1. G. BEZVICON I
li
NECROPOLA
CAPITA t
(
www.dacoromanica.ro
Bucuresti
1972

2. I N STI7UTUL DE ISTORIE N. IOR GA"
G. BEZVICON I
NECROPOLA
CAPITALS I
Bucuresti
1972
www.dacoromanica.ro

3. Necropola Capitalei vede astAzi lumina tiparului
sub auspiciile Institutului de Istorie "N.Iorga". Pretios
§i original instrument de lucru, ea vine in sprijinul cer-
cetatorilor istoriei moderne gi contemrirane a Romaniei,im-
bogaqind gi lArgind substantial posibilitAtile de documen-
tare. La opera regretatului istoric Gheorghe Bezviconi, au-
torul acestei lucrAri, hernia gi rodnic cercetator al tre-
cutului, apreciat in tar& gi peste hotare, se adaugA postum
acest nou volum, care depAgegte cadrul unui simplu instru-
ment de lucru, el fiind o sursA pretioasA de informare gi
oferind posibilitatea unor fructuoase utilizAri. Inventar
al celor dispAruti, conIinind datele cronologice ale ince-
putului gi sfirgitului existentei lor, important instrument
de studiu genealogic, Necropola Capitalei - in care sint
ireluse gi date referitoare la teritoriul limitrof oragului
propriu-zis - cuprinde intr-o frescA insAgi istoria Romani-
ei moderne §i contemporane, intilnindu-se in paginile ei
numele fduritorilor statului modern roman, dar gi cele ale
luptAtorilor clasei muncitoare, fAuritori ai Romaniei socia-
liste. 0 menIiune specialg meritA gi pretioasa actiune de
restituire a unui important numAr de monumente de artA,rea-
-lizatA prin lucrare de Gheorghe Bezviconi. Autorul decedind
in 1966, Necropola Capitalei a fost completata gi adusA is
zi, ping in anal 1972, prin grija sirguincioasA gi devote-
tA a Tatianei Bezviconi, so-tia celui dispdrut, ceea ce a
reprezentat o dreapt6 implinire a operei celui ce a fost
Gheorghe Bezviconi.
Dan Berindei
August 1972
www.dacoromanica.ro

4. ISTORICUL CIMITIREIOR DIN Bin URESTI
Vechimea cimitirelor din Bucuregti. corespunde,de bung
seamg, vechimii acestei agezAri omenegti. Totugi, evolutiei
urbanistice a problemei cimitirelor nu s-a dat o atentie cu-
venitg. Altgdatg inmormintgrile se fgceau lingg biserici, in-
cit pietrele de morminte de odinioarg, inscriptii pgstrate
prin publicatii gi insemngri de cglgtori confirm nunai faptul
mentionat. Ca vechime, doar citeva pietre de morminte din ci-
mitirul evreesc, din strada Sevastopol nr.13-17, inggduie sg
precizgm functionarea acestui eimitir Inc g la inceputul seco-
lului al XVIII-lea; se intelege, in acea vreme, actuala stra-
dA Sevastopol se afla in afara limitelor oragului.
Problema infiintArii unor cimitire speciale,altele de-
cit cele de lingg biserici, n-a apgrut la inceput din motive
igienice, Pentru confesiunile strgine, cimitirele de lingg
bisericile centrale gi putine la numgr au ajuns-la un moment
dat naineApgtoare. Astfel, degi incA din secolul al XVIII-lea
cunoagtem citeva inscriptii chiar de armeni inmormintati lin-
gA biserica romano-catolicg Bargtia, totugi, cimitirul bise-
ricesc °atoll° ajungind neincgpgtor, In 1801 a luat fiintg pe
un loc cumpArat de la Zamfirica Greceanca Cimitirul catolic
de la sfVineri din mahalaua Udricani, din C alea CglAragilor
de mai tirziu.
Cimitirele speciale mai vechi au avut gi armatele strg-
ine In timp de rgzboaie. Stim astfel cg, in timpul rAzboiului
ruso-turc din anti 1806-1812, locul repartizat pentru inmor-
mintarea in Bucuregti a ostagilor rugi fiind umplut, in 1810
s-a dat pentru inmormintarea ostagilor locul cucoanei Dgmg-
roaiei de lingA mgngstirea Spirei. Poate locul mai vechi de
inmormintare a acestor ostagi se afla chiar lingg Mitropolies
www.dacoromanica.ro
3

5. in deal, uncle generalul rue Miloradovici a gi ingltat o truce
comemorativg ostagilor cgzuti in lupte in 1807. Alt vechi gi
mai mare cimitir militar rusesc se aflg lingg mgngstirea Mgr-
cuta. De asemenea, se afirmg cg de la 1810_locaqul Curtea Ve-
che serves drept bisericg ruseascg, ultimul mormint rusesc,
descoperit aici in timpul sgpgturilor arheologice mai recente,
Mud eel al lui Nicolae Durighin, secretar al consulatului ,
mort in 1845. Cu o jumgtate de secol inainte, un vice consul
rue Ravici a Lost inmormintat la biserica Zlgtari. Frumoasa
piatrg cu un vultul bicefal de pe mormintul polcovnicului M.
G.Venetki, mort in 1815, care era adgpostitg in curtea bise-
ricii Spirea Veche, a Lost transportatg in 1957 la Muzeul Mu-
nicipal. In 1907 N.Iorga inregistra mormintul unui "dreggtor
rus din vremea ocupatiei", de-a stings bisericii sf.Dimitrie
de Jurgmint. Alt monument rusesc se aflg lingg biserica Enei.
Capela generalului Laptev, de la 33161168-Urea Cernica, a Lost
instrginatg scum citiva ani. 0 piatrg roasg "a unui general
rus" se aflg in curtea gcolii invecinatg cu biserica Pope Nan.
Problems scoaterii cimitirelor din incinta oragelor,
in vederea aplicgrii unor mgsuri igienice, dateazg abia din
epoca ocirmuirli tgrii de ruci In timp de rgzboaie. C ea din-
tii incercare se Lace la 9 martie 1809, cind autoritgtile ru-
segti cer Divanului'ca mortii din Bucuregti gi Iagi sg nu mai
fie ingropati incurtile bisericilor; la 18 martie Divanul
rinduiegte pe Constantin Predescu, biv vel stolnic,ca sg ales-
gg locuri.de cimitire la ie4irea din ora$ a principalelor pa-
tru Repetarea is 8 iumie 1810 a dispozitiei cu privire
la inmormintgri provoacg protestele locuitorilor, motivate de
teams cg hotii vor profana mormintele. In aprilie anul urmg-
tor Divanul cere mitropolitului ca, la inmormintgri, gropile
'BA se Lac adinci de patru palme domnegti de is capacul co-
gciugului.
Problema este reluatg in timpul altei ocirmuiri rusegti
a tgrii. La 29 martie 1829, in urna raportului politaiului
locotenent-colonelul Birzul, generalul Jeltuhin atrage aten-
tia Mitropoliei asupra stgrii antisanitare a cimitirelor bu-
curegtene, situate in vgi apoase. Se cere repartizarea unui
- -
www.dacoromanica.ro
4

