria si ingrijirea viilor, cresterea vitelorsi a albinelor. Tot din acestea consta si regotul for in cea mai maremasura, adica din cai, oi, vite, miere, ceara, unt, yin, Yana, peste siporci, pe care ii mama cu droaia in Transilvania. Ca meseriasi, gasestidoar putini cizmari si croitori, cat si blanari. Maistri mestesugari 16° nusunt deloc, decat doar daces am vrea sa socotim astfel pe tiganii careindestuleaza toata tara cu munca for de fierari si lacatusi. In ce priveste felul for de viata, ei nu sunt greu de multumit cumancarea, gran, came, peste si vanat se pot avea din belsug, dar la ga-tit nu se pricep. Apoi si multele posturi condamna pe bietii roman, decele mai multe ori, la usturoi, ceapa si supa de varza ; paine se manancade asemenea putina, caci boierii insisi si toti cei care sunt mai de seama,intrebuinteaza in locul ei azima, adica un aluat de Mina de gram ceamai bunt si cea mai alba, copt in spuza, iar cei de rand un aluat dinMina, de mei sau chiar mamaliga, adica o fiertura vartoasa de Mina depapusoi fiarta, cu apes intr -o tingire, putand apoi fi taiata cu cutitul. Darpe de alta parte, vinul bun si mult trebuie sa suplineasca intr-o oarecaremasura acest cusur. XIII. Despre portul 5i imbraciimintea for Portul si lmbracamintea celor mai de searna este asemanator cuacela al polonilor, dar nu in ceea ce priveste pe al femeilor, dupes cumse vede din desenele 161 alaturate. Taranii merg vara imbracati cu o carmasa pe care ei o lases sa atarne peste itari; isi incing trupul cu o cin-gatoare 1ngusta, iar in locul cizmelor polone poarta opinci croite din pielenetabacita de pore sau de vita, pe care ei le leaga mestesugit de piciorcu nojite si be numesc opinci Opintsch". Iarna isi acopera capul cu caciuli paroase de blana de miel sitrupul cu cojoace lungi de blana de oaie care au blana pe dinafara sicare atarna pang la glezne ; isi infasoara picioarele cu multe obiele, pe care ei le leaga cu multe nojite impletite pang deasupra piciorului. 158 Saugammen. 159 Earl mitgenommen. 1(1° Kiinstler. Se face deosebire inlre Handwerker si Mustier. IGI Nu se afla in manuscrisul german. www.dacoromanica.ro 67

XIV. Despre jelirea mortilor si despre joe Cand sunt in doliu, umblit cu capul gol pe care leagit o bucatil ing,usa de panza, de lkimea unei palme *i ale dtrei capete atarnit in jos pe spate lungi de o *chioapa.P. 638 Cand joadt se prind cu toti de mattil, oricAti ar fi *i fac un cerc mare, iar pe lantari, toti tigani de rand, ii pun la mijloc Ungit o ga- leata cu apA *i joadt in jurul ei ; muzica for se ia, de cele mai multe ors, dupa cea turceasca, au instrumente proaste pe care *i be fac ei in*i*i, tobe obi*nuite, viori *i fluiere ; vioara este o jurratate de dovleac, acoperita cu pergament ; toba este o sitit obi*nuitit acoperitA pe amandota pktile cu pergament ; fluiere iii fac din orice bucata de lemn, fiecare canta, mai mult printr-un gangurit *i zbknait din gura, decat prin fluierat i ( jocul) degetelor, dar <sunetul>viorii, ei it exprim, prin cantec 162. XV. Despre loeuintele for Locuintele for erau odinioarit mai mult sub pictmtnt, pe acestea ei le numesc bordeie, dar dupit ce Excelenta sa domnul general comandant a poruncit sa, fie cladite case, ei au inceput Wit locuiasca in case deasupra pamantului. Printre m6nastirile for se afll unele magi si destul de bine clAdite ; odaile de sus ca gi cele de jos sunt boltite. Dintre casele sapanirii sau ale boierilor se gasesc patine bane afara de hanul de la Craiova *i de palatul domnului Constantin la Brancoveni, unde se afla casa lui de ba*- ting,. XVI. Despre apele *i raurile aeestei tars Dintre apele, raurile, bait& i pesckiile lor, Dunkea este cea mai mare *i cea mai bogatl ; dup5, aceasta yin Oltul *i raul Jiu. Pe Dunke *i in Dunke este mai inta,i deosebit de ciudat5, Datateka" r)163, adeca, vktejul sau valtoarea Dunkii care este la opt ceasuri mai sus de Or*ova, unde Dunkea se rostogole*te grozav *i face valuri mars si corabierii trebuie sa, fie cu ochii in patru pentru a scapa de vreo nenorocire *i de aceea pe amandoul malurile DunArii stau ridicate cruci mars pe stancile inalte, spre a inlesni trecerea prin aceste locuri primejdioase. Si mai jos este o insula pe care so afth, satul Poreci164 si o int5,ritura, cu garnizoana in apropiere. Ceva mai jos se MIA locul cel mai ingust al Dunkii ; acolo unde se strecoar5, ingustandu-se printre muntii inalti, anume printre stancile Stirbetzi" 165 0. Magura 166 j se observa, C, pe sub cea din urm5, < = Magura) curge apa din valea Poniokova," 16 ", 162 Das Geigen aber durch Singen exprimieren. 163 In Hurmuzaki : Datalka, So Vortex oder Wiirbel (in mss. Datateka sive Vortex... etc. 166 Poretsch (Poredsch ). 165 Neidentificat. 166 Magura (Magara). 167 Ponikova... (Poniokova). www.dacoromanica.ro 68

ma cum se vede pe harta; acolo intr-o adancitura, a muntelui pomenitlanga,apa, trebuie sa fie o Matrita (!) sau materie din care iau na*terein toll anii foarte multe musculite sau tantari mici 168 care sunt negru-cenu*ii *i mult mai mici deeat tantarii obi. nuiti ; acestea cand ajung lamaturitate in borta, unde jos la Dunare izvorkte Ponikova din staneaMagura *i < care> se nume*te Rivnita 169, se imbulzesc afara neinchipuitde multi intocmai ca un roi de albine si de obicei, cand e vremea linis-tit& sau cand sufla vantul de la apus, adica vine la vale impreuna cuDunarea, adica vin cu vantul in tara pe valea prin care curge DunareaSi in asa mare multime incat acolo pe unde se due intuneea cerul ; candinsa vantul le e potrivnic, venind de jos in sus, el opre*te roiul *i itgoneryte inapoi *i ii arunca iar in Dunare, ceea ce bucura pe tarani *ipe localnici, caci acolo nude ajung aceste ganganii fac mare prapad prin-tre vitele marl de care se prind iar si iar, mai ales acolo unde sunt des-chizaturi cum sunt urechile, narile etc. *i adeseori rapun multe vite ;impotriva for taranii aprind focuri marl, mai ales din gunoi. Iar viteles-au invatat *i ele *I se inghesuie fiecare inaintea celeilalte spre fum.Aceasta roire se intampla de obieei de doua on pe an. Nu departe de locul ingustarii Dunarii pomenit mai sus se aflaormul Or*ova, numit mai inainte Bediognum" 170 *i in apropiere, maijos de el, se afla fortul Carlsfried" 171 de curand a*ezat pe Dunare. 1) 639 intre cele doua localitati pomenite in urma se varsa in DunareCerna, o apa repede *i limpede ; in uncle locuri, cand acestea nu suntajunse de ploaie sau de apa zapezilor, ea poate fi trecuta calare sau cupiciorul ; pe binges ea earn la patru ore de urcu* pe munte se afla Me-hadia, o statiune termala remunita, ; apa este atat de calda ineat abiao pop rabda. Lumea vine aici din lung *i din lat *i multi se vindecamai ales de boll contractate adica de raie, lepra tii alte vechi metehne.Acest <rau> Cerna izvorkte din muntii maxi Retezat 172, Custurul Mare 173 i Osle174, merge necontenit prin ei gi printre ei pane ce se varsa in Du-nare, dupa cum se vede pe harta. La trei ceasuri mai sus <de varsarea Cernei> in Dunare, vine <sii,se verse> in ea Biela 175, o apa limpede *i repede lfinga care este a*ezatatrecatoarea Meh a d ia. In ultimul razboi cu turcii domnul general Herleval 176 s-a aparatvitejeryt-e cu patru sute de oameni in aceasta Mehadie, a tinut pe JoeOmit la 40 000 (le oameni *i de mai multe on a respins ataeul for ; acolose afla o intaritura mica *i slaba, iar din pricina loeului stramt intremunti nici nu se poate adauga, mare lucru, totu*i ar fi foarte mare ne-voie sri, se faces ceva, intrucat este o trecatoare principals inspre Banat*1 care nu este uior de ocolit <de duonan>. Dar despre aceasta va fivorba mai pe larg mai apoi. 1" Este mosea columbaea numita astfcl dupa cetatea Gulubae. 161 Voruiniza heissl (so Ruiniza heissl 1. 110 Beliogonum (Beldiognum). 111 Friedensbum (Carlsfried ). .113 Relischal. 173 Kusluntl mare. 114 Pe harta autorului apar M. Oslae Mare 111. Oslae mic. 175 Bellreeka (adica raul all)). 176 Olnislwachmeisfer Boleyn!. www.dacoromanica.ro 69

Din cauza timpului scurt nu vreau sa mai lunges° vorba Berlina despre apele li raurile care nu ar avea ceva deosebit intrucat din de- senul de pe harts pot fi mult mai bine aratate si cunoscute albia sm obar- sia fiecarui rau cleat se poate intelege dintr-o scriere dezlanata. Ceva mai jos de sus-pomenita Orsova, se afla Vodita unde este gra- rata *i prima varna romaneasca. Curand dupa aceea este ace! toe ritiu si primejdios al cursului Du- narii, denutnit Cataracta sau Pcarta de Fier, pe turceste Demir Capi 176bis, undo deli Dunarea este foarte Tata dar este semanata pretutindeni cu sta.nei de piatra ce crest din ea din care vezi foarte multe scoff and eapul la suprafata apoi ele nu se intind intr-un brau prea lat, ci oarecum ca un lant de-a curmezisul intregii MOM a Dunitrii ; apa lovindu-se de aceste stanci *i praguri face un vuet grozav si arunca asa valuri incat vazand vasele faramate din care au mai ramas fragmente infipte in ear- ful stancilor, intelegi cat e de mare primejdia sa straba.ti pe acolo etc. Curand dupa aceasta, cataracts, dupa ce se mai domolelte Dunarea, se vad urmele si rainasitele podului de piatra al lui Traian, uncle pe amandoua inalurile si chiar in apiti se mai vad inca bucati late si inalte de pod de la stalpii podului amintit, iar corabierii si pescarii spun ea, atunci cand Dunarea e mica, ei pot sa atinga li sa nimereasea cu prajini lungi in mijlocul Dunarii mai inalte din asemenea bucati de zid. Pe unul din acelti stalpi, scriu istoricii ca ar fi Post urinatoa,rea inscriptie : Providentia Augusti vere Pontificis Virtus Itomana quid non (lomat ? Sub jugum nye rapitur et Danubius ! 177. Mi-am dat multi osteneala ca sa, Arad aceasta inscriptie ape ruine, dar nu am putut gasi nimic. in apropierea podului pomenit, pe partea romanea,sca, fusese ca un cap de pod 178 un turn mare patrat, din care se mai Arad Inca bueititi mari ,si inalte de zid, avand Imprejur santuri duble adanei si care si in13. 640 ziva de agtazi e nuinit de bastinasi Turnu Severin 179 §i locul /1 unde se afla, si care este o facie de ses frumos si noted (un colt, unde iese Du- narea din In-until inalti) se nurneste de asemenea Campul Severinului 180 . Istoricii pomenesc si de un oral pe care imparatul Severus 1-ar fi dar in apropiere de turnul pomenit nu se MIA nimic, insa do partea eealalta a Dunarii, in Serbia, <se aflai> ceva mai sus o cladire pa- trata asezatiti aproape de Dunare pe care tureii o nwnesc Feth-Islam 181 iar bastina*ii Cladova, si care este locuita de turci si previtizuta cu o garnizoana de ieniceri. De partea aceasta a Dunarii se MEI Targul Cerneti, la o jumatate de teas in jos de Dunare si de Turnu Severin pomenit mai sus ... 1 76bis Demur Ca pi. 177 Inseriptia e pomenita hare altii de Ileiellerslorffer, la care pare sá se refere autorul, cf. relatarea lui lieicherstorffer din vol. I al seriei de fats. Dupa jugum, de citit: eece In loc de live. ps Fail du pent (sic), (T "le du Pnlit). 179 Turns Seocrini. 1R 11inipiil Se Perinf(lii I. 181 Fetish. www.dacoromanica.ro 70

...Chiar in fata Vidinului se afla o insula foarte mare, in Dunare,numita Calafat ; este tat atat de lunga si chiar mai lunga cu o bucata,buna decat cetatea insasi; dar este in cea mai mare parte asezata foarteaproape de partea romaneasca, astfel ca poti sa treci calare si prin vadatunci cand apa este mica, intrucht fundul insasi al Dunarii este solidacolo ; dar este in intregime daminata de sus pe toata lungimea ei debataia tunurilor in anfilada, asa cum se arata, pe harts in dreptul sa-tului Calafat, unde tocmai a fost odinioara o baterie ale carei santurise mai vad lamurit ; inspre aceasta insula se afla in apropiere de Du-nitre, pc partea aceasta, o portiune de pamant uscat si putin mai ridicat,care este inconjurat pe laturi de o balta mica, ; si pe acest pamant spre Du-nave, se mai afla in mijlocul insulei o movila sau o ridicatura si in jurulacesteia a fost otlinioara o intaritura, dupa cum se observa pe harts ;si do la acest deal pang la Vidin, pe Dunare, sunt 625 de stanjeni... ...De la Vidin Dunarea se largeste si inainteazit domol in liniedreaptit spre // rasarit si pe ea tree in sus si in jos vase mari si grele p. 641cu panzele intinse, dominate mereu de malul inalt din partea Bulgarieicare sus este cu desavarsire neted, dupa, cum se observa pe harts. Langa ea se afla jos orasele turcesti: Lom Palanca, Tzibru182, Pa-lanca, Rahova 183 tii Nicopol, unde s-au retras mai ales cei mai multiturci din Timi.3oara tii Belgrad si acolo s-au intarit ; acestea sunt locuriproaste en palisade (paltinci) tii cu Eantur i mici, dar Aline de turci sipretutindeni se gasesc ruine de la cladirile vechi romane... etc. Cat drspre partea romaneasea, trebuie observat ca la Dunare, cevamai jos de Vidin, incepe o bait/ mare si se intinde neintrerupt de-a inn-gal Dunarii pang la varsarea Jiului, iar de acolo pana la varsarea 01-tului, nu se poate ajunge niciodata din cauza acelor balti pana, la Dunare,afar doar de punctele Ghidiciu 184 dincolo de Lom Palanca, de SchelaCiobanului 188 in dreptul Rahovei si de Celei 188 mai sus de Gura Oltu-lui, si nici aici nu se ajunge pe uscat, ci pe poduri ( ?) 187. Dupit Dunare, eel mai mare rail este Oltul, care vine din Transil-Van ia uncle izvoraste in Tara Secuilor din muntii Tarcau188, la granitamoldoveneasca, trece prin Tara Barsei, de undo is cu el multe alte apeizvorate din munti, trece dincolo de Fagaras spre Turnu-Rosu, de unclefsi eroieste drum ca o sageata, vuind timp de zece ceasuri prin muntii1nalti din care curg multe ape inspre el, dar eu socot ca nu e nevoiesa le insir aici cu de-amanuntul; dimpotriva, ele pot fi vazute mult mailamurit pe harts, cu numele, izvorul si albia for si aceasta cu atat maimult cu cat nu am gasit la toate lucruri vrednice de observat, afaradoar de Oltet care se varsa in Olt la Falcoi 189 ; ceva mai jos de conflu-ents, lui a fost un oras roman, pe care taranii it numesc Antim" 190si de la care se mai vad clar in diferite locuri ruinele si zidurile. 181 Ziben. La varsarea raului Cibrice In DunAre pe partea bulgareasca. 183 Ortava si Oreava (Oreava). 1" Ghidisch = Ghidiciu, sat, com. Piscul Vechi. 188 Csoban adicA Schela Ciobanului, numele mai vechi al Bechetului. 186 Cselleh = Celeiu, sat. 1" Auch bier nicht trocken sondern durch Uberfuhren. 188 Targu. 188 Falckog (Falkog 1. loo Anthien (Anthin), pe harts Antim. www.dacoromanica.ro 71

Langa Oltet, mai la deal, nu prea departe sub munti, in satele Pri- gorie 191, Zorilesti (Q) 192 si Gruiu1193 aide pamantul, dar nu cu flacari, ci ge incinge ca jarul ; adica acolo se afla, in pamant prin tot locul, *i in stare masiva, *i in bucati, o piatra cenu*ie lunga *i lath de cativa stanjeni crescuta una intr-alta ca straturile de ardezie 194 ; cand ajunge acest foc la ea *i incepe sa se incinga, nu se potole*te, ci se incinge mai departe sub pamant, atat cat se intinde in lung *i in lat. Am bagat inauntru nuiele lungi si verzi pe care le-am secs dupa cateva minute inro*ite defoc ; acea piatra nu se incinge numai sus pe inaltimi, ci *i jos in vale *i langa apa, chiar acolo unde apa trece peste ea *i ea tot nu se stinge. Este vrednic de observat despre Olt ca Excelenta sa domnul general feldmare*al conte de Stainville in ultimul razboi cu turcii, in anul 1717, a pus sa fie facut navigabil pe portiunea din munti de la Turnu Ro*u la Cozia pe unde nu mersese nici o luntre de cand eurge Oltul din cauza stancilor ascunse care se aflau in multe locuri sub apa raului Si de care se izbea cu putere Oltul, *i inainte de a se avanta mai departe, ridica valuri inalte cu asa vuet incat nu era cu putint sa treci cu vreo luntre, ba te*i ingrozeai numai cand priveai asa ceva stand de o parte, pana, ce in sfar*it s-a gasit mijlocul de a sfredeli stancile de sub apa, de a introduce in ele cu anumite procedee praf de pu*ca *i de a le face sa explodeze sub apa, ceea ce a reu*it bine, astfel ea luntra*ii romani pot sa, treaca fora teama prin locurile primejdioase Laprodan 195, Carlig 196, Armagar 197 cu luntre scurte *i te*ite facute aniline in acestP- 642 scop. Dintre acestea erau vreo 20 care mergeau neintrerupt // pentru a duce la vale rechizitele de razboi ca provizii *i altele de care era nevoie, pana ce noul drum pe langa Olt ar fi practicabil *i s-ar putea merge cu carele... etc. Adancimea Oltului nu este pretutindeni aceemi, ci in mai multe locuri cand este mic poate fi trecut calare, cum s-a spus mai sus ; dar totu*i mai degraba jos, In regiunea de campie, unde este lat, deeat sus, unde este ingust si curge navalnic de la Strassburg 198 la Cozia doua locuri primejdioase oricand chiar si atunci cand apele nu sunt umflate ; dar cand Oltul vine mare nu poate nicidecum fi trecut. Raul Jiu izvorkte din muntii mari dintre Tara Romanea-sca si Transilvania, din doua locuri deosebite, de aceea iii are fiecare *i propriul sau nume; unul se nume*te Jiul unguresc 199 care izvorkte din cei mai inalti munti, muntii Parangului 200, Piatra Taiata 201, Stogul 2(4 0 191 Brigorie (Prigoria) pe malul drept 0 Oltetului la S de Polovraci. . 192 Ziguresti =-- lipseste de pe hart& Oare = Zorilesti care se aflA In apropiere (?). l9a Graul (Gruul ) la S de Prigorie. 194 es giht daselbst hin und her Sal: and Stiickweis, ein graces Stein in die Erd etliche Klafter long und breit der wie Schiefer in einander gewachsen. 196 Zaprodan (Laprodan). Oare la Projeni? Projeni e ceva mai la N de confluenta Lotrului. 199 Kathy (Kiirlig ). 197 Armaszar. 198 Este vorba de asa numita Arxavia pomenita mai Inainte. 199Ungerl, Syll. 299 Monte Barongult (Parengult). cP. Piatra lejala. 292 Stogur. www.dacoromanica.ro 72

Muntele Petru 203, celalalt se numeste Jiul romanesc 204 care izvoril*tedin muntii Retezat 205 sau Os le, Sturul si Custura Mare 2°6. mandoua au lunci 207 mari *i campii foarte manoase pentru cres-terea vitelor, cum se observa pe hartA, sunt bine populate de unguri $ide romani de parca ar fi un singur sat impreuna. Acesti oameni au bogatii mari in oi, vite si albine, intre plaiurilesau muntii for *es 208 si Candrelul 209 se intalnesc amandoud Jiurile incampia Jiului *i tree astfel unite printre stand inalte si sillbatice carese prelungesc din muntii Vulcan :ii Polatista 210 si dupit trei ceasuriajung cu mare vuiet la Bumbesti 211 ytii Purceni 212. Deasupra Targu Jiului, iesind din munti la ,t es, acolo unde sevede un vechi val roman nu depute de aici, in satul Barlesti 213 invalea Bradko 214 se vad de asemenea zidurile si innriturile unor vechifortificatii. De aici la vale, se varsa foarte multe ape in Jiu ; dar negasindnimic vrednic de amintit la ele le tree sub Were. Jalesul 215, Isworna ( ?) 218 si Isverna (f) toate trei ape mari dinjude %ul Jiului de Sus tasnesc si izvorasc dintr-odata din pAmant, cu undafor intreagil, 217, Apele Topolnitei si ale Baii de Arama" 219 din judetul Alebe- 218 merg cu unda for intreaga pe sub munti prin punctele inemnatepe hnxta pentru a fi viizute acolo. Dup5, ce raul <Jiu> a luat cu el atatea ape, el trece pe langa Cra-lova gi <se> varsa prin doua gull in Dunare cam in dreptul Rahovei 229. XVII. Despre bidti In aceastI provincie a Olteniei nu se afla balti insemnate decatlangit Jiu, de la Craiova Ana la Dunare, si apoi de-a lungul DunArii,dintr-un punct ceva mai jos de Vidin papa la vArsarea Jiului si apoidin non de la Jiu pang la varsarea Oltului, despre care s-a pomenit maisus. 203 Monte Pam. 204 valachische Syn. gas Relisal apoi Osle. Stand!. 106 Cuslurull-Mare. 207 Loneken. 203 Seizes ( Sches) pe hada cf. valea Sches pc malul stang al Jiului la S de mica valeS/atinioara. Pc hart MO nu apare un munte en numele acesta. 200 Kundelut. 210 Polasissa ( Polasissa). Pc malul string at Jiului. 211 Pombojest (Bombojest ). 213 Porosen (Pore:en ). as Pdrtessi (Bdrle0i ). 214 Wallebralh (Valebralh ), cf. pe hartii Bradko la N de Porceni. icato: Sellesch. 216 /SW07710 *it Iswerna. 117 Adecg nu se Imbogiitese treptat cu apele unor afluenti ea Muffle amintite mai Ina-lute, 210 Topolnilza. 212 Raja de Aroma. 220 Arkova (Oreava) = Bahova In 13ulgaria. www.dacoromanica.ro 73

Mai este o alts bait)", in judetul Mehedinti la cateva ceasuri de Cer- netd ; incepe nu departe de Erghevita 221 si merge pans la Balta Verde 222 pe Dunare. Intre aceasta balta si Dunare este destul loc si acolo se afla foarte multa iarba ; din care cauza tatarii si turcii se aduna cu totiip. 643 acolo in toate razboaiele, pentru a porni de acolo in mars, si aveau acolo locul for de intalnire, iar cand se intorceau spre easy // isi aduceau acolo prada si prinsii de razboi ; adeseori stau acolo eate patru si opt saptamani, si chiar mai mult, cad acest colt de tars din cauza baltilor si a Dunarii este aproape ca si inchis de jur imprejur. XVIII. Despre pescuit (pesearii) Este un lucru indeobste cunoscut ce apa bogata in pesti are Du- narea, cel mai de seama peste din Dunare este morunul : acesta se prinde in cantitati marl 223 si cei mai multi pe portiunea de la Poarta de Fier si Podul lui Traian pawl la varsarea Thnocului. Tin alt loc de pescuit tot atat de bogat se afla in Wile de langa, Dunare, unde se pried mai multi crapi, platici 224, s-tiuca, etc. si tot felul de pesti. Cand Dunarea e mare si se revarsa, in balti, tree pestii din Dunare, in ele. In aceste balti isi au partea for din pescuit si diferiti particulari, boieri, cat si manastiri. In Olt si in Jiu se afla tot soiul de pesti pentru ca este o apa rece de munte ; sunt mai ales pastravi si lostrite, in toate celelalte ape sunt pastravi rosii, pastravi si salai cu prisosinta. XIX. Despre munti Despre starea mimtilor din aceasta tarn s-a vorbit mai inainte, anume ca acestia sunt niste munti foarte inalti, salbatici si inchisi de mai multe vai adanci ce se confunda aproape uncle intr-altele, poalele for sunt intotdeauna salbatice si acoperite cu copaci ; atat in Transil- vania, cat si in Oltenia muntii inalti se termina scurt si Fara veste. Sus pe aces,ti multi se afliti foarte multe pasuni, unde isi mana locuitorii din amandoua, partite muntilor vara oile si vitele ; dar din cauza vremii rele ele nu pot sa stea sus mai mult de trei luni si chiar in acest scurt rasthnp trebuie <ciobanii> sa fie cu multa bagare de seama ca sa nu fie surprinsi de vifor si de furtuna si sa, se nenoroceasca, impreuna cu vitele for ; dupa cum sunt destule exemple de acestea, caci nu de mult un vifor si o ceata deasiti, surprinzand o cireada intreaga de vite ale bietilor locuitori de pe Lotru, tocmai langa, muntele Stogul unde poteca de la Sebes trece dincolo si unde izvorasc Lotrul si Jiul 225, a gonit-o din urma si a pravalit-o jos peste stand. 221 Orcavel (Oreavez ) probabil Erghevita In SE de Cernep p la V de Padina. 222 Pallhaverse ( Bal Oa Verde ). 323 Welcher Ilausenfang-Kayl ist in den Mordslen neben der Donau. . . etc. (de citit : geil = abundent). 224 Praxen ( Braxen ) = Brachsen; Ahrulhen (Alrulhen ), poate Abraupe (lote vul- garis); Laxf orell en (Lachsforellen ) ; Semling (Siimling ) probabil: Salbling (Salmo Sevelinus) !Astray ro§u; Aschen. 223 E vorba de Jiul unguresc". www.dacoromanica.ro 74

Pe muntele Robul langa Olt, un fulger a rapus o turma intreaga deoi dintr-un traznet. Chiar atunci cand vremea este foarte seniniti se lassadeseori in cateva clipe o ceata atat de deasa, incest aproape to tna-bu. si abia poti vedea la patru sau cinci stanjeni inainte. Din aceastacauza ciobanii ridica pe potecile pe care trebuie sa treaca neaparat, lafiecare 15 sau 20 de stanjeni, pietre dupes care sa se poata indrepta sicalauzi. In anul 1720 vantul a surprins cu o asemenea ceata unsprezeceoameni insura,ti din satul Cornereva 226, lang5, Mehedinti in Banat, pemuntele Serotim 227. Acestia au fost luati si aruncati jos de pe stand.Dintre ei, unul singur, care a cazut de asemenea la painttint, a scapat ;eu instuni am ajutat la puuerea pietrelor for de pomenire pe locul depe care i-a luat vantul, citici aceasta nenorocire s-a intamplat cu catevazile inainte de a fi sosit eu cu treaba mea pe acolo. Aceasta este particularitatea pe care o are acest lant de muntidin cauza furtunilor ; socot ca nu mai e nevoie sit scriu despre pozitiasi asezarea sa, deoarece acestea se pot vedea Inuit mai lamurit din de-senul de pe Marta, uncle sunt insetnnate toate ramificatiile, muntii sivaile en numele tor, cleat ar putea fi descrise cu pana.11 XX. Despre productivitatea tariff ;;i despre eretaerea vitelor p. 644 Aceasta tares este un pitimant binecuvantat in privinta tuturorplantelor si bucatelor, are o iarba deasa si grasa, un pamant manos,ce rocleste tot feint de gran, poame etc. etc. vin si vite de tot soiul 228,indeosebi vite marl, oi, albino, porci si cal. Acolo sunt piiduri de fag si de stejar, aducttitoare de mult folds, careslujesc la ingrasarea multor miff de porci, sunt izvoare din cele mailimpezi in tot locul si pesti de toate felurile, de care s-a mai vorbit. Iarna este lntotdeauna blanda si nu tine mutt ; cade patina za-pada si adeseori chiar deloc in campie, astfel ca vitele, caii si oile, aproapeca nu an nevoie de grajduri si nutret de iarna sau chiar deloc. Primavara este timpurie si o data, cu ea ritisare iarba, astfel ca ade-seori se si poate strange furaj si de cele mai inulte on chiar in lunaaprilie. Toamna este adeseori intoemai ca primavara si eu insumi amvazut multi poini inflorind din nou si dand made <a doua oars) siam auzit privighetorile cantand tot atat de vesel ca pritnavara. In timpul verii arsita este mare si tine papa in octom.brie, luaucu care sunt obisnuiti localnicii, strainii insa trebuie sit se fereasca de abea biluturi reci cand sunt infierbantati, cad amandoua bauturile <=sivinul si apa> pot fi gasite pretutindeni datorita vinului bun, apei proas-pete si izvoarelor reci. Panii, in vremea aceasta 229 be prieste vitelor, apoi in iulie, augustsi septembrie ele nu se mai pot hrani la k;es din cauza caldurii si dinaceasta pricina slabesc ; trebuie 85, le ducil si sa le tines, aenm, pe parsunile grace si ritcoroase din munti. 226 Concreva (Conereva) pc hart5 Korncrcva pe rani Bicla. 227 Scrolun (Serolhin). 228 . . von allerhand Orlhen (?), (Arlh ). 2" Adica !Ana In toitil verii. www.dacoromanica.ro .75

Trebuie stint despre oile for ea au lava cea mai aleasa din tot tinutul acesta si in fiecare an se wand numai in Transilvania mai multe mii de sad <de Una), eitei cea de dincolo este prea aspra si nu se poate face din ea decat o dimie grosolana. Vanat este de toate soiurile : cerbi, caprioare si porci mistreti, in munti : ursi, rani, caprioare etc., tot felul de pasari salbatice : fazani, gaini de munte 23°, potarnichii, ierunci, dropii, lebede, gaste salbatice si rate salbatice se gasesc la Dunare, prin baltile ei cu miile. lntr -un cuvant acestei tar nu-i lipseste nimic decat doar oamenii si aceasta pentru ca si in timpul ultimului razboi cu turcii a lost sara- eita de multe mii de oameni ridicati pe sus de aici de catre tatari. Mai multe persoane care an fost de fata la numaratoarea prinsilor la Vidin si la Nicopole in ultimul razboi cu turcii mi-au spus ca s-au numarat peste 130 000 de suflete cu mici si cu mari, care an fost dusi in robie de catre turd, din aceasta tarn si din Banat, aceasta se poate vedea si in hartile din judetele Romanati, Jiul de Jos si Mehedinti, unde satele cunt foarte rare si insemnate cu trasaturi subtiri, cad si in acestea se gasesc putini loeuitori. XXI. Despre minereuri si mine Despre mine de aur si de argint llu stie nimeni sa spina daca se afla vreunele pe undeva, dar nu e nici o indoiala ca s-ar putea gasi si descoperi uncle. Cad de uncle vine aurul frumos ales si atat de carat, cuin nu se mai gaseste nicaieri in toata Transilvania si Ung,aria, pe care spalatorii de aur it gasesc in Olt, precum si in unele ape care se varsa in el izvorand din munti, si pe care it predau in fiecare an, in valoare de mai multe mii de guldeni 231, decat tocmai din pamant si din munti. Acest lucru 1-a inteles foarte bine domnul conte de Stainville si din aceasta pricing se infiintase o companie deosebita de spalatori de aurp. 645 care sa mute si sa cerceteze din // ce vale si din ce munti vine acest aur, pentru ca sa se poata gasi asemenea vane de aur, care trebuie sit fie foarte bogate si marl, deoareee spalatorii de aur au gasit in Olt buchti masive de aur din eel mai curat, de marimea unor boabe mari de fasole. Aceasta companie a inceput sa cerceteze si a observat ca pe Olt nu s-ar gasi aur decat putin mai sus de manastirea Cornet in Lovis- tea, unde au gasit deosebit de mult aur la varsarea apei Baiasilor 232 in Olt in fata aeelei manastiri Cornet, apil care vine de la Pasul Peri- said 233 si trece pe langa satul Baiasu care inseamna miner de uncle si-a luat numele raid Baiasilor, adica rani minerilor, eurgand Ana in Olt, de aceea Excelenta sa de vrednica pomenire a hotarat sa fie intrebati locuitorii de acolo daca n-a lost odinioara acolo o mina, dar nimeni nu a putut sit dea aici o lamurire si pentru ca aceasta localitate se afla pe partea turceasca nu a putut sit duca cereetarile mai departe. 230 BMA. Wilmer (=Berghiihner ) o specie de polArnichi. in ms. Birch, Feld and Ha- selhiihner. 231 Gulden, monedA la Inceput numai de aur, apoi §i de argint. 232 Bojaschilargi mai deparle Ru Royaschilor (= Haul Baiasilor), azi 13Aiesu. 233 Perischor-Pass ( Pecischan-Pass). www.dacoromanica.ro 76

Mergand mai jos a pus s5, fie cercetate si alte ape care se varsa inOlt a gasit our in Lotru 234, pana in apa Rudareasa 235, care izvoraste k4idin mijlocul muntilor si se varsi in Lotru, si aici au gisit our ; dar amurit Excelenta sa 236 si aceasta lucrare vrednica, de laud5, a ramasbalt5, pentru ca nu era nimeni care sa sprijine acea companie. La Baia de Aramiti, in judetul Mehedinti, se afla o mini de cuprucare mai inainte era foarte productive, dar acuma merge foarte ran. La Baia de Fier, lunge manastirea Polovraci 237, in judetul Jiuluide Sus, a fost o mina de fier, dar acum nu se mai exploateaza. La Ocna238 sau Saltzburg, la un teas mai jos de Ramnic in judetulValcea, sunt ocnele cu cea mai fruinoasa si mai curate sare care maiinainte, pe vremea turcilor, erau arendate cu 40 000 de guldeni anual;acum poate ca aduce tot atata ; am vazut si margaritare care ar fi fostgasite in raul Jiu, in locul unde apa Tismanei se intalneste cu apa Is-vornei. Ar mai fi inca mai multe de spus despre unele sau altele data pede o parte as avea vreme, si pe de alta as socoti ca swat din sfera mea(de cunostinte) si dad, iarasi nu as fi incredintat ca domnii ofiteri carestau in Oltenia au facut-o pana acum . 234 Lothen (Lotra ). 234 Ruderassa. 236La 21 octombrie 1720. 237Poloratisch (Polovratzsch ). 238 = Ocnele Mari. www.dacoromanica.ro