6. loc pentru cimitirul spitalului de campanie gi se recomandA
interzicerea inmormintArilor lingA biserici gi scoaterea ci -
mitirelor din orag. (Documentele Academiei, DcocLria, nr.56,
5?) .
In adresa din 7 iunie 1829 Sint mentionate ldcurile
propuse pentru primele cimitire de dincolo de hotarul Capita -
lei. Din cele opt locuri proiectate - folosirea a 'loud tere-
nuri este impiedecatA prin formalitAti : in mahalaua sf. loan
pe mogii pe Podul Tirgului de afarA (actuala Calea Mosilor)si
in mahalaua Delea Nou din ulita Vergului. Al treilea loc -de
ling6 biserica Spirea Nouti pe Podul Calicilor este prea inde-
pArtat gi se aflA pe un drum impracticabil din cauza noroiu -
lui. Se pune in discutie locul din mahalaua Izvorului Nou de
pe Viten; acest teren poate fi cedat in schimbul unei some de
600 lei. Celelalte locuri propuse de politai sint : pentru
sectorul Negru - in mahalaua Izvorul Nou - Vitan; pentru sec -
torul Albastru - ling& biserica Foigorul spre Brocteni; pen-
tru sectorul Rogu gi parte pentru eel Albastru - linga bise-
rica BArbatescu pe Podul lui Serban VodA; pentru sectorul Ver-
de - in locul Farmazonului pe Podul de pAmint (actuala Calea
Plevnei); in sfirgit, pentru sectorul Galben gi pentru jumg-
tatea sectorului Verde - lingA cigmeaua lui Mavrogheni de pe
Podul Mogogoaia (la iegirea actualei Calea Victoriei) . Cimi -
tirele trebuiesc inconjurate cu un cant, sAnAtatea
-cerind scoaterea din incinta orasului pi a cimitirelor altor
confesiuni.
Chestiunea interzicerii inmormintArilor in incinta o-
rasului se discutA in continuare in adresa din 31 octombrie
1829 (aceleasi documente de is Academie, nr.58). La 20 ianua -
rie 1830 generalul navel Kiseliov, noul ocirmuitor al tArii,
este acela care pune in discutie problema cioclilor,.ca izvor
de rAspindire a molimei din acea vreme (aceleagi documente,
nr.37) .
Din 2 aprilie 1830 dateazA "Socoteala pentru ingrAdi-
rea morminturilor i fAcutul bisericii noon". Se aratA eti "la
fiegcare simitier 2ate trebuintA de un loc in lung de 100
www.dacoromanica.ro
5

7. stinjeni, larg 80 stinjeni". Sint ingirate, apoi, cele opt
cimitire proiectate :
1 - din straja Podului Mogogoaiei afarg,
2 - la Tirgul de afarg,
3 - la Podul de pAmint,
4 - in deal la Filaret,
5 - pentru papistapi, afar& din straja
Podului Mogogoaiei,
6 - pentru protestanti, tot la locul acesta,
7 - pentru armeni, afarg de straja Tirgului
de afarg, pe drumul Focpanilor,
8 - pentru evrei, tot la locul acesta.
Nu este decit un protect de infiintare de cimitire noi,
intArit prin regulamentul oracului Bucurepti din 6 iulie 1830
(articolul 25 s.a.). MAsurile, izvorite din dorinta de a com-
bate epidemiile din acea vreme, ()that& cu retragerea adminis-
tratiei provizorii slnt iarApi lAsate in o parte. Abia prin
raportul din 24 noiembrie 1847 cure domnie logofAtul loan Ma-
nu, presedintele Sfatului orAgenesc, propune infiintarea
cimitire pe mahalale. Domnitorul rezolvA in mud favorabil ra-
portul, numind pentru infAptuirea celor arbtate o comisie for-
math din mitropolitul tar!!, loan Manu pi maiorul Boroczinan
luna mai 1850 s-a poruncit ingrtidirea locurilor alese pi in-
tocmirea planurilor for de catre maiorul Boroczin. Toate a-
ceste locuri de cimitire erau rezervate pentru ortodocpi, ca-
tolici, protestant!, armeni, israeliti lebi (poloni) pi isra-
eliti spanioli. Repartizarea for a intimpinat insA greutAti ,
deoarece fiecare comunitate religioas5 credea ch se va proce-
da la alegere; de pildA, armenii cereau loc de cimitir la Co-
lentina gi la Belvedere. Locurile pentru cimitire erau insg in
numAr de zece (cinci pentru ortodocgi pi cinci pentru strain),
comisia din 1851 cautind sa satisfacti nevoile din mogiile mA-
ngstirepti. Treptat aceste locuri se proiecteazA astfel: pen-
tru ortodocgi (I) pe mogia Floreasca lingA gzAdina polcovni-
cului Banov; pentru armeni, ortodocgi (II), catolici pi evrei
- afarli din ulita Vergului pe mogia Dudegti; pentru ortodocgi
www.dacoromanica.ro
- 6 -

8. (III) - pe ulita Serban Vodg dincolo de bariera acelei uliti
de pe miazgzi, pe mogia mgngstirii Vgcgregti unde mai inain-
te au fost morile domnegti; pentru ortodocgi (IV) pentru u-
oofJ
lita Spirei gi celelalte mahalale dimprejur - dincolo de a-
cea barierg, aproape de mgngstireaCotroceni gi in stings dru-
mului ce merge la satul Domnegti din Ilfov; pentru ortodocgi
(V) pentru mahalaua Gorgani, Mihai Vodg gi celelalte dimpre-
jurul Podului de pgmint - dincolo de bariera ulitei Tirgo-
vigtei, pe mogia Grozgvegti a mgngstirii sf.Ioan, in partea
despre rgsgrit a mogiei Belvedere gi in dreapta drumului ce
merge la satul Giulegti din Ilfov gi care locuri s-au insem-
nat in urmg dupg reclama %ia logofetesei Goleascgi, in locul
celor insemnate mai inainte pe mogia Belvedere; tot aici ur-
ma sg fie cimitirul pentru protestanti, dincolo de bariera u-
litei Tirgovigtei, in partea despre rgsgrit a mogiei Belvede-
re gi in dreapta drumului ce merge la satul Giulegti in ju-
detul Ilfov, pe mogia Grozgvegti a mgngstirii sf.Ioan, gi se
deosebegte acest loc de cel destinat pentru ortodocgiprintr-o
distantg de 100 stinjeni; pentru calvini - iarggi pe aceastg
proprietate, aproape de locul destinat pentru protestanti..
Fiecare din locurile destinate pentru ortodoegi - cu lungime
de cite 200 stinjeni, iar pentru strgini fiecare din locuri-
le destinate va fi de cite 15 pogoane (copia propunerilor co-
misiei din 1851, la arhiva Serviciului Cimitirelor din Bucu-
regti),
In ce privegte locul pentru cimitirul cel mai insem-
nat de la bariera Serban Vodg, care mai tirziu devine Cimi-
tirul Bellu, din Calea Serban Vodg nr.249, se etie Of in 1821
acolo se afla curtea boiereascg gi grgdina cea mare a lui
Bellu cel Bgtrin. De la proprietarul locului vine numele ci-
mitirului de mai tirziu, cgrula i se spunea in popor "la Bel-
lu". Mai mult, trad.itia amintegte de Barbu Bellu (1825-1900),
ministru al cultelor gi justitiei, drept donator al terenu-
lui sau al unei pgrti a lui cgtre vechiul Cimitir Bellu; de
altfel, celei dintti biserici din cimitir i se zicea "mgngs-
Urea Bellu". Acest Barbu Bellu era fiul logofgtului Alexan-
www.dacoromanica.ro

9. dru Bellu" (1799-1853), cgsgtorit cu Irina, fiica marelui ban
B sbu Vgcgrescu gi strgnepoata lui Iengchitg Vgcgrescu, as-el
tgiat de turd la Constantinopol, impreuLg cu domnul Constali-
tin Brincoveanu, iar originea familiei gi a numelai Bellu se
ridicg la secolul al XVIII-lea din localitatea Bella din Ma-
cedonia.
Inregistrind gi aceste gtiri, constatgm totusi din do-
cumente cg la jumgtatea secolului al XIX-lea o parte a locu-
lui viitorului cimitir Bellu apartinea mAngstirii V.,cgregti,
care avea acolo trei mori de vInt arendate In anii 1836-1843
Sfatului orAgenesc. In 1852 Sfatul orggenesc hotgrggte ince-
perea lucrgrilor pentru amenajarea cimitirului, ceT'indu-se
pentru partea locului care apartinea Mitropoliei consimtgmin-
tul mitropolitului, pentru Instrginare; acest conzimtgmint a
Lost obtinut in 1853. Arhitectul Alexandru Orescu a Intocuit
planurile pentru clgdirea din cimitir a unei capele de o lun-
gime de opt stinjeni, lgrgime de 4,4 stinjeni gi ingltime de
4 stinjeni, a unei sgli pentru morti gi a unei elgdiri pentru
preoti. Conditiile pentru construirea acestor clAdiri au apg-
rut la 15 iunie 1853 In "Buletinul oficial" (nr.37) , iar lu-
crgrile de constructie au gi inceput la 1 august acelagi aloft
Construirea capelei a Intirziat din cauza izbucnirii rAzboiu-
lui din Crimeea pi a ocupatiei austriace, incit abia in 1855
a Lost incheiat cu pictorul Constantin Lecca un contract, In
valoare de 782 lei, pentru zugrgvirea interiorului ei; in va-
ra acelui an zugrgvirea capelei gi amenajarea grgdinii au Post
terminate.
In toamna anului 1855 au Lost Intreprinse lucrgrile de
amenajare a cfmpului Cimitirului Bellu, care a inceput sg fun-
ctioneze la 21 septembrie 1858; In anul urmguor se'fac numiri
de personal. Tot atunci guvernul trece la aplicarea practicA
a hotgririlor sale in leggturg cu mutarea cimitirelor afarg
din crag, dincolo de bariere. Astfel se publicg oficial gi se
comunicg tuturor parohiilor din mahalalele oragului porunca
prin care se interzice Inmormintarea pe viitor in cimitirele
din jurul biserioilor. Be dg termen ping la 1 aprilie 1860 ea
www.dacoromanica.ro

10. aceste cimitire bisericegti sA fie mutate dincolo de bariere,
unde li s-a argtat locul. In acelasi an a fost tipgrit gi un
regulament pentru inmormintgri. Din Tondica cone esionarilor
de locuri pe anii 1859-1874" a Serviciului Cimitirelor aflgm
cg Inmormintgrile se Lac In Cimitirul Bellu din noiembrie
1859. Cel dintli "concesionar" este C.A.Rosetti, cunoscut om
politic, care cumpgrg un loc pentru inmormIntarea fiicei sa-
le, Elena, iar in aprilie 1861 alt loc, pentru fiul sal, An-
ton. De aceea lui C.A.Rosetti i se atribuia infiintarea a-
cestui cimitir. Al doilea"concesionar" este scriitorul Cesar
Bolliac, care in aprilie 1860 igi inmorminteazg sotia, Aris-
tit. Desi de la 1861 in Cimitirul Bellu sint inregistrate
numeroase inmormintgri, totusi pietrele de morminte din a-
ceastg perioadg sint destul de rare.
"Monitorul Tgrii RomAnesti" din 16 aprilie 1860 (nr.
90) anuntg cg dispozitiile luate anterior pentru inmorminta-
rea In cimitire se aplicg, deocamdatg, numai in Bucuresti,un-
de -Cimitirul Serban Vodg este Bata, iar alte trei cimitire
in preggtire, Acelasi ziar din 4 octombrie acelagi an (nr.
236) publicg gtirea cd in dealul Filaretului se imprejmuieg-
te un loc pentru "inmormintarea arestatilor din temnita ca-
pitalei"; este o parte din viitorul Cimitir militar Bellu,ca-
re In 1865 figureazg intre cimitirele Bellu ortodox si cato-
lie, apartinind Ministerului de rgzboi gi unde sint inmor-
mintati la Inceput soldatii morti In temnitt. Vechiul regis-
tru al Cimitirului n'ilitar Bellu, astgzi in goseaua Olteni-
tei nr.1, dar recent unit cu Cimitirul Bellu, Incepe de prin
anul 1898, iar Inmormintgrile mai numeroase de militari da-
teazg de is 1912; turnul de la intrarea in cimitir, ingltat
In 1916, consfinteste odatg cu Inceperea primului rgzboi mon-
dial hotgrirea de a se folosi acest cimitir numai pentru mi-
litari gi familiile lor. Alt cimitir militar, mai nou, e a-
menajat lingg Cimitirul Ghencea ortodox.
Treptat iau flint& gi celelalte cimitire.Incg In 1851
obstea israelitilor spariioli incearcg sa cumpere de la mgngs-
tires Vgcgresti locul pentru cimitirul sgu is bariera Serban
Vodg, dincolo de drum de la Cimitirul Bellu ortodox. In 1858
-9-
www.dacoromanica.ro

11. se face imprejmuirea locului gi astfel is flint& Cimitirul
israelit spaniol Bellu, astAzi in goseaua Giurgiului nr.2In
ce privepte cimitirul israehtilor lehi (poloni),li se atri-
buie un loc pe drumul Trrgovistei. In 1857 comunitatea isra-
elitilor lehi Incepe amenajarea cimitirului ei "din sus de
spitalul Filantropia". Acesta este Cimitirul israelit Filan-
tropia. Recent, comunitatea israelitA a mai amenajat un ma-
re cimitir, In goseaua Giurgiului 162.
Deoarece comunitatea catolicA nu accept locul de ci-
mitir ce i se oferea dincolo de bariera Podului Mogosoalei ,
printr-un jurnal al Consiliului de Minigtri din 1860 se ho-
tArgiste mutarea categoricA a Cimitirului catolic sf.
Vineri. InfAptuirea acestei decizii intirzie din cauzil GA in
acel an s-a stabilit trecerea cimitirelor din Bucuregti de
la Ministerul cultelor in ingrijirea MumicipalitAtii; lucr6-
rile de predare a acestor cimitire au durat aproape doi ani.
In 1862 se constatll cg Cimitirul catolic de la sf.Vineri es-
te neincApAtor gi se cere mutarea lui dincolo de limitele o-
rasului.DupA indelungate dezbateri, i se dg loc Maga Cimi-
tirul Bellu ortodox, pe proprietatea Mitropoliei; noul loca-
yea 8970 de stinjeni sau aproape 7 pogoane.. Episcopia cato-
licA a luat In primire acest teren In 1863 gi a Lost intoc-
mit un plan; Intre cimitirul catolic si cel ortodox observlim
un teren destinat "pentru saraci", Inglobat mai tlrziu In Ci-
mitirul milita. In 1864 inmormintArile In vechiul cimitir
de lingA biserica sf.Vineri au fast oprite. Comunitatea ca-
tchall a obtinut local pentru noul cimitir in mod gratuit din
partea guvernului. Astfel a luat fiintA Cimitirul catolic
Bellu, astAzi In goseaua Oltenitei nr.5. La 22 mai 1875 s-a
pus piatra de temelie a noii capele a cimitirului. "Monito-
rul comunal Bucuregti" din 3 noiembrie 1891 (nr.45), vorbind
despre desfiintarea vechiului cimitir catolic de la sf. Vi-
neri, pomenea despre transportarea osemintelor In noul cimi-
Citiva ani mai tlrziu acelagi ziar din 14 decembrie 1897
(nr.57) anunta desfiintarea definitivA a vechiului ciJitir
catolic, In care inmormintarile nu se mai filceau din 1866,
www.dacoromanica.ro
- 10

12. pentru a se clgdi pe el.
Cimitirul comunitgtii evanghelice a Post repartizat fn
1852 gi ingrgdit dincolo de bariera Podului Mogogoaiei, aga
dupg cum se prevedea inch din 1830.. Comunitatea cere alt loc,
mai apropiat de orag decit acesta, destiiat pe poseaua Mavro-
gheni lingg Bufet. Astfel amenajarea cimitirului intirzie pi-
ng In 1864; functionarea lui nu este de lungg duratg. Inch in
1895 "Monitorul comunal Bucuregti" (nr.12) anuntg interventia
C onsiliului de igieng pentru inchiderea cimitirului protes-
tant din goseaua Kiseliov. Comunitatea evanghelicg este nevo-
itg in 1897 sg deschldg un nou cimitir, in goseaua Giurgiului.
Primgria cumpgrg cu 176.710 lei vechiul cimitir din goseaua
Filantropiei (colt cu actuala stradg arhitect Ion Mincu, in
fata Spitalului de urgentg) , afarg de capelg,oferind In whimb
pcoala "Petrache Poenaru" din strada Stirbei Vodg. Astfel ia
fiintg actualul Cimitir evanghelic-luteran Bellu, din poseaua
Giurgiului nr.4.
Locul celuilalt cimitir protestant - al calvinilor, e
imprejmuit la Grozgvegti in aprilie 1858. Agadar, din preve-
derile comisiei din 1851, in aceastg parte a orapului ia nag-
tere doss. Cimitirul calvin, astgzi in goseaua Giulegti nr.91.
In urma groaznicului bombardament de la 4 aprilie 1944, pe o
portiune a acestui cimitir a luat fiintg Cimitirul ortodox
"4 Aprilie".
In 1864 comunitatea armeang igi face loc pentru cimi-
tir acolo uncle a fost prevgzut Inch din 1830, pe goseaua Pan-
telimon nr.90. Aici au Post aduse unele pietre de morminte din
vechiul cimitir armenesc de lingg bisericg.
In 1874 Consilial comunal a interzis inmormIntgrile in
vechiul cimitir musulman, din strada Mecet, acesta fiind in
interiorul oragului. Se proiecta desfiintarea lui gi transfor-
.
mares in loc de plimbare. Citva tamp musulmanii au fost tumor-
mintati pe o portiune a cimitirului Ghencea ortodox. Razboiul
din anti 1877-1878 a ridicat problema creerii unui cimitir se-
parat pentru prizonierii turci; i-a fost repartizat un loc in
fata Cimitirului Ghencea ortodox, uncle se aflg gi astgzi Cimi-
tirul musulman.
www.dacoromanica.ro