MIHAIL SCHENDOS VAN DER BECK (16917 circa 1736)Medicul Mihail Schendos s-a nascut la Venetia probabil In 1691, ca fiu al lui Mano le Schei desdin Castoria (Macedonia) si al Pierinei Avrami, cretana sora lui loan Avramios (FanAvrami, Abrami), binecunoscutul predicator de curie al lui C. Brancoveanu , fiind botezatla biserica ortodoxa Sf. Gheorghe. A studiat la Universitatea din Padova, oblinand In 18ianuarie 1713 titlul de iatrofilosof. Nu este exclus sa-si fi prelungit studiile Inca doi ani sprea obtine calificarea de rhysicus" adiea de cunoseator si al tehnicii tratarnentelcr medic ale.In 1718 a Post angajat ca medic militar al armatei imperiale In razboiul eu Turcia (fiind s.a.15cu Venetia), trecand apoi Ca medic al an basadei imperiale trirnise la Constantinopol pentrutratative In frunte cu contele de Virmond. Il regasim apoi in Transilvania. In adevar, la moartea unchiului sat, loan Abrami care c Cause In dizgralialui Nicolae v oda Mavrocordat, fiind chiar osandit la moarte si salvat doar de capturarea la Nreme a domnulni de catre imperiali, and a putut si el trace munlii, alaturandu-se boierilor cc invocau ocrotirea Imparatului si facand si el apoi parte alaturi de boierii Badu Golescu si Die Stirbei din delegatia ce mergea la Viena, unde de altminteri s-a si stills , Mihail Schendos s-a Indreptat spre Brasov spre a ridica mostenirea sa, constand din bunurile depuse de Abram acolo, dar nu a putut patrunde In acel oral din cauza ciumci. A ajuns rose in curand medicul personal al gc- neralului de Stainville, comandantul militar al Transilvaniei si al Oltenici ocupate de austrieci. Acesta avand un deosebit interes pentru cercetarile chimice, 1-a pretuit pentru cun ostin- tele sale in acest domeniu si, and a fort sa inspecteze Oltenia In 1719, 1-a luat cu sine. Cat era Inca la Craiova, au sosit trirnisii lui Nicolae Mavrocordat la guvernator cu rugrnintea sa i se trimita cat mai neIntarziat un medic, intrucat se Imbolnavise foarte ran de friguri si tamIntreaga era bantuita de ciuma. Expediat Indata de Stainville la Bucuresti, autorul s-a dus cum afirma el plin deIndoiala, trezita In sufletul sat de citirca relatarilor din Tara Romancasca cuprinse In Isloria lui Del Chiaro. La Bucuresti a stat 18 zile in care timp 1-a Ingrijit pe damn, readucandu-1 Ia sana- tate, multumita doctoriilor ce le adusese cu dansul. Reintors In Craiova, unde se mai afla Inca feldmaresalul de Stainville, a pornit Ia o cercetarc a subsolului Olteniei pentru depistarca bega-tiilor sale minerale, fiind mai ales interesat Etc apele termale. In eursul explorarllor sale a fastasistat de un capital], bun topograf, care nu era altul decat Friedrich Schwanz cc lucra la harta Olteniei. Mostre din rocile adunate au lost trin ise de el In 1720 eminentului specialist Samuel Killeseri, medic si el, care publicase de curand Auraria litmano-Daeica (cf. Caleitoz i,V 111, p. 616 si urm.), precurn si fostului situ profesor de la Padova, Antonio V alisnieri, iar textul tratatului sauin ti tulat Ilisiorico-physico-topogrophico... etc. Drscriptio a fort lupus lui Kolescri care a vrut sa-1publice odata cu lucrarea sa proprie: Deserierea Daciei . care Irma nu a mai vazut lumina ti-parului. In schimb tratatul lui Schendos a aparut in 1724 in revista Galeria di Minerva rioper-ta", scoasa la Venetia de profcsorul Antonio Valisnieri si do poctul si publicistul Apostolo Zeno,bun prieten la un moment dat al lui del Chisro. Din toate lucrarile lui, accasta este cea rraitemeinica si mai aproape de realitate. S-ar parea ca ar fi colaborat cu Kolescri si la o lu- www.dacoromanica.ro78

crare intitulala : Hecothene seu deseriptio et explicatio critica °aloh) lopidunt Duque, care MOa ramas nepublicata. Schendos a ramas fn slujba 1W Stainville pans la moartea acestuia, is Deva la 21 oct.1721, wind a pornit spre Viena caute alte rosturi. Invitat cu mare staruinta de Nicolae Mavrocordat in Tara Rornancasca, unde i se pro-mitea locul de medic principal (archiatros), se hotaraste in 1721 In ciuda faptului ca ar fi lostchemat tot atunci de Dimitrie Cantemir in Rusia sa mearga in Tara Romaneasca, dupa cesi-a pregatit o farmacie IntreagA, cumparata pe cheltuiala sa, In speranta recuperarii sumelorvarsate atal pentru farmacie, cat si pentru tocmirea unui spiter, unui chirurg" (= felcer) sia unui secretar. Inehiriind o corabie la Viena, a plecat pe Dunare, trecand pe la Port le de Fiercu oarecare primejdie si ajungand, in sfarsit, dupa o lima de zile la Bucuresti. Acolo a dus daruri scumpe si a mai cheltuit pentru a-si face rost de haine dupa porluloriental, potrivit poruncii domnului. Socotelile au inceput O. se cam strice and a cerut res-tituirea cheltuielilor in valoarea de 3 000 de taleri renani, domnul i-a obiectat lipsa de bani,ceea ce i-a dus indignarea la culme. Intr-o Apologie a sa, publicata Impreuna cu alts scrierein 1723, el it ataca cu vehementa, vorbind de firea lui zgarcita, razbunatoare, nespus de ba-nuitoare, despre persecutille, jafurile si confiscarile poruncite de el, despre delatorii din slujbasa si despre starea de plans a poporului. Jar ca om, II acuza de viciile cele mai infame, necru-tandu-i nici familia declarata foarte de jos, nioi casnicia, nici copiii, in sfarsit, declarand eascrierile cu care se mandrea nu ii apartineau. Pe deasupra mai Linea si o caseta cu °trawlpentru Inlaturarea unor rude destul de apropiate. El se plange si de felul cum a Post gonit dintarn, fara insa a orate cauzele expulzarii sale dupa o sedere de case luni. Explicatia pe care o cra in scrierea amintita e destul de incurcata. Domnul i-ar fi cerutsa puns la tale o intriga Impotriva Casei de Austria si ar fi vrut sA -1 trimita la Constantinopol,ceea ee el a refuzat. [Aceasta versiune seamana foarte mult cu aceca a lui Nicolae de Porta, invocAnd si el,in sept. 1717, intentia aceluiasi domn, Nicolae Mavrocordat, de a-I trimite, In 1716, la Con-stantinopol pentru a confirma o intriga puss la tale de domn (contra 1W Stefan Cantacuzino).In 1719 Schendos a putut foarte bine afla chiar de la Nicolae de Porta la Craiova despreaceasta atribuire tot atat de fantezista ea cea invocata apoi de el insusi]. A5adar, atunci N.Mavrocordat, acuzAndu -1 de legaturi vinovate cu vecinii, i-ar fi ridicat nu numai hartiile salede libera trecere in imparatia babsburgica, ci si toate actele sale manuscrise chitante, adeve-rinte de obligatii active si pasive etc., nelasandu-i deck hainele si silindu-I sa treaca in Transil-vania. Domnul nemultumindu-se cu atAt, 1-a reclamat ulterior in fata autoritatilor imperialeca otrAvitor. Cat priveste bunurile miscatoare ramase autorului de la unchiul sau amintit maisus, domnul trimisese dinainte pe egumenul Corneliu de la manastirea Margineni sA le ridicedin Brasov si sa le aduca in Tara Romaneasca, facandu-se stapan pe de. Ca urmare in plangereadomnului, consiliul de rilzboi de la Viena, la 10. J. 1722, a recomandat contelui de Virmond,succesorul lui Stainville, sA cerceteze mai de aproape cazul si sa-i puna In vedere lui Schendossa nu ramana in orasul de resedinta al guvernatorului si Wei fo posesiunile ercditare ale Caseide Austria, trimitand totodata un raspuns acceptabil domnulul, caruia insa trebuia sa-i ceardsi uncle dovezi ale acuzatiilor aduse (ianuarie 1722; cf. C. Giurescu, Moteriale, I, p. 515-516). Schendos, care se Indreptase spre Alba-Iulia, nu a mai zabovit mult In Transilvania, cis-a dus la Augsburg, uncle a tiparit in 1723 o lucrare de medicina cu titiul de Empirica Hus-h* etc. precedata de o Apologie a autorului Impotriva inselatoriilor lui Mavrocordat si publi-cata sub un pseudonim transparent par le doctcur Conrad du Schebben", acest nume fiind oanagrama a numelui de Schendo van der Bech. Aceasta editie aparuta la Augsburg la editoriiMerz si Meycrn era aratatii intentionat drept o a doua editie revazutfi si tinbunatatita, dupa ceapublicata la Londra ( I). In aceasta Apologie patimasa fl fnfatiseaza pe Nicolae Mavrocordat Inculorile cele mai negre. Cand mei apoi, dupa 11I1 scurt popas in slujba electorului Maximilian alBavariei, ajunge in cursul calatoriilor sale prin Italia, Portugalia sf Olatcla, In sfarsit laVenetia in 1729, el umbla tot mascat, chipurile de teama razbunarii IW Mavrocordat. La Ve- www.dacoromanica.ro 79

netia primeste invitatia de a merge la StPetersburg, unde spunea ca 11 mai chemase si mai inainteDimitrie Cantemir, sA-i fie medic. Mai traia Inca tarul Petru. Prin Amsterdam si Copenhagaajunge la St. Petersburg, unde eprimit de marele amiral siintril in slujba imparatului (scrisoarcalui din 15 oct. 1724, citata de Pray in notita sa introductivA) ca medic militar si inspector alspitalului de la St. Petersburg, cu contract pe patru ani gi cu o plata anuala de 400 de rublede aur, precum p alte Inlesniri. Un an dupa aceea, i se propunc sA Insoteasca solia taruluiIn China, dar el refuzA. La 24 febr. 1725 c cooptat membru al Academiei de stiinte dinSt. Petersburg urmand in curand sA fie cooptat si de cea de Ia Berlin. Aceasta, infiiatata decurand, era bucuroasa de not membri. Ca $i pentru cooptarea lui Dimitrie Cantemir, corespon-denta In acest stop a fost purtata de fostul preceptor al tareviciului Alexei (eel executat crunt dePetru eel Mare), Baronul Huyssen, rams mai departe in Rusia, de unde nu a fost autorizatsa piece decat in 1739, anul mortii sale, el murind pe drum. La 7 tulle 1726, Schendos eraales membru al Academiei berlineze la cererea sa, transmisa prin Huyssen din St. Petersburg In3 iunie 1726, dcci intr-un timp record. Baronul avusese grija sa mentioneze sedcrea candida-tului In Tara BomaneascA, ca medic al lui Mavrocordat si, prin urmare, sA cunoasca Cara uioamenii de acolo, ceea cel-ar pune in masurA sA completeze lucrarea neterminatA a lui Can-temir, fAgAduita de acesta Academiei, numita Dacia velus et nova 1i chiar sA comunice manu-scrisul original si farA voia mostenitorilor ImpreunA cu propriile sale adnotari, intrucat puteaavea acces la el, fiind medicul tinerilor principi. Huyssen 11 Indemnase chiar sa intre in posesiaoriginalului, ceea cc s-ar fi intamplat IEl se mai angaja sa trimita si diferite disertatii stun-tifice despre descoperirile sale In fizicA d chimie medicala. Ulterior, in decembrie 1726, Huyssencomunica Academiei cA Schendos copiazd in Mina acel manuscris pAzit cu vigilentA de moste-nitori. Asigurari fora nici un temei, caci Schendos nu a trimis nimic din cele fagaduite, ci numaiun discurs intitulat Obscure esilii Ovidiani sedes, avand Ia baza informatii din manuscrisulDacia" care ti fusese comunicat de Antioh Cantemir, cum li stria el lui Koleseri la 25 sept.1726. La 19 iunie 1727 directorul Academiei din Berlin ii scrie lui Huyssen : Dupa felul in careD. Van der Beck a inteles sA-si publice cartea ar fi trebuit sa prevadA ca nu se va face agreat(quil ne fcra pas sa tour ") dacA intr-adevAr el este un tot atat de desavarsit om de curte precat este de bun filosof si medic". Urma un fel de avertisment (Je serais bien chagrine sil luiarrived! de connaitre unc disgrace) legat de nctrimeterea lucrarilor anuntate, unele de ordinmedical. Tonul destul de dezaprobator se explica desigur clacA se observA cA In 1727 apAreauin Actele" Academiei imperiale de la Viena, unde remise sa fie cooptat membru, tot In 1726,probabil multumita lui Koleseri, douA tratate dedicate presedintelui acelei Academii, unul des-pre unele raritati exotice din cele dotia Indii (adica cele Orientale si Occidentale) 1i mai alesdespre Bezoar, iar al doilea tratat adresat lui Koleseri era o dare de seams intitulatA PraesensRussiac literarie Status. Dizgratia" la care se refers directorul Academiei berlineze ar puteahisemna pur ei simplu o amenintare cu excluderea din acest corp savant. Preferinta data deSchendos Academiei vieneze se explicA prin legAturile pe care incerca sale mentinA cu cercurileerudite din Italia, In contact cu centrul de Ia Viena. Cooptarea sa de cAtre aceasta Academietrebuia sA raspunda in mod victorios campaniei de denigrare pornite contra sa de cAtre JeanLeclerc, profesor si teolog reputat din Amsterdam si editorul unor periodice apreciate desti-nate lumii erudite. Acesta care era folosit dc N. Mavrocordat pentru contactele sale cu savantiidin Occident era totodatA bine plAtit pentru a-1 descalifica pe Schendos, autorul demascariisale. La calomniile acestuia raspundeau altele de acelaii nivel. In aceasta luptA a refuzat sA fieamestecat Apostolo Zeno, poetul oficial al curtii vieneze, prieten de altminteri cu Schendos, sivenetian ca $i el. Aceasta era lumea in care ar fi vrut sA se IntoarcA medicul ratAcit in clime-tul nesigur al Rusiei, In care se pierde fora urma. Se stie doar despre el cA a murit prin 1736deportat prin partile rAsAritene ale imperiului rus (Siberia?) in varstA de vreo 50 de ani ( I)sau mai de grabA de 45 de ani, tinand seama de data botezului sou in 1691. Iata in ordine cronologica titlurile complete ale operelor sale : Historico-Physico-Topographica Valahiae Austriacae subtert aneae desci irtio ad fami-geratissimum Daciae secretarium Samuelem Kiilesei ium de Kezes-Eer Mum dignilate ac litleris www.dacoromanica.ro BO

illustrissimunt epistolari slyly exarata a Michele Schendo R. C. Eq. Vanderbech AA. LL.Philos. ac V. Medic. laureato Doctore (textul cu data 2 iulie 1720 a fost tiparit la Venetia In1724 in revista Galeria di Minerva riaperta" si apoi reliparit de Seifert in 1780 ca adaos laeditia a doua a cartii Auraria Romano-Dacica tiparita la Pojon (Bratislava) $i Capvia si Inso-tit de o harts a Olteniei, fara nume de autor, apartingnd lui Friedrich Schwanz von Spring-feS, precum $i de o notita introductiva a lui G. Pray. t/Irmeaza in ordineg compunerii, dar nu a tiparirii, Empirica illustris per septem nobili-ssima euporistica familiaria remedia ad totidem gravissimos et frequentiores morbos profligandos,aurtvre Mich. Schendo R.C.S.-Eq. van der Bech, Phil. et Med. Doct. Addita auctoris Apologia ad-versui Maurocordati Sycophanlias par le docteur Conrad du Schebben, Ed. altera, Prototypo,Londinensi emendatior et elegantior, Augsburg bey Merz and Meyern 1723. 8°. (Matiuserisulacesteti fuerari se pastreaza In biblioteca de la Gottingen, tar un exemplar tiparit In BibliotecaMuter lui Bruckenthal din Sibiu sub cota VII 6213. Extrase cuprinzatoare si rezumate dinApdlogie au fost date de I. Chr. Engel in Geschichle des Ungarischen Reichs and seiner Neben-kinder,Ha11e,1804, vol.1V/2, p.11 15.Apoi cele doua tratate amintite, In forma de epistola, publi7-cate 1:1Acia physico-medica Academiae Caesareae Leopoldino-Carolinas ".:. etc. Ephemerides,volumen I ... Norinbergae... An. MDCCXXVII, 71 anume pp. 111-124 De quibusdain ra-ribribfis Indiae utriusque exoticis, ac praccipue de terra sinica Bezoardica Tanzue dicta, Cu dedica-tia catre presedintele Academiei, apoi pp. 124-151 epistola a doua adresatA lui SamuelKOteseri... etc. intitulata Praesens Eussiae Literarie Status, in care 11 pomeneste elogios pe Ata-naSie Condoidis, fostul preceptor al fiilor lui D. Cantemir, laudand apoi In mod elocvent pe,domnul moldovean (pp. 131-149). Cam la Aceeai data a trimis Schendos la Berlin aeest dis-curs polnenit mai inainte Obscura exilii Otidiani Sedes. La o data neprecisa a tiparit o"mica browra despre Tomi Irepl Touicoc". M: Schendos a fost in corespondents eu Apostolo Zeno, A. Valisnieri, Samuel Koleseri,baronial lluyssen Si altii si In pOlemica violenta cu Jean Leclerc. Despre el au scris G. Pray, I. Chr. Engel ... si e mentionat $i de Sulzer In a saGescittelde, t. II, p. 91-92. La not s-au ocupat de el N. Iorga In Istoria Romani lor prin 41676-tori, ed. II, p. 94 si C. D. Fortunescu, in semnalarea volumului Auraria Romano-Dacica allui KOleserl, ed. din 1786, ce cuprinde textul lui Schendos despre cercetarea subsolului Olteniei,In. Arhivele. Olteniei ", 1937, pp. 267, 273-276 ; C. Dirna-Dragan, 250 de ant de la apari-fief pritnei descrieri a Olteniei, in Ramtiri", Craiova, iulie 1974. In legatura cu DimitrieCahtemir, si Academia din Berlin el apare in treacat $i in lucrarea lui P. P.. Panaitcscu : LePrince Demetre Cantemir et le mouvement intellectuel russe sous Pierre le Grand in Revue desEtudes slaves", Paris, VI (1926), fast. 3-4, p. 249, si cu elemente not In studiul lui Emil Pop,Dimitrie Cantemir si Academia din Berlin, In Studii" 22 (1969) nr. 5, pp. 836-837 si 845,anexa 5, si in acel al lui T. Truter, Aspecte inedite privind relafiile lui Dimitrie Cantemir cu Aca-demia, din Berlin, hi Forum", Revista Invatamantului superior, XII (1971), nr. 10, p. 79-80. In legatuil cu Samuel Koleseri apare Si articolul lui Zsiginond Jak6 : Beitrdge zu .den Be-ziehungen des Rumtinischen kulturellen Lebens mit der Deulschen Frithaufkliirung...", In Revuerotunaine dhistoirc ", VIII (1969), nr. 3, pp. 679-681. In sfar$it, ca subiect principal, considerat In sine, se desprinde cu elemente hiografice notinurmatoarele douasevocari : Michel Schendos ( Vanderbech) ) et les Pays Roumains, de CorneliaDanielopol Papacostea in Adele Congresulut de la Atena (sept. 1971), Atena, 1975, p. 79-83,$i Un medecin princier moires connu de la periode phanariote, Michel Schendos Van der,. Bech(1691 env. 1736) de P. Cernovodeanu $i N. Valamanu, In Balkan Studies", Thessaloniki,18,(x.977), partea I, p. 13-30, cu aportul unui material inedit aflator in arhiva Bisericii. Negredin Brasov, constand din scrisorile lui Schendos Care Koleseri, citate in nota. In sfar$it o evocare mai veche ramasa pang acum In arhiva Institutuldi de Iseorie eaceea a contributiei de fatA la volumul nostru de aeum (citata de altminteri de C. Danielopol-Papacostea, op. cit., n. 18) $1 adusa la Zi cu prilejul intocmirii definitive a volumului IX alseriei de Cidillori. www.dacoromanica.ro6c. 595 81

APOLOGIA [llespre venirea sa la Bueure*ti 1 si despre purtarea lui Nieolae Mavrocordat]p. li [Autoru.1 it insote*te in 1719 pe Stainville in Oltenia]... Bantuia atunci in Tara Romaneasca... molima blestemata 2 care dupa obiceiul popoarelor barbare nu era stavilita de nici o masura politica sau sanitara, *i care a secerat in seurta vreme cu cea mai mare iuteala multe mii de oameni. i se parea ca nu-1 va cruta nici pe Mavrocordat care urmase de foarte curand fratelui situ voievodul 3 rapit dintre cei vii prin otrava... etc.... Caci ciuma pusese stapanire pe gineceul lui dupa ce ii cazu- sera jertfa mai multe concubine *i eunuci i ameninta cu rele mai mad pe cei apartinand tagmei unor practici neiertate, si chiar pe domn, nespus de desfranat, de o latala necumpatare, de care acurn mai mult ea niciodata an fi trebuit sa se fereasea mai rau ca de un iarpe 11 amnease in cea mai mare primejdie a vietii constitutia sa mult slabita de placeri nelegiuite *i deci mai expusil frigurilor rele 4. Mare*alu15, la nigamintea staruitoare a delegatalor trimi*i de Ma- vrocordat la Craiova, a trimis pe doctoral sau, doctoral Vanderbech, sa dea ajutor bolnavului in primejdie de moarte. Avesta 6 se temea, negresit, sa se increada in cuvantul indoielnic al voievodului care ineerease sa atenteze la viala unchiului sau pentru ea era devotat partidci inapa- ratului Si se mai incredintase din istoria <atat de) exacta a lui Antonio del Chiaro, tiparita de curand Ia Venetia ca toate astea erau crime obis- unite si dragi acestui oni barbar de un duh vulgar, grosolan si boeciu ;p. 12 dar imbarbatat de imperiali a ajuns la Bucure*ti, unde aplicand leacurile aduse de el *i care erau potrivite si indicate la aceasta boala, dupa opt- sprezece zile de grija neobosita 1-a lecuit pe bolnay. Rasplatit cu daruri corespunzatoare ;i-a luat ramas bun de la baltile bucure*tene. Si amagit de desele scrisori ale voievodului, trimise pana in anul 1720 in Germania8 *i de neineetatele ademeniri §i fagaduieli ca va fi chemat ca arhimedic at intregii Valahii (Tara Romaneasca), a chibzuit indelung cu prietenif sai ce cautau abata de la aceasta hotarare, cad ei nu puteau sa nu-i arate ca in Tara Romaneasca strainii trebuieca *i chinele <de pe malurile) Nihr- I Tradus dupA pamfletul intitulat Apologia adversus Mavrocordali sycophonlias, redat fragmentar de J. Chris. Engel in Geschichle des Ungarischen Reichs and seiner Nebenliinfier, Halle, 1804, vol. IV, 2, pp. 11-15, si confruntat cu textul integral adAugat lucrarii Errpi- rica illuslris... etc., Augsburg, 1723, pp. 1-31. 2 Peslifera foes = ciuma. 3 --loan Mavrocordat care fusese numit voievod al Tarii liomAnesti dupa capturarea lui N. Mavrocordat de catre imperiali. Moartea sa, Indata dupA pacea de la Passarowitz, a lost foarte oportuna pentru fratele sat, care a lost din nou pus ca damn de catre turd. De aceea si amanuntul ca. loan Mavrocordat ar fi pierit de otravA. 4 Calidioribus febribus. I = Contele Etienne de Stainville, general de cavaleric si feldmaresal. Nuwele -sAu apare bowie adesea sub forma germanizatA de Steinville, de pilda la Scbwanz. Era Irancez originar din Lorena. ° - Vanderbeck (Schendos). El apart in povestire la persoana a treia. 7 = Abramios, predicatorul de curie al lui 13rancoveanu, osbndit la moarte de cAtre Nicolae Mavrocordat (cum arata del Chiaro ; cf. CSldlori, VIII, p. 395-396) si salvat doar de capturarea Ia limp a domnutui de ciltre imperiali. 8 De rapt : Transilvania. www.dacoromanica.ro 82

lui 9 sit soarba apa doar in fuga st ca acea tares e fatales tuturor medi-cilor, care trebuie sa, se fereascit de ea, intrucat toti cei priceputi in aceastaarty Ferrati 10, Fonseca 11, Hipomenas din Trapezunt 12 au fost priviticu ura, fie din cauza deselor servicii, facute din recunostinta fats de rit-masitele stralucite ale famihei Brancoveanu, sau pentru orice alt motiv,si ca aTtii foarte multi au fost siliti sit piece nu fares marl pierderi in avutulfor din cauza banuielilor criminale ale voievodului st ca, deli fiu de medic,Mavrocordat a uneltit nu o data impotriva medicilor spre pieirea si WW1-marea for si ca era bogat in fagaduieli, dar dupes ce trezise speranta laatatia, naivi, in urma nu numai ca, era nestatornic si nu se tinea de ele,dar ii mai §i persecuta cu mare ocara. Asadar, in anul 1721 desi serviciile sale erau solicitate la curteatarului in conditii de invidiat , el nu s-a dat in laturi de la drumul ho-tarat, ci fileand rost de un farmacist din cei mai alesi, un felcer 13, un hi-rung si secretari pe cheltuiala proprie din porunca domnului, in sperantaunei grabnice achitari, si prevazut pe deasupra si cu o biblioteca cuprin-zatoare gi cu tot mobilierul necesar pentru o viata cuviincioasa si comoda,a socotit ca nu trebuie sit crute nici o cheltuiala, incest, inchiriind la Vienao corabie din cele mai mart, a pornit pe Dunare spre Tara Romaneasea,la care mai bine n-ar fi ajuns niciodata ! Dupes ce a trecut de vartejurile st cataractele Dunarii, nu fares peri-col, a ajuns Ana intr-o lunit la Bucuresti unde, impartind daruri pretioasesi aduse din taxi straine, a mai lost silit sa-si iroseasca st restul banilor pecare ii adusese cu el pentru a-si schimba hainele cu altele dupes portuloriental, potrivit cu porunca voievodului. L-a gasit pe voievod lipsit de bunavointa chiar din capul loeului,cand a staruit pentru achitarea sumei de trei mii de taleri renani14, chel-tuiti pentru diferitele cumparaturi faeute din porunca lui. Invoca sect-tuirea vistieriei ca sit mascheze strambatatea puss la, tale si repeta la in-finit cii amanarea achitarii din cauza vinii unui altuia trebuia suportataaequo maw) si alte comentarii zadarnice de acelasi fel, care de indata auavut darul de a trezi pe drept cuvant banuieli. In. timpul acesta, romanii, carora li se ridicasera nu odatil, toatelucrurile gospodariei pentru plata darilor peste masura de apasatoare sila care domnea saracia in casele for goale, scarbiti de asa viata, erau silitisit charm moartea intr-ajutor. Cei saraci umpleau inchisorile unde eraupedepsiti pentru vina de a fi saraci in timp ce acest zamislitor de sara-cie si totodata caznitor al saracilor zmulgea nenorocitilor chiar si eelemai slabe mijloace de trai si-i lovea pe eei mai bogati dupes placul Rau, el 9 Canis Niliaci. ie Contele Ferrati a fost medical lui Brancoveanu papa prin 1713, cand a fast inlocuitfiind banuit de luerdturi poll-lice. El infoima pc generalul imperial din Brasov despre Impre-jurarile din Tara Homaneasca, in sensul Cantacuzinilor; cf. Calatori, III, p. 398. 11 Daniel de Fonseca, evreu straniutat din Franta la Constantinopol, undo ajunge me-dical ambasadorilor francezi. In 1719 urrneazfi la Bucuresti pe domnul Nicolae Mavrocordat,servindu-i si de agent de legaturii cu ambasada francezi de pe I3osfor. In 1732 e prim-medical marelui vizir. t5 Cheorghe I lipomenas frapezuntinul, trimis la Padova in 1705 ca bursier de titreC. BrAncoveanu, e in slujba lui Ineepand din 1709. Dupes uciderca domnului, el va fi procu-ristul doamnei Marica si al 13rAncovenilor. Cf. Calalori, VIII, p. 366 si 369, evocarea sa dec5tre del Chiaro. 13 llupa practica din acea vreme, ingrijirea propriu-zis5 a bolnavului era in sarcinaacestor aeolit,i ai medicului, acesta punAnd doar diagnosticul si prescriind medicainentele. 14 Rhenensaim = talcri de Bin. www.dacoromanica.ro 83

jefuia intr-atata pentru chefurile sale fondul de bani a arelui sultan ce -i era incredintat, Dick ai fi crezut, dupa manic sale jafui, ca. este nascut pentru prada. Tara Romaneasca, deli se siml,ea atat de vrednica, de plans sub Mavrocordat, a plecat grumazul cu o rabdare care a ducat. trei ani si data n-ar fi sperat ca acest burete, care se utnfla,se peste ma8unl cu toate prazile din Cara, avea sa fie stors in curand, departand vatamarile aduse vietii si soartei locuitorilor iucovoiati sub area povara a birurilo, inea de malt i-ar fi adus lipsa la deznadejde, si deznadejdea la indrazneala. Farniliile stralucite ale Brancovenilor si Cantacuzinilor si ramasitele ero- ilor rasariteni an lost clistruse prin inselaciunile si lucraturile stra,mbe ale tradarilor, Balaceanu si Brezoianu au lost taiati farce viva, si in pnpa, pe cand el se desfata ingrozitor privind indelung la ei cu ochi infocall. si sa- vurand oarecum crima sa 15. Mitropolitul Antim, pastor prea euvios si1)- 13 Area eviavios, cu al carat singe nu s-a infiorat // sa-si patezemaj_nile, precum si minu.natul barbat, eel mai vreduie de prquire din anraadoua rile, vistierul Grigore 16 pe care, clespoindu-1 de avere si smalgandu-1 din bratele fiilor sai si ale sotiei, 1-a osandit sa fie litchis intr-o hruba de inanastire incepusera de mutt sa fie la rornani un motiv de ura yeviect. Ei sperasera in zadar ea imaginea Inca proaspata a eaptivitatit tremte 17 it va indernna pe acest Sardanapal invatat in chip rusinos in mijlocul dez- nialului voluptatilor cu niste moravuri nelegiuite, ba ajar mortstruoase, prin care a pangrit cu total demnitatea de voievod... macar sa si le potoleasca, dacil nu sa si le indrepte... etc. Se lauda ca s-a nascut sub zodia lui Mercu, adica acea colltibellttie care dil degete lungi si astute mintea pearl" inselatorii si fart. Speelacolul trufiei sale intolerabile era primit cu hohote de nits de bizantini, §i cum stiau ea bunicul lui Mavrocordat era din pleava oamenilor de rand. ( !) s} tit parintele sau fusese odinioara un medic de stare urnila, it cTiticau pe voievodul care, eonstient de propria sa nevrednieie, tiztupand. Para sirppt un imine <strain> ca si cum ar fi proprietatea sa cea mai gfanta, indraznise sit se insinueze 18 in vechea familie italiana de Scarlatti" Fsi sa eerseasea inrudiri inchipuite, Imprumutand titluri inselatoare, inCat parea ca nu-si aminteste de vechea sa stare si de 8aracia rudelor sale de singe care se mai intretin inch din vanzarea earbunilor si a vitelor... etc. Mavrocordat a meritat pana si de la turd numele de Muserin, adica ateu. De aceea a ineeput Ka canto sa afecteze o atitudine religioasa. A pus sa se tipaeascii la Bueuresti crept a sa o lucrare rnanuscrisa mai veche din biblioteca parintelui sau, tratand despre datoriile crestinilor (Dv Chris- Haiti horn inis officio), apoi alta Filoteir Parerga, tradusa de. Toannesp. I i Clericus 19, plant cu doi auei de fiecare foaie a traducerii... tiparita in Olanda. Cat priveste lucrarea precedent A, ea a lost tradusa in lim.ba 15 Cf. in Cillaloi, VIII, p. 394, relatarea lui del Chiaro aratand imprejurariloiacestor executii farce judecata. 16 = Marcie vjstier Grigore Halepliul; cf, Hadu lopescu vornicul, Isloriile donuzdor Tacit Rotrainoli (ed. C. Greeescu), Bucurcgi, 1963, p. 258-259, 268. 17 E vorba de cci doi ani petrecuti ca prizonier al Imperialilor la Sibiu. 18 Insererc. Adica sa pretinda ca face parte din ca. 0 A- Jean Le Clem (1657-1736), teulog, filosof si literat stabilit la Amsterdam de uncle intretinea o vasty corespondenta Cu personalitatile cele mai diferite. A fost in legaturdi cu N. Mavrocordat limp de 6 ani in vederea imbogatirii bibliotecii acestnia. [J. Bouchapd, Les relations epislolai rev de Nicolas Mavrocordatos avec Jean Le Clem in `OFpccm.ercil.:", Atena, 11(1974), p. 07-79j. Traducerea amintitil mai sus a fog facuta din linaba greaca In cea franccza, clar nu a Lost publicala pentru a nu impresiona rau pe slapanii de la Constantinopol. www.dacoromanica.ro 84

latina de. uri pedagog tot atat de flamand 20 <ce fusese) tocmit in TaraRomaneasca si apoi tiparita in Lipsca, insotita de portretul lui Mavrocor-dat, nu cum arata, ci cum ar trebui sa arate. Acesti traficanti au raspan-dit laiPetersburg zvonul ca. Mavrocordat ar fi terminat de curand dour],volume ee vor fi tiparite in curand, anume : Cauza cresterii si a descres-terii Imperiului otoman2obis si Dacia noun si veche...(2 !) [Autorul se in-treabar:daca I-ar plagia adica, pe Koleseri sau cumva pe Dimitrie Canternirsau poate nu a scris nimic si se lauds doar cu titlurile( ?)...] etc. ....A fondat o biblioteca, dar el insusi e fara cultura, a lost intarit p. 15in donmie platind optzeci de mii de florini. Unica sa fiica, pe care o iubeanespus de mult, a unit-o printr-o legatura incestuoasa cu sluga 21 sa, sau,dupii, cum am auzit de la altii, cu bastardul sau Joan CarainarulCamaxasnascut din concubina sa Smaragda 22, fosta sotie a parintelui 23 <aces-tuia). Se lasa lingasit in chipul eel mai josnic. aratat doctorului V <anderbech) o caseta cu otravari multumita carora, strecurate in cafeauaturceasca, avea de gand sa, inlature data ar fi nevoic pe nepoti si pe su-rori (1) 24, distinsi tineri bizantini" (= constantinopolitani). Ca sa puna,mama pe averea osanditilor, a chemat ca delatori pe cei mai nemernicidezmatati : Nicolae Wolff polonul, Antonio Epis 25 italianul si un evreu oarecare din Pisa. Acel Epis, ce fusese osandit pentru un furt savarsit in casa adminis-tratiei imperiale, s-a refugiat din Transilvania in Tara Romaneasca, unclea lost insarcinat cu educarea fiului mai mare 26 al. lui Mavrocordat. Peacest fiu Omar de o fire prosteasca si balbait la gura it lecuise Van- derbach de boala amputand cu fierul si cu focul niste crescaturi denatura negilor ( ?) 27, iar pe eel mai mic 28, care suferea de epilepsie eredi-taxa si sporadica, 1-a insanatosit cu totul. Mavrocordat a staruit si a voit sa-1 trimita pe medic la Constanti-nopol 22 pentru niste urzeli impotriva casei imperiale, fatil de care acestaera devotat, ceea ce el a refuzat. Atunci invocand un pretext favorabil inaceste posesiuni turcesti, fara nici un respect pentru Dumnezeu sau pentrunevmo-vatie, voie-vodul 1-a despoiat, ca vinovat de legaturi primejdioasecu tarile vecine, nu numai de pasaportul imperial, de chitantele si ac-tele de obligatii active si pasive si de declaratiile si rnarturiile scrise, pre- 50 0 aluzie la Bergler. 2°b18 De fapt, tatal lui N. Mavrocordat, Alexandru Mavrocordat Exaporitul, rnareledragoman al Portii, a compus prin 1672 o disertatie cu acest titlu. 21 Mancipio = lenache Ruset Camarmul ; cf. Radii Popescu, op. cit., pp. 253 254descrierea stralucirii accstei nunti. 22 Smaragda, fiica lui Panaiotache din Stavropole, a Post a treia sotie a lui NicolaeMavrocordat. 23 Molitoris. " Nepotes et sorores. Oare sororios = eumnati? 23 Primul e probabil Nicolae Folos de Wolff din Polonia, care spare ca Post secretarat lui Br8ncoveanu, apoi ca secretar al lui N. Mavrocordat. Al doilea e secretarul §i enco-miastul lui N. Mavrocordat, §i preceptor al fiilor acestuia. AlnAndoi purtau corespondent5cu Le Clerc in numele §1 din ordinal domnului. 26 = Alexandru. 27 Verruco-ficosis excrescentiis. 22 Probabil Constantin. Se pare Irma cá §i mai tarziu a consultat numero0 Medicipentru aceasta boa15. ze Este curios c5t de mutt se apropie acest scenariu de acela injghebat §i de Portacu privire in acela§i N. lilavrocordat; cf. biografia Jul de Porta In voluniu/ de fatA, p. 95. www.dacoromanica.ro 85