13. In 1878 "Monitorul com. prim. Bucurepti" (nr.21) pu-
blics raportul doctorului I.Felix, cu privire la igiena pi
salubritatea publicg a orapului Bucurepti. Despre cimitire a-
flgm urmgtoarele :
In anul 1877 a mai Lost inchis pentru inmormintAri ci-
mitirul particular din curtea bisericii sf.Dimitrie pe posea-
uaColentina, din cauzn cn nu mai oferea loc liber suficient.
A fost deschis, insn, un alt cimitir particular, lingg bise-
rica atunci ziditn a sf.Gheorghe Nou (Capra) pe poseaua Par-
telimon (astgzi nr.131), aproape de cimitirul armc-,esc; in
1897 Consiliul de igienn cere inchiderea aces,,ui cimitir.Ast-
fel, la sfirpitul anului 1877 oragul avea 17 cimitire trei
cimitire ortodoxe comunale : Serban Vodg (Bellu) , sf. Vineri
Noun afar de bariera Tirgoviptei pi sf.Troitg (Ghencea) afa-
rg din bariera Spirea. Un cimitir ortodox particular:Ef.Ghe-
orghe Nou (Capra) pe goseaua Pant limon. Un cimitir militar
algturi de Cimitirul Servan Vodg. Cinci cimitire ortodoxe
particulare cu restrictiune : Izvorul dintre vii, pe poseaua
Dudepti, numai pentru enoriapi; Iancu Nou pe soseaua Mopilor,
numai pentru enoriapi; TIrcn pe poseaua Vitanului, numai pen-
tru enoriagi;Cutitul de Argint pe dealul Filaretului, numai
pentru Spitalul Brincovenesc; cimitirul Eforiei spitalelor
ling& Mnrcuta. Un cimitir catolic lingg Serban Vodg. Doug
cimitire protestante : eel al comunitgtii evanghelice pe go-
seaua Filantropia pi cel al comunitatii calvine aproape de
cimitirul comunal sf.Vineri. Un cimitir armenesc pe goseaua
Mnrcuta. Doug cimitire Israelite : eel al israelitilor legi
aproape de cimitirul evangelic gi cel al israelitilor spa-
nioli pe dealul Filaret. Un cimitir pentru cei decedati in
penitenciarul V5cgrepti, ling& Cimitirul Serban Vodn, intre
eel militar gi eel catolic. Otomanii sint inmormintati in ci-
mitirul sf.Troitg (Ghencea). Din 1878 urmeazg ca gi cimitire-
le particulare sg fie supuse Regulamentului cimitirelor ela-
borat de Consiliul de igienn in 1875. Cimitirul de la bise-
rica Cutitul de Argint va fi inchis, Spitalul Brincovenesc
urmind sg se foloseascn de Cimitirul sf.Vineri
Acest raportal doctorului I.Felix, din 1878,prezintg
www.dacoromanica.ro
- 12 -

14. un interes pi mai mare in comparatie cu extrasele dintr-alt
raport al sgu, fragmentar reprodus in "Le journal de Buca-
rest" (2 martie 1873) ; reiese cg in 1867 in oragul Bucuregti
a existat un numgr de 106 cimitire ortodoxe, din care intre
timp au Post inchise 65, numgrul acestora reducindu-se' gi
mai mult in cei cinci ani care au urmat ping la 1878.
"Monitorul comunal Bucuregti" din 1890 (nr.7) consta-
tg cg din cele cinci cimitire ortodoxe ale Capitalei, numai
Cimittrul Serban Vodg are o bisericg, atunci ruinatg; se
preconizeazg mgsuri pentru construirea capelelor gi a came-
relor mortuare pentru depunerea obligatorie de 36 ore a mor-
tilor. Inch in primul numgr al "Monitorului comunal Bucu-
regti" din acelasi an a fost anuntatg licitatia pentru cons-
truirea unor capele la Cimitirele Serban Vodg, sf.Vineri,sf.
Treime (sf.Troitg)-Ghencea gi Colentina, mai tirziuCimiti-
rul Reinvierea, astgLi in strada Reinvierii nr.4 (in popor
acest cimitir pgstreazg numele de Pgtrunjel). In 1890 prima-
rul Em.Protopopescu-Pake pune pietrele de temelie la capele-
le de cimitire : capela Cimitirului Bellu se va clgdi in
stilul catedralei din Carlsbad, vizitatg de primer. Curind
capelele au fost construite De pildg, capela din Cimitirul
Ghenc a a fost tirnositg de mitropolit in septembrie 1891;
cu toate acestea, "Monitorul comunal Bucuregti" din 1899
(nr.9) aratg cg acelagi Cimitir Ghencea este neimprejmuit ,
lim'tat doar cu un gent, incit se hotgrggte imprejmuirea lui
cu uluci. In ce privegte capela Cimitirului Bellu, zugrgvi-
rea ei este executatg de pictorul Mihail Popp; mai tirziu
capela este pictatg de Dimitrie Belisarie gi Artur Verona ,
iar catapeteasma - sculptatg in lemn de Anghel Dime, care a
mai lucrat in Cimitirul Bellu interiorul micilor capele de
pe mormintele B Oteteliganu pi Barbu Marinescu.
"Yon'torul comunal Bucuregti" din 1890 (nr.7) anuntg
cumpgrarea unei vii pentru cimitir in suburbia Izvorul Nou;
este terenul actualului Cimitir Izvorul Nou, din Drumul 0-
gorului nr.37. In ce privegte Cimitirul Iancu Nou sau Bglg-
neanu, din goseaua Mihai Bravu nr.119, acesta is nagtere
dintr-un cimitir mai vechi al bisericii algturate.
www.dacoromanica.ro
- 13 -

15. In sfirpit,Crematoriul uman "Cenupa", din Calea Ser-
ban Vodg nr.183, functioneazg de la 25 ianuarie 1928.
NXX
Pentru studiul trecutului vechilor biseri- cimiti
cepti prezintg interes monumentele for transportate in cele
din urmg in Cimitirul Bellu. Pe mgsura desfiintgrii cimiti-
relor bisericepti, umii oameni instgriti au mutat osemintele
familiilor for in Cimitirul Bellu. Unele cruel sint destul
de modeste : a Eufrosinei Vizula din 1851 (figura 40 - locul
10), a copilei Coemgiopol, din 1853 (13-24), pi o truce din
spatele mormintului 15, figura 17, datind din 1855 sau 1857.
Am descoperit pi un grilaj din 1850, in jurul m
clucerului Ion Donee (18-21).
Printre cei dintii, un loc pentru oseminte pi-a cum-
pgrat in august 1863 C,Cantacuzino-Rifoveanu, urmat In ace-
lapi an de Scarlet Rosetti (lot rgscumpgrat in noiembrie
1865)-. Rgmgpitele reprezentantilor familiilor Vgcgrescu
(din secolul al XNIII-lea), Cantacuzino, Florescu p.a. an
That aduse aici dela biserica sf.Ioan eel Mare; Ghica, Ra-
let, Zefcarl - de la biserica Sgrindar; Mihglescu,Barbu Slg-
tineanu - de be mgngstirea C ernica; Filitti - din comuna
Nipcov - Buzgu; urmeazg Menu (de la 1826), Cimpineanu (de la
1832) g,m.a,
0 veche lespede acoperg mormintul. Zoei 04antacuzino,
sotia caimacamului, moartg in 1839 (15-22); sub aceeagi fru-
moasti piatrA mac osemintele socrilor ei. Lespedea in carac-
tere vechi a mormintului clucerului C.Bobescu, incetat din
viatg in 1847, e completatti cu inscriptiile familiei Dendri-
no (28-9). Lespedea de pe marmintul medicului de stat
rusesc, Avxente Plenetki, dateazg din 1848 (36-12); algturi
sint ingropati - locotenentul rus E.D.Iatenkov, mort in 1849,
colonelul Iosif Volski, mort in 1877, gi gambelanul Grigore
Villamov, prim secretarul Legatiei Rusiei care a ai cumpiArat
www.dacoromanica.ro
- 14 -