cum *i de toate manuscrisele lui, dar I-a mai pradat *i de celelalte bunuri, pe langa Inane, Si 1-a jefuit do bani, aducandu-1 aproape in pragul dezna- dejdii Si silindu-1 sa treaea in Transilvania si in loc de rasplata pentru morite adevarate dupa cc se trudise cu ()stench zadarnice ce s-au prelungit Limp de o jurnatatP de an aproape sit fie expus la pedeapsii, pentru o invinuire mineinoasa Si nici nu Si -a potolit domnul lacomia prin jefuirea lui la Bucuesti, ci in chip inselator *i viclean, vigente foedere a transportat prin staretul mInastirii Margineni, Corneliu, depozitarul bunurilor lasate de unchiul sau Abramios la Brasov, case lazi pline de mobilier scump, din orasul imperial in partile supuse turcilor. Auzind domnul do la contele de Virmond 31, generalul eomandant al Transilvaniei, Si de la secretarul Consiliului imperial de razbol, von R-usch, ca Vanderbech a fost bine primit de imperiali, a cerut star. uitor prin trimisi anume sa fie judecat pentru vat5marea cc i-ar fi adus-o lui, *i cum nu a obtinut nimic, a pus la, cale dupa trei luni o denuntare calom- nioasa in gazetele saptilmanale din strainatate *i 1-a acuzat pe Vander- bech de otravire intr-un articol strecurat in (Virile de seamy obipuite <ale gazetei) din Amsterdam 32 a lui Jean Leclerc (Clericus"), raspliltit ca aut cu treizeci de aurei. Deseriere 33 istorieo-fizieo-topografica a Olteniei subterane" 1717 [Autorul isi propane sa insemne lucrurile mai vrednice de interes privind antiehitatile, minele sau apele termale pe care le-a observat in cursul calatoriei sale prin Oltenia, in suita comandantului militar si guvernatorului celor doua proviucii" <= Transilvania *i Oltenia), contele (le Staiuville, al carui medic era]. I Despre geme in general. Definitii si Consideratii saupra cristalelor *i cristalizarilor. Experienteincercate asupra a*a-zisului Glacies Mariac" sau in limba germana Frauenglas i Katzensilber 35] IIp. 311 Nu mi se intamplase insa Sa gasesc o mina aproape nesecata man- drindu-se cu acest fel de pietre pline de o aleasa stralucire, pans ce mer- g-and de la Arxavia" 36 spre Cozia (una din cele mai de seamy din manastirile ronalnesti) intre cotiturile inaccesibile ale stancilor0 piscurile muntilor de cremene pe unde neobosita staruinta a lui Stainville, intrecandp. 312 visul neimplinit al lui // Traian, a netezit o cale larga, lesnicioasa si bursa pentru carate, cu ajutorul pulberei venite in sprijinul bicisniciei omenesti, a,dica dupa ce am inaintat vreo jumatate de ora dincolo de rani Lotru, Succesorul foarte efemer al lui Stainville (mai 1721august 1722). 31 Bibliotheque ancienne et moderne" (1714-1727), Amsterdam. 32 33 Traducerea s-a facut dupa textul latin publicat de autor In 1724 la Venetia In pe- riodicul Galeria di Minerva riaperta §i reeditat de Johann Seivert la Pojon (Bratislava) si Casovia In 1780, ca adaos, fara numerotarea paginilor (corect p. 305-327) la lucrarea lui Samuel Koleseri, Auraria Romano-Dacica, publicatA mai intai la Sibiu in 1717. 84Descrierea e dedicatA lui Samuel Koleseri din al ciirui indemn a fost scrisa. 62 = Mica, numitA li Katzenglimmer ii Katzengold. 36 Traducerea numelui de Strassburg dat unei brtificatii construite pentru paza drumului nou croit prin stanca pe valea Oltului. Pentru mai multe amlinunte, cf. relatia lui Schwanz von Springfels In volumul de fatii. www.dacoromanica.ro 86

ni a-au infatisat in milruntaiele muntelui inalt, sfredolite de galerii dese,nikte st:anei de o marline uimitoare imprktiate si ici si colo si care erauimpodobite cu foite nenumarate ce straluceau ca argintul si care trimi-tea,u inapoi spre soare lumina oglindita in ele" (Clara repercusso redde-bard, lumina Phoebo). Prin transparenta lamelelor, prin subtirimea si marimea foitelorsale, Mica moscovita 37 este cea mai pretuita din toate. Asadar, cand amajuns la, cateva ore departare de Rti,mnie la manastirea Horezu, maret // p. 313cladita de Brancoveanu pe cheltuiala sa si numita astfel dupa apa cecurge liingq ea, am observat o camera38 care le intrecea pe toate celelalteprin eleganta randuirii sale si ale carei ferestre nu erau impodobite cugeamuri de sticla, ci cu foite patrate foarte sclipitoare, de o mica ce nuera, cu ape sau verzulie, ci limpede si argintie si al caror diametru treceade lat,imea unei palme 39; cum am admirat-o foarte mult si am exprimatpresupunerea ca voi gasi o mina de aceasta piatra transparenta in veci-liatatea manastirii, mi s-a raspuns ca din cauza micimii foitelor si a uneitransparente mai imperfecte nu se foloseste nicidecum mica din regiuneaLotrului, ci se aduce in aceste parti pentru tot felul de intrebuintari micadin Moscovia care este nespus de bogata in asemenea produse. La o departare de vreo 300 de pasi de orasul Ramnie spre manas-tirea Govora, mai departe pe dreapta de drumul mare, se ridiea un munteaproape inaccesibil scanteind pe creste de o alta, piatra stralucind ca ar-gintul, intrucat ofera, din belsug un conglomerat de novum Amyanthi- um, 40,care prin frumusetea stralueirii sale luminoase intrece parcasideful. Se pare Ca aici nu sunt suprapuse straturi peste straturi // sau foite p. 314peste foite, ci distingem manunchiuri de miei vinisoare si aglomeratii demici cilindri, care (chiar daca sunt unite printr-o legatura foarte stransasi alcatuiesc un corp neted si tare) se pot insa despartiintre de sidesfacein nenumarate fire ale unei aceleiasi figuri care infatiseaza intocmai fi-brele muschilor dezlegati sau filamentele fibroase ale &Allah fierte. Putin dupa ce-am pasit pe mareata cale a lui Traian, marturie aantichitatii romane, cand inaintam cu pasi destul de inceti chiar la ince-putul drurnului, ni s-a infatisat un altar 41 votiv al romanilor sapat inperetele de stanci de pe tarmul rasariteau al Oltului, in chip mai degrabade pestera cleat de templu, avand in fata prag,ului mai multe trepte, iarla picioarele sale un parau nesecat curgand cu imbelsugare, cu murmurulbland al apelor ce cad care inspira calatorilor un fel de respect religiospentru acest loc atat de vechi. De aici, dupa ce am urmat mai departe acest drum timp de N reotrei ore, pe tarmul apu // sean al aceluiasi rail Olt, ni s-a aratat o intindere P. 315vasta si foarte neteda, vestita prin Wile de spalat aurul din nisip ; ourcare nu numai ca intrece cu mult la o ccrcetare de aproape aurul dinTransilvania, intrucat nu este viciat de nici un amestec de argint, dar semai deosebeste si prin marimea neobisnuita a grauntelor si prin cantitate, compensand astfel lipsa, de bagare de seamy a unor zlatari neprieeputi. 87 Moscoviticum Talcum. 38 Cubiculum. 39 Spithamae, mfisurA de lungime = palma ; poate fi mare sau mica. 40 Novum Amyanthinum concretum = asbest. 41 Altare, aici in sensul de local de Inchinare. www.dacoromanica.ro 37

Dar nu numai in rAul Olt, ci Si in Ara6e* *i DAmbovita, in eire.es:te frecventa aceastI muncg de spalare a aurului, s-a putut observa c5, nu ,fie alegeaurul numai din firi*oarele de aur *i din pulberea mai u*oarg, di si din pietre de cremene 42, care se disting de obicei printr-o greutateMai mare, chiar daca, nu tradeazA, nici un semn exterior al unor vapori dar care apoi, dupa ce sunt zdrobite, dau la ivealA ea un sarnbure de aur granulat din eel mai curat, zatand in adancul pietricelii, eg,aland adesea greutatea unei drahme. DupA ce am strabAtut jumatate din calea lui Traian, abiltanel-n-ne cu vreo mila spre stAnga spre munti, am zilrit manastirea Polovraei:43, loc foarte bine intarit de naturti, *i de muntii ce se ridicg mai inalti`04 P.316 inconjoar5, de jur imprejur. La picioa // rele sale surge in torent limpede de tot care, tapind din trei ergpAturi de munte, isi faspande*te apele cu Mare vuiet. Aici, hingg vestitele mine de fier, aflate la o depIrtare de don5, ore de Polovraci, se deschide la poalele muntelui uria* un hau care prime*te toate apele on de unde ar cadea, *i dacil se arunc5, in el orice bucat5; de lemn sau alt lucru u*or, in stare sa, pluteased, acesta este dus prin e5i *er- puite subp6m&ntene Ana, la Polovraci, unde este alungat afar5, f5r5, gre printr-6 alta deschiza,Aurg a unui alt munte. 0 piidure plantata de sarguinta de fier a armatei romane innobileag5, largul plai al Polovracilor, *i prin netezimea solului, prin *irul drumurilor be-si raspund unul altuia, prin marinea arborilor rAnduiti eu reg-u15, *i en me*te*ug, infati*eazg mai degTabg aspectul unei gradini decat al unei paduri *i aduce inainte si pastreaz5, pe veci o dovad5, hotarat5, a vredniciei romane in aceste regiuni. Dupa ce am suit un numar de inAltimi ce incing ca un fel de eununa, minele de fier, urcgm cu bine cu piciorul muntele cu culmea inalta *i eu suprafata ca de marmorg,, inaccesibil calului, fiind indemnati de caluglri /./p. 317 ca sa sorbim cu ochi avizi aceste minuni fabuloase. A*adar, acolo pe Linde nu se deschide o intrare mai sigurg cleat dad, mergi cu trupul ineovo- iat ; mai jos de jumAtatea muntelui, am pgtruns biarmati cu fade Inti-o boltitura, naturaI5, cu inclperi" foarte largi, Impodobite cu depuneri pie- trificate, translucide, de puritatea cristalului*i impartita prin ni*te cres- cIturi 45 marmoreene ce ajunseserl sa semene in.tfimpl5tor cu ni*te coloan e *i mai impodobite si cu un plafon inearcat cu figuri multicolore infatisand naiv toate animalele *i, in sfar*it, ImpestritatA cu o podea de mo- zaic 46 Fi artistic pavat5, ca de un strat facut din granule sau din firi*oare. Se inf6ti*eaza" ochilor sill muzee", cenacole" 47, laquearii"48, sali de ospete, temple, ca s5, nu mai vorbese do porticele pornind In doua directii cu cotituri nespus de ample *i de incaperile boltite despartite prin *irul coloanelor si terminandu-se, dupa, o distal*, destul de mare, prin douit galerii ce se depArteaz1 una de alta. Ceata noastrA,, despIrtindu-se In dou5, grupuri, le-a strIbgtut pe fiecare in parte, far5, ca unii sa, vada tor- tele luminoase ale celorlalti, apoi dup5, ce am inaintatprin meandrele in- 42 lapides Terme silices. 43 Polbratz. 44 fornicibus. E descrisA pe§tera. 42 excrescentiis. 42 lithostrato. 47 coenacula, nume dat de obicei camerelor din catul de sus al elidirilor, precum gi tribunelor de la teatru. 43 laquearia = plafoane imbrAcate in plAci. www.dacoromanica.ro 88

tortdcheate ale stancilor o jumatate de sfert de ora ( I) 42, ne-am adunatdin no& impreuna, drumurile sfaroindu-se fi intr-un spatiu circular foarte p. 318vast. Dar intreb, eine nu s-ar fi obosit sa tot vada atatea stane pietrifiecate .atatea spatii nesfar*ite de peoteri, atatea carari de o lungime neex-plorata, atatea ocoliuri ale tailor`? i in time ce ne purtam pa*ii in aceastanca, inaintand ca meleul ba in sus ba in jos, ni se deschideau not eaturide galerii subterane, infatioandu-ne o priveliste noun de eate on ne in-toarceam in alt/ parte. E destul sg spunem fara inflorituri ca ratacind decold pana cold o ora intreaga oi temandu-ne sa nu ni se stingy tortelesau sa, nu nimerim ieoirea in acele aseunzi*uri ca de labirint *i acele tai-nite intunecoase, in cele din urma ne-a pierit eheful de a ne impinge eer-cetarile mai departe. Dar ce s-o mai lungim Q Vei intelege chiar de la in-ceput ca intrasem intr-o g,rota bogata In picurarea de ape ce se pietrifica,din care in cursul multor ani, prin ereoteri intamplatoare si adaugiri per-petue, sporite pe nesimtite de juxtapunerea partilor, s-a dat naotere- laaceasta priveliste minunata. J/ Aici am vazut pretutindeni pieurand ineet o, apa nespus de limpede p. 319 i Eirtt `nici un gust strain care, inchegandu-se intr-o substanta solidi oinemirata, se terming in cilindri suspendati de piatra cristalina, albi oiporoOi, numiti in vocabularul mineralocrilor lapte al lunii" sau marnade piatra, 51. §i chiar apa de ploaie, trand prin piatra de calear in tinipulscurgerii sale subterane amintite mai sus, ba zmulge si duce cu ea o bungparte din particulele mai uooare de pamant oi de piatra, pe care be absoarbe,ba ajunsa la saturatie se infurie oi pa.raseote aceastapovara si depun e o ma-terie pietroasa si poroasa, la inceput cam moale, dar care se intareote inaer of care despartindu-se de apa, este cauza materials a pietrificarii ade- Sea admirabile, multumita chipurilor oi figurilor datorate intamplarii pe care le infatioeaza. i de aici mai rezulta gi faptul ca toate acele pietre care s-au inchegat din apele ce cadeau se prefac prin ardere in varul eelmai tare, data sunt supuse unui foc puternic... /1 fn ce priveote minele de Fier, in zadar ai cauza unele mai bogate in p. 320 tot intinsul imparatiei <habsburgice> si chiar dael iei seama la cantitatea ti bogatia minereului sau la puritatea sa si insuoirea de a se supune uoortopirii, precum of de a se combina bine, vei spune ca nu sunt mai prejosde nici una din cele pe care le otiu. De aceea nu e de mirare daca aceastamina a fost cum se §tie exploatata din vremuri stravechi prin stradaniavoievozilor Tarn ltomaneoti of macar ca schimbarile destul de frecventein viata acestei provincii au facut ea ea Bali intrerupa adesea activi-tatea of sa ramana in inactiune multi vreme, iar cand a fost puss totuoiin functie cu cheltuiala lui Brancoveanu, se spune a a eontribuit nu pu-tin la sporirea veniturilor lui. $i dad, exploatata de myna neiseusita sicu o deprindere doar de simpli muncitori 52 a romanilor sau a tiganilor, aadus pana, acuma servicii atat de folositoare, ce sperante ar trebui sa ra-mana daca ar fi sa fie exploatata prin munca unor meoteri <specialioti)de ai imparatului Mai se adauga oi faptul csabundain Crocus rubicun-dus" 53 <care Ode natura solar/ of din care separam aurul eel mai curat, " semihorae guadrcuttem. " marmorum incruslationes. 51 lac lunae sau Saxalilis marga. 55 rudi ac plane fabrili. maim. 55 Termen imprumutat lui Agricola ; cf. mai jos n. 58. www.dacoromanica.ro 89

p.321 printr-o simply triturare " cu mercur. Nici nu lipsesc izvoare minerale care sa adauge la cinstea acestor mine Martiale" 55. Amestecate cu o puternica decoctie de gogosi de ristie, ele dadeau cerneala cea mai neagrii. k$i deli barbaria inradacinatii 56 a locuitorilor neciopliti, care a impiedicat ping acuma ca ele sit fie folosite in medicine, nu ne ingaduie se ne putem pronunta cu siguranta asupra efectelor lor, nu ne indoim catusi de putin ca vor fi de un folos nespus de binefacator. La o mill de apele Mar- tiale", acolo uncle muntii abrupti se termini in apa Oltului, se gaseste o vana mare de marcasita argintie, scanteind cu cea mai limpede strain- etre, avand o latime de 12 picioare geometrice" si o lungime de 30 de pieioare si care asemenea masei unui metal in fuziune imbrach cu o coaja foarte groasa 57 albia unui torent Lira, nume. Cum marcasita este numita spuma de argint de catre Agricola 58 in De re Metallica, va fi o problems pentru mineralogi data tontine mine- reu solid 59 de argint, menus in sanul sau, sau data staruie <in ea> prezenta vie a unor vapori de nature saturnine, ce zac acolo si stand ascunsi in sanul ei precipita oarecum pulberea de marcasita, din apele ce le poarta cu ele, intr-un mineral 60 care, imbracand strat peste strat, dupa o vreme indelungata ajunge sa creasca pana la o asemenea marime. //p. 322 Nu merita o atentie mai slaba nici minele de cupru de la Tismana, numite in vorbirea obisnuita Baia de Arama, atat de bogate in cupru din eel mai bun, incat in cursul catorva saptamani s-au strans 300 de pon- duri 61 din topire, dupa cum a afirmat inspectorul minelor imparatesti din acel be chiar. Aici stau deschise treizeci si mai bine de guri de puturi, asemenea celor exploatate cu ajutorul unor roti si unor funii incolacite pe scripeti dupa obiceiul german pentru usurarea scoaterii metalului. Banuiesc ca organizarea muncii de aici isi datoreste inceputul vreunui mester german sau apartinand vreunui alte natii laminate si am ramas uimit de faptul ca vana nu a fost deloc istovita dupa atatia ani de munca neobosita si ca da sperante celor ce o saps de a mai tine Inca multi vreme cu belsug. Aici nu trebuie trecute sub tacere nici izvoarele calde 62 de la Tismana care sunt cunoscute prin asprimea for metalica (?)83 macar ca prin dulceata gustului for Indeamna pe cei fare bagare de seama sa o bea, provocandu-le varsaturi usoare; insa <folosite la bai> // puterea for vitriolica 84 lecuieste dupa dovezile cele mai sigure ranile Invechite ulce- rale fagedenice" si altele asemenea produse de sarurile scorbutice 65 sip. 323 fac ca baile sa fie intotdeauna cercetate de nu.merosi bolnavi. I/ Ce sa mai amintesc de muntii ce and si scot fum cativa ani in sir si raspandesc un miros de pucioasa arse pe o lungs distanta la Benzenski"?66. Acolo se 54 trituram. 55 Martiales fodinas. 56 adulta. 57 crassissime incrus tat. se = Georg Bauer (1494-1555). Profesor la Zwickau papa In 1517, apoi medic la Joachimstal si inineralog la Chemnitz (1527-1555). Lucrarea sa despre metale a fost publicata In 1530. 52 pinguem. 60 Magnes. Oi tercenlum pondo. 82 Thcrmae. " cuprea auslerilate. 68 genii vitriolici. " salium scorbuticorum. 66 Desigur Bengesti (pe valea Gilortului) si aflAndu-se destul de aproape de Colibasi. www.dacoromanica.ro 90

sapil din besug carbuni minerali 67, a§ crede ca sunt ramasitele unor p6- duri mistuite gi cimentate impreuna 68 de pucioasa i bitum. La picioarele acelor munti mai tamest ape nespus de fierbinti, ce pot sta alaturi, dupa, parerea mea, dupa miros si gust, cu cele ale mult vestitelor WM de la, Toplitz in Boemia. Tot acolo prin vecinatate se afla un be vestit printr-un izvor sarat, la care locuitorii mai apropiati obisnuesc Bali mane vitele for pentru ca printr-o bautura i o hrana fiber/ si fara plats Ali crate cheltuiala obisnuita cu cumpararea sarii Am judecat la prima vedere ca aici s-ar ascunde niste saline, dar incercand o cercetare prin evaporarea unei mari cantitati de apa nu am putut obtine nici un reziduu de sare, intrucat am vazut ca aceasta, care e foarte volatila, s-a pierdut in vapori tot atat de usori atunci cand s-a evaporat apa prin fierbere. Mai e vrednic de retinut ea atunci cand aceste ape se distileaza, intr-un vas inchis, vaporii i apa distilata sunt fara, nici un gust deosebit si nu romane nimic sitrat pe fund // ( 1) 69 si nici in apa nu se arata nimic cleat o ramasita insipida lipsita cu p. 324 totul de orice parcels sarata sau intepatoare ( 1) 70. [Despre experienta lui Glauber etc.]. Dar in afar de multele minuni ale izvoarelor sarate, am crezut ca nu. este locul sa povestesc de ocnele mult laudate din Oltenia, numite Ocna Mare intrucat am observat a nu se deosebesc decat prin marime de cele din Transilvania. Iar apele acestei Valahii Occidentale 71, am dedus ca sunt nesana- tome in cea mai mare parte... 72 etc. si ca intocmai cum se intampla cu locuitorii din Muntii Stiriei, ele fac ca cei ce o beau sa dezvolte Broncho- enle" sau crescaturi scrofuloase ale ghindurilor de la gat, ce nu pot fi scoase nicidecum, fund rebele la orice mijloace si degenereaza in cancer( 1)73in jurul gatului. Cat priveste blandetea aerului i productivitatea paman-1tului, ce intrec cu mult pamanturile vecine prin prinosul de roade tim- p. 325purii, prin pasuni grase tji belsugul recoltelor bogate, iti sunt destul decunoscute gi nu mai stria despre ele intrucat Valahia poate fi numita faraminchma granarul Daciei. In sfarsit, acolo unde se varsa ran]. Olt in Dunare se afla in apropiereun loc numit Garla74, pe a carei vasty campie se afla mai departe orasulCaracal 75 gi se vad castrele spatioase ale romanilor i maretele for semnede hotar 76i statiuni pe care be acopera din spate raul Olt, iar din fata, beapara nenumarate movile facute cu mestesug sau muncele ridicate inchipul unor intarituri 77, pe ale caror inaltimi trebuie sa credem ca erauasezate strajile armatei romane sau erau ridicate corturile comandantilor.Aid. se scot foarte des din pamant monete de amnia ce marturisesc cu 67 fossiles. 68 coagmentatas. 69 in capite mortuo. 7° spirituosa. 71 = Oltenia. 72 quae vel lixiviosae, alcalico-nitrose, vet aluminosae primarum viarum fermentis per -nlciosae, saleque austero acri volatili turgidae. 78 sew-rhos. 74 Ghirle. 75 Oppidum Caraculla socotit de autor a fi in legaturd cu ImpAratul roman cu acestnume. 76 metae. 77 fortalitiorum. www.dacoromanica.ro 91

priscisinta ca in acest loc au. fost odinioarrt asezate taberele romane, ce6a ce dovedesc indeajuns si ruinele cetatii ce se inalta pe laturile taberei.cladite din piatra fatuita dttpit obieeiul roman (ca in tot loeul prin Dacia).././p. 326 Iar ramasitele ce le-am vrizut in treacat, de o factura nedesavArsita si nedeosebindu.-se prin nisi o grija artistica, fragmente mutilate si ea- davre de statui, biet schelet al unui trup odinioara falnic si vestit, :e-am gAsit imprastiate prin tot locul ca relieve nu putine ale vechimii romane, maear ca nu trebuie dispretuite ramasitele vechilor monumente <cbiar daca>.le vezi atat de stricate si de mutilate de vatrimarea anilor si de desele incursiuni de prada ale tatarilor, meat in area bezna locuitorilor, bra- niti Cu rninciuni si superstitii, abia daca le mai rarname ceva sigur si terit de eresuri din urmele acelei triste prabusiri la care sa to poti referi pentiu a putea afirma cevap. 327 In Alba Carolina <Julia>, a doua zi dupes calendele lui iulie <-2,iulie>. Anul Mantuirii 1720. .41 Insemnatului tau -flume Cinstitor nu prea marunt Michael Sehendo ( !) de Vanderbecb, Doctor In litere. filoSofie si medicines www.dacoromanica.ro

NICOLAE DE PORTA (0 - 1734)Nicolae de Porta; a cArui figurA eniginatica a Post surprinsa de lanterna magicii a istoriei.thcAIn curml ultimelor decenii ale sccolului al XVII-lea, Ca o prezentA fugitiva complAcandu-seIn umbrA, a aparut in vol. VIII din seria Ca Mori, p. 139 146, in legAtura cu un Discursasupre ntodutui de guvernare at turcilor in Moldova ,71 Tara liontanrascti, precunt si a felulut incare ar pulea aceslca fi dokIndile de afire armele imperials, care in chip-evident fuses° compusIn "spieranta unei capatuiri In Imperiul habsburgic. Dc Porta reapare in volumul de fat.AIntrun mod mutt mai concret, de astir data cu prilejul stapanirii austriace asupra Olteniei. Dupil primul capitol al carierci sale la Constantinopol, de. until subaltern al cancelarieirezidentului Olandci, apoi de secretar pentru limbs italianA al lui Constantin Duca, el tiinsotzste pc tanarul down la Iasi, dar activitatile sale de . despecetluitor al depeselor,diplo-matice franceze in trecere prin Moldova impun foarte curand (1694) plecarea sa grabnicaIn Tara RomancascA, la socrul lui Constantin Duca, doinnul Constantin Brincoveanu. Nuslim °At va fi ramas In Tara Romancasca, tot ca secretar. I)upa mazilirea lui C. Duca sistabitirea sa la Constantinopol, reapare acolo si de Porta care cAuta sa-si faca drum spre Viena.Autbasadorul britanic, lord Paget, se simte dator sa trtmita fostului dragoman imperial, :Ma-nutcca della Torre, acum In alt post In Viena, infortnat.ii asupra antecedentelor lui de Porta,Limit a fi un agent dublu. in slujba turcilor .(scrisoare din 1- aprilic 1697). Tot din acestmamma dateazil si i)iscursul amintit, mai SUS. /Sups Incercarea zadarnicit de la Viena urateaza`o perioadil -destul de obscurkpilaA dupii.Incheiere,a path de In Carlowitz. it regasim apoi -printre secretarii lui Brancoveanu. Ethinevizut de stolnicul Cantacuzino, ndrumatorul cancelariei diplomatice a domnului, tare iifoloseste la randuirea si catalogarca bibliotecii sale de la Miirgineni: to prituavara anului 1714, Mitre mazilirea si uciderea lui C. Briincoveanu, pc cand erauin toi lucraturile Cantacuzinilor, flout domn, Stefan Cantacuzino, li scrie lui lirisant cg Me-till Porta s-a tinbolniivit Tau si e foartc slAbit de boalA, asa ca nu a putut talmlci cartontritnisA de acesta, pe care i-o inapoiaza acum, urtnand ca ulterior si filed acea traducers dupeun exemplar similar de la Milrgineni. A avut cumva de Porta un rot In procurarea de elemente ineriminatorii contra luiBrancoveanu? Curand el va fi folosit de Stefan Cantucuzino in inccrcarile lui dc a casligabunavointa gencralului conic de Stainville, comandantul militar al Transilvaniei, incredin-tandu-i lui de Porta misiunea de a Intretine o corespondenta cu acesta ca din propria sainitiat.vii, informandu-I despre situatia din tarA, ecourile din Turcia, prcgAtirile militare contraimperialilor etc. Cu o ALA misiune directA a fog insarcinat atunci si misionarul catolic Javichdin BUcuresti, care a lipsit, in acesl scop, do la postul silt mai mutts Juni. El trebuia sic asi-gure pe Stainville de devotamentul noului down fata de tabdra cresting si de intentia sa dea i se alatura. Corespondenti aparent voluntari de feint lui de Porta mai avusese generalulmperial, de pilda pc contele Ferati. Curand el va trata initierea unei asemenea corespondentssecrete cu fruntasul rebel maghiar, Talaba. La inlocuirealui Stefan Cantacuzino de care Nicolae Mavrocordat, de Porta va fi folosit de houl down pe mai mulLe planuri. Versiunea pc Care o www.dacoromanica.ro 93

de] el a mini raspuns al lui Staimille entre el interceptat de Mavrocordat si trimis manta vizir (cf. Obsero. Grit. a) farn vreun amcstec al snu, este o Incercare de a camufla rolul silt] real de phismuitor al unci scrisori trAdAtoare atribuite fostului sau stapiln si trimisc ca atare marelui Nizir. Cad nu este exclusa banuiala ca idea denuntarii lui Stefan Cantacuzino 1,5 fipornit mai bated de la aflarea corespondentei sale indirecte purtate prin de Porta. Accasta s-aputut Intamp la, fie dintr-o destAinuire spontanA a acestuia din urmil, lucru destul de plan-zibil judecancl dupe] promptitudinea cu ^are Is! denunjA fostii sal patroni, fie prin asa-zisa in-lereeptare invocatn de de Porta in scrisoarea sa din 3 dec. In cazul din urmb este posibil caN. Mavrocordat sn fi exercitat oareeare presiune asupra lui. Se tie doar cA cei dot secretari auYost arestati un limp si pusi In libertate la sfarsitul lui aprilic 1716 sau Inceptitul lunii mai (C-Giurescii, 1, p. 12). Dar loarle curand scenariul (probabil) initial a lost inlocuit en cel molt maiexpeditiv al falsificarii serisorii pretinse originate a luf Stefan Cantacuzino. Dar aceste lucruri nu se cunosteau dinculo. La 12 nov. (1716), Stall-Mk ii riispuutie luide Porta din Deva ea a primil scrisoarea lui ImpretinA cu cifrul inclus si if pomenestc de vetheaantiegie, Indemnandu-1 se] lucreze la restabilirea vcchii armonii Intre Inrile retie, dar ti re-comanda sa scric in limba latinA, intrucat soul secretar al generalului este mai putin prieeputIn limba italiana ca predccesorul sat. La 26 nov. are loc capturarea lui N. Alavrocordr.t docatre imperiali si de Porta are prilejul as se lepede de fostul situ stApAn, al enrui convoi II ur-masc si el, ca atati boicri ce fugeau de urgia tAtarilor. La 28 nov. el se afla la TargoNiste,-uncle fume adus domnul prizonicr spre a fi treeut apoi In Transilvania, uncle se adunascr5boierii, ant cei fugiti mai Mainte de Urania lui Mavrocordat, cat si cei vtniti acuma In csodulgeneral de spaima lureilor si tatarilur. Boierii se consultau Intre ci si se statuiau en ctipitanuiDettine, ca un fel de rcprezentant al arbitrului soartei tor, gencralul Stains ille. Fate] de cei-lalti, de Porta detinca tin atu important. El putea invoca legiituri antcrioare cu actsta. In-data 11 scric, asumAndu-si oarecum un rol de intermediar si aratandu-si contributia proprie ladesfAsurarea procesului in curs. Asadar boierii dinTara 13oInaneascn adunati la TArgoviste b-ausfatuit cu capitanul Thine "( !) la care consfatuire, cum cram si eu de fatil, am pus.umartilcu toata nadejdea (sununopere adlabormi) si in starsit s-a hotarat ca dot din cei mai de frtadeboicri ai Tarii Rom &testi, adica marele vornic si marele logofat (= ;3erban 13ujoreanu si Chore-13Aleanu)... sa fie trimisi impreund cu mine la inAltimea voastrA ca sa depunii omagiul credin-tei for si sit stabileasca dispozitiile pentru viitorul regim al contributiilor si prediirilor de pro-vizi!. Eu, polrivit cu umila Inca capacitate, i-am convins sd adople 4 cdrnatire pe moeklul gu-berniului transilnan". lrincazA stiri militare din tarn, precum si altele din afarn, eulese Inaiutede capturarea domnului, apoi declaratii superlative de deNotarnent sf walla supunere .i la capat un post scripluin remareabil Aceasta..este unica mea. epistolii pe care am scris-4 in ibex- S tate, cad pc ccle dinainte lrebuia sa le writi din inspiratia altora (ab alas inculcate] )". In Idol acesta comod el se lepilda de mice complicitate cu deanntil prizonier. Ba mai unlit. Nu trtc decbt cateva zile pang la comptinerea unci ilelaliani succinte a carinuirii lui N. Mavrocordat In Tara Homaneasca, scrim In limba latinA In stilul caracteristic al lui de Porta, dar fara iscilliturn, denuntand ura lui Mavrocordat :OA de Casa de Austria, legaturile sale cu rebclii maghiari sf cu polonii din partida dusmana regelui August, 1ndemnurile sale entre PoartA de a trcee Ungaria prin foe si sable, asmutirea tAtarilor asupra Transilvaniei si intentia lui Ma-vrocordat de a exlermina toata boierimea romans inlocuind-o cu greci della medema farina. llotnrat se] joace cartea cAstigatoare, de Porta vazAnd cA toti boierii cram theredintaticA donmia Tarii lionianesti va fi data dupe] vietorie lui Gh. Cantacuzino, ocrotitul fan.ilieiimperiale, trAind in Transilvania, s-a grAbit se] -I ofere serviciile sale. In privinta Oltenici mu-pate, o propunere mai veche a boierilor fusese aceea a unui Quatorvirat, sub pains boicrialesi de ci, avandu-si sediul la Targoviste. Formula agregatA de Consiliul de Bhzboi de laViola care kinca s3 -1 pAstreze chiar si dupe] cc delegatia boierilor formate] din EpiscopalDamaschin de Hamitic, .erban 13ujoreanu mare vornic, LrAghici Stranibeanu mare serdar,Grigorascu Vlaso, mare serdar si Matti Cretulescu, mare satrar, si InsotitA de N. de Porta Casecretar, expus foarte clan doleanlele, cerdnd ea dome pe Gh. Cantacuzino si stbruind totodatpentru o actiune energicb la Dunnre pentru redobbndirea raialelor si trimiterea de trupe nu- www.dacoromanica.ro94

meroase, la care sit se alature si fortele locale romanesti pentru paza taxi. Dar imperialii nu dispuneau atunci de trupe numeroase si pentru ei solutia optima era accea a unui provizorat sub forma quatorviratului initial, tinzand la inglobarea finals In sistemul habsburgic. 11 regasim In Brasov, de uncle trimite in martieaprilie delegatilor de la Viena nista buletine de informatie, privind indeosebi stiri despre pregatirile turcilor si robot atribuit de tare lui loan Mavrocordat In viitoarea ofensiva alaturi de rebelii maghiari si de moldoveni, vrand poate sa sporeasca neincrederea fats de acesta. Caci buletinele lui erau adresate indirect chiar Consiliului de liazboi. In tot timpul sederii sale la Viena, dar si din vremea ea- pedierii acelor buletine, el a tint sa cultive relatii utile cu cci influent. tii In primal rand sa-I castige pc referendarul von Ottel, din Consiliul de Razboi, en trecere thosebita la presedinte, printul Eugeniu de Savoia sau pe consilierul Brockhausen. lnapoiat la Brasov, dupa un drum obositor pe uscat si nu pe Dunare, cum ar fi vrut, Nina la Petrovaradin, de Porta li scrie lui von Ottel la 28 iunic mulluminau-i pentru concuisul del la Viena ccu:ei lui Gh. Canlacuzino, pentru care acesta ragnane foarle recunoscator... etc. si Ii va scrie el Insusi indala. La 5 iulie li scrie lui Brockbausen cif 1-a infogmat pe principele Canlacuzino de soli-citudinea lui pentru cauza acestuia si ca principele i-a 1i scris ca sa-i multumeascii... etc.Dar foarte curand apare o nota noun In raporturile dintre de Porta si Ch. Cantacuzino. La29 iulie, scriind tot din Brasov lui Brockhausen, de Porta i se plange ca i-a scris cloud scri-sori, pe care Irma principele nu k-a inainlat la Wenn, asa ca scum ti scrie direct. Ca si Incelelalte scrisori, el trimite un buletin de stiri destinate Consiliului de Razboi. Apoi urmeazanista fraze destul de sugestive : Reaua purtare a donmului (Sig?) Cantacuzino si neastano-parul (inquetezza) si instabililatea natiunii romane sunt cauza a o mie de disensiuni ti ne-multumiri Intre acesti boieri si zitul Gh. Cantacuzino, candidatul in domnia TAM lionnanesti.Aceasta brusca schimbare la fata a lui de Porta e eel pu tin ciudata. El a aflat la Inapoierea dela Viena despre Intelegerea tainica intervenita Intre Stainville si loan Mavrocordat, care anulade fapt toata baza discutiilor de la Viena. Exists din vremea aceasta dourg earacterizari ale lui de Porta absolut opuse, unit a Con-siliului de Razboi, foarte elogioasd, pc baza informatiilor furnizate chiar de el, ecalalta dimpo-triva thud co !nacre:ire de demascare a tradarilor sale din trecut. Referatul Consiliului de Raz-boi, pornind de la buletinul trimis din Brasov la 12 iulie, laudd exactitatea stirilor comunieatesi zelul constant al lui de Porta, dovedit Inca in cursul razboiului precedent cu turcii, cand aprimit din partea defunctului imparat Leopold I o diploma conferindu-i calitatca de aulae fa-miliaris". Acest referat catre Impara tul Carol al VI-lea a lost Intoemit folosind date autobiogra-fice strecurate de principalul interesat ocrotitorilor sal, von Ottel si Brockhausen. Diploma luiLeopold corespunde momentUlni redactarii memoriului situ tnaintat cancelarului Kinski (veziCalatori,. V 111, p. 191-196) Cand a incercat sa sc capdtuiasca la Viena, dar a Post urmaritde informatiile date de lordul Paget si a Post nevoit sit piece. Despre acest amanunt ca si des-pre trecerea sa la Protestantism are grija sit nu rasufle nimic. Fats de caracterul unitar alaceslui referat, acel at mcmoriului boierilor Infiltisat cam tot arum lui Stainville este muttmai disparat. Intitulat Ademirata si suceinta relatare despre Niccolo di Porto, Mkt& dezvaluieamanurite mai obscure privind originea si cariera sa. Numele adevarat este Niccolo di Porto,adica din port" si nicidecum de Porta, forma adoplata pentru a se pretinde descendentulcontilor della Porta, mullumilii card falsificari a oblinul o diploma de la imparatul Leopold.Putin a lipsit ca sit nu fie spitnzurat de domnul Constantin Duca at Moldovei si de aseme-nea In Transilvania de cdtre contele de Rabutin, pc vremea algid acesta era comandant general at Transilvaniei. Fara scrupule, seaman; zitzanie Intre toti. Vanitos, el dispretuieste pe toll,si chiar pe patronii sal. Tradator care Intotdeauna tritdat stapanii... si Indeeosebi Inmonstrugiasa sa tradare poate fi gasiti cauza principals a north crunte a principilor Titrii Ro-manesti, Constantin Brancoveanu si Stefan Cantacuzino, dandu-i acestuia din urma ultimalovitura cu o scrisoare falsa plasmuita de el, ca fiMd serisa de principele Cantacuzino... L-aIndemnat Pe N. Mavrocordat In dusmanie cu Imparatul si la prietenie cu rasculatii curuti ai lui www.dacoromanica.ro 95

Ralcoczi, al caror agent era la Bucuro li... Pe langa alts ocupatii tradatoarc o mai arc si pcaccea de a falsifica scrisorile si textele scrise si de a despecellui scrisorile con la pasta". Eraspunzalor de moartea alator nevinovati. Dupa ce s-a intors ultima oars dc la Viena, undefuscse trimis ca secretar al deputatiei, s-a dus la N. Mavrocordat, care era prizonicr la Sibiu,}i i-a povestit tot cc s-a filcut la Viena. Yn acelasi timp cal a slat la Sibiu, de Porta s-a Intre-%Mut frccvent si cu oamenii lui N. Mavrocordat, avancl cu ei intrevederi continue si cu spriji-nul logofillultri Cretulescu, trimis acolo de loan voda Nlavrocordat, fratele donmului captiv.Arestal in august, el apeleaza la ocrotitorii sili din Consiliul de liazboi, trimitand o versiune in-genioasil a principalelor invinuiri cc i se aduc, anume scrisoarca Salsa contra lui StefanCanlacuzino tii legaturile sale cu rebelii maghiari. Dar aceasta apararc a sa c infatisati doar laurmil, ca on fel de adaos neimportant In reflectii/e" sale asupra situatiei imperialilor si a inasu-rilor cc ar trebui luate. Staruind indeosebi asupra Tarii Itomanesti, el preconizeaza mentinerea de entre acestia a lui loan Mavrocordat in donmic sub autoritatea impitratului, dandu-i de pc Ileum aceasla speranta, pentru a evita astfel exodul locuilorilor care ar urma exodului donmu-lui si al boierilor. Din inchisoarca de la Fri;ftras , de Porta se si vedea dand clirectis c generalului de la Dunare, bland, docil si rabdator Pana atunci ruga sä i se trimita raspunsul intr -uu pile pe ! adresa lui Tige sau Wurnibrand la Brasov. Dar Inca Inainte de 12 dec. el sc afla in liber-tate, cum rezulta din raportul lui Stainville, care declara ca 1-a slobozit din inchisoarc subanumile condilii inpuse acestuia de catre boieri, care insa nu stint aratate In regest .. _Gen. Stainville a declarat Inca din august ca n-a Oita ea de Porta se bucura de atata trecere la Con-siliul de liazboi (care s-a informat in mai nitrite randuri despre el); personal el nu arc filmiccontra lui, dar nu a putut sa mearga impolriva unanimitatii boicrilor, care i-au si inmanalun memorin si pana la cercetarea actrzattilor aduse a lost Until in Falgaras. S-ar pima deci caaccst cpisod s-a Inchciat printr-un compromis. Despre rosturile lui N. de Porta, imediat urmaloare, nu slim mare lucru. S-tar pareaea Sc asociase cu niste speculanti greci, care au reusa sa acapareze no fel de autoritatc asupra ocnclor si impozitelor. In sensul acesta avem declaratia plina de naduf a epitteopului de llamnic, Damaschin, din scrisoarca din 10 aug. st. v. 1718 catre delegatia boicriler romani plecati In Viena, In care sc plange de numirea grecului Nico Choza ca suprem contisar poste °cue si impozite, care va impune dijmfiritul, vinariciul, ierbAritul etc. si va numi ftmetionari fiseali. Se introduc practici noi, si acela care le-a Marina( si sugeral marelui general ea (rebuff su den seania inaintea liti Dumnezeu! Tara c jefuita de turci, tatari, sarbi, soldati actun vin si grecii tradatori, In ciuda decrettrlui de anal trecut. Daea iar se vor bap acei grecisi straini, cc va mai fi cu boierii? Quando sera riOollo a queslo di commander lore in Milo it Chinti el it (le Porta, el (SUN conic guesti? Ar reiesi faplul ea eel care 1-a introdus pe acel grecpc ling Stainville era tocmai de Porta, acelasi pe care a putut sa-1 cunoascii bins episcopal Damaschin din limpid delegatiei boierilor la Viena, in 1717. E probabil ca de Porta a rantasla Sibiu (Irma eliberarca sa de la Pagaras si se da bine pe langa Stainville. Sc stie din apre-cicrea critica a lui Konigsegg ca maresalul de Stainville se lasa influentat de cei din jurul sau,si indeosebi de I laan. jn jarul situ se formase un fel de cerc izolator, care nu mai rasa sitpatrunda pana la el realitatea nealterata. Din anumite declaratii ulterioare ale lui de Porta curelerire la arenda ocnelor si la ofertele unor negustori, inlaturale de carneralisti, rrizbate inte-rest) sau, desigur foartc concret in aceasta cliestiunc. Despre cointeresarea sa, ceva mai tar-zit la arenda dijniaritultd, avem propriile sale declaratii. Am crede deci ea in 1718 de Portaa }Hut sa exploateze situatia aceasla pana la trimiterca sa la Viena la cererea Corisilitilui doItazboi, manevrat de consilierul on Ottel. In adevar, dupil Incheierea pacii de la Passarowilz, pornise o delegatie de boleti la Viena,ea sa ceara Implinirea ffigaduielilor (Cain neprecise) facute primei delegatii din 1717, pc langacare functionase de Porta ca secrelar. Tot atunci Stainville Inainteaza la Viena doua cereri : accea a lui li. lirailoi Cu marlmerite fats de imperiali, cerrind pentru sine local de ban al Oltenici. ocupat pe vreanturi de talal www.dacoromanica.ro96

sau, si aceea a lui de Porta ce staruia sa fie numit secretar al Adininistratiei Valahiei Cisal-pine", precum fusese vorba in propunerea Consiliului de Razboi din iulie 1717, indata dupaplecarea primei delegatii romane de la Viena. La 8 oct. Consiliul de Razboi ii cere Jut Stain-ville sa-1 trimita pe de Porta neintarziat spre a fi consultat asupra viitoarei organizari a 01-teniei, avand a-i da si banii de drum necesari la dus si la intors, precum si la intretinerea sala Viena. In 1726 de Porta ii declara generalului Tige ca fusese chemat anume la Curie spre afi consultat asupra noii organizari a Olteniei cat traia regretatul referendar von Ottel (adica decatre acesta 1). Raportand Consiliului de executarea ordinului, Stainville roaga sa nu fie zabo-vita inapoicrea lui de Porta. Dar acesta se reintoarce abia In primavara, °data cu delegatiicare aduceau decretul imperial din 22 februarie 1719. Se tic ca Stainville nu 1-a aplicat decat partial si tarziu. Abia la 15 sept. dupa sosircasa la Craiova a instalat in functie pe presedintele Administratici Gh. Cantacuzino, cu titlulde ban, si pe secretarul de Porta. Pentru declararea acelor patru consilieri desemnati in decret,el astepta facerca unei cercetari (inquisilio ) sau cumva desemnarea unui inchizitor" care sacorespunda cu accl Commissarius regius propus de el ca diriguitor vigilent al consilierilor informula sa in care nu era loc pentru ban. Nu se cunoaste precis data intrunirii boieriilor la manastirea Hurez pentru a se legssolidar sa nu apeleze in nici un fel la comandant sau la alti reprezentanti ai imperialilor. Des-pre legamantul de la Hurez avem doar declaratia din 6 sept. 1719 a boierilor olteni adunati laTirgu Jiu, care denunta scntimentele antiimperiale ale celor de la Hurez, in frunte cu consi-lierii desemnatl in decret : Gr. Baleanu, I. Stirbei si Radu Golescu, cu mare trecere la fostuldomn (N. Mavrocordat) si raspunzatori de uciderca fostilor doi domni si a multor boieri. Nu-mina acestora nesocoteste meritele boierilor olteni. Stainville a dispus atunci ca sa fie alesipatru consilieri chiar de catre boieri. Numele acestora sunt consemnate intr-o lista purtandviza lui de Porta ca secretar al Administratici. Al. Vasilescu credea Ca denuntul boierilor din6 sept. se datora unei intrigi a lui Stainville, nemultumit cu alegerea din decret. Dar din docu-mentul din 14 nov. 1718, publicat in Arhivele Olteniei", 1927, se vede ca aceasta avusese labaza chiar propunerile lui Stainville. Asadar nu aceasta putea fi explicatia. A avut cumvade Porta vreun amestec in declansarea acelui protest ? Mai tarziu, in 1727 si 1728 il vedem folo-sind asemenea reclamatii provocate de el si redactate de pana sa In stilul sau usor de recu-noscut. Pena la moartea lui Stainville, existenta Administratiei a fost mai mult nominala, noiialesi neavand o activitate propriu-zisa. Fate de Consiliul de Razboi, Stainville a avut grij a saexplice in douil rapoarte din sept. 1719 motivele sale si sa expuna in decembrie organizareadata de el provinciei, In care un rol de supraveghere era atribuit colonclului Schramm, coman-dantul fortelor din Oltenia cu resedinta la Craiova. Cum aceste rapoarte au fost expediate dinCraiova, si chiar singurul care nc -a parvenit, cel din decembrie, cuprinde niste anexe purtandviza de secretar a lui de Porta, am crcde ca el a fost folosit la copicrea sau si redactarca subdictarc a materialului copios din care si-a extras ulterior prima documentare pentru diferitelemcmorii oferitc de el succesorilor lui Stainville, de pildd pentru cel despre boieri oferit con-telui de Virmont, succesorul imediat al acestuia. La fiecare schimbare de comandant al Transilvaniei, care era ipso facto Director supremal Olteniei, de Porta repeta practica sa neabatuta de a-si oferi serviciile constand din soapte,insinuari, informatii si delatiuni. Cand vine contele de Virmond la Sibiu, el e vizitat de ban, deniste boieri nenumiti, desigur consilierii, si de secretarul de Porta, de la care a limas cu im-presii destul de nefavorabile cu privire la situatla din Administratie. I s-a vorbit de partideopuse si in sanul acestora de sciziuni, si el se gandeste scrios dace nu este cazul sa se renuntela un ban national. Tot astfel justitia este rau administrate. Pravila la care se refers localniciinu e int.eleasa nici de ei insisi, dupti cum a fost asigurat . Curand, urmandu-si gandul de a sub- stitui lui Gh. Cantacuzino pe colonelul Schramm in chip de viceban, el declara a fi intelesca localnicii prefers sa fie guvernati de strain decat de conationali 1 Nu este grcu de ghicitde la cine capatase asemenea impresii. De altminteri de Porta se grabeste la 30 iulie sa-i strecoare niste Reflectii" privind Catalogul" boierilor intocmit de Administratia, insinuand ca www.dacoromanica.ro 7c. 595 97

ar fi lost inclusi pe nedrept unii care se pretind nobili si vor sa se sustraga astfel sarcinilorfiscale. Dupe el familiile nobile s-ar margini la 24, fara o prea stricta observare a criteriuluiacestei alegeri. Lista Administratiei cuprindea pe langa marii boieri si pc cei in functie favremea din urtna si pe boierii mazili, care ar fi urmat asadar sa fie acuma exclusi, potrivit cucampania vehementa a functionarilor cameralisti, dusa cu toata furia si mai apoi in vremeadircctoratului suprem al lui Konigsegg, urmasul lui Virmond. Dona Imprejurari dau un reliefdeosebit acestor Reflectii". Ele coincid cu cererea din iulie a Administratiei de a se considerascutni de plata oieritului boierii, cat si manastirile si au Post inaintate in taind de secretor Incererea contelui ( I), dupa cum afirma de Porta intr-o note a sa in limba germane la textul me-moriului In limba latina (adaugat poate cand 1-a scos la iveala in faza ulterioara a discutiilorpurtate sub Konigsegg). De Porta era cu atat mai zelos, cu cat se banuia ca vor fi Muteschimbari in compunerea Administratiei, cum s-au si facut in nov. (1721) prin aplicarea intocmaia decretului imperial din feb. 1719 si instalarea echipei inlaturate de Stainville. Din textul Re-flectiilor" lui de Porta, nu cunoastem deck scurtele extrase publicate de C. Giurescu (op. cit.,I, 486). Faptul ca aceste Reflectii" au camas fara nici un fel de urmare, dovedeste ea ele nufusesera cerute, ci oferite din proprie initiative. Virmond era un om obosit si bolnav, care nu se gandea decat cum sa treaca unele din atributiunile sale in mod tcmporar asupra lui Schramm, In care avea toata increderea, si nicidecum sa starneasca discutii noi. Din declaratiillui de Porta rezulta ca acele Reflectii au Post comunicatc si lui Ktinigsegg, succesorul lui Virmond. Pena la venirea noului Director suprem, care lsi va lua postul in primire la 26.sept. 1722, interimatul a fost tinut de generalul Tige. Ktinigsegg trimite instructiuni Adminis-tratiei la Craiova si vine In inspectie In Oltenia in iunie 1723. De acolo el trimite la 24 iunieun prim raport despre cele constatate, apoi la 14 aug. din Sibiu un altul, in care formuleazasi unele impresii si judecati inainte de a trece la propuneri categorice. Din caracterizarile fa-cute in ordine ascendents desprindem urmatoarele : Secretarul Nicolaie de Porta este un omharnic, nu-i lipsesc cunostintele si cred ca atunci cand vor fi introduse in Administratie o bunkordine si subordonare, ar avea destula capacitate pentru slujba sa. Dar sufera de doua pacate-(zwei Vitia kleben ihn an) care sunt comune tuturor celor nascuti si crescuti sub tirania tur-ceasca, adica lipsa de curaj, neindraznind sa-si spuna cuvantul fats de cei mart, si dragostea declIstig, care duce usor la prevaricare". In general judecatile lui Konigsegg sunt favorabile consi-lierilor, pane si lui Ilie Stirbei, al carui spirit flexibil" ar putea sa pall la prima vedereetwas falsch and malizios". Numai banul Gh. Cantacuzino este aratat ca un om la care nu gasesti nimic bun si aproape totul este rau. Lipsit de bun simt si lnzestrat totusi Cu multi malice", el este ascuns, minte, e ros de ambitie, umbland dupa titlul macar de voievod, brutal, inspire teams, Incat nici chiar consilierii nu indrilznesc sd intampine violent a si nestapanirea sa de sine. Aceastktrasatura din urma pare sa indite provenienta acestor informatii. Cum trebuie inteleasa acea dragosle de cdstig semnalatil de Ktinigsegg? Este vorba pro-babil de vreun amestec In eventualele tranzactii legate de arendarea darilor. In sensul acestapledeaza mentionarea lui alaturi de grecul Nico Chozade de care episcopul Damaschin in 1718.Prezumtia intarita de faptul ca foarte curand va participa In calitate de coarendas la stran-gerea dijmaritului, cum declare el insusi in raportul ssu catre Consiliului de Razboi din 7 sept.1726, laudandu-se cu castigurile realizate de el In ultimii doi ani deci 1724 si 1725 I Asa se ex-plica si faptul ca la 20 aug., deci o saptamanii dupa caracterizarea din 14 aug., el primeste-insarcinarea din partea lui Konigsegg sa rifle dacil s-ar gasi amatori BA is In arena toatesi care ar fi pretul cel mai mare pe care 1-ar oferi la licitatie. Intrebare motivate de nerentabi-litatea veniturilor vamilor lasate pe seama cameralistilor si de lupta contra diferitelor uzur-pari ale acestora in dauna Administratiei. Despre modul ingenios cum a procedat de Porta avemchiar relatarea sa din 1726. Adresandu-se unor persoane nenumite de el, ce se lndeletniceau cuasemenea treburi si oferindu-se ca asociat la sus-zisa arenda, i-a intrebat de pretul cel maimare ce 1-ar oferi la licitatie, dar ei i-au spus ca nu pot oferi niciunul necunoscand venitul pro-venind de la vami, acesta fiind cunoscut doar de cameralisti. Dacii 1-ar cunoaste si ei, ar oferi www.dacoromanica.ro98

Indoitul accici sumc si i-au si explicat de ce. El a transmis explicatia lui Kiinigsegg si se ofe-rea in 1726 sa dezvaluie si Consiliului de Razboi cele elate, dar numai in particular prin viugrai si nu in scris ob humanos respectus". Concluzia ce se desprinde e ca numai niste lega-turi mai vechi cu luinca arendasilor explica usurinta cu care era gata sa fie primit ca asociat siInca cu bucuric, precum si destainuirile cc an urmat. De Porta mai pomencste, tot in 1726,de ideea propusa de el lui Konigsegg privind strangerea In regie a dijmaritului, nedand insa odata complete, ci doar anul 1724 (C. Giurescu, II, 8). In sfarsit el pomeneste de un mcmoriual sau intitulat Humillimae Animadversiones. . etc., trimis de el prin contele de KonigseggConsiliului Aulico-bellic la 6 feb. 1725, referindu-se la el in memoriul gigantic din 7 sept. 1726.E probabil ea In urma acelui memoriu sa fi fost propus de Konigsegg ca viitor consilier. Caci sediscuta la Viena schimbarea compunerii Administratiei. Despre autenticitatca discutabila ascrisorii lui Konigsegg din 9 feb. 1725 este vorba In Obs. cril. b. Directoratul lui Konigsegg se incheie propriu-zis prin iulie, In orice caz Inainte de sept.1725, cand participa la sedintele Comisiei Neo-acquisiticc, avand sub autoritatea sa atbt Ol-tenia, cat si partile din Serbia si Banat dobandite prin pacea din 1718, deli o bucata devreme succesorul salt, generalul baron Tige, functioneaza doar ca substitut al sau. Acesta este momentul cand la Craiova se judeca procesul intentat de N. de Porta si sotia sa Rebeca impotriva unor slugi acuzate de calomnie fats de stapana lor. Este de la sine Inteles ca osanda, urmata indata de executia publica din plata orasului, a ridicat un val de indignare contra lui de Porta, sub a carui presiune fusese data, Intr-un moment and se aflase ca sevor face schimbari In formatia Administratiei, ss legaturile acestuia cu unii oameni influenti dc la Viena puteau inspira oarecare teama. Vestea sentintei si a executiei cu amanuntele saleinfioratoare a cazut ca un traznet la Sibiu, sediul Directoratului suprem, si la Brasov, unde se afla generalul Tige. Ecourile sale au ajuns la Viena, starnind serioase nedumeriri in cugetul celor doi presedinti ai Consiliului de Razboi si al Camerei Auliee, reuniti spre a supune imparatului propunerile de modificare a formulei de carmuire a Olteniei din 1719, conform cu suges-tiile Comisiei Neo-acquisitice, prin Inlaturarea banului si schimbarea a trei consilieri ai Ad-ministratiei, reinstaland pe trei din consilierii alesi de boicri In sept. 1719, anume DositeiBrailoi, Gr. Vlasto si C. Strarnbeanu, propusi acum de Tige, iar pentru el al patrulea loc avandde ales intre de Porta, propus de Konigsegg, dar a carui alegere, dupa teama exprimata decci doi presedinti (principele Eugeniu de Savoie si contele Dietrichstein), ar putea indispunehoierimea romans, el fiind alienus (strain) si ignobilis (nenobil) sau Stirbei, care facea partedin formatia existents si trebuia doar mentinut si a carui mare capacitate putea sa compen-seze uncle trasaturi negative. Acum nu mai putea fi vorba de numirea lui de Porta In acelpost, si chiar situatia sa de secretar era serios compromise, cats la staruinta sa fusese data osentinta stranie gi precipilald. Dar Stirbei insusi semnase acea sentinta. Pentru o mai buna infor-mare se cer actele procesului si o explicatie presedintelui Administratiei, Ana atunci desem-narea consilierului al patrulea ramanand In suspensie. Se solicits si opinia lui Tige. Acesta 11intreaba pe Schramm, care declare ca a fost vorba de o razbunare oarba si de o sentinta datasi executata sine servata proportione §i In mod precipitat, Para a se putea sti ce s-a Intamplat defapt. Tige la randul sail a recunoscut ca a fost uimit de toate acestea si ca secretarul sau, vonRuesch, a scris la Craiova ca sA ceara lamuriri, dar el crede ca nu se mai poate schimba nimie slconchide : Transeat cum ceteris erroribusl In privinta lui Stirbei, se mai spera la Viena ca sen-tinta sa fi fost dictate de pravila( I) care trebuia cercetata in acest stop. De altminteri, Stirbei,raspunzand la 31 aug. intrebarilor lui von Ruesch, intr-o scrisoare iscalita Impreuna cu Gr.Baleanu, ca din partea Administratiei, dar fax% o participare si a lui Gh. Cantacuzino, segrabeste sa declare ea sentinta a fost data de iure patrio (adica dupii pravila?) si ca a fost datade toli membrii Administratiei, cu exceptia lui Bengescu, absent atunci. Autorii scrisorii facmare caz de impartialitate, afirmand : Nu am putut si nu vom putea vreodata sa urn prie-teni [cu de Porta] tinand seama de ofensele din trecut, pe care ni le-a adus noun si intregii Ad-ministratii si prin grai si prin scris, de care fapt ne-am plans supremului nostru director, dar Inzadar, pan& ce si-a eerut iertare si a trebuit sa i-o dam". Fars Indoiala ca tots cei amestecati www.dacoromanica.ro 99

to aceasta asa-zisa judecata ar fi dorit sa se Lica tacere asupra ei. Insa la cercrea forurilor su-perioare actele au fost trimise la Viena mult dupa ce se cunosteau acolo amanuntele sentintei,La 16 martie pornise un ordin care Tige sa ceara lamuriri lui Stirbei si de Porta cu referire laproces. Yn aceste conditii o posibilitate Ii mai rilmanea lui de Porta : sil mearga el insusi laViena pentru a trage sforile. Urgenta era cu atat mai mare cu cat doi din fostii consilieri din1719, anume Dositei Brailoi si C. Strambeanu, care plecasera mai inainte la Viena ca sa expunachipurile acolo doleantele Olteniei (adica probabil 55 staruie pentru a fi mentinuta formula exis-tents cu Administratia prezidata de ban) si care primisera de la ceilalti boieri un subsidiu de3 000 de florini pentru cheltuieli, se reintorsesera foarte multumiti, laudandu-se cu numirea forde consilieri (12 mai). Asadar la 18 mai de Porta Ii scrie lui Tige, felicitandu-1 (cam tarziu) pentru numirea sasi inaintandu-i in semn de respect o Notifd succintd despre starea Valahiei austriace, care ar pu-tea fi urmatil si de informaf ii mai ample dacd i s-ar porunci. Zelul sau pentru Imparat e ates-tat de proiectele" oferite de el regretatilor conti Virmond si Konigsegg... etc. dintre caremai multe au fost trimise si altor dregatori insemnati ai curtii"... El ar fi solicitat venireasa la curtea imperials cu prilejul alcatuirii regulamentului Provinciei, ca pe vremea regreta-tului referendar von Ottel, and a fost chemat cu tot dinadinsul de catre curte si consultat cuprivirea la o build randuire a acestei Provincii, cdci nu poate arata in scris toate racilele car-muirii actuale si cauzele tor. Urmeaza niste Obseroalii de natura sa alarmeze forurile superioare. Daca va persistastarea actuala, poporul deznadajduit ar putea sa starneasca pe turci contra imperialilor... *i tot astfel, daca s-ar isca un razboi intre imperiali si moscoviti, romanii s-ar putea ridicacontra Majestatii Sale... In caz de razboi, romanii s-ar ascunde prin pAduri 0 i-ar lipsi peimperial! de provizii... etc. Textul se incheie cu o Opinie. Trebuie ca la conducere sa fie ca presedinte un singuregregius vir care sd stie Latina si italiana, sS depinda doar de curte si sa nu tins seama de iii -meni altul si sa pund capat abuzurilor... etc. Poate ca tot de atunci dateaza it o Informaliesuccintd. Dadi Oltenia ar putea acuma sei ofere subzistenfa necesard unui regiment intreg de cava- lerie?". Provincia nu ar fi impovarata daca fiecare familie ar contribui cu un obroc de porumb (? grano), dotal si jumatate de grail (blada), jumatate car de fan si un car de lemne, socotindu-se ea numarul familiilor ar fi de 30 000... etc. Cronologic aici se situeaza si Notila din 5iulie 1726 publicata in rezumat in Arhivele Olteniei" din 1927 (cf. Obs. crit., c), in care cifraprobabila e data ca 40 000-50 000 de familii I La 5 iulie de Porta mai era la Craiova, dar in august el se si afla la Viena, potrivit cuinformatiile lui Schramm, care scria din Craiova la 5 aug. (C. Giurescu, II, 64) unui referendar al Consiliului de Razboi, denuntand ca autor al dezbinarilor, dezordinilor si confuziei din sanulAdministratiei pc de Porta prin intrigile sale. Ba s-a aratat ca si cum ar fi alaturi de domni" (Herren = cameralisti), ba din nou s-a intors catre consilieri si apoi i-a ridicat pe acestia contra dumisale banului, cand s-a pornit ca si cum ar fi vrut sa-1 inlature sau sa-1 distruga dintr-o data si nu s-a sfiit cand i-a conven.t sa-i batjocoreasca (zu prostiluiren) si pe unii si pe altii si sa inainteze impotriva si unora si altora sehr weillitufige schreckliche Schrif le", din carecauza Administratia nu era niciodata units, o parte aratandu-se totdeauna potrivnica celei-lalte. Fara a mai pomeni de rcaua sa purtare de mai inainte in Moldova si Tara Romaneascasi apoi de nedreptatile sale, chiar in aceasta Provincie, Ca cea mentionata mai inainte fats de oslug a sa. Acest om, sub pretextul ca vrea sa cumpere o vie dintr-un loc din veeinatate, s-afurisat tiptil si in cea mai mare taina la Sibiu si de acolo a calatorit la Viena, pentru a infa-tisa curtii imperiale dupa cum se zvoneste ein and andere Remonstrations din partea aces-tei tar!. Dar trcbuie bine subliniat ca el nu s-a dus publico nomine, ci in particular pentru in-terese privind pe cate unul si altul, si despre aceasta calatorie nu a stiut nimeni, fie romansau altii, nici chiar instanta proprie, Administratia insasi n-a stint absolut nimic, in afarddoar de singurul Stirbei, care a mers dupa el la Sibiu si dupa anumite consfatuiri convoi-biri referitoare la treburile planuite i-a dat o sums insemnata de ban!" (de unde anume se va www.dacoromanica.roioo

afla cu timpul 1)". (Desigur ca ci vor Incerca totul pentru a lmpiedica numirea unui presedintegerman, si cum el, Schramm, cunoaste toate intrigile tor, ei ar vrea mai degraba pc un altul dinafar* sustinand ca el nu cunoaste nici limba romans, nici pe cea Latina sau italiana pentru a seintelege cu romAnii... etc. Fara Indoiala, de Porta va cauta sa °Nina numirea de consilierpentru sine si pentru Stirbei, dar nu s-ar putea Intampla ceva mai rail si daunator pentruaceasta biata lard &cat sa fats parte din consiliu doi asemenea oament : sired, urmarindu-siprofitul propriu fara astampar si fara dreptate etc.). Spusele lui Schramm s-au adeverit. Ajuns la Viena, de Porta infatiseaza Consiliului de Razboi la 7 sept. 1726 Reflectiile" sale de o masivitate impresionanta (vczi Material, II, p . 69-102. Pentru fragmentele mai sem-nificative, vezi mai jos versiunea noastra din volumul de fani si Ohs. crit., d). De semnalat caIn Material II nu a lost reprodusa partea privitoare la manastirile din Oltenia publicata de N.Dobrescu, fn Isforia bisericii romdne din Oltenia in timpul ocupaliei ouslriace, Bucurcsti,1906, pp. 185-189, si de care nu ne-am ocupat In prezentarea noastra. Totodata menticnamca si bucata intitulata Considerafiuni despre ocnele §i minele de aroma... etc. face parte tot dinaceste Cinder/u. Pun aceste Refleclii era urmarit un introit plan : castigarca increderit forurilor supremeprin parada unui zel superlativ pentru incasarile imperiale, discrcditarea Administratiei prindenuntarea modului de repartilie a darilor si existentra la dispozitia sa a unui fond ramas farajustificare din veniturile extraordinarc, asumarca calitatii de expert al hnprejurarilor romanestiInca din vremea voievozilor Mina acum. Totodata, accentuand abuzurile ti excesele comise cuprilejul colcctarii oieritului si dijmaritului (aceste Considera(iuni fiind probabil includerea sub-stantzi unui memoriu din 1725 care Kanigsegg in vederile acestuia), el declare In acelasi limpca a Post asociat arcndasului dijmarilului In ultimii doi ani si chiar unul din colectori, si arealizat castiguri importante (1), dar 1st dovedestc dezinteresarea Indemnand la inlocuirca aces-tor arenzi daunatoare (1). Vezi textul acestei cinice declarant reproduse In volum. La 11 sept., dcci patru zile dupa infansarea memoriului de mai sus, Consiliul de Razboiti comunica lui Schramm numirea sa ca presedinte al Administratiei sf numele celor trei con-silicri numiti, Brailoiu, Vlasto si StrAmbeanu, N. de Porta fiind confirmat In postul de secretar. Acesta 1st atinsesc numai o parte a obicctivului sau, dar nu si numirea de consilier. Cuacest scop, el compune un Proiect de administrafie al Valahiei austriace datat din sept. 1726(C. Giurescu, II, 112-116) adresat Consiliului de Razboi, in care el apare la persoana a treia sitrece In revista In mod negativ compunerea noii Administralii. Cu greu va putea gen.Schramm sa puns ordinc el singur, sa indrepte toate relele si abuzurile etc. fara ajutor dinafard. Deci s-ar cadea sa fie adaugan alti doi consilicri care sei nu fie romAni, sa fie bar.ban priceputi, devotan, drept credinciosi (? Orthodoxos 1) si cunoscand bine treburile roma-nesti, pentru ca accstia sa umfle panzele (velificcnt) bunelor intenni ale d-lui general Schramm data va fi ncvoic sa se opuna voturilor consilierilor romAni, mai ales cAnd.va exista te-mecca de reacredinta (dolum) sau rca administrare a "tarii". Urmeaza elogiul grandilocvental lui de Porta si unul foarte sobru al inspcctorului cameral Procop. Numirca for nu va aducenici o cheltuiala In plus, deoarece ci sunt plain si acum cu kcal de consilier. Conlucrarea forva punt capat litigiilor dintre Camera si Administrane. Asadar se puncau acum la Viena jaloa-nelc descalificarit lui Schramm, ale ciirui interventii la referendarul nenumit al Consiliului deRazboi ajunsesera desigur la cunostinta lui de Porta. Dar tot atunci, In Oltenia se produceaun incident, ce era poate in legatura cu alianta lui de Porta cu Procop. Acesta din urma itacuza pe Schramm la Craiova de tulburarea comertului si micsorarea vcniturilor din Oltenia. Tot din scpt. si tot adresate Consiliului de Razboi sunt si anexele a) Cu privirc la repar-tifia contribu(iet anuale avAnd la baza declaratia ferrna Ca numarul familiilor de contribuabilie de 30 000, de la care se poate strange suma de 300 000 de florini, si b) o lista a boierilor dinOltenia destul de asemanatoare cu cea adresata lui Virmond in 1723. La 1 nov. are loc la Sibiu instalarea noii Administrant. Juramantul fusese prestat Inajun. Urma ca N. de Porta, care nu-1 prestase In 1719, sill depuna la venirea sa (de la Viena).Totusi in urma avizului lui Tige se va face conscripna dupa modul obisnuit, dar cu raspunde- www.dacoromanica.ro 101

rea marita a vornicilor, ispravnicilor si vataseilor. Dar zelul zgomotos al lui de Porta a 1nvins.La 1 aug., el este numit consilier, iar Tige trebuia sa-i recomande generalului Schramm sdtr.:Eased In buns Intelegere cu el. Dar abia numit consilier, de Porta se manifests in modul cel mai vehement, Infatisand(la 21 aug.) o plangere adresata chipurile lui de catre 10 boieri olteni In frunte cu Radu Go-lescu, dar a carei redactare tradeaza condeiul sau propriu. Acest text a fost apoi adno-tat" de adresant In sensul ca se confirzna cifra de 30 000 de familii afirmata de el. Recla-matiile denuntau nedreptatile vornicilor la facerea conscriptlei, reajustarea registrelor for,scazand numarul familiilor de Ia cifra anterioara de 22 000 la 18 000, coniventa for cu consili-erii cu scopul principal de a demonstra cd nu sunt 30 000 de familii de contribuabili cum li sepusese in vedere de cdlre directorul suprem Tige) [Cifra fiind cea data de de Porta]. Taraniitsi parasesc satele for si se duc in cele favorizate ale consilierilor si vornicilor. Boierii alolpu-lernici au uzurpat locate mulle sale megieqeq1i. Genera lul Schramm tie Coale acestea, dar ce poateface cand consilierii uniti hare ei it pun In minoritate ( I). Boierii reclamanti se indreaptdcatre secretarul de Porta, singurul care poate face ceva. [In acea plangere e vorba de viitoareaInapoiere a lui de Porta. Asadar el se mai afla Inca la Viena]. La 26 nov. 1727 Consiliul deHrizboi (la o note cum ca de Porta in timpul sederii sale la Viena a dat bune si variatc infor-matii despre treburile romanesti. Aceastil atestare ceruta desigur de el inainte de plecarea sade Ia Viena, pentru a justifica lunga sa absents, a fost trimisa lui Tige. Nu stim cats vremea lipsit de IL Craiova. Scriind de acolo la 15 feb. 1728 baronului Andler, el cauta sa mentina catmai strans contactul cu forurile de la Viena, rugandu-1 sa -1 informeze si pe referendarul Re-cheron despre cele constatate. Situatia aflatA de el acum e alarmata. Consilierii cotropescsatele megiesesti, bizuindu-se pe faptul ca si generalul Schramm define zece asemenea sale!.Administratia e ca si acefala" din cauza indispozitiei lui Schramm si a opozitiei consilierilor. Domneste nehotararea. Fug taranii siliti de Dositet Brailotu sa cumpere la pre indoit vinul lui si supusi pretentiilor abuzive de Vorspann ale oricarui soldat, ofiter, cameralist on boier sau vexatiilor husarilor lui Pivoda. E asteptata sosirea noului presedinte In locul lui Schramm,trecut la o comanda militara la Brasov, dar consilicrii, manevrati de *tirbei, urnbla sa obtinaun ban national. De Porta astcapta ca noul presedinte sa aduca porunca de a pune in exccutienoile puncte propuse de el. [Trebuie observat insa ca cele zece sate megiesesti detinute chipurilede Schramm nu apar in lista exaustiva a tuturor satelor din Oltenia, cu o atentie deosebitapentru cele megiesesti ocupate, comunicata de Porta lui Koch la 26 mai 1728, unde gasimun sat, Ungurenii din Craiova, sub protectia acestuia, dar nu ca sat megiesesc, ci de stranieri"(alaturi de Ungurenii della plassa", tot de stranieri" sub protectia lui Gh. Cantacuzino, side ungurenii manastirii Jitian, fiind vorba probabil de %areal veniti din Transilvania) si doarpatru sate megiesesti din districtul Jiul inferior sub protectia lui Schramm. Dar abia in iunieva fl desemnat ca presedinte generalul baron von Czeyka. Pana atunci se produce un nouprotest al boierilor olteni (acelasi din anul precedent, din 21 aug. 1727), cu singura deosebireca cei de acum (7 mai 1728) sunt doar In numar de noun, disparand *erban Gradisteanu siTicu Zatreanu si aparand, In schimb, Barbu Giinescu. Redactarea fradeaza si acum condeiul luide Porta, dar de asta data e folosita limba Latina In vederea InaintArii sale forurilor de la Viena.Gontinutul seamana mult cu cel din anul precedent, dar protestul nu mat e adresat lui dePorta, et inspectorului cameral von Koch. De Porta este pomenitintr-un chip extrem de elo-gios ca opunandu-se abuzurilor, dar fora succes din cauza Intelegeri dintre consilieri. Solutiapropustt este aceeasi : o ancheta din afar% cu suspendarea pe durata ei a Administratiei,aceasta facandu-se cu prilejul venirii noului presedinte, si fiind condusa de acesta Impreuna cuunul din consilieri si alti barbati din Provincie, iubitori de dreptate. Ca alts solutie ar fi doarobtinerea autorizatlei ca sa mearga doi-trei dintre reclamanti la curtea imparatului sa-si ex-puna pasul. Acest protest scris la Craiova si subscris ( I) de cei noun boieri a fost trimis do dePorta lui von Koch in Transilvania pentru ca acesta sa-1 foloseasca cum va crede, trimitandu-1cu poste sau ducandu-1 el Insusi la Viena cand va merge acolo. Scrisoarea lui de Porta e din www.dacoromanica.ro102