16. -acest loc cu ocazia tnmormintgrii sale in 1888.
Inscriptii purtind ani vechi ggsim pe mormintele :
Carapano-Ciocaneli - 1829 si 1843 (22-9), Hagi-Panteli 1850
gi 1854 (16-4), Alexandrescu - 1851 (16-1), Elisabeta Raco-
vitg - 1853 (3-37), Dobrita Zissu - 1855 (18-20) , G.EConomu
- 1855 (20-13). Pitarul Pegacov moare In 1854, Insg monumen-
tal familiei sale e ingltat in 1880 (11-11). Lespezi vechi
acoperg mormintele A.Gr.Ghica - 1856 (29-6), D.Ralet - 1858
(24-29), D.Sorescu - 1858 (13-38), I.N.Ghica - 1859 (22-16),
Ion Sgulescu - 1859 (14-37), Elisabeta Opreanu - 1860 (lespe-
de scoasg de pe local 15-11), in sfirgit - Aristita Bolliac,
InmormIntatg aici in 1860 (30-13); se gtie cg tatg Aristitei,
paharnicul Alecu Izvoranu, a murit in 1857 (Biblioteca Aca-
demiei, ms. rom. 872, f.109), ceea ce nu reiese insg din ins-
criptia de pe lespedea sa invecinatg (30 -87).
Observgm cg mormintele mentionate slnt imprggtiate pe
intreaga suprafatg a vechiului Cimitir Bellu, degi inregis-
trgrile celor dintii concesiuni de locuri (noiembrie 1859 -
mai 1867) se incep din partea dreaptg a cimitirului. Dispa-
ritia multor monuments de altgdatg se explicg prin condamna-
bile nepgsare a urmagilor fatg de monumentele istorice. Cu
timpul, suprafata cimitirului s-a lgrgit inspre stinga, spre
orag, ajungind la o intindere de 28 ha.
www.dacoromanica.ro
-15-

17. MONUmNTE DE ARmA
Cimitirele din Bucuregti gi mai ales Cimitirul Bellu,
care este un adevgrat muzeu de artg, cuprind cea mai bogatg
colectie sculpturala din targ - de busturi, medalioanegi eta -
tui, lucrate de vechli noptri sculptori. Ne -am ocvpat de a -
ceste monumente de artg, publicind cani-"olul de fatg intitu-
lat " "Cimitirul Bellu din Bucuregti - EU2011 L sculntarg pi
arhitecturg", in volumul "Monumente pi muzee. E12et nu' -
siei ptiintifice a muzeelor gi monumentelor istorice pi ar -
tistice" (1958, p.185-204, cu 9 fotografii).
Mai intii am argtat cg, pentru dezvoltarea arhite
torsi noastre, capitolul arhitecturii funerare, important ID
studii istorice, trebuie saris mai ales pe temEiul monumente -
lor din Cimitirul Bellu. Sint monumente arhitectonice insem -
nate gi prin latura subiectivg, de program, a arhitecturii a -
cestor monumente, care se desprind de stilul bisericesc, evo -
luind spre unitgti aparte.
In cimitir se aflg cele mai vestite construct!! ale
arhitectului Ion Mincu (1855-1912), promotorul migcgrii de
renagtere a arhitecturii romanesti, Insupi Mincu este inmor-
mintat aici, sub o troitg de lemn executatg in 1920 de arhi -
tectul State Balogin gi de sculptorul C. M.. Babic (81 - 12).
Constructiile lui Mincu sint romanesti nu atit prin stilul
lor, cit prin gindirea originalg, personalg. Primul monument
gi eel mai apreciat prin sobrietatea liniilor este mausoleul
familiei Ghica (41-5) , clgdit spre sfirgitul secolului tre -
cut gi a cgrui creatie arhitectonicg se transmite in grandi -
oasele mausoleuri Cantacuzino din anti 1898 - 1899 (40-29) gi
Gheorghief (23-28), repetate in mic in capela Stgtescu (28-6)
gi imitate de succesori mai putin talentati in capeleleache
Protopopescu (18b-1), Vlasto (13-1), Cristian Tell (17-18) gi
www.dacoromanica.ro
- 16 -

18. altele, Mausoleul Gheorghief este caracteristic prin elemente
arhitectonice neobizantine gi chiar romInesti, in timp cemau-
soleul medieval al Cantacuzinilor a inspirat planul construe-
tiei Crematoriului local. Alt lucrare a lui Mincu este cape-
la in stil sAtesc romdnesc, zidith in 1905 pe mormintul lui
Iacob Lahovari (55-13), fiul generalului Iacob Lahovari; la
citiva metri, pietrarul C.Liritis se inspirg din acest monu-
ment, clhdind capela C.Clitescu (55-15).
De o remarcabilA facturA este capela Zoei Vlahuti -
816tineanu (61-110) , in stil romanese de influenth caucazia-
no-sud-dunhreanh, zidith in 1913 de arhitectul Grigore Cer-
kez (1850-1927) , inmormintat in acelagi cimitir; frumoasa
cruce de pe mormintul shu, sculptath in piatrh in stil romd-
nese, este opera arhitectului C.D.Dobrescu (66-9). In 1954
organele autorizate au reconfirmat calitate de monumente is-
torice celor trei mausoleuri cltidite de Mincu, acordind ace-
eagi calitate gi capelei Cazzavillan(decedat in 1903, 41-1),
construith in cimitir de arhitectul A. Clavel. Si cavoul
Stolojan (55 -17), impodobit cu o sculpturd a lui Dumitru Pa-
ciurea, este o creatie a lui Clavel. Desigur, tot aga de im-
portanta sint capelele Lahovari, de Mincu, gi Vlahuti-S1hti-
neanu, de Cerkez, care credem ch ar fi cazul sh fie declara-
te monumente de arhitecturg.
Arhitectul Ion Berindei (1871-1928), inmormintat tot
aici, a clhdit capelele familiei Toma Stelian (32-2 gi 80-6).
Prima capelh, imitath in linii mai simple de numerogi cons-
tructori, e acezath pe local lui Grigore Petru gi are inhun-
tru doug busturi in gips, de Ion Georgescu; nu gtim de tine
e sculptath figura in bronz, de deasupra capelei.
Vechii arhitecti sint rareori mentionati pe fatada
monumentelor. Nu se cunosc constructorii micilor capele Ma-
vrocordat (17-1), SlAtineanu (41-1), Filipescu (6,25), Fil-
lis (5-7) g.a., imitate in constructiile de mai tirziu.
Aspectul sobru al mausoleului beizadelei Grigore Stur-
dza (decedat in 1901, 45-21) meritA atentie, monumentul fi-
- 17 -
www.dacoromanica.ro