26 mai. El li mai trimitea un memoriu, ca raspuns la uncle nelamuriri ale acestuia, fagaduindsa trimita curand lista tuturor satelor din Oltenia spre a fi anexata protestului amintit. Memoriul lui de Porta a fost folosit indata de consilierul Camerei Au lice, von Koch, Inraportul sau catre presedintele acelei Camere din mai iunie (1728) (II, 266 s.u.), In c: re sub-liniaza performanta lui titirbei, inlocuind cifra de 9 000 prin 18 000 de familii. Conscriptiile suntdeclaratc neexacte, chiar si cea din anul precedent. Mai este vorba de inegalitatea contributiilor,de solutiile necesare, dc scutiri. Conscriptia va trebui inlocuitA prin declaratia obligatorie a boic-rilor si a parcalabilor satelor megiesesti. Dar concomitent cu memoriile masive si reclamatiile sub diferite nume, de Porta semanifesto si in sanul Administratiei. Pozitia sa fats de ceilalti consilieri reiese dintr-un raspunstrimis de ei la Sibiu la 14 nov. 1727. Inlocuitoeul lui Schramm, baronul Czeyka, sosit la Sibiu,la directorul suprem Tige prin octombrie indreapta de acolo o intrebare cAtre consilierii Admi-nistratiei din Craiova sa-1 informeze despre situatia Provincici si solutiile propuse, iar directorulsuprem, Tige, trimite textul instructiunilor prcdecesorului sau, Konigsegg, pentru traducerea forIn fapt. Acest gest trebuie pus in legatura cu initiativa putin anterioaril a lui de Porta, care ca-uta sal oblige Administratia sal adopte nisle puncte propuse de el si care crau de fapt sub oSoma cominatorie la adresa vornicilor, ispravnicilor etc., dar tinteau mai sus, reactualizarcaunora din prevederile acelor instructiuni din nov. 1722 trimise de generalul Konigsegg Ina-ante chiar de a-si fi luat postul in primire. Nu cunoastcm text& punctelor lui de Porta sinici modal In care an fost propuse : verbal, in sedint5 sau in scris, trimise eventual din Sibiu,uncle s-ar fi putut duce sa-1 salute pe noul presedinte, inainte de sosirea acestuia la Craiova, si-sa-i strecoare informatii, ca acelea oferite mai inainte directorilor supremi de dupa Stainville.Punctele lui de Porta vor putea fi reconslituite grosso modo din comparatia Instructiunilor din1722 cu raspunsul de acum. Tonul acestui raspuns, In masura in care se adreseaza lui dePorta, arata la ce grad de iritare se ajunsesc in sanul Administratiei. In raspuns sunt discu-tate impreund prevederile Instructiunilor si reformularea cominatorie a unora din ele, aratandde ce uncle din punctele initiate (din 1722) nu au fost traduse in fapt, de pilda eel privind Inte-meierea de sate (tip) de cate 100, 50 sau 25 de familii, de teama provocarii fugii taranilor,explicatie data Inca de atunci directorului suprem, Konigsegg, care a lasat lucrurile In starealer de atunci. Tot astfel imposibilitatea de a obliga pe 1.arani de a fi neaparat prezenti Insatele for in ziva de 11 nov. pentru a se face atunci numaratoarea for sau imposibilitatea con-ereta pentru vornici, ispravnici etc. de a impiedica plccarea for dintr-o regiune in alta. Dintr-ocomparatie a textului Instructiunilor din 1722 cu ccl discutat acuma in raspuns, se observaprezenta In acesta din urmA a unor amenintari repetate cu pedepse severe contra vornicilor,Ispravnicilor etc., concluzia fircasca fiind ca acestca se datoresc lui de Porta. In discutareavcrsiunii lui sunt abordate si puncte atingand direct interesele boierilor (punctele 4, 6, 9, dinraspuns). Nu lipsesc nici termcnele ultimativc fixate vornicilor etc. de pilda pentru Intemeie-rea satelor pand In luna mai I Flaspunsu:i Administratiei cuprinde, alaturi de discutarea punctelor lui de Porta, pre -cum si ale Instructiunilor, si expunerea unor greutati pricinuite de prezenta regimentului (abu-zurile militarilor, pretentiile la Vorspann, raspandirea for prin tarn pentru a obtine produsepeste cele ce li se cuvin, vexatiuni fats de taranii ce lc aduc bunurile In natural conform dispo-zipilor superioarc, rcehizitii arbitrare si executii silite etc., etc.), protestarca contra privilegiilorexcesive acordate bulgarilor, contra scutirilor a 700 de familii afectate serviciului de Vorspannetc. si in sfarsit un nou apel la oprirea devaludrii zlotilor, absolut catastrofala pentru Provincie. Poate ca drept urmare la aceasta atitudine si potrivit si sugestiilor anterioare ale lui dePorta si altii, la 9 aprilie 1729, Imparatul numeste pe germanul Vogt consilier al Adrninistra-;lei. Totodata sunt scosi fara altd explicatie cei trei consilieri arnintiti si inlocuiti prin consi-lierii din 1719. Dar cam tot atunci se produce un fapt cu totul neasteptat : arestarea lui de Porta dinordinal lui Tige, care isi asuma Intreaga raspundere pentru aceasta si cere sa fie mutat la co-manda military vacanta prin moartea feldmaresalului Montecucculi. Nu se cunosc bine motivele www.dacoromanica.ro 103

acestarii, care, dupa declaratiile lui Czeyka, ar fi in legatura cu niste socoteli (1-landln) intre de Porta si fostul Comisar al Provinciei, C. Obedeanu. Imparatul dezaproba asemenca procedeu de naturA sa compromita prestigiul slujbasilor imperiali. In rescriptul sau din 27 aprilie 1729 catre baronul And ler, el 11 anunta de schimbarile din Administratia Olteniei, fara a pomeni de generalul Tige, sub a carui autoritate se af1au consilierii pe care Si schimba acum. Consiliul de Razboi intcrzice pe viitor asemenea masuri fara avizul forurilor celor mai Inalte. Apoi totul revine la normal. La 2 sept. iscaliturile lui Czeyka si de Porta stau alaturi pe un raport catre Tige. Cu moartea directorului suprem al Olteniei inainte de 3 dec. 1729 si numirea genera- lulu! Wallis In martie 1730, se produce o schimbare ce afecteaza situatia lui de Porta cu metodele sale de intimidare si insinuare si cu santajul exercitat de el pe baza rolului sail special de cal troian In mijlocul Administratiei, cat si cu aroganta corespunzatoare ce indispune si pe directorul suprem si pe presedintele Administratiei, Pozitiilc reciproce, a lui Wallis si a lui de Porta, se precizeaza de la prima for Intalnire. Numit de imparat la 8 martie, generalul Wallis, care comandase pans atunci la Timisoara, a sosit in aprilie la Sibiu, unde au venit sa i se prezinte presedintele Czeyka §i consilierii Vlasto si Baleanu (Parscoveanu ramanand la Craiova pentru treburile curente ale Administratiei), iar Vogt si de Porta controlau recensamantul din districtele Jiul superior si Mehedinti. Dar curand s-au ridicat plangeri, ca de Porta a pus sa fie Multi niste parcalabi si a aruncat in lanturi pe un ispravnic, care au ajuns pAna la directorul suprem. Informat probabil de acest fapt, de Porta obtine de la Administratie audicrea unor martori propusi de el, care declara false zvonurile despre parcalabi 0 alli oameni, precum si alte maltratari si torturi si scoate o scrisoare de marturie In acest stns (redactata de el, cum rezulta din stilul ei), purtand data de 25 aprilie. Dupa care alearga si el la Sibiu sii i se prezinte directorului suprem. Dar acolo aflA In ziva de 29 aprilie ca acela a hotarat instituirca unei comisii in districtul Jiul superior, compusa dintr-un membru al Administratiei si doi ofiteri (officiates mililum) care sa cerceteze la fata locului adevarul celor petrecute acolo. Inarmat cu foarte recenta scrisoare de marturie, el adreseaza lui Wallis un protest vehement, chiar a doua zi. In fata metodelor introduse de de Porta, Wallis i i exprimA uluirea, adresand Administratiei un blam sever. Ca si in procesul de calomnie din iulic 1725, de Porta si-a impus vointa si metodele. fara ca restul Administratiei sa-si dea seama de alienarea inevitabila rezultand de aici. Dar aceasta consecinta nu a scapat atentiei directorului suprem Wallis, care avea in vedcre si aspectul politic at tuturor hotararilor, ca odinioara Konigsegg. In raspunsul Administratiei din 2 nov. se invoca grija avuta ca sa nu se mai treacii res- tantele unui an asupra celui urmator, adaugand ca, folosind acest mijloc extrem, au fost gal- vanizati dregatorii, reusind printr-o executie stricta sa incaseze de la contribuabili In cateva zile o restanta de 60 000 de florini. De altminteri acei dregatori ai districtelor sut zabavnici si nepasatori si nu-si implinesc datoria decat sub amenintare. Dar chiar In ziva urmAtoare aceeasi Administratie i se adreseaza lui Wallis aratand ca din cauza calamitatilor naturale, ploi, nundatii, molima printre vite, zapadd timpurie In sfarsit devaluarea zlotilor, Cara nu poate face fata obligatiilor fArA o amanare de neinlaturat. Nepotrivirea totals dintre aceste doua raspunsuri este subliniata apasat de generalul Wallis in raspunsul sau din 14 nov. adresat In prim, rand lui de Porta : Deocamdata cum Administratia, si in primul rand D.V. ilustre domnuleconsilier de Porta, care ati tras si pc ceilalti la decizia D-iei V. din motive particulare cunos-cute de D.V. si v-ati mentinut intotdeauna aceasta parere ca Cara va suporta bucuros si usortoate iinpuncrile, eu nu pot face acum in aceasta privinta decal sa declar ca Administratia cc-zaro-crAiasca, si in primul rind D.V. domnule consilier, earuia ma adresez In primul loc, saramaneti la fagaduielile D-iei V., altminteri fiind facuti raspunzatori nu numai de neachita-rca contributiilor, dar si de celelalte daune si prejudicii aduse intereselor imparatesti". Aceasta concluzie taioasa ce se refers la comunicarea din 3 nov. este precedata deraspunsul la cea din 2 nov. dat tot acum pe un ton de superioara dezaprobare. Nu se considerlndeajuns gravitatea faptului de a lua in desert numele gencralului avand comanda suprema www.dacoromanica.ro104

la granita cclor doua imperil si de a-I face odios prin asemenea raspandiri de zvonuri, vatAma-toare nu numai demnitatii sale, ci si in mod absolut serviciului imparatese. Cat privcste Inca-sarea cclor 60 000 de florini, faptul ar merita laude data n-ar fi fost rcalizat prin teroare sidata n-ar fi extrem de regrctabil ca sa se Incaseze in foarte putine zile acea sums, iar pentrumaim sa se milrturiseasca lipsa oricatei sperante de a putea implini restul !Ulterior insa admiteca sa se treats la strangerea contributiei pe anul 1731, restantcle pe 1730 avand a fi incasateulterior, dar fara prea mare zabava. Insa in anul urmator (1731) intirzie repartitia impozite-lor. De Porta s,i Vogt propun la 24 iunie, Intr-un mod oarecum independent de restul consi-lierilor, un plan de repartitic a impozitelor impartind satele in trei categorii, repetand propunerianterioare, in vreme ce presedintele Administratiei, baronul Czeyka, trimite Ia 26 iunie la ce-rerea Iui Wallis sugestiile sale, constand in impunerea unor declaratii riguroase boicrilor pentrusatele for si popilor si parefilabilor pentru cele megiesesti si instituirca unor controlori germani,unul in ficcarc district pentru vcrificarca acestora. Unitatea de vederi a Administratiei reieselimpede din raportul celorlalti trei consilieri (Vlasto, Baleanu si Parscoveanu) care se plang deacumularea petitiilor nerezolvate. Ar trebui sd se adune consilierii si in orele libere sprea le rezolva sau sa fie date concepistului belie sau, in lipsa lui, vrcunuia din cancclistii romani.Putine pot fi citite si interpretate In sesiune, iar solus dominus consiliarius de Porta a duobuspraeter propter mensibus ex consilio Caes. Administration is in rescriptis se subscribat ". Rezul-tat ? Maya, oamenii neeajiti pleats acasA Ora nici o solutionare a pasului tor. Cauza? Inparte dezbinarea consilierilor, In parte lipsa de experienta. La data and erau redactate ase-menea gen de rapoarte, gen. Wallis se afla in inspectie In Oltenia. La Inapoierea sa din Oltenia, Wallis era ferm hotarat sa cearA pensionarea lui de Porta,care si-a atras das Odium des Landes, dar propune sa fie numit consilier imperial si sa i se deao pensie de 1 500 de 11. anual, urmand a mai fi folosit la Sibiu cu o subventie de 1500 de 11.in cazul acela. Propunerea este fAcuta impreuna de Wallis si Rebentisch care 11 insotise inOltenia... In nov. de Porta cere el Insusi pensionarea sa si ohtinerea unui sat fiscal Ivania sau Ungaria. In martic 1732, do Wallis informeazA Consiliul de Razboi despre moartea la Craiova a Iui de Porta, care lass o vaduva si un testament, si se indigneazd de purtarea ciudata a consilieru-lui Vogt, care a fost dezvaluitil de o slugil a lui de Porta, cum ca Inca inainte de moartea aces-tuia, conform raportului original anexat al baronului Dietrich [non] presedinte al Administra-tiei], un numar de haine, de saci si <alti> saci continfind acte serise si efecte care ar fi aparti-nand vAduvei, au fost sustrase (? practicirl) de la defunct [= In sensul c3 tragea sa moara] yiduse parte in locuinta unui cirac cu numele de Malacki, parte in locuintele lui Vogt si Billeanusi parte in casa mamei lui Baleanu, si ca cci doi consilieri sus-numiti impreuna cu Parscoveanuau adus o jignire contelui Wallis si presedintelui Administratiei prin aplicarca pecetii for asu-pra acelor saci de documente, iar el, Wallis, e silit, din cauza conscriptiei for scandaloase (?lasterhaften conscription), a planurilor for vinovate si a consfatuirilor ]or tainice In timpul nop- sa puns sa fie anchctati, adaugand ca acci trei consilieri Vogt, BAlcanu si Pfirscoveanu artrebui sa fie pedepsiti potrivit cu deiictul comis de ei si ca trebuie data o satisfactie gene-rata (allseilig ). A poruncit publicarea testamentului si facerea unui inventar. Nu se intelege preabine din cuprinsul regestului german, destul de confuz, rosin actiunii incriminate a consilie-rilor. Era vorba cumva de o incercare de a inlatura uncle acle adunate de colegul for si putandfi folosite contra tor? Dar Vogt fusese aliatul lui de Porta contra celorlalti consilieri, dcci nuaceasta poate fi explicatia. Sau era vorba de scoaterea din casa a mai tuturor lucrurilor apar-tinand chipurile vacluvei, care prcfera sa se asigure astfcl inainte de citirca testamentului, deteama unor surprise, avand in vedere purtarea ci, data Ia lumina de proccsul scandalos din varyanului 1725? Cad era evident ca dcsirca obieclelor scoase in patru locuri arata ca an era vorbadoar de cativa saci cu documente ! Este si mai surprinzAtoare vehementa lui Wallis provocatAevident de informatiile din raportul noului presedinte Dietrich mentionat de Wallis. S-ar A-rea ca ultima picAtura o constituise ofensa adusa directorului suprem si presedintelui Adminis-tratiel prin pecetluirea cu pece[ile proprii ale celor trei consilieri. www.dacoromanica.ro 105

Ramane obscura legatura dintre dosirea obiectelor din casa lui de Porta si acuzatiileaduse celor trei consilieri : ratione ihrer lasterhaften Conscription, straflichen Projeclen andnachtl. Weille gehaltenen Conuenticulorum. Acestea invocate acum alcAtuiau de fapt alt punctal raportului citat, referitor la activitatea generals a consilierilor, vazuta prin prisma nouluisi zelosului presedinte. Astfel, si dupA moartea sa, de Porta a reusit sA tulbure apele si sd maipricinuiascA un necaz fostilor sai colegi (si dusmani). Au ramas o serie de scrisori si rapoarte, ba sub numele sau, ba anonime sau InfAtisateca fiind scrise de altii, care nu uita sA-1 laude cu convingere. Majoritatea acestor texte se aflapublicate In Material etc. de C. Giurescu, vol. I, II ; Doc. Hurmuzaki, VI, 1 ; Arhivele 01-teniei", 1927, si mai sunt probabil si altele rAmase inedite in arhivele de la Viena. In rapoarteIntalnim alaturi de date si cifre de eel mai mare interes, privind Indeosebi recensamantul popu-14iei si contributia anuala, caci din 1719 Incolo i-au stat la indernana toate protocoalele se-dintelor Administratiei Olteniei, si o serie de rastAlmaciri interesate sau patimase, fir personaleredactate adesea cu rAutate, adevaruri trunchiate, ba chiar neadevaruri si inventii saclea. Uneledin elc au fost analizate In Obs. crit., ce urmeaza dupA text. In general, el se bucura la superiorii sai de o incredere limitat5, mergand ba de la neln-credere la oarecare incredere, ba invers. Cu Stainville avem succesiunea : Incredere nelncre-dere, apoi acceptarea sa ca o prezenta impusa de sus. Virmond era prea bolnav si obosit, pentrua da atcntie soaptelor sale ultra zeloase. Ktinigsegg, dupa o prima judecatA rezervata si lucida,s-a lasat impresionat de zelul sau omniprezent si 1-a recomandat pentru local de consilier catnu se cuno,tea Inca sentinta in procesul de calomnie de la Craiova. Tige 1-a considerat cu oare-care indiferenlii, pAnd cand deodatil a pus sa-1 aresteze, nu se tie precis de cc ?, dar probabilpentru CA de Porta, conform unui vechi obicei lsi sApa sefii cu diferite insinuAri la Consiliulde RAzboi. Presedintele Consiliului de Rilzboi, principeic Eugeniu de Savoia, care i se aratasefavorabil in 1717, la slAruintele lui von Ottel, este mai pulin convins In feb. 1726, cand tre-buie sA aleaga intre de Porta si Stirbei, si ramane uluit, afland de sentinta de la Craiova carepArea sa-1 facA indezirabil si ca secretar. Si totusi, de Porta reuseste sa ajunga consilier in urmaunui adevArat torcnt de memorii, rapoarte, denunturi, reffectii", opinii" si concluzii". InsfArsit, Wallis pAtrunde cel mai bine manevrcle oblice ale noului consilier si socoteste ca trebuic Indepartat din Oltenia. Dar in conditii extrem de avantajoase, ca clement pretios pentru interesele imediate ale fiscului si pentru neutralizarea romanilor in Administratia Olteniei, fats decare avea o atitudine dusmAnoasa si de neiertat. Inzestrat cu o mare forty de munca si cu o minte subtilA, intrigant nu din nevoic, ci dinvocalic, lipsit de omenie, ipocrit si cinic totodata, el seamana zfizanie si intretine o atmosferade delatiune, complicitati si nesiguranta in sanul Administratiei, unde intAlneste un spirit toteat de subtil (= Hie Stirbei), cu care ba se infruntA, ba se impaca, dupii cum le dicteaza in-teresele. Procesul de calomnie din august 1725 it aratA plin de rautate si abject in lasitatea sa. C. Giurescu, cditorul materialului din arhivele vieneze, nu se pronunta in nici un felasupra caractcrului lui de Porta. Al. Vasilescu, la randul sau, rezumand documentele relativela caracterizarea lui de Porta si la arestarea sa de catre Stainville In 1717 (dupA C. Giurescu, 1) nu ia, de asemenea, nici o atitudine. N. Iorga In Studii si Documente, XIV, p. XXII, redando scrisoarc a personajului In discutie catre egumenul loan de Hurez, Il infiitiseaza drept levan-tinul care e asa de amestccat in afacerile oltenesti pe aceste timpuri austriece...". MihaiPopescu (in Arhivele Olteniei", 1927) 11 crede un agent austriac de neam latin" care ar fi lostin corespondents asidua cu Eugenia de Savoia, caruia i-ar fi trimis regulat rapoarte. Mailncoace, Scrban Papacostea, In Oltenia sub stdpdnirea Austriei, 171S-1739, il declarA un ob-servator acut", autor a catorva din cele mai patrunzatoare rapoarte asupra rcalitatilor provin-ciei (= Oltenia), informator inteligent al austriecilor si instrument Fidel al politicii habsburgice,adversar hotarat al boierilor si informator al Vicnei", Mil a se opri la persoana sa. De fapt fuelunul din istoricii mentionati n-au acordat atentia cuvenita micimii sufletesti si meschinarici luide Porta, frustrat in dorintele sale de parvenire si avand o atitudine patimasd si nedreapta fallde romilni, pe care nu i-a inteles si nu i-a iubit niciodatii. www.dacoromanica.ro106

SCRISOAREA DIN ARESTUL DE LA FAGARA$13 deeembrie 1717 .cat priveste arestarea mea, D. v. ilustr. trebuie sa stie ca inapoin- P 241du-ma incoace de la Viena cu deputatii, 1-am gasit pe D. general 2 foartesuparat contra noastra, si indeosebi contra mea, pentru ca i se spuseseca trecand peste el 1-am fi cerut drept comandant general al Valahiei pegeneralul Veterani 3 si am fi criticat conducerea sa. Boierii erau in.foarte mare disensiune cu D. Gheorghe Cantacuzino per .la sua mala.condotta, 0 cum aveam o scrisoare de la D. referendar v. Ottel in carestria ca tot ce ar urea sa propuna acel D. Gheorghe Cantacuzino si boieriidin Valahia fie lui sau Consiliului de Razboi sa comunice prin mine 4,.acestia m-au chemat 5 in cele din urmit si in-au rugat in calitate deSecretor de stat al tariff for (!) sa le dau sfatul meu sinter sj sa-1 informezpe 1). referendar v. Ottel despre reaua comportare si relele tratamente alesus-zisului 1). Gheorghe pentru a putea face ca M. Sa sa treaca asupraunei alte persoane mai capabile si mai merituoase prea induratoarele salehotarari, intrucat nu era cu putinta ca sa se poata trai sub carmuirealui. iii -au expus apoi plangerile for care erau legitime si bine intemeiateSi ca sus zisul D. Gheorghe le-a aratat, la inceput, cand au venit ei inTransilvania, niste scrisori ale imparatului Leopold de slavita amintirescrise care mama sa [ =Maria, vaduva lui $erban Voda], dandu-le a intelegein chip fals ca in acea scrisoare M. Sa ii promitea domnia Tarii Romanestioricand ar veni ca sa o dobandeasca si ca in anul precedent, venindzisul Gheorghe la Thnisoara la serenishnul principe Eugen, zicea ca siAlteta sa serenisima i-a fagaduit-o, drept care cei care cereau atunci unguberniu asemenea acelui al Transilvaniei, intimidati de aceste cuvinte,au fost de acord faro a-1 cunoaste sa-1 ceara drept domn al lor. Eu le-amraspuns 6 atunci ca rau au facut sa fie de acord sa ceara drept domn alfor pe unul pe care ei nu-1 cunosteau, despre care era indoiala data boieriicare se afla, in Tara Romaneasca, si mai ales aderentii familiei Branco-veanu, ar fi multumiti de acest lucru si ca dupa ce 1-au vrut pe el ca 1 Traducerea s-a facut dupa textul italian al scrisorii adresate din arestul onorabil" dinFagaras, consilierului Brockhausen la Viena. (C. Giurescu, Material..., vol. I, p. 241-244).fiedam aici doar fragmentul continand versiunca proprie a cauzelor arestarii sale. Aceastaparte din text, cea mai importanta pentru de Porta, este infatisata oarecum incidental, dupadiferite sugestii si propuneri atat pro domo, cat si In favoarea lui loan Mavrocordat. 2 Comandantul imperial al Transilvanici, maresalul de Stainville. Generalul Giulio Veterani,fiul cunoscutului general Federigo Veterani, pentru care, veziCdlatori, VII, sub voce. 4 Sensul dat aici acestei scrisori a lui v. Ottel denatureaza intelesul sau initial. Cum la Viena, cand credea in steaua lui Gh. Cantacuzino, de Porta obtinuse pentru acesta (nu stim Ince conditii) sprijinul lui v. Ottel, acesta in continuare isi oferea serviciile, urmand ca legaturaea fie asigurata tot prin de Porta. Nu era nicidecum vorba de o tutela de exercitat de carede Porta. Pasajul despre eventualele cornunicari ale boierilor catre v. Ottel sau care Consiliulpe razboi este adaugat acum, pentru a justifica rolul ce si-1 atribuie. In realitate acea scrisoarepomenita de de Porta era evident Indreptata care Gh. Cantacuzino, dar pastrata de el. 5 Apelul spontan at acestora, adresat lui de Porta In calitate de secretar de stat at/iris for (I), e merit sä camufleze manevra subterana a acestuia. 6 Prelinsul dialog at lui de Porta cu boierii din Brasov si demersul indirect pe langa,cei din Sibiu, cu rolul neclar at interpretului Fr. Curione, au de scop implicarea lui Stainvillein aceasta intriga, macar ca se adauga ca punctul ce-1 interesa pe el era trimiterca unuigeneral comandant in Valahia". www.dacoromanica.ro 107

domn al lor si le-a fost harazit de M. Sa, mi se parea greu ca imparatul sa vrea sa revina asupra cuvantului sau imparatesc, pe langa faptul ca ei s-ar infatisa la curtea imperials ca o natiune nestatornica si schimba- toare, dar ca daca se temeau de carmuirea violenta a sus-zisului Gheorghe, atunci trebuiau sci solicite de la carte ca sd -i fie limitatd autoritatea, si as crede ca ei ar putea sa obtina acest lucru. Acestia au formulat cateva pun etc pe care le-au gi.sit potrivite pentru siguranta lor si de folos pentru slujba ,M<aje:- >talii sale si, luand cu ei pe D. Francesco Curioni ca interpret, s-au dus la Sibiu spre a fi subscrise si de unii boieri romani care, din ura pep. 242 care o purtau acelui Gheorghe, locuiau // in Sibiu pentru a fi departe de el, si a fi trimise apoi prin intermediul meu d-lui referendar von Ottel. Odata sositi la Sibiu, dl. Francesco a informat despre toate acestea pe dl. general comandant [-- Stainville], care cerand sa vada punctele, le-a aprobat si a mai pus sit fie adaugat un alt capitol privind trirniterea generalului comandant in Valahia si a luat asupra sa aceasta chestiune, dar in acest rastimp, fie dl. Francesco sau un altul, a dat de stire d-lui Gheorghe Cantacuzino despre aceste tainice demersuri, dar nu i-a destai- nuit ce s-a tratat cu dl. general comandant. Dl. Gheorghe s-a maniat foe contra mea si, ca sa ma puns ran cu boierii, m-a chemat la judecata in fata acestora si mi-a spus ca eu am vorbit de rau indeobste pe toti boierii in fata lui, ca eu i-am jignit pe deputati la Viena, socotindu-i ea pe niste servitori ai mei si ca in toate imprejurarile asumam precedents asupra lor, ca am tradat Cara lor, destainuind in propriul meu interes d-lui referendar von Ottel veniturile si castigurile provenind din Valahia, ca voind imparatul sa stabileasca drept contributie anuala 200-300 de pungi, eu 1 -am impiedicat, spunandu-i d-lui von Ottel ca imparatul ar putea obtine din Valahia mai bine de o mie de pungi 7, §i cum strigau si el si rudele (cognati ) §i prietenii sai ca niste apucati, eu, plictisindu-ma, Je-am zis ca intrucat ei nu voiau sa asculte raspunsul men intru dezvino- vatirea mea, eu ma demit de insarcinarea mea si nu mai vreau sit raman in slujba si sa, ma lase in pace, dar sa-mi plateasca leafa mea pe tim pub cat am servit. Atunci s-au potolit, dar pentru a nu-mi plati si pentru ca zisul d. Gheorghe se temea 1 -ay in.cunostiinta, pe d. referendar von Ottel de nemultumirile si plangerile boierilor contra lui, a instigat pe rudele sale, cei doi deputati batrani, si Inca pe niste prieteni ai sai strecurati pe lista boierilor (fatti passare per nobili ), si s-au dus la dl. general comandant [.= Stainville] si m-au acuzat de o mie de invinuiri caloninioase 8, mai si zicand ca eu, fara autorizatia lor, 1 -am cerut pe generalul Veterani drept general comandant, pentru ca ei stiau ca Ex. S. era foarte supa- rata de acest lucru, si doar domnia voastra, ilustr. stie ca ei si nu en. cereau in memoriul lor un general comandant, si Dumnezeu stie cat am luptat contra acestui punct la Viena. Destul ca 1 -au impresionat atat de rau pe d. general comandant, incat chemandu-ma in fata sa, mi-a spiur ca niste boieri s-au plans de mine si pentru ca lucrurile sa purceada potrivit cu formele obisnuite trebuia ca eu sa fiu luat in arest si astfel Sara a-mi comunica acuzatiile, pentru a ma putea dezvinoval,i, m-a dat pe maim a opt cuirasieri, care m-au adus aici, la Fagaras 9, unde m-au inchis. 7 Toatc aceste acuzatii par intemeiate. a De Porta se fereste sa lnsire acele invinuiri, prefcrAnd sa se dczvinovAteasa de alte invinuiri ce nu fuseserti formulate. o In castelul de la Fagiiras in delenliune onorabila. www.dacoromanica.ro 108

Yn aceeasi zi a poruncit d-lui baron general de Tige la Brasov gi a pussa fie ridicate toate lucrurile mele ; in hartiile .si scrisorile mele nu s-a gasitnimic, dar intr-un cufar cu hainele mele, pe care mi-1 adusese in urmagazda mea din Bucuresti, a fost gasita o atestare a rebelilor HorvatFerenc, Papai si Talaba 10, si pentru ca acest fapt sa nu dea o impresierea, trebuie ca D. V. ilustr. sii, stie ca // vrand principele Nicolae Mavro- P. 243cordat, acum prizonier la Sibiu, sa ma trimita in mainile vizirului impreunaen Eustratie sau Strati secretarul 11, in legatura cu acele scrisori care fuse-sera interceptate 12 de domn si trimise vizirului, cum stie D. V. ilustrsi suplicandu-1 eu sa nu ma trimita ca sa nu-mi pierd capul, principeleNicolae mi-a spus Cand yeti merge acolo, faceti ce vs spun eu i sanu vii temeti de nimic". Eu, intelegand sensul cuvintelor sale, i-am ras-puns cu mare hotarare : Eu nu voi spune niciodata ceea ce vrea M. V.ca &a spun, intrucat chiar data imi voi pune in primejdie viata mea, nuvreau sa-mi primejduiesc si sufletul, ci voi spune adevarul care este ca,d. general comandant al Transilvaniei, avandu-1 in nume de rau peprincipele *tefani[Cantacuzino], socotindu-1 perfid din cauza ucideriiprincipelui Brancoveanu, si principele Stefan tinand mult sa °Mina prie-tenia d-lui general comandant pentru a primi ziarele (foglietti ) zi cores-pondenta din Viena, m-a pus pe mine sa-1 impresionez in bine [in aceastaprivinta] pe d. general comandant si sit dobandesc pentru el prieteniaac estuia. De aid se poate vedea ca principele ytefan nu avea corespondentscu germanii, dar ca voia sa porneasca o corespondents pentru a primiziarele i stirile, poate in scopul de a informa Poarta otomana. Princi-pele Nicolae, al carui unit stop era de a-1 arata in fata vizirului pe princi-pele *tefan ca rebel si prieten intru toate cu domnii germani, vazand caprin atestarea mea eu i-as strica treaba, si-a mutat gandul si nu m-atrimis nici pe mine la vizir, nici pe Strati, dar pentru ca vizirul vazusein a cea scrisoare a Ex. S. d. general comandant pe care mi-o trimisese sifuse se interceptata, cum am zis, i cred ca D. V. ilustr. a si notat inscr is, ca mi se dadea [in scrisoare] titlul de ilustrisim 13, titlu de mare 10 Pentru prezenta for In Bucurebti in 1716, vezi Material . . I, p. 11. 11 Si de Porta, si secretarul Strati au fost tinuti inchibi un timp (cf. ibidem, p. 12) pentrua obtine de la ei anumite declaratii contra lui Stefan Cantacuzino. 22 Se pune intrebarea de cc naturA fusese scrisoarea intcreeptata? De Porta pretindeel N. Alavrocordat interceptase o scrisoare a lui Stainville adresatil lui Stefan Cantacuzinoprin intermediul sau 1 Dialogul redat de el in randurile urmatoare trebuia sa acoperc faptul eadomnul a preferat sa trimita marclui vizir o scrisoare plasmuita ca emanand chiar de la prede-cesorul sau. Scrisoare ticluita de de Porta, care a dat desigur toate declaratiile cerute. Numaia§a se explica arestarea ambilor secretari pusi sa recunoasca acea scrisoare ca hind a lui StefanCantacuzino (vezi argumentele In Obs. crit. a). 13 Argument ridicol ce tradeaza doar vanitatca si grandomania lui de Porta, vezi Obs.cril., loc. cit. www.dacoromanica.ro 109

pret la turd, care ma credeau deci un om important si bogat, de aici urma ca eu sa fiu chemat fara doar si poate, si principele, nestiind ce sa fad, pentru a nu ma trimite, a pus atunci pe rebelii Harvat Ferenc,. Papai si Talaba, care erau in Tara Romaneasca, si tratau cu Poarta prin mijlocirea principelui Nicolae, ca Poarta sa-1 declare pe Itakoczi prin- dope al Transilvaniei, si de aceea erau cu mare trecere la vizir, ca ei sa scrie in favoarea mea (per me) ca eram credincios si devotat Porta si eram necesar pentru multele treburi etc., si astfel multumitra, for am fost pusi in libertate si eu $i Strati. Acesti rebeli apoi vrand sa plece la Hotin, i-am rugat, sfatuit astfel de principele Nicolae 14, sa-mi scrie o atestare, pentru ca data ar muri sau s-ar schimba vizirul, sa nu fiu cerut de urmasul acestuia ca spion sau rebel fata, de Poarta, cum as fi putut fi acuzat de catre vreun dusman al meu sau de careva dorind faca rau principelui Nicolae intracat eu fusesem inchis i apoi eliberat, si nemaifiind [acolo] rebelii ca 0). ma apere, si eu neavand la mine atestarea lor, puteam sa-mi pierd capul si sa pateasca rau si principele Nicolae, pentru ca, nu m-a trimis. i aceasta este atestatia rebelilor facuta atunci pentru sig-aranta mea, dupa cum se poate vedea dupa data si cuprins, si aceasta atestare 15 pe care mi-o adusese acurn in//P. 244 urma gazda mea in cufarul cu lucrurile mete de la Bucuresti cum nu ma instalasem intr-un cvartir al meu, ci stateam in gazda, eu nu am deschis cufarul si nu stiam ca inauntru se afla atestarea, altminteri as fi distrus-o ca ne mai fiind necesara. Acesta e adevarul si pot sa-1 dovedesc cu martori, si mi se pare chiar ca am relatat acest lucru D-iei V. ilustr. la Viena, precum si d-lui referendar von Ottel. [Ii cere protectia si o cercetare atenta a cauzei sale] si pentru ca dl. general comandant are multe de facut 16, sa se porunceasca d-lui general baron de Tige sa judece el cauza mea si sa merg la Brasov, unde se afla acuzatorii mei ca sa and acuzarile si sa-mi expun argumentele... [Implora judecata Consiliului de Razboi si o recomandare cat mai urgenta catre generalul comandant] Fagaras, 3 dec. 1717. P.S. Va conjur sa-mi faspundeti sub plic pe adresa d-lui conte de Wurmbrand, It. colonel al regimentului del vecchio Daun, a comandante di Corona. 14 Afirmatie ciudata, ca toata demonstratia de mai sus. 25 Cum Stainville nu invocase In nici un chip contra lui de Porta aces atestare a dam* maghiari, toata aceasta explicatie de prisos are de scop real introducerea Intr-un mod oarecare a ingenioasei transformAri a scrisorii plAsmuite de el intr-o scrisoare interceptatA de domn si provenind de la Stainville I 16 Pretext pentru a cere stramutarea judecAtii sale eventuate la Brasov, unde se bizuia pe protectia colonelului Wurmbrand si a lui Tige, putin favorabil lui Gb. Cantacuzino, cum reiese din difcritc declaratii ale sale. www.dacoromanica.ro 110

NOTITE PRIVITOARE LA STAREA ACTUALA A OLTENIEI (1726)Craiova, 5 iulie 1726 Contributiile anuale. Daca Oltenia ar fi gavernata statornic, cu aceacredintil care se cuvine si dupa regulile si masurile care se pot adaptamentalitatii si firii romanilor, sa nu va, indoiti ca ea ar fi egalat, dacg nu siintrecut in venituri Transilvania, avandu-se in vedere ca aceasta, provincieeste mai roditoare, mai bung pentru comert, mai potrivitg pentru cres-terea vitelor, mai bogata in pasuni, mai favorabilii, pentru locuitori si maiusor de locuit decat Transilvania. Daca ar fi lipsit violentele, stoarcerile, apasarea si arbitrariul pen-tru a trage cu forts in satele boieresti strainii care se refugiau acolo, esigur ca din cauza vecinataii si a asemanarii acestor provincii cu TaraRomaneasca si cu partea de peste Dunare, foarte multi dintre acei supusi,care gem sub jugul turcesc si care nu prea sunt legati de colibele for sara-cacioase, ar trece aici si numarul for s-ar ridica cu sutele si mile, populatiepe care provincia e in stare s-o hrgneasca. In prezent dupa repartitia contributiilor se gasesc 18 000 de familii(contribuabile >, dar se crede de care toji ca ar fi 40 000-50 000. Eu credca numai improprietariti 18 sunt 30 000 si neimproprietariti 20 000. Taxandpe primii la 15 florini si pe cei de-al doilea la 10 florini de familie, ar rezultasuma de 350 000 florini, fara darea boierilor, boierasilor, alesilor si bulga-rilor. Cu cat numarul familiilor va fi mai mare, ci; atat va creste si veni-tul anual al contributiunilor si nu se va putea spune ea supusii se vor plangeca platesc in prezent mai mult, fiindcg erau obligati sa plateasca dari maimarl in timpul voievozilor, iar in Tara Romaneasca, e sigur ca se platesteintr-o lunit ce se plateste aici intr-un an. Nu pot fi contrazis asupra faptului ca numarul locuitorilor nu s-ar ridicala 30 00019, deoarece se vede clar din protocolul numaratoarei // din 1722 ; p. 215atunci erau 25 284 si de atunci Ana acum an venit 7 000 de strain, dupacum singuril Administratia 20 spune, cu toate ca sustine ca sus-zisa numa-ratoare, prin moartea contelui de Virmond 21, n-ar fi fost asa de exactacum trebuia a fie. In prezent M. Sa 22 nu primeste mai mult de 350 000 de florini con-tributie anuall, in care se cuprind si darile in naturg. Se vede cat este defrustrat fiscul imparatesc. Oieritul, dijmaritul. Interesant este venitul net ce se scoate anualdin arendarea oieritului (care este dijma pe oi) si din venitul dijmei dinyin, porci, miere si tutun, care in be sa se ridice anual, se observa ca mergedescrescand, lucru ce se poate observa la oieritul din anul trecut, ce seridica la 141 de pungi si 30 de taleri, pe cand anul acesta, deli rational arfi trebuit sa se mareasca, avandu-se in vedere inmultirea oilor provenitI 17 Dupa traducerea lui M. Popescu pnblicata in Arhivele Olteniei", VI, 1927, nr. 31,pp. 214 216, cu unele mici modificiri. Nu se arata adresantul acestei notice. Pentru discutareaacestui punct, vezi Obs. 18 In lot de lmproprietAriti" de citit run-011i §i in loc de neimproprietilriti=megiqi. 19 Vezi mai sus cifrele 40 000 -50 000 I? 20 Pentru atacurile lui de Porta contra Administratiei vezi notita biograficA a acestuia. 11 Generalul conte Damian de Virmond, comandant general al Transilvaniei, 1721-1722. Imparatul Carol VI, 1711-1740. 911 www.dacoromanica.ro 111

din ridicarea scutirilor acordate in trecut boierilor si mhnhstirilor, se scot numai 130 de pungi. Aceasta se intampla mai intai din pricina hIcomiei functionarilor fiscali care se gandesc mai mult la interesul for propriu, cleat al staphnului, caci la licitatie sunt arendasi si subarendasi care oferh de bunhvoie suma ce voiesc, neavhnd concurenti pamanteni, asa ca inspectorii sunt nevoiti sa primeasch ceea ce li se oferh ; apoi la strangerea acestor dhri se intampla multe violente, timp de un an cat dureazh, de aceea locuitorii mai bine vand <oile> pe orice pret decat sa le phstreze pentru inmultdre. Arendasii, %child uz de atotputernicia lor, insealh pe subarendasi, luand totul pentru ei, si nelasand pentru ceilalti decht foarte putin, pre- texthnd ca trebuie sa dea daruri unor persoane pe care nu pot sh le nu- measca. La aceasta se mai adaugh si faptul ca arendasii cer ca rudele si servitorii for sa fie scutiti de toate aceste dhri. Cu un c-avhnt arendasii fury pe fath, fhrh ca subarendasii sa indrhz- neasch sa spun ceva. De aceea venitul, si odath cu aceasta si oferta, scade simtitor din an in an. Dach s-ar inlAtura relele enumerate mai sus, turmele s-ar inmulti si in acelasi timp arenda ar creste, aju.ngandu-se la sume ce nici nu pot fi banuite ca s-ar putea scoate. Ocna de sare. Desi se ghseste numai in taxgal numit Ocna, provincia aceasta este foarte bogath in sare naturalit. In timpul voievozilor, aceasta se arenda cu peste 50 de pungi, neexistand nici o scutire pentru locuitorii targului. Pe arendasi ii privea plata lucatorilor si a imbunhtatirilor nece- Bare, sing-urul folos al locuitorilor fiind chrausia, care se ridica la peste 500 de care, la un singur drum spre Dunhre, uncle era debuseul. In timpul contelui de Stainville 23, s-a oferit pentru prima data pentru arenda shrii 20 000 de florini, cu obligatia sa se fac toate cheltuielile ce ar fi necesitat punerea in stare bung a ocnei, socotind ca provincia atunci era desartil si lucrarile nu erau inch stabilite. Dach ar fi consimtit Exc. sa, sigur ca s-ar fi ivit cu.mphrhtori mai multi si arenda ar fi fost mai mare. Dar nu vreau prin aceasta sa arht imprejurarile care au facut ca ofertantul siti piece in Tara llorahmeasch si sa arendeze salinele de acolo,P. 216 prin a // chror bogie apoi a fhcut sa se anihileze efectul celei de aici, caci mare parte din sane asteapth inch cumparatori la Dunhre. Chnd a fost aici contele KOnigsegg 24 §i a vrut sa dea in arendh sarea, s-a ghsit domnul Szendrey 35, mare vames, care nu a oferit mai mult de 30 de pungi, ce fac 25 000 de florini, nemaifiind alti consumatori ( e?) 26, caci se retraseserh de teama, iar d. Szendrey, cameralist si deci cunoschtor in aceste afaceri, a luat el in arendh salinele. Este sigur ca prin arendarea shrii s-ar ridica mult venitul imphrhtesc, dar nu sunt de phrere ca arendasul sa fie cameralist, nu atat pentru a se evita malversatiile ce se practich cu boierii in asemenea cazuri, cum am aratat la oierit, cat pentru ca arendasul cameralist, neavhnd practich, nu are nici usurinth de a trata ca neg-ustor si nici modul de atragere, din care pricing un cameralist castigh mai putin decht ar putea sa castige spre exemplu un 23 Director suprem al Valahiei" imperiale (= Oltenia), paml la moartc, 1720. 24 Kinigseg", Karl, canto Ki,nigsegg, comandantul general at Transilvaniei dup4 Virmond (1722-1725). 25 Johann Szendrey, mare vanes in Oltenia (1720-1728), apoi consilier imperial si administrator. De observat aparenta contradictie dintre priceperea la castig a lui Szendrey si nepriceperea atribuitg cameralistilor la contract4ri. 26 Adica a11i competitori. www.dacoromanica.ro 412

negustor grec, care se socoteste mult la arendare si se ofera numai candeste sigur de castig. Mine de ammo. Pe acestea in vremurile trecute, voievozii le exploa-tau singuri. Brancoveanu le-a dat in arenda cu conditia ca arendasulvanda din aroma dupa contract cu 1/2 taler cu leu 27 ocaua. Pe urma puneasa o lucreze si vanzand-o astfel castiga mai malt de 20 de pungi pe an. In prezent sunt arendate domnului cameralist Szendrey, care searata vesnic nemultumit, dar nici altuia, nu i le-ar ceda. Venitul din peste. Urmeaza apoi venitul care se strange din arendareapescuitului din balti si Dunare, arendat in prezent domnului cameralistNicolae Pater 28. Marea multime a pestelui obtinuta prin tot felul de mij-loace intrebuintate de nuinitul arendas si necunoscute into in provincieva face ca sa dispara acest aliment imbelsugat, atat de necesar hraneitlaranului. Tiganiti. In aceasta provincie sunt doua feluri de tigani, care pot fiintrebuintati de fiscul imparatesc. Asa sunt tiganii rudari si tiganii desatra. Cei dintai se ocupa cu spalatul aurului din albia Oltului. Tiganiirudari in timpul voievodatului erau obligati sa dea in fiecare an 1 000 dedramuri de our curat, iar restul ce ar fi trecut peste aceasta, n-aveau volesa-1 vanda altcuiva, sub pedeapsa de moarte, decat voievodului, care itplatea cu 3 florini dramul, jumatate cat valora. Cei de-al doilea apartin voievodului si boierilor din Tara Romaneascasi adeseori sunt scutiti de fist. Dintre acestia, unii sunt mestesugari mai alesfierari si dau o taxa fiscului de 6-7-8-10 taleri cu leu pe an dupa me-seria for ; altii slujesc in casele boierilor de la Cara sau oral, nefiind vaga-bonzi ca in alto parte si astfel prin munca for imbogatec pe boieri: Pretul unui tigan de obicei e de 30 de taleri si unii boieri isi procurabani buni din vanzarea lor. Numarul tiganilor ce platesc dare fiscului se ridica la 400. Multiinsa sunt scutiti ca fiind in slujba banului sau a boierilor maxi. DIN ,,REFLECTIILE PRIVIND STAREA OLTENIEI" 28 Cap. I (Despre fraudele sti nenunuiratele lucreituri prin care e pagu- p 69bita vistieria cezarocraiasccr ) Fraudele constau mai ales in repartitii... etc.... chiar in anul 1722s-a facut o conscriptie numerica a locuitorilor... si an fost gasiti 25 294de supusi 30 care fora nici o distinctie sau deosebire an fost impusi la patrutaleri cu leu de fiecare familie. Totusi este lucru sigur ca area eonscriptienua fost peste tot exacta din cauza mortii intamplate atunci a d-lui contede Virmond, insa in anul 1723 repartitia provinciei a fost facuta pe 18 000de locuitori, care an fost taxati la Base taleri cu leu si de asemenea impartiti P- 70 27 ln asemenea taler valora 2 lire §i 6 lotoni, cum arata o nota a editorului. 28 Figura destul de curioasa de fost calugar (? Pater MiklOs"), informator al imperia-lilor cu referire la Tara Romaneasca, ajuns In 1719 arendas al vamilor din Oltenia, precum rial prunantului Garla, la jumatatea valorii sale. Pentru alte amanunte, cf. C. Giurescu, op. cit.,volumele I §i II, Indice. 29 Traducerea s-a fAcut dupa textul latin publicat de G. Giurescu, In Material...,vol. II, pp. 69-92. 3° subditi. www.dacoromanica.ro8c. 595 113

farce deosebire in familii, cu toate a numarul a trebuit sa fi crescut mutt fag de cel dinainte in urma sosirii aproape continue de tarani din afar,. De asemenea si in anul 1724 datorita unei repartitii nedrepte, 12 004 tot numai de Omni au fost incarcati cu sarcinile atat de grele ale Pro- vinciei in chip inegal, taxandu-se locuitorii din satele boieresti cu sapte taleri cu leu de fiecare famine, iar locuitorii din satele slobode cu zece asemenea taleri si jumatate. Caci in anul 1725 vornicii, adica judecatorii, sau cei din fruntea districtelor care sunt datori s, cunoasca numarul locuitorilor din districtele lor si s5, dea relatil Administratiei pentru facerea repartitiei, nu au trecut in registrele lor cleat doar 9 000 de familii. Dar Administratia prevenita ca daca d. general comandant ar gasi infatisat un numar atat de mic de familii, cu sig-uranta ca ar da mai degraba in arena, acele cinci districte, si prin urmare ar afla negresit frauda fkuta a incredintat aceasta chestiune, d-lui consilier *tirbei, care dubland numarul din fiecare district, a fkut repartitia pe 18 000 de familii, taxand adic5, pe locuitorii satelor boieresti cu cinci taleri cu leu, iar pe mosneni cu noun. De aici se vede limpede ca repartitiile care se fac nu sunt drepte, intrucat familiile contribuabile crest si descresc ca numar dupa cheful administratorilor. Vornicii chiar dosesc in fiecare sat pe unii tarani, de care mai apoi se folosesc in chip abuziv, ca unii care nu au fost inscrisi, si ii silesc sa be munceasca lor, ba la ridicarea de case, ba la cosit, arat si secerat si orice alt, munca servila ce trebuie facuta. Cauza mai insemnata si originea acestor rele este c5, sunt frati si gineri si persoane tinand intr -un fel oarecare de Administratie, si ce este mai trist, e c5, districtul acela in care isi au vornicii mosiile lor, le este atribuit pentru ca sa poata mai usor tiraniza pe taranii ce nu platesc <contributia> silindu-i sa le fad, lor muncile astfel incat oricare dintre consilieri, acoperindu-i pe cei legati de el prin sange sau prin alt motiv, asigura nepedepsirea tra- udelor, facand 85, sufere serviciul suveranului. Iar abuzurile de mai susse mai practicau si in satele fiscale, si in satele unora veniti din afar,, care aunt dositi fat, de Administratie, fie ca un hatar, fie mai degraba pentru ca aceasta sa fie incurcata si ea ca partasa la aceste pacate.// [Masuri de indreptare, propuneri]p. Qi [Adoptarea contributiei prin asa-zisa ruptoare ar risca sa pagubeasel vistieria, netinand pasul cu sporirile mijloacelor celor impu§i. Controlul acestora ar putea fi facut de provizorii" satelor, dad, satele ar avea un.s caracter statornic. Numai asigurand organizarea lor statornica 31 se vap. 72 cunoaste numarul locuitorilor si se va putea // impune birul] dup5, dreptate"... etc. [...] Asadar ar fi mai bine ca suma contributiei 85, se is dupa numarul locuitorilor si sa se impung, fiecarei familii suma hotarata, &can- du-se totusi schimbari, precum am spus, dup5, mijloacele fiecarui eontribua- bil 32 [e contra unei not conscriptii]. Oki cum ar putea ea sa fie exacta, cand satele nu aunt bine organizate 33, §i 804353111 pamantului sau vatafii lor isi dosesc taranii in momentul conscriptiei, trimitandu-i mai inainte in munti sau in paduri sac silindu-i ca s, treaca dintr-un sat in altul, numai pentru a se feri de conscriptie si de plata darii. al Prin satele tip plAnuite de directorul suprem, Konigsegg. 32 De confruntat aceste declaratii cu teroarea dezlAntuita de acela§i de Porta pentru ac stoarce contributia din anul 1731. Vezi biografia §i raportul lui Wallis in prezentul volum. 88 regulati www.dacoromanica.ro 114

Mrmeaza propunerile mas-uxilor de lust, expose in 15 puncte] 1. Posesorii de pamant, fie bastinasi sau straini, de orice stare siseama sa fie tinuti far, zabava papa la un soroc dat// sa arate In scris nu- P. 73rnarul taranilor cu numele si cognomenul lor, atat al celor ce locuiesc insate, cat si acela al celor care s-au refugiat in paduri, si sa se ingrijeascastapanii lor ca ei sa se reintoarca pe mosiile acestora. i la fel vor trebuisa face vornicii in satele megiesesti, care sunt sub autoritatea vornicilor. 2. [Vestirea unei prime ce se va da denuntatorilor unor declaratiiinselatoare ale proprietarilor privind numarul exact al posesiunilor si aldependentilor lor. Prima este egala cu o treime din suma rezultand dindosirea incercata. Denuntatorul nu e dat in vileag]. Acesta este modul decare se folosesc arendasii oieritului si dijmaritului in Valahia" noastra( = Oltenia) cu rezultatele cele mai bune ! 3. [Vestirea penalizarii proprietarilor pentru declaratii nesincere sinecomplete cu plata imediata a sumelor dosite de la plata pe tot trecutul,putand chiar fi lipsiti de bunurile Mr] 4. Cei fugiti in munti si paduri, dad, nu se intorc, 0, fie cautati cucea mai mare sarguinta, si odata, prinsi sa fie pedepsiti fara, indulgenta,pentru a fi si altora de pilcla ! 34// 5. [Interzicerea sub pedeapsa a sistemului de clientele si proteetie]. P. 74Nimeni, de orice treapta, nearn sau seama sa nu indrazneasca, sa ocro-teasea sau sa scuteasca de dare pe boiernasi, sutasi si alesi 35, care se de-osebeau in vremea voievozilor printr-o contributie hotarata si fixa, pecare nu mai vor sa, o plateasca acuma, bizuindu-se pe protectia unuia saualtuia dintre boieri, sub cuvant cii, ar fi oameni de easa, dieci sau servitori ...ba mai si scutesc de &idle si angariile provinciei pe toate rudele ion,numai doar sa traiasca sub protectia unui administrator sau magnat. 6. Nu trebuie in nici un chip a fie aparate si scutite de dari familiilemai avute din sate sub numele nascocit de pescari, vieri, vanatori, pastorisi asa, mai departe, care scutiti de sarcinile provinciei si ocrotiti de boierise sustrag pe ei si arunca, toata povara pe care ar trebui se o duce ei dupedreptate asupra altor tarani sarmani. 7. Sa nu-i fie nimanui ingaduit sub nici un cuvant sa momeasca lael si sa retina in satul sau pe <taranii) ce se refugiaza in partile ce in deimparatie, ci aceia sa fie volnici a-si alege locul de asezare dupe voia lor,dar nu in paduri sau prin ascunzisuri. 8. SA se in seama de instructiile lui Virmond, anume ca satele maimaxi folosind teritorii intinse sa, fie de eel mult o suta de case. Iar satelecu pamant mai putin, adica cele mai mici, sa fie de 25 de case, dar totusi,nu risipite ici si colo, ci alcittirate, ca sa poata- vor fi tdzute si numcirate, i a nu fie ingaduit mai multor familii sa, locuiasca in chip inIselcitor, inuna si aceeasi case pentru a -ti micsora contributia si a se ufura pe cle 36!Fiecare sat sa-si alba provizorul sau, juratii lui, popa lui. Aceasta limitarea caselor a fost facuta cu ,Duna dreptate, caci foarte multi tarani se stra-muta in grup la satele dregatorilor actuali pentru a avea ocrotirea Ion,si cum intinderea de pamant nu poate sa ajunga la atatia Oran, ei era siseamana pamanturi vecine si deci nenorocitii sunt siliti sa asculte de doi 3 Vezi mai clar in raportul lui Tige specificarca pedepsei cu moartea. 85 Sulassios... Alessios, vezi Material..., II, pp. 140-142, definitia din Glosarul lui(de Porta) : Alessios Uomini facoilosi di meza sf era, cioe ne boiari, ne villani, quoit pagano"idle contribuzioni una determinata somma separatamente dallordine de Boiari e de villani.Sutassios (la fel ca dar) the conlribuioano piu degli Alessi. 36 Se vede cum se urmareste aici interesul fiscului impotriva Oranilor. www.dacoromanica.ro 115.

stapani, adica de acela pe al carui pamant locuiesc, precum FA de acela pe al carui piimknt it muncesc. Si din cauza aceasta cea mai mare parte aP. 75 provinciei ramane nelucrata fiind lipsita de tarani.// 9. SI fie hotarat in chip statornic ti 0, fie limitat modul de prestare a dijmelor si muncilor fag de stapanii pamantului. 10. [Exista sate boieresti, rnanastiresti, fiscale <precum> si sate megiesesti], care nu recunosc pe nici un particular ca stapan. Taranii din aceste sate din urma se bucura de bunuri proprii. Acestia, cum nu pot rabda impovararile cu care sunt incarcati cu tot dinadinsul, se mutes in satele administratorilor, vornicilor si a altor boieri, de care sunt indata ocrotiti si se bucura de bunurile proprii sau se supun in intregime cu tot satul ocrotirii acestor domni, care, folosind munca lor pentru sine, ii apara, de impovarari §i ii pun sa plateasca darea dupes hotararea lor. Si pe nesimtite, fares a se baga de seamil, cumparand pentru sine o parte a unui taran ce locuieste in sat, cotropesc prin inselare tot satul. Acesti domni, bucuran- du-se de o putere fares margini, ocupa apoi bunurile manastirilor 37, ale saracilor i lipsitilor de mijloace, 0i astfel se fac silnicii ti nedreptati nespus de multe. [SA fie obligati administratorii, vornicii Si boierii sa declare legal] cu ce drept stapanesc ei bunurile ce le au si le-au stapanit pana, acum si data fares drept, atunci sa fie pedepsiti cu toata asprimea. 11. Sa se porunceasea cu strasnicie provizorilor satelor sub pedep- sele cele mai grele si sub amenintarea ca fiecare din ei sa fie dator sa faces in fiece an numIratoarea locuitorilor satelor i sa arate numarul intr-un act scris, intarit de acesti provizori, jurati si de popit De asemenea sa arate in fiece an pe colonii veniti de curand, precum gi pe cei ce lipsesc, ski aceste acte sa, fie pastrate intr-un protocol deosebit al cancelariei, gi aceasta Cu scopul ca la vremea impunerii sä se poatit sti clar numarul familiilor pentru o metoda mai usoara de a face impunerea etc. (care ar fi mai dreapta). [Numarul birnicilor este baza impunerii. Sunt unii care cred ca acesta ar ajunge la 40 000], dar ma voi margin doar la 30 000, intruckt satele nu sunt Inc a randuite pe deplin. Acum, data ar fi impus fares deosebire fiecare contribuabil din cei 30 000P. 76 de tarani la o plata de case taleri//cu leu, care fac zece florini renani, ar rezulta suma de 300 000 de florini renani. Apoi s-ar adauga impozitul boierilor care acum, bizuindu-se pe puterea lor, se sustrag de la orice contributie. Boiernasii, dintre care sunt unii care platesc sij altii care nu plates°, trebuie ski ei constransi cu totii la contributie. De asemenea popii ri diaconii, care plateau pe vremea voievozilor, dar acuma tie pentru care cuvant sunt scutiti de toate dfirile gi angaralele, sa li se impuna si acestora, fares nici o deosebire plata a zece florini renani de cap . . etc. va crest to . totalul contributiilor. Sarcina nu va parea grea locuitorilor, intruckt ei acum pliitesc mai rault . si nici nu se plang de aceea, ci de apasarile si silniciile . . pe care le indura, care raman nerazbunate Cei Barad ar afla o mare usurare caci repartitia contributiei inauntrul oricarui sat trebuie sa, se faces potrivit cu posibilitatile fiecaruia. Mai vine o usurare care nu e mica de la alesii 38 sus-pomeniti, care contribuie acum cu 30 si 40 de florini. Se capata o usurare si de la contributia satelor slobode numite megiesesti, 37 Vezi acapararea de catre de Porta a unei jumiltati din posesiunea milnastireascA Pod- banita pentru a-si randui acolo un elesteu. 38 De liimurit aceasta contradictie aparentil cu cele spuse mai inainte. Oare acum se refera la momentul intocmirii Reflecjiilor sau cumva la un viitor in care vor fi fost Infaptuite schimbiirile sugerate in Refleclii? www.dacoromanica.ro 116

care vor contribui in fiecare an cu 15 florini $i chiar mai multi, iar taraniimai saraci dupii metoda noastra nu vor contribui deeilt cu trei sau patrusau eel mult cinei florini pe an. 12. [Despre incasarile din taxe extraordinare] in sums de vreo 53 000sau 55 000 de florini.// Virmond, la instalarea Administratiei, i-a eerut o 13 77situatie in scris a clieltuielilor ordinare ale provinciei. Socot(alci pe (are oam in mainile mete! Urmeaza reprezentand sumele : a) salariul banului siale consilierilor Administratiei, al secretarului i cancelistilor, 14 000 deflorini, apoi b) salariul slujbasilor provinciei, comisarul provincial, vor-nicii si altii, 7 880 de florini c) o suma de 10 000 de florini pentru plataVorspannului" §i d) 18120 de florini pentru alte cheltuieli ¢1 diseretiuni"ce nu trebuie specificate. Totalul de 30 000 de florini provine din venitulextraordinar. Scaziind suma de 14 000 de fl. ce e platita din casa camerala, i cea de 10 000 pentru Vorspann, la care nu s-a mews, de ce oare se pre-tind si se ineaseaza in continuare 53 000 sau 55 000 de florini pentru aco-perirea a 26 000 de florini, suma rezultand din seaderile aratate. 13. [Problema Vorspannului39J [Planul lui Virmond de a se plat cubani gata de catre Administratie, din easa extraordinaril, call luati caVorspann 39 punand capat silniciilor exceselor pricinuite de acel sistcmde rechizitieintnlerabil.Mai bine de o mie de familii din cele mai instAriteau fost scutite de contributie, angarale §i predare de bunuri in natures inschimbul suportarii sarcinii de Vorspann. Ace*tia se plang necontenit canu mai pot duce aceasta povara daces nu li se mai asociaza si altii si cer safie sloboziti din aceasta sarcina. Sistemul cu plata ar pune capat si abu-zului de pan a atunci cu folosirea necontrolata a acestei rechizitii vexatorii]. p. 78 14. [Chestiunea livrcirilor in natural [Contributia Olteniei catre im-parat e de 135 000 de florini] in care intra, i livrArile in natures, care suntplatite de M. Sa cu un prep chiar mai mare de cum se yard in provincie,din care cauza unii 40 refuza sa primeasca contributiile in natures, pretindpretul for in bani gata, iar altii vor sa primeased jumatate in natures, iarcealalta jumatate in bani dupa pretul hotarat de M. Sa spre mares .paguba Si stramtorare a taranilor. De aceea daces de scum incolo M. Saar socoti contributiile in natures la pretul curent din provincie, vistieriacezaree ar avea mai mare folos 41, si neajunsurile de mai sus ar fi inlaturate.Apoi se mai spune de catre Administratie ca bunurile in natures se scaddin contributia totals, dar de acest lucru nu are nici o stiinta contribuabi-lul insusi. Asadar impunerea in natal sa fie facuta nu in ascuns, ci deschis $i cand provizorul unui sat ii face cunoscut contribuabiluluipartea cu care este impus in bani si in natures, atunci din aces suma ss ise scads livrarile in natures, pentru ca sa cunoasca i taranul indurareaS <ale >...etc. si sa se vada siunde se due atatea contributii in natures care seiau din provincie si care daces ar fi administrate cinstit *i nu s-ar irosi 42,dupa chef, ar da brans suficienta nu numai pentru cei o mie de soldati ger-mani i spanioli, care stau in provincie, ci a¢ indrazni sa spun chiar ladoua mii, si data s-ar da contributia de catre toti, adiea de la 30 000 defamilii, cum spuneam mai sus, si nu numai de la 15 000 sau 17 000, arputea fi intrelinuti din plin pi fares stramtorarea taranilor (!) mutt maimulti si poate chiar trei regiments, data, precum ziceam, s-ar pastra in 39 Obligatia impusa locuitorilor de a da cai de rechizitie pentru transporturi. 49 Nu poate fi vorba decal de unitati militare, sau de functionari cameralisti. dl E avut in vedere tot interesul fiscului. 42 Dilapidentur. www.dacoromanica.ro 117

Administratie ordinea i cinstea. Caci este sigur ca. aceasta Valahie intrece cu mult Transilvania *i prin bel*ugul recoltei gi prin multimea pa*unilor. 15. Sunt prea multi slujbmi. [Virmond a hotarat ca pe viitor sa nud. 79 mai fie un vornic gi patru ispravnici de fiecare district,//ci doar un vornic Si un perceptor, dar murind el, lucrurile an ramas tot astfel in continuare. Deci trebuie desfiintati, sau ispravnicii, sau vornicul]. Daca vor fi desfiintati vornicii, provincia va avea in plus 2 650 de florini, leafa for anuala. Dar aceasta suma nu este prea mare, cat sunt de uriae cheltuielile provinciei pentru intretinerea for *i vexatiunile pe care le indura aceasta. Cat sunt in slujba, ei se hranesc bine *i se ingra*a din substanta bietului norod.p. 80 [Se propune inlocuirea Marelui Portar printr-un functionar cunoscand latina, italiana, germana *i care ar putea u*or invata vi limba romans] 43. Cap. II [Despre boieri] Scutirile for de impozite sub voievozi : de haraci, fumarit, zaherea, *i de oierit gi dijmarit o data la trei ani. Plateau prin ruptoare 30-60 de taleri pe an, dupa starea lor. Trebuiau sa dea domnului un dar de 10O deI). 81 taleri pe an sau un cal corespunzator.// Pliatesc toate da rile extraordinare : sataraua, vacaritul si pogonaritul. Captiguri din strangerea darilor pecu- nia,re. Retin 10 la suta *i mai au *i alte profituri. Iau in arenda gt subaren- deaza oieritul i dijmaritul. Ca*tiga mult din vacarit. Sunt siliti sa-1 im- prumute pe domn cu sume marifi.p. 82 Pretenliile sub imperiali : Imunitatea de contributie, livrari in natura *i angarale pentru 24 de familii de mari boieri. Demonstratia ca boierii nu sunt nobili, ci dregatori. Sunt 12 sfetnici", primii vase sunt boieri de divan. Lefuri si venituri din dregatorii. Ceilaltip. 83 far5, lefurid/ Iar acum dintre ace*ti magnati nu se afla in Oltenia noastra decat consilierul Golescu, care a fost mare spatar, si consilierul §tirbei, care indeplinea slujba de mare vistier, la care mai poste fi adaugat *i consilierul Bengescu, care macar ca odinioara nu a fost distins printr-o dregatorie mare, este, totu*i acum consilier al Administratiei. Mai este apoi Grigorapu Vlasto, grec nascut la Constantinopol, care pentru ca s-a insurat cu vara "voievodului Stefan, adica sora banului nostru de acum, a dobandit titlul onorific de serdar. Dupa ace*tia trebuie numarati cei ai carol. parinti an avut dregatorii mari. .. etc. [IIrmeaza o lista nominala] Oieritui ,Si dijmaritul [Sub voievozi, boierii care capatasera arenzile acestor venituri] pentru a realiza ca*tiguri, le subarendaualtor boieri subalterni sau boierna*i rji negustori ce ofereau mai mult. Ace*tia impreuna cu altii, pe care gi -i asociau, *i care erau buni cunoscatori ai dosirilor taranilor, cutreierau tarap. 84 i sileau pe nenorocitii de locuitori cu mari violente,// amenintari si cio- mege sa declare oile for gi ale celorlalti i stupii, precum si celelalte tinand de dijme, pentru ca sa poata stoarce suma de bani platiti la arena, impreuna cu propriul for ca*tig. Obiceiul acesta de a arenda aceste dijme mai continua Inca in Oltenia, in care totu*i arenda nu se da numai marilor boieri, ci oricui ofera mai mult *i in chipul acesta sunt primiti ca arendmi nunumai negustorii bulgari, carora be subarendau odinioara boierii, dar chiar i nO0 slujbapii Ca- 44 Deci nu un roman. 44 1351a4a, fiica mai mica a lui *erban Vodit, era vara cu domnul Stefan Cantacuzino Bora cu banul Gh. Cantacuzino. presedintele Administratiei Olteniei. www.dacoromanica.ro 118

anerali. Dar pentru ca §i aici nu pot fi stranse aceste dijme Mfg violentg,§i vexarea locuitorilor, ceea ce nu se potrive*te cu indurarea Casei deAustria *i milostivirea unui suveran cre*tin, va mai trebui tinut seama cape viitor cktigul vistieriei imperiale nu va spori, ci va suferi o scadere,.dupes cum s-a intamplat aeum cu oieritul. Aici de*i in anul trecut Admi-aiistralia imperials, episcopul, manastirile *i multi boicri au fost scutitiiii schimbul unei sume fixate mai inainte, aceasta arenda s-a ridicat totu*i1a, 70 800 de taleri cu leu. Yn anul acesta insa, de*i toti sunt datori sa pla- teascii oieritul, s-a oferit totu*i pentru aceasta arena, numai 65 000 detaleri cu leu, fara a tine seama de inmultirea oilor care sporesc in fiecare an, -*i datorita careia pretul arenzii ar trebui sporit. Ba chiar pare probabil-ea pe viitor *i aceste arenzi vor ramane asupra domnilor slujbmi camerali,fie direct, fie indirect, dupes cum s-a intamplat foarte de curand in anii trecuti. CSci daces boierii ar avea de gand sa is cu ei arenda, and un pretmai mare ca eel oferit de camerali*ti, ei s-ar expune mai degraba la o pa-guba. decat ar putea spera un cktig, deoarece palest §i *amnasii 0,care fac de paza prin munti i prin mla*tinile §i marginile Oltului *i Du-aagrii *i care nu atarna de Administratia imperials, ci de Inspectoratulcameral, ar ajuta deci pe locuitori sä-*i ascundg vitele i sa faces foartemulte fraude, ceea ce nu se intampla child domnii cameralkti primesc eiaceasta arenda. Caci ei vor putea fi siguri de ektig, intrucat nu numai casunt in stare a porunci plaie*ilor i *amnasilor *i de a pedepsi pe trans-4,,Tesori, dar ei cunosc *i din registrele arenzilor din anii trecuti, pe care eieinguri le au in mdmi, numgrul oilor *i al celorlalte animale ce sunt in ara .. etc.... p. 85 [Trebuie schimbata metoda de percepere a darilor, care duce doar lacktigul unor particulari intrucat] este bine cunoscut CS ei nu ar lua ni-ciodata asupra for o arenda, daces n-ar *ti cu siguranta ca vor ca tiga catevamii de florini, dupes cum s-a intamplat in ultimii doi ani, in care numai(loftr din oierit au cktigat dupes cat se spune 30 000 de florini.Apoi Cara ar fi grozav de impovaratil child arenda ii se vor sili la strangereaacestor dijme sa foloseaseg, mijloace violente spre a nu cadea in paguba*i spre a stoarce suma de bani platitg impreuna cu cktigul propriu, §iaceasta cu asuprirea aproape neincetata a locuitorilor. Caci pe vremeavoievozilor perceperea se marginea la doua luni, *i cercetarea dijmelor sefacea numai doar o data, *i dad, se savar*eau excese nemaiauzite, // atunci P. 86cle erau pedepsite cu asprime. Acum insa, aici nu s-a perceput un oierit*i vine eel urmator, *i in cursul unui an intreg se alearga de trei *i de patruon pentru facerea acestor cercetari, dupes cum s7a, intamplat la strangereaacestui dijmarit din urma, in care timp caseleinenorocitilor de tgrani aufost cAlcate in ate cinci randuri, pentru a catta lucrurile dosite de la dij-rnitrit, mai adaugand pe deasupra *i eheltuiPlile *i abuzurile obi*nuite in-aceste cercetari repetate §i paguba [Dginuind aceste abu §i greutatea pricinuita de lipsa de valoare 46 a monedei turce*ti curente gi de pretul arenzii, care este de 7 1/2 polturaci de fiecare oaie sau pore mu.-stup, taranii siliti de aceste rele isi taie oile sau be vand pe orice pret,§i de aici rezultg o piedica adusa la inmultirea oilor dad, nu se vor luamgsuri pentru scaderea pe viitor a sumei arenzii de 7 1/2 polturaci. Pe 45 Schamnassy Quelli qui guardano i passi per le tricesime (Glosarul citat atribuitJui de Porta). 45 . dereclum e vorba de devalorizarea zlotului impusEt de imperiali in Oltenia. www.dacoromanica.ro 119