19. 0g1 m tab
au fost
ind instrginat de la 1920; stemele de pe acoperiy
ridicate; osemintele beizadelei au Post transportste la mg-
ngstirea Agapia, iar un bust lucrat de sculptorul Prances
Bourdelle a Post ridicat din cimitir de familie. 0 Lascrip-
tie aratg cg "autorul planului gi al constructiei intregului
monument" este Gheorgbe Boboc, sculptor, se zice - fiul ne-
legitim al lui Sturdza. !'VS" P.V",2
Alte construotii semnate sint capelele Marghiloman
(38-4) de baronul E.Desclers din Paris, li,Fundgteanu (35-27)
de C.Storck, G.Steriu (35-21) de sculptorul Ion Oliva , I.
.
Movilg (91-11) de arh.Arta Cerkez, B.Oteteliganu (1938,6-19)
de arh. I. Davidescu, capela Emil Lahovari (91-8) clgditg de
arh.E.Schmidt gi ornamentatg in stil pseudo-antic de E. W.
Becker, autorul sculpturilor de pe monumenteul L. Drosescu
(1940, 58,-32). Arhitectul C.D.Dobrescu, imitind "Temple d'a-
mour" din Versailles, construiepte monumentul desupra cavou-
lui Elenei Slgtineanu (43b -3) repetat deasupra cavoului doc-
torului A.Urbeanu (83-151).
Cavoul profesorului Emil Pangrati, primul director al
k
Scolii de Arhitecturg, este zidit de arl'itectul State Ciortar
(91-12). Capela doctorului I.Moscu (39-1) este o realizare a
arhitectului G.Simota, autorul monumentelor Taciu (5-24) gi
Simota (31-8), iar.arhitectul C.Iotzu zidegte cavoul Z.Cris-
todorescu (58-91) gi capela Craja (8-62), Monumentul de pe
mormintul D.Cuculi (1918, 40-52) este construit de arhitec-
tul L. Schindel.
Dintr-o inscriptie pe piatrg aflgm povestirea morlu-
mentului-boltg al familiei Linche (21-11). Arhitectul Albert
Galleron (1855-1904) ziditorul Ateneului din Bucuregti, care
a reclgdit casele Linche din vechea stradg algturatg - Corg-
biei, ar Pi lgsat desenul acestei bolti, conceputg de colo-
nelul Alexandru Linche in stilul renagterii franceze din e-
poca Louis XII gi construitg in anii 1927-1929 de arhitectul
Edmond van Saanen-Algi. Cele patru figuri deasupra coloane-
lor boltii sint lucrate de Celine Emilian, care a sculptat
de asemenea medalionul lui van Saanen-Algi, de pe mormintul
www.dacoromanica.ro
- 18 -

20. aoestuia din acelagi cimitir (18b-6), precum gi capul poetu-
lui G.Magheru (83-160) .
Capela Dobre Nicolau (53-5) e ziditA solid de acest
constructor renu.mit in a doua jumgtate a secolului trecut.
Meritg atentie capelele Vgcgrescu (43-2b), Mironescu (43-1b),
V.:Lase-Or (39-4) g.a. Capela A.Costescu (1910, 62-10) e c1K-
ditg in stil gotio. Motive gotice zint folosite de asemenea
is capelele Mavrocordat (17-1) , monumentul Sc.PetroviciArmis
(9b-6) gi altul - M.Fabos din Cimitirul catolic Bellu, cn'e
ne face sg ne gindim la sculptorul Karl Storck, a cgrui 1--
fluentg s-ar fi resimtit cu timpul in capelele Steriu (35-21)
gi aici, la Costesc. Capela Triandafil (5-32) e adusg de is
Viena, iar capela SanMarin (15-50) - de la Paris. Pietrarul
Rudolf a clgdit capela Minciulescu (35b-8) dupg o schitg in-
spiratg in linii simplificate de biserica din Curtea de Ar*
geg. Arhitectul G.Cristinel S'cadreazg sculpture lui I.Jalea
in monumentul Strgjescu (1931, 101-58). Acelaci procedeu ar-
hitectonic it inregistrgm in monumentul Anghelescu (32-14)
de A.Culina gi D.MAtguanu Nu Ingirgm "capelele" moderniste,
care degenereaza in... gherete de tramvai Construirea monu-
mentelor, In ansamblul artistic al cimitirului, nu s-a rezle-
mentat niciodatg.
Monumente-sarcofagii de sine stgtgtoare apartin fami-
liilor Cretulesou (1871, 3-27, gi 1873, 7-38), D. Strudza
(92-1), Petticari (32-5) c.a. Pretutindeni trebuie cgutate
originalele, cel putin pentru acest cimitir, modelul fiind
stravechi, iar nu imitatiile disproportionate, cxecutate cu
mai mult sau mai putin talent.
Ggsim citeva troite de lemn gi cruci sculptate In pia-
trg, in stil romdneso. Amintim crucile Stirbei (4313,-6),de Mi-
lita Pgtragcu, Niculescu-Dorobantu (3-35) p.a.
Monumente, in aparentg grand4oase prin planul for ar-
tistic, trebuie cercetate cu oarecare prudentg In ce priveg-
te amesbacul de stiluri, ea oel al lui G.Assan, executat de
E.Cassi is Milano, in 1911 (63 -48).. Lash de dorit sculpture
monumentului CF.Robescu (1914, 30-1), lucratg de Luigi Oren-
www.dacoromanica.ro
- 19

21. go, profesor la Genova. Intrarea disproportionalg gi inegali-
tatea laturilor bazei stricg de pildg aspectul "piramidei"
Pompilian, din 1897 (38-11).
Monumentele cimftirului poartg amprenta artei clasice,
degi modernismul gi-a croft pe alocuri drumul, in stilul ar-
hitecturii "capelelor" Mavru (1937, 15-35), Gologan g.e., in
sculpture "capelelor" Prodanof (72-30), de sculptorul Boris
Caragea, Ciulei (40-9) g.a.; aceste "capele", ca gi capela
Craja (8-62) g.a., au porti sculptate in metal. Alte sculp-
turi de Caragea le ggsim pe mormintele faniliei C. Bosianu
(4-7), lucrare in piatrg apartinind lui Egisto del Frate, gi
in cavoul Pompilian (38-11).
Numeroase monumente sint anonime gi nu prezintg valoa-
re, prin banalitatea caracteristicg lucrgrilor de pietrari.
Lampatidis gi alti pietrari-sculptori multiplicau aceste o-
biecte; de asemenea executau slabe busturi - Mihgescu (1889,
11-4), Tarpo (1899, 21-45), loan (1907, 63-32) g. a.
Regretgm distrugerea tocmai in anul sgrbgtoririi cen-
tenarului, a monumentului scriitorului Nicolae Filimon (1865,
8-52), precum gi a monumentului Anei Carcaletcanu (1875,25-7) ,
femeie de bine, vindut in 1942 de mogtenitori, unde s-a cons-
truit "capela" Nicachi Botez; sculpture denumitg "ingerul cu
barbg", reprezenta pe Saturn pi trebuia sA fie lucratg de Karl
Storck,. Pentru piese distruse, ca acest monument de artg,
Intr -o veche capelg ar fi trebuit infiintat un muzeu al cimi-
tirului. Ggsim aici gi busturi aruncate de pe piedesral, de
cutremurul din 1940, de un bombardament din 1944 gi de succe-
sori; printre aceste sculpturi se aflA "Elevul marinar"de Ion
Georgescu (25-19), medalionulE.Arion (1880, 21-1) - probabil
de Karl Storck, bustul lui Dutg Rgdulescu (?) de Filip Marin,
din 1910 (50-2), bustul lui D. Pegacov (1888, 11-11, spart),
bustul de lingg locul 22-48, bustul Cotulas (1895,51-20). 1e-
ritA sg fie studiat orice monument, ca sg descopenim frumoase
reliefuri in marmurA, ca cele de pe mormintul lui D.G.Flores-
au (1875,12-2), de pe mormintul Mariei Horbatski (17-20) gi -
simbolizarea fazelor vietii - de pe mormintul familiei M. R')-
gianu (6-7).
www.dacoromanica.ro
=11
20