langa acestea, cum boierii arendasi au introdus abuzul de a face in taint socoteli intre ei si a da celorlalti arendasi, colegii lor, ceva in schimb din castigul realizat, acestia vazandu-se inselati 47, cum nu -vi pot urrnari cauza lor pe calea judecatii, caci mai marii (principales ) §i judecatorii la care se indreapta spre a afla satisfactie, sunt vi ei interesati direct sau indirect la aceste arenzi, de aceea si ei invisi, cand sunt pusi efectiv sa stranga darile, furs rata, nici o sfiala vi micsorandu-se venitul, se micsoreaza vi suma oferita de arendasi in anul urmator. S-ar parea ca este si impotriva consideratiilor de stat, ca in vremurile acestea si in locuri in hotar cu dua- manul, o gloats de oameni calari sa cutreiere Cara din aceasta cauza income vi incolo de atatea si atatea ori. [Propune strangerea darilor prin slujbasi platiti trimisi in fiecare judet, conform propunerilor din 1724 ale contelui de KOnigsegg, a caror aplicare a fost stingherita atunci de conditii vitrege ( ?) si de interesul particular]. De aceea strangerea dijmaritului In anii trecuti nu a raspuns la sperantele concepute, ba din cauza seceteiP. 87 de atunci, daunatoare albinelor si strugurilor//, ba din cauza intarzierii prea marl provocate de certurile de intaietate de jurisdictie intre Admi- nistratia imperiala si Inspectoratul cameral, precum vi de imprejurarile vitrege din vremea cand s-a purees la strangerea dijmaritului, cand au fost gasite viile in cea mai mare parte culese si vinul vandut, precum si stupii in parte distrusi vi risipiti 84... La acel dijmarit, taranii_ luati pe neasteptate, au trebuit sa-si vanda vinul pe un pret de nimic Cand am fost la acea strangere a dijmaritului vi eu unul din colectori, am observat ca multimea colectorilor mai mult incurca decat ajuta . e t c . . . dupa cum . . s-a observat in acel an, cand contributia generals a fost mult intarziataP. 88 din cauza strangerii dijmaritului [Pen ca vitele, stupii vi porcii celor scutiti sa fie insemnati cu acelasi semn, aflarea mai multor semne deosebite in aceeasi turma, a celor scutiti este oP. as dovada de frauda, vi inselatorie. // FastuLsi multimea de slugi ale colectorilor <mergand> prin districte cu mare cheltuiala pentru tara, trebuie ss fie oprite cu desavarsire. Doi colectori pot merge usor intr-o trasura Cu patru cai, insotiti de patru sau eel mult vase slugi. Cum se obisnuieste a se face o prea mare risipa, ca aceea cu fanul, orzul vi ovazul ba chiar vi unii din colectori au grip, sa punt pe unele din slugi sa, be dila, de capastru proprii lor cai, pentru ca ei sa se ingrase fart vreo cheltuiala din partea lor, av crede nimerit ca pe viitor, colectorii sa nu purceada cu caii proprii, ci din sat in sat cu caii locuitorilor, care vor da cu mai drags inima patru sau vase cai pang in satul vecin cleat sa hraneasca atatia cai si slugi de-ai colectorilor. Totusi calaretii (obequitatores ) de sub ordinele colectorilor sa, cutreiere regiunea in tot locul pe caii proprii, cercetand sarguincios data nu au fost dosite cumva lucruri ramase in afara socotelilor primite de bone in satele <vizitate). Caci Rita ei nu se poste face dijmaritul. Totusi numarul lor ar trebui hotarat [la dijmarit la 20-30 si la oierit la 40-50 de fiecare judet]. Pe acestia vor trebui sari supravegheze colectorii vi 0, nu fie ingacluit sa, se foloseasca de husari vi calarasi (hussaronum et calaras- scrum ), care obisnuiesc sa comity silnicii. Caci s-a constatat si la amintita strangere a dijmaritului cii excesele si violentele lor au fost intolerabile pentru bietii locuitori, iar in privinta fraudelor sau a Indaratniciei tarani- 47 Expunere foarte confuzii. S-ar piirea cã este o digresiune referindu-se la arenzile din vremea voievozilor despre care a fost vorba cu putin mai Inainte. 48 Nu se arata cauza acestor distrugeri. SA fie vorba de o situatie identicA cu a ceea care a dus la taierea oilor din cauza exceselor fiscalitAtii? www.dacoromanica.ro 120

lor sa se inainteze raport Administratiei imperiale, care este in masura sa-i pedepseasea [Cheltuielile facute cu intretinerea colectorilor sa fie insemnate de parcalabii satelor si iscalite de colector ], pentru ca sa fie mai grijulii si mai putin largi la cheltuieli pe socoteala taranilor. S5, fie oprite abuzurile care s-au ivit la acea strangere a dijmaritului. Caci unii au sustinut chiar ca fusese odinioara obiceiul ca oricine mergea la conscriptia dijmaritului cerea gain, vin, paine, o masura de orez, un car de fan si bani pentru bucatar Ri trimeteau la casele lor carutele incarcate cu toate acestea. Cred de prisos a-i sili pe tarani sa declare exact bunurile lor. Va fi p. 90 destul sari inspaimante doar prin amenintarea amenzilor, care insa nu trebuie sa se intoarca in folosul particular al colectorilor, caci altminteri s-ar oferi poate un prilej colectorilor atrasi de gandul castigului de a exercita asupriri §i silnicii impotriva taranilor. ...La strangerea dijmaritului din acel an amenzile au fost excesive, si pentru dosirea a unui sau doua articole, a fost amendat cu 120 de florini un sat de 20 sau 30 de locuitori ( !) din cei mai neinsthriti [Propune ca pentru dosirea fiecarui articol, satul sa alba a plat cate un florin, iar boierul dijma indoita. Iar incasarea sa se faca mai apoi de catre fist caci altminteri] s-ar naste tulburari si incaierari pentru a trece cu buretelepeste fraudele descoperite (care se fac cu sprijinul stapanilor lor). Va trebui ca mai inainte de plecarea colectorilor la sate sa se lamu-reasca data trebuie sa se ceara un perper, adica 12 bani romanesti pentrufiecare butoi de vin, sau data trebuie sa fie luati 30 sau 35 de bani de ti- dula care se numeste indeobste Muena pentru lucrurile care tree de numarul cinci. // Cad acele doua puncte an ramas in discutie. Daca un om p. 91 strain, venit de cativa ani aici in Cara cu familia sa, trebuie sa se bucurede acelasi privilegiu ca barsanii", adica oamenii din Transilvania, ce yinaid in Valahia pentru pasunat, care platesc numai 10 bani (doi bani facun polturac) de fiecare oaie, in timp ce boierul e obligat sa plateasca 14§i taranul 15. i aceasta este parerea mea sincera, pe care declar ca o infatisezcu tot adevarul, fara ura, sau consideratii de interes personal, ba chiarimpotriva castigului meu personal. Caci daca se mai strang venituriledijmaritului pe calea arenzii, cum s-a facut pana acum, voi fi ?i, eu amestecatca partas la ccistigul arendasilor, asa precum am si realizat un castig des-tul de insemnat in ultimii doi ani, in care am dobandit 800 de taleri culeu in primul an si 600 in al doilea [Ar fi nimerit sa se arendeze unele d6ri Camarii din Oltenia, dar nuoieritul si dijmgritul /1 Ar trebui, trimisi dinainte slujbasi care sa cunoasca p. 92situatia celor impozabili ... etc.... cu binisorul ... Dar de fapt ar tre-bui desfiinfate oieritul si dijtnciritul, marind in schimb contributia anualadupa dreptate. Aceasta masura ar avea ca urmare imigrarea unui marenumar de oameni cu familiile si -vitele lor]. www.dacoromanica.ro 121

CONSIDERATIUNI DESPRE OCNELE $1 MINELE DE ARAMA; PESCARIILE $1 VAMILE DIN OLTENIA" sept. 1726p. 94 Oltenia are multe ocne de sare, deli nu este deschisa decal una singura, care se afla in oraselul Ocna, li e supusa autoritatii Inspectoratului cameral. Pe vremea voievozilor ea era arendatil cu circa 50 000 de florini. Arendasii se ingrijeau pe cheltuiala lor de plata pentru sapatori si alti lucratori din ocna, precum si de toate eels de nevoie, tinand de acea mina, si cat ofereau pentru arenda, tot atata cheltuiau pentru transportul sari!, ceea ce se intorcea in folosul provinciei. Locuitorii Ocnei isi plateau contributide lor Casei Provinciale, si nimeni in acel orasel nu era scutit de contributii. Acum insa ei platesc Carnerei doar o taxa anuala de case sute de florin!, suma pe care o plateau singuri noua targoveti mai bogati. li totusi acum sunt vreo cinci sute de familii ale acestui orasel dintre care foarte multe poseda vii bune, care sunt scutite de orice contributie, angara sau predare in natura. Ceea ce insa este mai rau, e faptul ca multi locuitori vecini se furiseaza hoteste in acest orasel, Ocna, pentru a nu fi supusi contributiunii anuale la vremea strangerii darilor. Locuitorii mai sufera foarte mult si de scumpetea si lipsa de sare. Se ivesc foarte des certuri li neintelegeri, and din cauza scutirilor, cand din alte pricini intre Administratia imperiala li Inspectoratul cameral, li veniturile vistieriei imperiale nu sporesc, ci !Imam mult in urma fata de suma ce se scotea pe vremea voievozilor. SI se is seama la salariile, ras- platile sr cheltuielile care sunt platite pentru slujbasii, lucratorii si uneltele ocnelor, precum si de scutirea de contributii li oricine va putea intelege indeajuns cat de putin castig adue aceste ocne vistieriei imperiale. Pe vremea raposatului conte de Stainville, Pantazi li Anghelache, negustoriP. 95 cinstiti, care in vremea voievozilor//tineau in arenda aceasta ocna, au oferit din primul cuvaint 20 000 de florini renani drept arenda anuala, precum si plata tuturor cheltuielilor pe seama lor, pentru exploatarea acestor ocne : ceea ce pe vremea aceea nu era o soma mica, tinand seama ca atunci provincia era aproape pustie si ocnele erau in stare rea din cauza vicisitu- dinele razboiului, ba chiar data domnii cameralisti li-ar fi dat consimta- mantul acelor arendasi sau altor concurenti, fara indoiala ca aceasta arenda ar fi crescut la o suma mai mare, nu numai atunci, ci li cu timpul, asa cum se obisnuieste la arenzi si nu s-ar fi produs paguba pe care o sufera acum vistieria imperiala. Negustorii sus-numiti, parasind Oltenia, au arendat ocne in Tara Romaneasca li atata au staruit la turci, cu ajutorul voievodului50, pentru favorizarea castigului lor, incest a fost oprita vanzarea sarii din Oltenia in partile de peste Dun.are. Din care cauza s-a intamplat ca dupa ce domnii cameralisti au trimis o mare cantitate de sare la malul Dunarii ca sa fie trecuta in partile turcesti, ivindu-se aceasta piedica, au fost siliti sa cladeasca acolo in Presto151 o magazie, sa ceara, de la locuitori transportul gratuit al lemnului, sa tin5, pe cheltuiala vistieriei slujbasi li 55 Traducerea s-a fAcut dupA textul latin, publicat de C. Giurescu, in Material pentru Istoria Olteniei supt austriaci, II, p. 94-101. 50 Nicolae Mavrocordat. 51 Pristolul. www.dacoromanica.ro 122

alti oameni pentru paza sarii, care se mai afla tot acolo pang in ziva de:astazi si se risipeste rau. Gaud a venit in Oltenia d. conte de Konigsegg,.a vrut sa dea in arenda aceste ocne de sare si de indata, din primele cuvinte,a oferit d. Szendrey, marele vames, drept arenda 25 000 de florini. Darurmand impotriviri din cauza juridisctiei si din cauza sarii nevandute Incade la Prestol si pentru alte cauze invaluite in tacere pentru motive per-sonale, nu s-a ajuns la nimic si ceilalti concurenti s-au retras. De aceea,eumpanindu-le bine pe toate, e fara indoiala ca ar fi mai degraba spre cas-tigul imparatului daca pe viitor ocnele ar fi date in arenda in aceleasi con-ditii in care erau arendate pe vremea voievozilor. Caci daca voievozii,si mai ales domnul Brancoveanu, nascut in Tara Romaneasca si cunoscatoral veniturilor t5rii, nu ar fi gasit arenda rentabila, desigur ca nu ar fi datocnele in arenda. Urmeaza o serie de argumente in acest sensun arendase mai indatoritor pentru a atrage cumparatori. Va vinde si pe datorie sau primind marfuri in schimb, care s-ar des-face in balciurile saptamanale ale localitatii Ocna. Va fi bine sa fie un b5,stinas cu legaturi peste Dunare etc. Deoarece provincia are sare din belsug, daca desfacerea52 sarii ar fi p. 97considerabila, arendasii ar putea deschide mai multe ocne de sare fara maricheltuieli. Arendasii, pe Tanga sums oferita drept arenda, mai trebuie sadea tot pe atata pentru transporturi, munci si pentru oamenii de sub or-dinele Tor, si acesti bani raman. in Vara% si inlesnesc foarte mult pe locuitoriiBarad. Aici totusi sunt de facut trei observatii. Mai intai ca arenda sa nudureze mai mult de un an (cum era pe vremea voievozilor), apoi ca d.inspector cameral sa alba grija sa theme 53 pe concurenti separat de colegii Tor, pentru ca cei chemati sa nu se poata intelege cu cei asupra carora fusese trecuta mai Inainte arenda . . . al treilea . . . ca arendasul care capata arendasa cunoasca mai multe limbi, sa fie cinstit si priceput la negustorie, pre-cum si la negotul Barth Despre minele de arama Sunt si mine de arama, numite indeobste Baia de Anima, de la careiesea mult mai mult castig pe vremea voievozilor decat acum. VoievodulBrancoveanu arenda aceste mine cu conditia anume ca arendasul 0, fieBator sa vanda arama numai doar voievodului si nimanui altuia si cujumatate taler ocaua, [iar ocaua are doug litre si sase lotoni]. De aici voie-vodul castiga mai mult de indoit, caci arama lucratiti si prefacuta intr-unobject oarecare se vinde cu doi florini ocaua, si astfel din aceste mine ie-seau peste zece mii de florini. Iar in vremurile de acum, aceste mine suntarend ate pe o mie cinci sute de florini domnului//Szendrey, marele vames, p. 98dar Administratia a facut reclamatie deoarece contributia, anuala pe caresunt datori sa, o dea lucratorii, precum si locuitorii acestui orasel arintrece cu mult aceasta sums a arenzii. 52 Exilus. 53 Adnotet ( l), de citit : Advocet qi indata dupA aceea nolati = vocati. www.dacoromanica.ro 123

Despre pescarii Mai este si cktigul provenind din pescariile baltilor si ale Dunarii. Pe aceste pescarii le tine acum ca arendas d. Nicolaie Pader sau Pader Mi- klos53". Totusi venitul rezultand din aceste pescarii nu sporeste, avand in vedere folosul tras odinioara de voievozi, ci scade din zi in zi. Aceste pescarii si minele de arama, ar trebui cercetate si urmarite cu sarguinta de catre niste oameni de incredere si dezinteresati, pentru a afla cauza scaderii venitului si sa le aduca la un venit asemenea celui de pe vremea voievozilor. Despre vami and am fost insarcinat cu d. conte de Konigsegg, la 20 august 1723, sa cercetez data in Valahia noastra" ar fi unii care ar lua in arena, toate vamile acestei Valahii gi sari fac cunoscut Excelentei sale pretul eel mai inalt pe care ar vrea aceia sa-1 ofere la prima licitatie si cand m-am intalnit cu unele persoane interesate in aceasta treaba si i-am intrebat totodata data ar vrea sa ma is ca partas la o asemenea arenda si, in sfarsit, ce suma am putea oferi, ei an raspuns ( ?)54 ca ar lua cu bucurie impreuna cu mine arenda, dar ca ei nu pot determina pretul arenzii, deoarece nu cunosc deloc starea vamilor sau venitul rezultand din ele si ca aceasta cunostinta o au singuri domnii cameralisti. Dach ei ar putea afla venitul, ar oferi cam de doul on pe atat, cu speranta de a avea de acolo castig si nu paguba. La aceste cuvinte, plin de uimire, le-am cerut sa-mi arate motivele pentru care oferind indoitul venitului ei totusi spera un castig si nu se tern de vreo pag,uba. Ei au adus atatea motive si atat de insemnate pentru judecata for in aceasta privinta incat, incredintat pe deplin, a trebuit sa recunosc ca ei spun adevarul si vorbesc cu mare temei.//Aceste motivep. 99 fiind comunicate de mine d-lui conte de Konigsegg, acesta a fost de aceeasi parere si s-a lasat de aceasta chestiune. Daca inaltul Consiliu Aulico-belic ar dori sa aiba o cunostinta exacta a acestor motive, as cere cu toata supunerea sa fie delegat cineva din partea d-lor consilieri, cu care sa pot vorbi deschis si pe fats si sag informez prin viu grai, caci nu as putea da expli- cats in scris ob humanos respectus . . etc .... Asadar ar putea oricine deduce marele folios ce s-ar aduce Majestatii Sale, precum si linistii provinciei intregi din arendarea pe viitor a ocnelor de sare si minelor de arama si in sfarsit a tuturor bunurilor fiscale aflate in aceasta Valahie (= Oltenia), deoarece pe langa faptul ca s-ar dobandi un castig mai mare si nu s-ar expune la atatea cheltuieli si s-ar mai sti si suma fixa, anuala ce s-ar datora provinciei pe fiecare an si totodata provincia ar scapa de atatea certuri si neintelegeri pe care le are cu Inspec- toratul cameral cu privire la imunitatea atator slujbasi aflati in orase 55 §i sate pentru sus-zisele mine, bunuri fiscale si vami. Caci numai doar in privinta vamilor sunt 380 de familii care platesc numai jumatate contributie si nu sunt supuse la nici o angara, fara a mai socoti pe aceia care fac slujba vamesilor si nu contribuie absolut cu nimic. 53 1)15 Corect Pater Miklos. " Reposuerunt (desigur; responserunt). 55 oppidis (poate insemna yi targuri sau ora§cle) www.dacoromanica.ro 124

Candidati priceputi si cunoscatori pentru arenda ocnelor ar fi Miha,Iachi Condojani si Vladimir 56 din Vidin]. Primul a tinut in arena, multiani ocnele din Moldova, pe care le-a adus intr-o stare mai buna prin sat-guinta sa. Iar al doilea are o casa la Vidin si face negustorie cu regiunilenoastre. Arnandoifisunt priceputi si cunoscatori ai acestei trebi, avand si p. 100prieteni si rude in partile si regiunile de peste Dunare. Negustorii de peste Dunare 57 vor prefera sarea din Oltenia, care setransporta mai vlor decat cea din Tara Romaneasca si este mai alba si maicuratil, iar sultanul ar ingadui cumpararea de sare din Oltenia macarca, este supusa imparatului, pentru a favoriza pe arendasii de pe maluldrept al Dunarii, supusii sai direct. Ar revoca deci oprelistea decretata lacererea domnului Nicolae Mavrocordat. i chiar de nu ar face-o, arendasiiar gasi mijlocul sa vina pe fur4 CO in Oltenia sa cumpere sare etc. [Inconcluzie, subliniaza raspunderea cameralistilor pentru oprirea expor-tului de sare din Oltenia]. SCURTA EXPUNERE A BAILOR DE SPALAT AURUL *I A SCHIMBULUI AURULUI IN OLTENIA581720 Desi atat aminLirea oamenilor, cat si ruinele si urmele vechilor p. 281exploatari ale aurului ne invata ca in veacul trecut mestesugul spalariiaurului a fost indeplinit in Valahia, care e arum austriaca, de catre locuitorii orasului Warunic pe vremea aceea sasii locuind in satele vecine de sub munti totus,ti acest mestesug, in zilele noastre, fiind aproape cu totullasat la o parte de ceilalti locuitori si aproape dat uitarii, nu mai este inde-plinit decat de tiganii nisi zlataii.// p. 282 Ca acesti tigani au fost daruiti de ctitorul manastirii Cozia aceleiasimanastiri ca supusi si robi reiese limpede din scrisorile de danie ale aceluiasictitor si voievod aflate la manastire. Dupa aceea insa unul dintre urmasii voievozilor, cand a allat de mestesugul lor, a tras spre folosul sau spalareaaurului pe care ei o prestau mai inainte pentru manastire si a platit manas-tirii din vistieria sa pretul a o suta de drahme pe an, pastrand tot aurulpentru vistierie. In cele din urma, cu trecerea timpului, cum acea comunitate de tigani se inmultea tot mai Inuit, urmasii voievodului au inceput sapretinda neaparat de la aceasta comunitate o taxa anuala de opt sute dedrahme de our purificat prin antimoniu si mercur, si facut drugi 59, pelanga aurul pe care erau datori [voievozii] dea slujbasilor for ca gra,tificatie anuala. Incasarea acestei taxe a continuat sub voievozi pana inanul 1717, cand Joan Mavrocordat carmuia Tara Romaneasca. in acestan, si anume in luna iulie, cea mai mare parte a tiganilor zisci comunitati23-a retras in Oltenia pe care o ocupasera armatele imperiale, si acolo a in-ceput mai intai sa -si indeplineasca mestesugul de spalare a aurului sub d.Ludovic Geisslizer cu un insemnat castig pentru vistierie. Pana in anul 1719 inclusiv, aurul spalat se dadea pe bani gata, fiecare drahma fiindsocotita, la doi florini renani. Apoi in locul d-lui Ludovic Geisslizer, a fost 56 In text Wladanus. 57 Negoliatores...qui Trans-Danubianam pagam incolunt. 58 Ibidern, text latin, pp. 281-284. 59 Adica lingouri? (In perticas redacti). www.dacoromanica.ro 125

pus de catre d. Haan, ra,posatul consilier al Inaltei Camere Au lice, Petra Dobra, vamesul de Ramnie. Si atunci mai intai a fost puss putina regul5 de catre d. Consilier, atat in spalarea aurului, cat si in schimbul sau, si s-a pus in vedere tiganilor, ca pe Tanga aurul pe care it dau pentru a fi schimbat 60, sa plateasea neaparat la anumite termene Oficiului de schimb al aurului o taxa, de ,atm sute de cirahme de aur crud"61, care se pr tin- dea si pan5, amnia, dar a lost sporita cu o seta de dr ahme si nu se mai im- plineste cu aur" crud, ci cu aur legat 62. De altrninteri in Oltenia in clips de fats, spalarea aurului se face si acum de catre o suta cincizeci de familii de tigani si ea se race nu numai pe malul apusean al Oltului ,si pc ca- nalul sau matca apei, aceasta uneori sca7and mult, ei chiar in Dunare, care de la Vodita pans la Pristolu. intrece Oltul in bogatie in aur, eel mai multp. 283 insa fiind amestecat en fier, si de asemenea si in alto rauri ce coboara din munte,// ca rani Ramnie, Jiul, Bistrita, Gilortul si alte rauri aurifere, dintre care uncle se varsa in Dunare, altele in Olt. Aurul provenind din Dunare si din Olt este marunt, iar eel din regiunile raurilor din muntii vecini este sub forma de graunte si este neamesteeat 63, incat abia Baca mai are nevoie sa fie ales cu mercur, si au lost gasite uneori specimene in greutate de unul sau doi aurei". Iar in ce priveste operatic schimbului fiece duminie5, a fost inchinat5, de sus-zisul d. Consilier Maan acestei ope- ratiuni si pans in anul 1723 inelusiv a fost observata aceasta regula ca fiecare tigan sa fie tinut sa dea aurul spalat in timpul unei saptamani, parte spre defalcarea taxei sale, parte spre schimb. Dupa freeventa se observa de catre Administratie tine este mai barnic si tine e mai lasator_ Acura ins5 potrivit cu dispozitia inaltului inspectorat cameral, nu se primeste de la ei aurul cleat in vreo trei randuri in cursul vein Intregi- Ceea ce totusi nu este bine chibzuit, eaci nu se poate observa continua cum luereaza. Si apoi mai e primejdia ca sa nu dea pe furls in alts parte aurul pe care 1-au tinut prea mult timp la ei, ceea ce se stie ca faceau pe vremea voievozilor si mai apoi. Ar fi fost mai bine, si ar fi mai bine ca sa. se facil, schimbul aurului dupa randuiala raposatului d. Consilier Haan, fora nici o schimbare noua. Cats vreme s-a tinut aceasta randuiala vent- turtle schimbului de aur au crescut din an in an, dupa cum arata extrasele [socotelilor], apoi insa au inceput s5, sufere o scadere. Pentru efectuarea schimbului, banii se primesc de la Casa principal:I a perceptiei provinciei t.,;i de sate on se aduce aur (la schimb) este schimbat indata cu bani gata de catre slujbasii de la schimbul aurului : fiecare drab- mil, de aur legat" cu 2 florini si 12 ereitari, iar de aur crud" cu 2 florini. Prin urmare se poate afla cat castig aduce acest schimb de aur pe un an din extrasele oficiului de pereeptie si ale casei monetare la care e predat obligatoriu aurul pentru baterea monezilor si apoi, odata batut, e trimia inapoi la oficiul de perceptie, eumpanind adica ce s-a disiribuit pentru plata aurului si a salariilor cu ce s-a primit ca aur batut. in rest salariui slujbasului de la schimbul aurului este acum de 250 de florini, iar al call- rasului 64 de 70 de florini. Sus-zisa comunitate a tiganilor este impartita in trei, sub trei asa- zisi vatafi sau slujbasi marunti tigani, care fi silesc la treaba, ii oprese dep. 284 la faptuirea furturilor la care an mare aplecare,// ii pedepsesc pentru gre- 6° in campsionem =- In schimbul unei p1511. 131 auri crudi, adicA netrecut prin foe. 62 in ligato 68 oirgineum 64 Obeguitatoris www.dacoromanica.ro 126

seine mai mici (caci intamplarile 1ji pricinile mai insemnate sunt inaintateslujbasului cu schimbul aurului sau gf Inspectiei camerale). Acestor vataffli se WA, dup5, obiceiul vechi, ca rasplata a serviciilor tor, din partea Caseloficiului de schimb al aurului, crate patru cold de postav obi snuit, fie innatura, fie in bani, dup5, cum vor ei, iar intregii comunitati i se &I pentrurepararea uneltelor trebuitoare la sprdarea aurului o cantitate de o suta, deocale de fier, pe gangs scutirea de dijmarit de care se bucura intreaga co-munitate. Vatafii nemultumiti cu aceasta, ritsplatit spun ca in vremeavoievozilor ei se infruptau cu ceva si din amenzile delincventilor si luaude la fiicele zlatarilor, maritate cu alti tigani din afara comunitatii tor, untaler cu leu si jurnatate. .Acelasi drept 11 pretinde i i staretul manastiriiCozia pentru sine, ba mai zice ca pe vremea voievozilor, dupa obiceiul pro-vinciei, nici un ins din comunitatea zlatarilor nu putea trece in altA comunitate data nu va fi dobamlit acest schimb sau nu va fi depus la manastirepretul in bani gata, iar pretul obisnuit al unui tigan, fie barbat on femeie,consta, in 40 de taleri. Slujbasul schimbului de aur, daca va face intrebare,va afla foarte multe asemenea persoane despre care vatafii au cea mai bunii,cunostinta. In ce priveste repartitia taxei anuale, s-a observat Ana inanu11723 inclusiv regula aceasta: ca sit nu fie incarcat cineva peste puterilesale, intrucat erau inscrise toate familiile de-a valma, i apoi erau separatide parinti fiii insurati, si cum toti aproape au belsug de vite rli alte mijloace,se tinea seama si de acestea, precum si de fiii neinsurati Inca si in stare sitmunceasca, .i in chipul acesta toata comunitatea aceasta se impartea intrei clase. In prima platea fiecare famine vreo 5 sau 4 1/2 drahme [de aur],in a doua vreo 3 1/2 drahme, in a treia, 2 1/2 drahme, si aceasta repartitiese facea de fats cu intreaga comunitate si dupit aceea nimeni nu putearidica vreo pretentie ca a fost prea incarcat. Acestea sunt pentru clipa defag lamuririle in legatura, cu schimbul aurului i cu spalarea aurului. [Pe verso : Expediat la 12 iulie 1728] OBSERVATII CRITICE a) Scrlsoare din 3 dec. din arestul de la Fafjaras Scrisoarea din 3 dec. trimisa din arestul de la FAgaras consilierului Brockhausen estedestul de revelatoare, caci declaraVile lui de Porta nu fac decat sa scoatA mai In relief fap-tele pe care ar vrea sa le camufleze. El ar vrea sa Infatiseze arestarea sa ca datorandu-senecazului lui Stainville contra sa. In once caz perfidia sa contra lui Gh. Cantacuzino, fnslujba canna se pretindea puns atunci, reiese cu prisosintA. Hold pc care si-1 atribuie de seem-tar de stat al %aril" si oarecum de tutore si supraveghetor al patronului sau, pc care 11 trdda,reflects grandomania sa constants. De ohservat ca aid avem doar un fragment din scrisoareatrimisa, si anume 1ncercarea de dezvinovatire strecurata oarecum tangential, ca de o im-portantA minord fats de interesele Imparatului, de care se ocupa cu intensitate, pleciand canzalui loan Mavrocordat pe care vrea sa-1 substituie lui Gh. Cantacuzino ca viitor domn agru: I dr(tirlea imperiald. In acest fragment sunt dc subliniat uncle ciudatenii : Stainville nu invoca In sprijinularestarii Jul de Porta decdt mcmoriul boierilor 5i pertractarile oculte cu N. Mavrocordat dupa1napoierca de la Viena, jars a pomeni dc aleslarea compromipoare a rebelilor maghiari descoperitaIn bagajele accstuia. Ulterior el mai pomeneste In treacat de purtarea nepermisa a lui de PortaTata de arhiepiscopul ( I) de Ramnic, pe care el 1-ar fi tras de barbs si chiar 1-ar fi lovit (ibidetup. 216). Dar de Porta nu raspunde In acuzatiile privind comunicarile sale cu N. Mavrocordat,ci pornind de la atestarca rebellion maghiari (nementionata de Stainville) i,i construieste o apa- www.dacoromanica.ro 127

rare foarte necesara contra acuzatiei privind plasmuirea scrisorii folosite contra lui Stefan Cantacuzino. In memorial boierilor Inaintat lui Stainville, de Porta era acuzat a fi pricinuit uciderea lui Brancoveanu si a lui Stefan Cantauczino avendo dab lultima spintaa guestultimo, con una finta lettera da esso inventata come se fosse stata scritta dal prencipe Canta-cuzino". Asadar asa-zisa scrisoare interceptata de N. Mavrocordat si adresata chipurile de Stain-ville lui de Porta, potrivit cu versiunea acestuia din urma, era o rastalmacire abila a fapteloramintite In mcmoriu, versiune ce nu poate rezista la o cercetare critics. In adevar, daca scri-soarea ar fi fost adresatalui de Porta, nu se Intelege cum ar fi renuntat Mare le Vizir la chemareaacestuia spre a da seama de corespondenta vinovata cu generalul imperial al Transilvaniei. Nielo atestare a rebelilor maghiari nu 1-ar fi putut abate de la aceasta hotarare. Deci aceasta expli-care a atestarii rebelilor maghiari nu sta in picioare. Dar mai apare un amanunt flagrant, care ar fi trebuit sa trezeasca nelncrederea ceamai absolute, anume afirmatia ca in raspunsul interceptat lui Stainville catre de Porta sifolosit chipurile de N. Mavrocordat contra lui Stefan Cantacuzino, generalul comandant is-ar fi adresat lui de Porta cu titlul de Illustrissimol Pe baza carui fapt ( I) este coiistruitatoata argumentatia privind iminenta trimiterii lui de Porta la Mare le Vizir I Dar e destul sa nereferim la felul in care se adreseaza Stainville lui de Porta In scrisoarea sa din 12 nov. 1716 incare este vorba si de comunicarea anterioara a lui de Porta din vremea lui Stefan Cantacuzino.Adresa ei la pers. a III-a este Ad Dominum de Porta, iar tend este vorba de pers. a II-a c folositaformula : Spectabilis et generosa DominatioEste de la sine inteles CA aceasta formula Vestra.a trebuit sa apare si In scrisoarea anterioara, pretinsul titlu de Illuslrissimo neexistand decat.In inventivitat ea si grandomania lui de Porta. In realitate titlul de Illustrissimo este cel folosit,de de Porta, cand i se adreseaza el lui Stainville si nu invers. b) Pseudo relatia din oct. 1718 A colaborat cumva N. de Porta cu generalul de Stainville la raportul trimis de acesta in loamna anului 1718 la Viena in vederea intocmirii noii organizafii a 011eniet ca provincie imperiald dupa pacea de la Passarowitz? Intrebarea noastril e provocata de publicarea In 1927 (In Arhivele Olteniei", 1927,pp. 412 -414; 437-451) a unui document original ramas necunoscut atat lui C. Giurescu, catsi lui A. Vasilescu, In masura sa is atitudine fats de afirmatiile cuprinse in el, daca primal ar maifi trait Inca si daca teza celuilalt n-ar fi fost Incheiata inainte de aceasta publicare. Edito-rul din 1927 a dat la iveala textul, fare a-1 supune unei cercetari critice, marginindu-se la unrezumat al sau in paginile introductive. Lucru cu atilt mai curios cu cat despre N. de Porta vor-beste In alts parte a aceluiasi fascicul al revistei, rezumand o notita a acestuia din 5 Julie 1726adresata cum crede el lui Eugenia de Savoia, si semnaland ca inedite o multime de rapoarte simemorii ale sale allatoare in arhiva de razboi de la Viena, Mai a banal ca o parte a acestui ma-terial fusese publicata de catre C. Giurescu in 1913 (vol. I). E drept ca volumele II si III apareaupostum tocmai In 1944. In aceste conditii, facand o legatura intre notita din 1726, 6 iulie,catre un malt patron nenumit si mentiunea clogioasa a lui de Porta de catre Eugeniu de Savoia,In documental din 14 nov. 1718, el declare ca lucru sigur ca primal ii trimitea in mod regulatrapoarte acestuia. SA vedem deci cum apare N. de Porta in documentul din 14 nov. 1718. In cc consta el ? Intr-un aviz indreptat de care Eugeniu de Savoia, in calitate de pre§edinte al Consiliului derazboi, imparatului Carol al V I -lea, In care dupit analizarea propunerilor de organizare a OltenieiInfatisate de delegatii romani veniti la Viena, si pe de alts parte de generalul Stainville, comandan-tul Transilvaniei, discuta diferitele puncte propuse si sugereaza solutiile cele mai avanta-joase. Mai lutai, ca observatie preiiminara trebuit spas ca textul accsta al lui Eugeniu de Sa-voia tradeaza oareeare confuzie ; de pilda vorbind de propunerile delcgatilor roman:, el se refer&la delegatia anterioara, din care facuse parte si parintele Abrami si nu la cea care se afla www.dacoromanica.ro 128

acum in Viena. Mai spar si alte confuzii si de aceea e necesar sa dam aici fragmentul ce ne intere-seaza In forma sa originala, pentru a se putea urmari uncle emendari necesare. Dar mai inainte va trcbui urmarita succesiunea evenimentelor precedand proicctul lui Stainville trimistie acesta la Viena la 4 sept. 1718. Indata dupa incheierea pacii de la Passarovitz (21 iulie 1718) se porneste o adevarata navala spre Viena. 0 delegalle de boieri alta decat cea din primavara, deoarece in locul parintelui Abrami este acum capitanul loan Baleanu, ceilalli doi membri, adica Radu Golescu (I .Ilie Stirbci ramanand neschimbati -- se grabeste sa piece chiar in iulie, spre a relua firul pro- puncrilor, a caror rezolvare fusese amanata pans dupa semnarea pacii. Ca si In celelalte randuri plecarea unor delegati romani nu fusese incurajata de comandantul imperial, care la inceputul lui septembrie se arata ingrijat de staruintele romanilor ce-si urmareau desigur cu Indaratnicie la Viena vechile for deziderate. Dar mai era ceva. Boierul Barbu Brailoiu, al chili rol io Oltenia fusese atat de important in favoarea imperialilor, cerea acum sa fie numit ban, dregatorie trouts pe vrcmuri de tatal sau. La 10 august cererea lui e transmisa de Stainville odata cu cea a lui de Porta de a fi numit secretar (conform unei promisiuni din 1717) a Con-siliului de razboi. Dar numirca unui ban era privita cu neincredcre de imperiali. De aceca la 4sept., scriind din Talmaci, Stainville schiteaza niste propuneri formulate in 9 puncte. Acestea nesunt cunoscute doar din textul publicat in 1927. Ignorarea for de catre Al. Vasilescu, a carui Uzi remarcabila era Incheiata la acea data, a dus la presupunerea ca hotararea lui Stainville In primavara anului 1719 de a bloca instalarea consilierilor numiti In decretul imperial din 22 feb. 1719 s-ar fi datorat unor rezerve privind alegerea lor. Dar dimpotriva la punctul 1 sunt propusi 5 consilieri pentru cele 5 judete, si anume Gr. Billeanu, Radu Golescu, §erban Bujoreanu, Barbu Brailoi si I. $tirbei, dintre care doar $erban Bujoreanu lipseste din decretul imperial, Intrucat numarul consilierilor e stabilit la 4, al cincilea numit fiind banul desemnat In persoana lui Gh. Cantacuzino. Deci consilierii numiti erau chiar cei propusi de Stainoille! Punctul 2 trebuia sa spulbere pretentAile boierilor la numirea unui ban, cad, invocand lipsa de experienta si de capacitate alui Gh. Cantacuzino (cerut de boieri ca ban), Stainville propunea sa i se atribuie o pensiepe viata Para a i se da vreo insareinare. In punctele urmatoare este vorba de vornici, care vorobserva totodata pe consilierii din fruntea judetelor for si vor raporta direct cele observateunui superior ce urma sa fie numit cu titlul de Commissarius regius, acesta putand fi chiar coman-dantul militar din Oltenia. Consilierii vor fi supusi indrumarii sale. Asadar regasim la Stainvillevechiul plan al Quatuorviratului modificat doar prin sporirea numarului consilierilor lacinci, dupa numarul judetelor. Cheia de bolts a intregului sistem trebuia sa fie acel Commis-sarius regius de a carui numire avea sa depinda punerca in practica a organizarii schitate. Este probabil ea de Porta nu s-a multumit cu Indreptarea cererii sale pe calea oficiala sica a apelat pe tale particular% Ia ocrotitorii sai din Consiliul de razboi. Aeestia au folosit prilejul oferit de propunerile boierilor si ale lui Stainville pentru a-1 chema la Viena. La 8 oct. Consiliul-de razboi ii cere lui Stainville sa-1 trimita neaparat pe de Porta In Viena pentru a fi consultat cu privire Ia noua organizare, dandu-i si banii de drum si de sedere si mai aratand si ce insiircinarei se putea da. La 23 oct. Stainville raspunde Ca i s-au dat banii necesari si ca presupuneca a si sosit la Viena, unde roaga sa nu fie retinut prea mult, inapoindu-se cat de curand cuhotararile Consiliului, pentru a se putea pune capat starii de provizorat oricum daunatoare. Dupd aceste lainuriri trecem acum la documentul original din 14 nov. 1718. Incheindanaliza propunerilor lui Stainville, presedintele Consiliului de razboi, Eugcniu de Savoia ada-uga : Hier nun bestehet zwar hauptsachlichen des ernannten Fl. M. = Feld Marschal Graf vonSteinville ersters project wegen Einrichtung der... Wall. Distrikten, und will er aber in einer wichtigen Sache mit vollkommener Verlasslichkeit fagen und in sonderheit die Situation des Lan- des sammt der Eigcnschaft dasiger Einwohner auch dem Salz und anderer Bergwerkc mit grund entdccken wollen, so hat selber eine Reise in besagten 5 wall. Distrikten ffirgenommen, alles beo- bachtet und daraber auch den bei sich gehabten, mit der ersteren Deputation allhier gewesen, auch schon vide Jahre zur geheime Correspondenz gebrauchten Nicolaum de Porta eine Relation in www.dacoromanica.ro 9c. 595 129

wallachischer Sprache abfassen lessen, solche in seinen ferneren Bericht von 21 Ictz abgewichenemMonats octobris originaliter (sic). Vic sic such hiebei folget angeleget, und thin de Porta anirritselbsten anhcr geschickt auf das er die etwa weiters erforderliche Auskiinft Schrift und Wind-lichen geben kenne. Nun tuet es sick zwar der gehorsamste 1-lofkriegsrath auf besagte sheikh,wohl ausgefiihrte Relation beforderist in Unterstanigkeit beziehen... etc. (urmeaza propunerile-Consiliului de Rfizboi formulate de presedinte). lata traduccrea acestui text acceptat tale croak..Vom propune emendarile necesare dupa aceea. In aceasta consta in esenta primal proiect al contelui de Stainville cu privire la distrie-tele romanesti, dar vrand sa conchida cu toata seriozitatea Intr-o chestiune important 5i9sa expuna cu temei situatia > 3rii impreuna co caracterul locuitorilor de acolo si cu sarea si cele-lalte exploatari miniere, a pornit el insufi intr-o cOlatorie in cele 5 judefe, observand totul, ;1"I-a insOreinat pe Nicolae de Porta pe care ii area pe Tanga sine, si care a lost aici cu prima de-putatie si care a lost folosit magi ani la corespondenfa secrets, sa redacteze despre acestea oBela* In limba romans ( I) anexata aici in original la raportul sau ulterior din 21 oct. trecut sta trimis-o aici lui de Porta insusi ca 55 poata da si verbal si in scris lamuririle necesare. AcuinConsiliul de Razboi se refers cu toata supunerea la aceasta Relatie destul de bine Intocmita"...etc. Este evident CS Wallachischer Sprache este un lapsus In loc de Welscher Sprache, ache&limba italiana. Tot astfel e probabil ca in loc de ihm de Porta ar fi de citit ihn, adica In loc dea trimis <Relatia> lui de Porta, 1-a trimis aid pe el, de Porta in persoana (selbsten) cu aceasta(anmit) adica cu Relatia, ca 55 poata da lamuririle necesare. Textul astfel emendat devine maiplauzibil. Dar numai In aparenta, caci pot fi observate serioase nepotriviri In redactia Insa5i adocumentului. Ce se intelege prin raportul via ulterior din 21 oct? Analizand gramatical fraza (1-a pus.pe de Porta sa redacteze Relatia... 5i a trimis-o pe aceasta cu de Porta) se constata ea su-biectul este acelasi, anume Stainville. Tot astfel seiner ferneren Bericht nu se poate referi de-cat tot la Stainville. Cu atat mai mult cu cat raportul sass ulterior completeaza ideea de la Ince-put despre primul proiect al lui Stainville. Dar data de 21 oct. nu concords cu celelalte datecunoscute. Daca Stainville ar fi trimis la 21 oct. lui de Porta un adaos la propunerile sole din 4,sept. ar fi pomenit despre aceasta in raspunsul sau Care Consiliul de Razboi din 23 oct. In caretocmai era vorba de prezenta la Viena a lui de Porta. Dacri ar fi de Intcles seinen ca referin-du-se la de Porta, care ocupd lunge paranteza precedents, si deci sa fie vorba de in raportal acestuia, care se putea afla la Viena pe vremea aceea, cum presupunea Stainville Iii raspun-sul sau amintit, totusi ramane Intrebarea de ce s-a folosit termenul de ferner care pare opus luierster §i care creeaza un echivoc. Orieum, fie ca de Porta a infatisat la 21 oct. un raport alsat insotind acea Relafie, lasand insa impresia ca ar fi al lui Stainville, dupa cum reiese din ex-primarea lui Eugen de Savoie, destul de ambigua pe baza informatiilor ce-i fusesera filtrate-de referendarii sai, !apt este ca alaturi de propunerile succinte ale lui Stainville din 4 sept. In-telese ca primal salt proiect Relatia lui de Porta este infatisata ca o completare a sa. Bamai mult. Venirea lui de Porta nu mai spare ca provocata de cei din Consiliul de razboi pentrua da informatii, recte de referendarul v. Ottel, cum declare el, ci ea se datoreste direct lui.Stainville care it trimite impreuna cu Relatia intocinita sub ochii sai spre a mai da si alte &mu-riri. Ingenios mijloc pentru a asunia o calitate depasind-o cu mult pe cea reala. Caci intocmi-rea acclei Relafii era o splendida imposture ! La toate alegatiile gratuite se opun faptele con-crete. Stainville nu a lost in Oltenia in 1717, ci doar in 1719, sept. - nov. In adevar, nu ar fiavut nici an rost o inspectie In cele 5 judete inainte de pacea de la Passarowitz, and s-a si pusproblema organizarii Tor. Nu stim ce rost va fi avut de Porta de la eliberarea sa de la inceputul luidec. 1717 pang in momentul trimiterii sale la Viena? Se poate sa-si fi gasit vreo intrebuintarepc Tanga cameralistii inspectorului Haan si ca in aceasta calitate sa se fi ocupat 5i de situatiaocnclor 5i a altor exploatari. Sau sa fi intrat in lcgatura cu arendasii in perspectiva dife-ritelor dart si taxe. E semnificativ faptul ca in scrisoarealui Damaschin al Ramnicului care bo-ierii de la Viena, acesta denuntand numirea grecului Nico Choza drept comisar suprem peste- www.dacoromanica.ro 130

acne si impozite si In general lacornia grecilor, exclaina : Ce va mai fi cu boierii, and vor ajun-ge ca sale porunceasca un Choza si un de Porta §i altii ca et? (scris. din 10 aug. st. v. la C. Gin-rescu, I, pp. 325-326). Cat priveste afirmarea ca a fost folosit muf fi ani (!) la corespoinlentasecrets, ea este o exagerare si o denaturare a adevarului cum se poate vedea din biografia sa. Odata treat acest fundal stralucit, pretinsul colaborator al lui Stainville a avut grija saramilna la Viena pana la darea decretului imperial in care era cuprinsa si numirea sa Ca secre-tar al Administratiei, avand sub el doi cancelisti. Nu cunoastem textul Bela( iei din 1718,dar cum de Porta se repeta de obcei, el trebuie sa semene cu descrierea adresata lui Tigein 1726, precum sf cu parti din memoriile oferite lui Virmond, Kiinigsegg, Tige etc. DePorta se pricepea sa-si intocmeasca file autobiografice eu talc, sa atribuie unor boieri olteni"laudele cele mai exagerate la adresa sa In niste jalbe redaclate de pana sa si purtand la in-ceput sau la urma insemnarea numelui lor, ba chiar in texte scrise fatis de el sa se auto-laude la persoana a III-a de pilda intr-un Protect de administrafie al Valahiei austriace adresatConsiliului de razboi in sept. 1726" in care recomanda numirea a doi consilieri secretarul dePorta, si inspectorul cameral Procop", declarand : Primul a slujit multi ani ca secretar cu leafade consilier, de aceea romanii sunt incredintati ca el va priori din indurarea imparatului slujbade consilier al administratiei si se arata multumiti ( !) de aceasta promovare. Caci se arc in vedcrecredinta lui, zelul sau integru, serviciile prestate de el en Infruntarea primejdillor ( !) sub im-paratul Leopold de slavita pomenire, atestate In mod nelndoielnic de importanta diplomascrisa din porunca acestui itmparat, st de atunci pana in ziva de azi a continuat sa slujeascacu un devotament neobosit, fapt binecunoscut de toti. El are o mare cunoastere si experi-enta a lucrurilor romanesti dovedite de treburile purtate de el, de memoriile emanand de lael, de notitele date de el, iar scrisorile de la generalii Stainville, Virmond, Konigsegg si Tigeyin nu putin In favoarea sa".Intr-o<pretinsa> scrisoare care el a contelui de Stainville se citescaceste cuvinte : s Ar fi de nelnlaturat naruirea acestor 5 comitate imperiale (!), caci nfi descrisa cruzimea cu care nenorocitii locuitori si supusi aunt apasati de criminalii de boieriDe aceea impotriva acestor violente si excese a fost trimis secretarul de Porta, inarmat cu scrisoricredentiale ale d-lui conte de Stainville, de la care a primit toata asistenta si sprijinul, si atatas-a straduit Incat prin grija sa a reprimat toate violentele si in acelasi timp a pas stapanirepe o biserica a romanilor pentru religia sa catolica impotriva oricaror strigate si tumulturi aleacestora. Acum in sfarsit cand a venit la curtea imperials pe cheltuiala sa, a infatisat niste pro-iecte vrcdnice de luare aminte pentru sporirca tezaurului imperial si pentru linistea locustorilor". $i aid avem de-a fate cu un citat apocrif, dupa cum se vede din stilul acestui pasaj.Stainville nu folosea termenul de comitate imperiale (ci de districte) sau formule ca criminaliide boieri". El nu gemea Ca profetul Ieremia, asteptand ca altul adica secretarul Administra-tici sä is lucrurile In mans, inarmat de scrisorile sale credentiale ( !) si de sprijinul sau(moral). Dar eind anume a fast trimis de Porta de catre Stainville si in ce locuri anume ?Stainville insusi sta in Oltenia trei luni (septembrie, octombrie si noiembrie) organizand admi-nistratia, asupra careia indreapta in dec. un raport-fluviu catre Consiliul de razboi, uncleanexe purtand si viza de secretar a lui de Porta ! La 21 oct. 1720 murea Stainville la Deva.In tot acest timp s-a desfasurat in pace activitatea Delegattei provizorii din care facea parte.si de Porta ca secretar (cf. Al. Vasilescu, op. cit., 116 q.u.) Dar mai avem si alt citat fantezist, totdin 1726 dupa o scrisoare chipurile a generalului Konigsegg din 9 feb 1725: Abuzurile la arendasemnalatc de domnia v. ilustrisima ( !) In scrisoarea din 30 ian. sunt evidente si se confirmsintru total... etc. E sigur ca aceste abuzuri si atatea altele trebuie sa fie Indreptate sisunt unul din motivele mele de a face drumul la Viena, unde mi-ar face placere sa fiu in-sotit de D. V. ilustriimal" Aparitia acestei foanule de politete ce nu se potrivea situatieide secretar e destul de sugestiva. Calificarea de ilustrissim apartinea consilierilor si de Portaa fost numit consilier abia in aug. 1727 1 Aceste cateva exemple ale procedeelor lui de Porta din 1726 confirms indeajuns de-imascarea imposturii sale din oct. 1718. www.dacoromanica.ro 131

c) Noti tele despre starea aetuald a Oltenlei Aceste notice din 5 iulic 1726 nc sunt redate doar lntr -o versiune romaneasca, faril indi-carea termcnilor din original atunci and s-ar putea ivi vreo nedumerire. De pilda, vorbind decon tribuabili, sunt mentionale doua catcgorii de familii de contribuabili : cei improprietariti(? !) si cei neimproprietariti. Termeriii adoptati In versiune sunt cu totul improprii. La ce co-iespund ei ? Am crede ca eel de improprietariti ( I) 11 ascunde pe eel de posseduti insemnand oa-meal neliberi, adica rumani de pe posesiunile unor stapani : boieri, manastiri sau fiscul imperial.In acest sens 11 aflam desemnand satele de rumani (vezi Material. .., II, p. 116) Villaggi possedutida boiari, &life monasterie, dal Cisco. Prin urmare termenul de neimproprieldrifi II ascunde pc colde megiesi din satele megiesesti. Lipseste numelc adresantului, pe care editorul II credc a fi printul Eugeniu de Savoia catrecare de Porta ar fi Indreptat toate rapoartele sale I Parcre gresita, intemeiata pe deductii teasedin eleclaratiile acestuia din 26 iulie 1717 si din 14 nov. 1718 (vezi mai sus punctul b). De faptIn urma publicarii Materialui. ..lui C. Giurescu se cunosc adresantii rapoartelor lui de Porta.Redarca formulei din fruntea scrisorii insotind prin : Pre ineiltate doamne nu cla nici o in-dicatie utila, putand fi tradusa prin illuslrissime domine sau excettentissime domine. In cazul (exclus de altminteri) al Indreptilrii catre printul Eugeniu, s-ar fi cuvenit formula : Serenis-sime dominc. Tot cc se poate afla din context este ca de Porta pretinde a fi scris relatia sa laIndemnul unui oarecare Thalheim, agent al adresantului, si ca tsi ingaduie sa foloseascalimba italiana care ii este mai familiars. Se poate deduce de aici ca de Porta se adresa pen-Ira prima oars persoanei respective si ca scuza folosirii limbii italiene (in locul celei latine, Incare sunt redactate textele adresata Consiliului de razboi sau celui aulico-belic) lnseamnaca revelatiile de acum nu aveau Inca decat un caracter confidential, fiMd un fel de °ler-ta preliminary a unor destainuiri masive cc asteptau doar un semn pentru a fi traduse in fapt. Am crede ca adresantul anonim era un consilier sau referent al Consiliului de razboi,caruia de Porta ti destine rolul fostilor sat protectori Brockhausen si v. Ottel. Exists in cores-pondenta lui de Porta o mentiune a unui consilier Rechcron, si nu este exclus ca acest textsa fi deschis calea spre el. Este interesant de observat ca torentul de denuntari, reflectii sipropuncri cart se Indreapta catre Consiliul de razboi incepand din 7 sept. 1726 corespund punc-telor enuntate mai putin precis la 5 iulie. Lipsesc doar sagettle indreptate contra lui Szendreysi Pater Miklos. Data de 5 iulie 1726 este destul de sugestiva. N. de Porta s-a afiat dco fats sub ostracis-m& general dupa executia neomenoasa cu care s-a incheiat procesul de la Craiova. In fe-hruarie 1726 printul Eugen Intreaba daca el mai poate fi mentinut ca secretar al Adminis-tratiei dupa asemenca fapta. in aceasta criza (vezi biografia) el trebuia neaparat sa ajunga laViola. 0 prima Incercare pc Tanga noul Director suprem care a urmat lui Konigsegg si ca-ruia ii trimite o descriere destul de plata De V alahia ulraque, In care 1st expune crezul sau ca Ol-tenia ar trcbui lasata In seama unui singur om capabil, stiind limbile latina si italiana si in staresa guverneze cu o varga de tier pe romanii care sunt nascuti pentru sclavie etc., a dat gres, delide Porta 1st oferea serviciile si incerca sa obtina a fi trimis sau rnacar lasat sa mearga laViena, ca in 1717, spre a fi consultat in privinta noii organizari a provinciei. Dupe acest apelzadarnic din 18 mai 1726, a urmat relatia din 5 iulie, tot ca un balon de incercare. Faza urmatoare,a denunturilor torentIale din sept. 1726, 1728 etc. nu a fost posibila deck dupa plecarea saclandestine la Viena cu complieitatea lui Ilie Stirbei, aliat cu el contra lui Schramm (vezi bio-grafia). d) Retlectil privind starea Olteniei (7 sept. 172G) Despre Imprejurarile extrem de entice pentru de Porta la inceputul lui 1726 porne-neste biografia sa. Consiliul de razboi de la Viena se Intreba daca el mai poate fi mentinut casecretar al Administratiei. In aceste conditii salvarea lui nu putea vent decat dintr-o demon-stratic masiva a capacitatii sale de a spori veniturile Imparatesti, de a denunta fraudele sirisipa, de a fructifica uncle izvoare de venituri lasate In parasire si de a promova o politica de www.dacoromanica.ro 102

germanizare a Administratiei si de acaparare a averilor manastiresti intr-un victor apropiat.Ne vom referi aici doar la panctele dc interes imediat formulate In memoriul din 7 sepl. 1726. In Reflecliile din 7 sept., autorul trimite la un all text al sdu intitulat Humillimae Animad-versiones... inain tat de contele de Konigsegg la 6 feb. 1725 consiliului aulico-belic, despre carenu avem alte stiri cleat cele oferite de el. Dar acestea sunt pline de contradictii. De exempluel citeaza din memoric o scrisoare a lui Konigsegg din 9 feb. 1725, ea rAspuns la o scrisoare asa din 30 ianuarie, denuntand abuzurile cc se fac cu prilejul arenzilor de venituri (pentru au-tenticitalea acestei scrisori, vezi mai sus discutia din punctul b al acestor Obs. erit.). De Portamai afirma ca in 1723 Kiinigsegg ar fi preconizat darea in arenda a vamilor si a tuturor venitu-rilor pentru a pune capdt afacerilor cameralistilor. Dar acelasi Konigsegg ar fi hotarat in1724, la propunerea lui de Porta, ca oieritul si dijmaritul sa nu mai fie date in arend5 dincauza exceselor si violentelor comise cu acest prilej. Aceasta masura insa nu a putut fi tradusaIn rapt, din pricina vitregiei conditiilor si a interesului particular" (fard alte precizari). Oareprin scrisoarea" din 30 ianuarie a lui de Porta trebuie sa intelegcm acele Humillimae Animad-versiones amintite de el ? Dar cum hotararca lui Konigsegg fusese anterioard acelei scrisori, ros-tul acesteia ar fi lost doar de a aduce argumente not In aceasta privintd, afara data s-ar fi refcritprin extindere si Ia alte arenzi. Dar indiferent de aceasta problems, cum se impacA oareaceasta atitudine cu declaratia din 7 sept. 1726 Ca el insusi a ajuns coparlas Ia arenda dijrna-ritului, realizand castiguri Insemnate in ultimii dot ant !? Provoaca de asemenca uimire des-crierea metodelor folosite, cat era el insusi unul din colectori. Este tot atat de flagrantA incon-secventa cu care este comparata acum aceasta practica cu cea infinit mai omenoasa din vremeavoievozilor (adica dinaintea alipirii Oltenici la austrieci). Re flee fiile din 7 sept. 1726 sunt precedate dc doua tcxte, care prefigureaza oarecum par-tial acest memoriu masiv. Este vorba a) de apelul lui de Porta din 18 mai 1726 catre noulDirector Suprem al Oltenici, generalul Tige, sub forma trimiterii in semn de omagiu a unei Scurlenotice despre starea Valahiei austriace, la care se oferea sa mai adauge si alte informatii dacd ts-ar porunci. El ar mai putea set adauge matte despre contribufia anuald, despre veniturile camerale,bune de dal in arena, in alai-a de oieril si dijmdril a ceiror gra:awl metodti de percepere actuatee strdinii de bldnda cOrmuire a impuratulni, si care ar :rebut adougatti la contribufia anuald"(vezi formularca identica din Reticent!). In continuare scrisoarea din 18 mai se departcazade continutul Reflecfiilor, atat in asa-zisele sale Observafii, cat si in partea intitulatd Opinii. (Vezibiog.). Dar mai avem un alt text, b) cu un titlu aproape identic, cu simpla deosebire ca acumeste vorba de notice la plural. Accstc Searle Nolife despre starea Valahiei austriace au lost ad re-sate la 5 iulic 1726 unui prea inaltat domn", probabil un referendar al Consiliului de razboi sauun consilier al Camerei aulice, ca un fel de prospect sau ofertd de a dezvolta punclele insiralein acct text, care corespund intocmai color tratate in Reflecfii. (Ne referim aici la textul integral,In care intra si Considerafitle redatc de not separat si capitolul despre manastiri publical separatde N. Dobrescu). 0 confruntare Intre Notifei Refleelit continua aceasta corespondenta evidenla.Doar asupra unui punct se constat5 o schimbare de atitudine. fn Reticent de Porta se abtinede la dezvoltarea criticilor aduse cameralistilor Szcndrei si Pater Miklos, citati anume in modpromitator in Notile. Ce a determinat aceasta dare inapoi ? Prohabil faptul ca noul patron ano-nim al Reflecnilor era un sustinator al acestei tagme. De altminteri si in diferitc locuri din Re-flecni, in care se intrevede o critics la adresa cameralistilor, de Porta cauta sa o atenueze sausa creze confunzie, amestecand pe boicri in niste operatii in care on aveau nici un rot. (Vezin. 471a textul Reflecnilor ). Accasta Imblanzire este in contrast cu acuzatia vehernenta din Notifecontra litcomici slujbasilor fiscali, riispunzatori de scuderea veniturilor imparatesti. Asistamcumva aici la cotitura treccrii lui de Porta de la o atitudine anticarneralistd la tuna dimpo-triva de aliantl cu cameralistii in lupta comund contra Administratiei? Constatiim de-a lungtilnoii ofcnsive inca si mai aprige inceputA la 14 sept. si continuand pana si in 1729 contra noilormembri ai Administratiei, atacati personal fatis, si contra presedintelui Schramm, atacat inmod mai perfid, o apropiere de unit cameralisti Ca Procop, Koch, Andler etc., cu scopul discre-clitarii Administratiei si a lui Schramm, precum si a intregului sistem de organizare traditionala www.dacoromanica.ro 133

cu vornici si ispravnici, aceastia avand a fi inlocuiti de elemente germane. Si in Administratie trebuiau introdusi coasilicri germani pentru obtinerea unei majoritati constante putand anihila voturile consilierilor romani. Este foarte sugestiv faptul CA asupra jecmanelilor, uzurpArilor si furturilor cameralistilor, infierate de Kiinigsegg, precum si de Tige cu ultima vehementa, de Porta preferA sa pastreze o tAcere prudentil. Este drept ci mentioneaza efectul foarte gray al luptelor dintre slujbasii provinciali si cei camerali, dar numai pentru a-§i declara satisfactia de incetarea acestora prin fericita includere a unor cameralisti in sanul Administratiei. Un alt punctasupra caruia el nu vrca sa staruie e acela al urmilrilor dczastruoase asupra economiei si a in-tregii vieti a Olteniei ale devaluarii progresive a zlotilor in Oltenia, impusa de austriaci. Macarea cle s-au evidentiat destul de curand, de Porta nu le-a acordat importanta cuvenita, mar-ginindu-se sa mentioneze aproape subsidiar aceasta lipsa de valoare a monedei turcesti candexplica scaderea vertiginoasil a numitrului oiler, acestca ne mai putand fi valorificate, ci dim-potrivA, reprezentand o povarA pcntru stapanii lor, obligati la plata unor taxe excesive. Este semnificativ faptul ca impotriva lui Schramm se dezlantuie cameralistul Procopcu urmarile stiute (vezi biografia) si CA o parte a denunturilor viitoarc ale lui de Portasunt tritnise de el lui Koch pentru a fi infatisate de acesta. Despre cameralisti este vorba si inConsiderafiunile despre ocne... etc. ce fac parte din Refleclii. Rolul lor negativ in exploatareasarii din Oltenia apare ca o constatare obicctivil, ex-plicatA prin conditii objective, Ora angajarearaspunderii lor. De astA data de Porta pledeaza pcntru arcndarea ocnci, intrucat exploatareain regie este pagubitoare, jar niste arendasi priccputi vor gasi user mijlocul de a exporta sareaextrasa. Pledoaria pcntru doi asemenea candidati la arencla (Condoidi si Vladimir din Vidin)este atAt de calduroasa, hick pare chiar sä indice un interes particular pentru accasta tranzactie. In acelasi Limp se constata si o dcosebire de ton Intro col din Ref legit si eel indatA ur-mAter (14 sept.) al asa-zisului Project de organizare a 01 lentei, patimas, marunt si do o transpa-renlA megalomanic.In licflcciti de Porta isi compunc o infiltisare impresionanla de slugA devotataa impAratului, avand ca prcocuparc exclusive sporirea veniturilor impAratesti, si de expertpriceput al realilatilor din Tara Romaneasca si Oltenia. (Vezi capitolul despre boieri, precum sicompetenta pe care si-o aroga in materie de PravilA, pe care are pretentia sA o traduce siglosarul anonim de termeni care ii este atribuit cu drept cuvant). In sfarsit, el mai urea sA aparAsi ca un martor impartial al suferintzlor t Aranilor, fats de care face parade de o mild vehementa.Dar to tusi doar aparentA. Cad in scrisoarea sa din 18 mai 1726 sunt dezvilluite sentimentcle saleadevarate fats de romAni , ntisculi pentru sclavie si crescufi Inca din copildrie cu o vargii detier. El nu se poate referi aici doar la boieri, pentru care nutrea o mare urA, cad adauga ca incaz de rilzboi, romanii ajunsi la disperare si aici este putca vorba de ar hotaratstann pe turci contra imperialilor sau s-ar uni cu moscovitii contra acestora si s-ar ascundein paduri, lipsind pe austriaci de proviziile nccesare. Dar chiar in cuprinsul Ref leclitlor apar judeciiti si propuneri ce tradeaza adevarata saatitudine feta de tarani : de exemplu : a) propunerea pedepsirii fare indulgenta (adica cu moar-tea, vezi raportul lui Tige) a TAranilor fugiti de la locul lor, dacA vor fi prinsi, b) silirea lor sA-sifacA niste sate tip de 100 sau 25 de case adunate la un loc dupa porunca lui Konig-segg, pentru un mai bun control fiscal, in locul caselor rAzletite ridicate pe bucatile lor de pa-mint dupa datina lor dintotdeauna, c) interzicerea locuirii impreunA, In skull aceleiasi fa-milii marl, a perechilor casatorite, obligandu-le sA-si injghebe case proprii, tot dintr-un in-tcres fiscal, d) preconizarca unor not contributii in nature, pentru a intretine un regiment decavalerie poste prevederile de pans atunci si declaratia ca Oltenia va fi in stare sa intretinAnu numai o mie de soldati germani si spanioli, ci chiar de trei on pe aldla. Proptinerea fAcuta,bineinteles, pentru a capta bunavointa Consiliului de rilzboi, e) tot el preconizeazA reducereapretului prea avantajus pcntru livrilrile de bunuri naturale ale taranilor, sub cuvant ca de acestaar profita si altii, In loc sa propunii milsuri de indreptare, dar calauzit doar de gAndul uneieconomii In favoarca tczaurului imperial. In sfarsit acelasi de Porta recunoaste ca a fost unuldin colectorii dijmaritului In acelasi paragraf in care descrie abuzurile si lacomia colectorilorsi vexatiile contra locuitorilor. Tot el folosestc ciomagul in cursul controlului recensamantului www.dacoromanica.ro 134

prezidat de el in doua judete si dezlantuie teroarca pentru a stoarce sumele restante din contribu-tie (vezi biog., precum si raportul lui Wallis). In Inemoriile urmatoare se schimbil tonul. In locul superioritiltii solemne cu care insira cifrole oficiale scoase din scriptele Administratiei, acuma doming un ton de clevetire, iar doeu-mentatia obiectivA este inlocuita de file personale alcatuite din delatiuni si soapte confidentialepline de patima. In general tcxtul de bazil folosit de cercetatorii istorici Oltenici sub austriaci,este acela al Ile(lecliilor, care inspires o judecata a autorului for mai favorabila decit impresiartotala a potopului sau de informal.ii, adesca tenclentioase. e) Neliimurfri despre stalpilulrea satului Podbanita Intr-o scrisoare a sa din 3 aug. 1724 ciltre egumenul loan de Ifurez, de Porta afirma casatul Podbanita ii fusese dat de Cabe contele Ktinigsegg in anul teecut, adicil in 1723. Scrisoa-rea e publicatil de N. lorga in Studii §i documenle, XII, p. 18 s.u. Cu acest prilej, mai allinnca s-a purtat judecatii pentru acest sat in 1724. La 3 aug. de Porta se adreseaza direct egumenu-lui cu explicatiile nu prea dare pe care lc rediim inlocmai in legiltura cu arnenajarea unui hetes-teu propriu : .. . are Ion, logofalul Podb5niceanul helesteu si a f5cut si eilpitanul Varlam heles-teu si socolind cis este loc de Podlmnila, §i mai fiind mai in sus loc de helesteu, m-am apucat si eu Inca de an de am spat an si am adus bolovani de i-am pus acolo. Si cAnd am mers de am cautat locul acel de helesteu, au fost si logof5tul Ion PodbAniceanul, si Mihnea negut5torul, si a fost si pLrcalabul Stan al Sfintiei tale, si nimeni nu mi -au spus ca ai si Sfintia ta jumAtate mosie. Ci tocinai acum, vorbind cu consilierul BAleanu pentru helesteu, si fiind si dunmealui vornicul Constantin Obedeanul acolo in vorb5, mi-au spus ca jumatate de mosie este a Sfintei niAn5stiri.[ SA-1 iertc c5 n-a stiut, altfcl ar fi intrebat etc.], iar fiind acel loc langa sat, am socotit ca este loc de Podbanitil si cu aceia am facia... acuma Ricui stire Sfintiei talc nici o pagui)5. mauasUrii Sfintiei tale nu se face, si dupa accea si cu Inca voi r5mane dater a sluji Sfintiei tale si Sfintei milnastiri cu toate cele ce ne va fi putint5. De accasta insliintez pc Sfintia ta ca pe un parinte ce stiu cal-ini esti. SA nu fie Sfintiei tale cu parere rea accasta silar doninul Dumnezeu sa fie pururi cu Sfintia ta, Craiova, august 3 anul 7232/ [1724]. Al &fin-teti tale ca un fiu sufletesc si gata spre slujbA, si accasta sa nu socolesti Sfintia ta ca estela Craiovita, sau in alt loc, ci este langa sat unde este o baling cu rogoz si cu noroi, care de nicio treaba nu este acel Ice, ca sa nu se faces vreo paguba". Cc inseamna am socolil ea este loc de Podbanila?". Desigur am socotit ca acct Joelace parte din Podbanita. Asadar de Porta s-a extins cu acel helesteu dincolo de tcritoriulPodbanitci, incalcand un paniant al manAslirii, care avea acolo jumiltate de mosie. Aici incepuncle nelamuriri. Este vorba de o jum5tate din Podbanita? Sau do o jumiltate de mosie ye-clad cu Podbanita peste care s-a intins de Porta cu helesteul ? Iii sensul acesta ar pleda ar-gumenlul ca acel loc era Ian ga sat si dcci a fost socotit a fi hie de Podbanita". Ar fi vorba deci de o cotropire din nestiintil, pe care in faza urmatoare cauta sa o legalizeze cu consim- marital egumenului. Nu stim care va fi fost r5spunsul egumenului s,i daces este vreo legaturil intre aceastdinterventie a lui de Porta si faptul c5 in dec. 1721, dcci nu prea tarziu dup5 acest moment, contele de Konigsegg a cerut ca pe langa egumenul Ion sau mai de graba peste capul lui sa fie pus,ea proegumen Harkin. Acesta a irosit bunurile mfinastirii si a fost izgonit abia dupa actiunea.doamnei Marica Brancoveanu incredintata Trapezuntinului in nov. 1725. lar curand dupa accea, (le Porta era la I lurez, in feb. 1726, unde controla socotelile lui Joan pentru veniturile si chel-tuielile din intervalul iunie 1723-28 sept. 1724. 1.:n alt punct avand a fi elucidat este acela al calitiltii satului dat de Konigsegg lui de Por-ta. Ciici pe lista exhauslivil stability de de Porta a tuturor satelor, staruind asupra celor me--giesesti, inaintata de el lui Koch, In mai 1728, afhlin satul Podbanita printre satele mcgiefesti, intre Girlestii de jos, ocupat de consilierul Vlasto" si Simnicul de sus, ocupat de Despina sotia cornisarului Manta" <Campineanu>, fares nici o mentiune similarA pentru Podbanita ocupal de de Porta, sub forma obtinerii sale de la Konigsegg. www.dacoromanica.ro 135

FILM ORLIK (1672-1742) Filip Orlik s-a nascut in 1672 la Cracovia, din tr-o familie nobila polona. In tinerete si-afacut studiile la Kiev, la academia lui Petru Novi la. Pricten cu Mazepa, hatmanul cazacilor, a ajuns secrctarul acestuia. In 1709 a luat partela lupta de In Poltava si apoi s-a retras la Bender Impreund cu regele Suediei Carol XII, care 1-a.numit dupa moartea lui Mazepa hatman al cazacilor (1710). In aceasta calitate, Orlik a incheiat o alianta cu hanul tatarilor, luand parte impreuna cuacesta la o expeditie in Ucraina. Desi fagaduise Portii ca va transforma accasla provincie intr-unstat vasal (1711) si desi a predat turcilor corespondenta lui Constantin Brancoveanu cu Mazepa,a fost nevoit In cele din urrna sa se retraga, cautandu-si adapost in Suedia unde si-a urmatprotectorul, pe Carol XII. In 1720 a parasit Suedia cu gandul de a prelua comanda cazacilor ramasi In Basarabia. Dupa o sederc de aproape doi ani In Germania si Polonia (1720-1722) a trecut In martic iunie-1722 prin Moldova. De aici s-a Indreptat prin Serres si Salonic spre Constantinopol, uncle prezent.a sa este atestata In 1724. In 1734-37 it gasim la Causani In fruntea cazacilor refugiati aici. A trecut apoi la Iasi,un

Călători străini despre ţările române. volumul 9

by R A

Accesibilidad

Categorias

Detalles de carga

Derechos de uso

Estadísticas

Călători străini despre ţările române. volumul 9 Document Transcript