22. 1;444uM
Unele inscriptii prezintA gi ele interes, oglindind
mentalitatea vremurilor apuse ( monumental maior A1.Cutarida,
C.Cutarida gi maior .Repezeanu, N-am cules versurile
de pe monumente. Poe zia de pe mormintul bibliografului D.
Iarcu (1872, 21-28) povestegte ca tatAl defunctului pierise
sub Tudor gi cg Iarcu a fAcut geoala lui Heliade gi LazAr.
Mihail Rusescu (1872, 7-12) a fost omorlt, ca gi paharnieul
Leis Pu7tP-a tribunalului In 1857 (30-89).
Cei ingropati sint deseori 'nErriptiilor de pe monu-
ments (B.Hasdeu g.a.),ceea ce captitA inseautate cind P VOr-
ba de fruntagii culturii. Capitolu1 de fatA rune do stu-
diat.
LAsind in afar orice discutie despre valoarea oame-
nilor inmormintati, putem afirma cg nericolul disparitiLi yi
a altor monument& este cu atlt mai mare, cu cit urmagii de-
seori improvizati continua sA is instrAineze gi sA le dis-
t-n7. Un TKnAsescu de cltiva ani gi-a pus fotografiile ru-
bedeniilor in vini-q pe mormmntul vienez al familiei Constan-
tinidi (48-1), transformind moncgrana "C" intr-un medalion
pentru propria-i monogramg. 0 bAtrinil bolnavg a vindul locul
Lahovari (4-30) croitorului Luca; la moartea bAtrinei,acesta
a vtndut monumental Lahovari. Vonumentele de arts Neculescu-
Ghica (1-12), altAdatA ingrijite de Academie, ak incaput In
.
1943 in miinile ctrciumarului Ciocioiu, Ingropat in 1954,
clod a fost distrus frumosul sarcofag al filantropului cul-
tural Iosif Neculescu. CondamnabilA este distrugerea insacip-
tiei de pe cavoul in care este inmormintat profesoryl doctor
G.Asachi, mort in 1899 (53-38) .In 1955 afost distrus giins-
criptia de pe mausoleul lui Grigore Sturdza (45-21). A dis-
pArut apoi inscriptia de pe monnmpntul colonelului D,C. Ma-
vrocordat din 1872 (21-24). A fost distrus monnmentul cubus-
tul lui G.Fulga, din 1886 (62-6) si a dispArut monumental lui
H. gi T.Papazoglu, din 1894 (29-7); s-a mai distrus, apoi,
monumental cu bustul de bronz al lui G.Stroescu (91-3). Mo-
numentele din cimitir - atitea cite exists - reprezintA o e-
pocA gi anumiti oameni, Incit ar pArea suspeetti modestia sau
luxul unor morminte instrAinate.
www.dacoromanica.ro
-23.-

23. Cimitirul Bellu este un monument de culturg. In spiri-
tul hotgririi din 22 aprilie 1955 a Consiliului de Minigtri
se cere instituirea unui organ de pgatrare gi studiere perma-
nent& a monumentelor din cimitire. Se impure interzLcerea dis-
trugerii monumentelor sau inscriptiilor, fgrg avizul organu-
lui instituit, precum gi restabilirea in mgsura posibilitatii
a monumentelor istorice gi a inscriptiilor distruse. De ase-
menea este necesarg interzicerea inmormintgrii sub monumente-
le de arta, care astfel stunt supuse distrugerii prin surparea
g:opilor, precum gi oprirea instrgingrii monumentelor care
prezintA vreun interes istoric on artistic.1
Si aici se impune oarecare prudentg. Astfel,crucea sal-
vats a familiei actorului Mihail Pascali n -s fost reagezat
in locul ei (28-61), ci tocmai lingg mormintul artistului Ma-
tei Millo (30 -8) -. Pe cruce s-au mai Mout inscriptii noi,arg-
tindu-se anii vietii lui Pascali (data nagterii nesigurg) gi
numele sotiei sale-. Si pe vechea cruce a lui Millo, s-au adg-
ugat cuvintele : "Comic celebru".
Karl Storck. In cc privegte sculpturile, listele de mai
jos nu stnt definitive deoarece - deocamdatg - unele cavouri
inchise n-au fost cercetate. Sint busturi semnate de scu4pirlori,
dar iscAlitura rAmire inaccesibilA. Multe lucrAri nu poartg
semn&turi.. Adincirea atentg a problemei va lAmuri incertitu-
dinea noastrg.
Studiul monumentelor de sculpturA din Cimitirul
. ne ingaduie s& respingem pgrerea gregitg a profanilor cg ma-
joritatea acestor opere a fost adusg din straingtate.Monum-n-
tele sculptate,dupg vechiul obicei in marmurg, reprezentind
ingeri, femei gi diverse motive simbolice-decorative, stunt o-
pera profesorului Karl Storck (1826-1887), tatg sculptorilor
Carol qi Frederic. Comparindu-le cu alte citeva monumente a-
nonime, dar asemangtoare prin facturg, putem sg le atribuim
aceluiaci Karl Storck. El semneazg monumentele :
1
Aceste mAsuri le-a propus Stefan Vartanof, geful Serviciu-
lui cimitirelor.
www.dacoromanica.ro
-22-

24. G.Ghermani, cu un frumos basorelief (1869, 15-3),
A.Pascal (1871, 5-14),
V.Polizu-Micgunegti, cu medalion (1872, 7-20),
Maria Niculcea, cu bust (1876, 11-25),
Em-Gugiu, cu bust (1877, 11-12),
crucea lui N.Picleanu (1878, 11-17),
P.Cantargief, cu bust (1881, 16-10),
bustul Mariei Manolescu (6-6), din 1883, de aceeagi
factur6 ca gi bustul al6turat - anonim al lui
Mihail Manolescu,
bustul lui C.A.Rosetti, din 1883 (30-81).
De asemenea Karl Storck poate fi sculptorul monumpntelor
D.Zissu (1867, 6-1),
Maria Spinazzola (1868, 8-7),
Maria Manu (1868, 6-5),
176c6rescu (1870, 14-5),
Lucia Ghica (1870, 8-3),
crucea C.Plopeanu (1870, 14-25),
medalionul Avram Gheorghiu (1871, 16-3),
Elena Izvoranu (1874, 30-87),
Ana Carcaleteanu (1875, 25-1, distrus),
Maria Dancovici (1878, 11-13),
Iosif Niculescu (1879, 1-12, distrus),
Mihail Traian (1880, 25-4),
statuia Marigo M.Coloni (1b-1),
Macri (24-25) ,
Pulley (17-17, in afar& de bust),
Arvenesso (17-29).
Frumosul medalion al lui Avram Gheorghiu s-a atribuit
lui Karl Storck, ea gi "femeia cu voal" (sau "madona cu 16-
crimi") de pe mormintul Elisabetei Basarabescu (1871, 27-16).
Un pietrar-sculptor afirmA 06 admirabila statuie a "femeii au
voal" ar fi una dintre primele opere ale lui Karl Storck;mo-
delul este repetat anonim in Cimitirul catolic Bellu, pe mor-
mintul Clement Kunst (1883), dar 16sInd fata femeii descope-
rit6, ceea ce inlesnegte comparatia statuii cu alte monumen-
te semnate. Scenele biblice, lucrate ca in fildeg pe mormin-
www.dacoromanica.ro
23

25. tul D.G.Florescu (1875, 12-2), dupg spusele urmagilor celor
inmormintati, sint opera lui Karl Storck; aceeasi afirmie
se face gi in leggturg cu scene de pe mormintul Zosima (9-7)
Prin comparatie, am putea observe elemente gotice folosite -
credem - de acelagi Karl Storck, la clgdirea capelei Eavro-
cordat (17-1), dar gi mai sigur la monumental lui Scarlet;
Petrovici-Armis (18751 9b-6, iscglit de pietrarul Camparoli-
Carrara) gi la alt monument - M.Fabos din Cimitirul catolic
Bellu.
Ion Georgescu. Cel mai talentat elev al profesoru)ui
Karl Storck este Ion Georgescu (1856-1898), inmormintat in
Cimitirul Be llu (15-20). Indrumgtor al generatioi noi, Geor-
gescu incepe sculpture noastrg moderng, luptind pentru pro-
movarea artei sale. Modest, cider timid, artistul nostru tra-
iegte in conditii grele, lucrind mai malt pentru cimitire,
wade e plgtit raizerabil, incit este nevoit sg foloseascg
marmurg de cantata inferioarg, prea putin rezistentg.
Printre admirabilele cavouri din Cimitirul Be llu rg-
mine "monumental-poem" al poetei Iu lia Hasdeu (25-22), prin
care Georgescu a reugit sg dea o formg plasticg fanteziei ne-
mingtiatului pgtrinte, Bogdan Hasdeu. Bustul Iuliei din cavou,
sculptat cu multa finete in 1889, este una dintre capodopa-
rele artistului ..nostru. Atanci, Georgescu avea virsta de
zeci gi trei de arri Stadierea monumentului necesitg ceice-
tarea cgrtii Sic cogito de B.Hasdeu, a notelor descriptive de
Hasdeu gi Gion, precum si a scrisorii omagiale cu oc.,azia
inaugurgrii acestui monument adresatgt lui Hasdeu de arni-.,ec-
tul Ion Socolescu.
Amintim urmgtoarele sculpturi de Ion Georgescu :
doug busturi din capela farm lief Tome Stelian (lo-
cal apartinea lui Grigore Petru 32-2, fiind
cumpgrat in 1882),
monumental cu bustul Elenei Nicolescu (1886,32-10)
"Tgranca" din 1887, de pe mormintul Papadepol, azi
M.Sceopol (11-23) ,
bustul pictorului C.Lecca (1887,7-37), incacLrat
intr-un . monument cu medalionul Victoriei Lecca
(1893),
www.dacoromanica.ro
- 24 -

26. capela Episcopescu (23-36), actul de angajament al
sculptorului fiind semnat in 1888, lucrarea re-
petindu-se gi pe locul mormintelor St.Solacoglu
(7-8); in capela Episcopescu - ceea ce e impor-
tant - se afla bustul Angelinei Davidescu, ng-
scutg Episcopescu, executat tot in 1888 de
Georgescu gi vindul in 1956 Muzeului de Stet,
doug busturi : colonel C.Georgescu gi sotia sa, din
1888 (26-6),
medalionul poetului Eminescu, reprezentind pe poet
in ultima perioadg a vietii (1889, 9-24),
doug busturi Lespezeanu, din 1889 (23-21),
monumentul Zgdgriceanu, din 1889 (32-16),
bustul C.Borgnescu (1889, 9 -5b),
doug busturi Maria gi dr.N.Turnescu, din 1892 (18 -3),
bustul Dorei Dalles (1892, 9b-8),
bustul elevului mariner C.Racovitd-Damari (1892,
17-12, aruncat mai tirziu lingg mormintele
Atanasiu, 25-19),
bustul dr.A.Boicescu, din 1893 (27-31),
medalionul Gr.Serurie (1893, 26-21),
bustul generalului Al.Cernat (1893, 34-7),
bustul lui Emaorotopopescu-Pake (1893, 21b-13), ne-
semnat,
medalionul N.Nicolescu, din 1894 (27-39),
bustul St.Constantinescu, din 1895 (38,-12),1
bustul dr.Vasile Vlgdescu, din 1895 (6-11),
bustul Mariei Popovici, din 1896 (6-8),
medalionul Gavril Elmazoglu (1896, 61-35),
bustul M.A.Catargi, din 1897 (56-26),
bustul Elizei Rosetti, din 1897 (30-81),
medalionul Mariei Stgncescu, din 1897 (21-36),
doug busturi : A.ConstantinescuDurduc tai S.A.Dur-
due, din 1898 (34-9) ,
doug busturi t sotii G.Cantacuzino, din 1898 02-20%
In Cimitirul catolic Bellu mai ggsim bustul profesoa-
rei Natalia Penozi, din 1896, gi medalionul lui Keil Hauer,
din 1897. De asemenea Ion Georgescu este autorul monumentului
funerar al domnitei Bglaga, de la biserica Domnita Bglaga din
Busuresti.
1
Poate gi capela ornamentatg cu sculpturi.
www.dacoromanica.ro
-25-

27. Carol Storck (1854-1926) iscglegte la inceputs"Storck
1 ziOrn gi chiar '!Storck fiul ". El este un p..odigios sculp-
tor, care - din pgcate - uneori igi iroseste incontestabilul
talent in lucra.ri ce nu meritg semngtura sa. Capodorera lui
Carol Storck sculptatg in 1900, figura Elenei Izvoranu care
igi plinge fiul (24-23), o repetg mult mai rudimentar,la ci-
tiva zeci de metri depgrtare, la picioarele statuii lui D.
Atanasiu, din 1910 (16-37). Principalele opera ale lui Carol
Storck, printre care elegantele medalioane, le ggsim in Ci-
mitirul Be llu ortodox. Iatg lista aproximativg a operelor lui
Carol Storck, aflate in diverse cimitire din Bucuregti
1881 Arghiropol (22-16), medalion,
1885 Ap.Arsaki (15-36), medalion in frumosul cavou
distrus de bombardarrent,
1886 A.Tr.Laurian (40-55), bust,
1886 I .Mire scu ( 2-12) , bust,
1886 r.Dalles (9b-8), medalion,
1888 Aneta Ghenovici (54-83), bust,
1889 C.N.Aiculescu (56-11Y, bust,
1889 Karl Storck (Cimitirul protestant), bust,
1889 mama sculptoruiui Carol Storck (tot acolo),
nedalion,
1890 G.Enescu (11-21), bust,
1891 colonel H.FiLitti (26-22), bust,
1892 A.Ionescu (4-26), bust,
1892 G.Vanic (Cimitirul armenesc), doug busturi,
1892 si 1899 Luther (Protestant), doug busturi,
1894 Em. Lahovari (15-36), medalion,
Eliza Ghica (1894, biserica Tei) ,sculpturg,
1895 Bragadiru (12-13), doug busturi,
1896 D.Borgnescu (13-3), bust ,
M.Stiihr (1896, Protestant), medalion,
1896 A.Nicolescu (Cernica), bust,
1899 dr.G.Chiriazi (33-9), bust, figure de mar.,urg
este de altg facturg,
1900 Elena Izvoranu (24-23), statute,
1900 Xenia Poenaru (53-53), bust,
1902 T.Velicu (29-20), bust,
1902 A.Schina (29-10), bust,
www.dacoromanica.ro
- 26 -

28. 1903 lulls Hasdeu (mamil) (25-22), bust,
1903 M.Mitilineu (16-19), bust,
1904 general M.Rasti (48-13), bust gi monument,
1904 G.Andronescu (40-48) , bust,
1905 dr.JVellan (55-23) ", bust,
1905 R.N:, (48-4) , bust,
1906 Tr.Witting (Protestant), bust,
1907 D .Po enaru ( 62-63) , medalion,
190 7 Duro (24-24), doug busturi,
1907 I.Multescu (66-27), bust,
1907 Popiteanu (sf.Vineri), doug busturi,
1908 An.Nicolescu (63-20), bust,
1908 S t.0 ristu ( 61-94) , medalion,
1908 San-Marin (15-50), cloud busturi,
1908 Jules Florian (28-1), bust,
1909 L.Stoicovici (61-100), bust,
1909 I.Bejiu (sf.Vineri) bust,
1909 G.Vasiliu (sf.Vineri), bust,
1910 D.Atanasiu (16-37), statuie,
1910 A.Teodoru (58-75), bust,
1910 R.Rusescu (31-58), bust,
1910 I.Serbilnescu (31-57), bust,
1910 G.Melic (Armenesc), bust,
1910 Fr.Broehm (Protestant), medalion,
1911 Tell (17-18), bust,
1911 Maria Motag (73-13), medalion,
1911 Bliss VlAdeanu (51-15), bust,
1911 sotia sculptorului, medalion, gi autoportret
pe mormint (Protestant) ,
1912 E.Petrini (4-31), bust,
1912 dr.D.Cristescu (18b-4), bust,
1913 dr.Nichita ( 6-6) , bust,
1913 N.Grecescu ( sf .Vineri) medalion,
1913 St.Urlgteanu (Cernica), bust,
1914 E.Nicolescu (27-39), bust,
1914 G.T'iegler (73-4), medalion,
1915 T.Minciulescu (sf.Vineri), bust,
www.dacoromanica.ro
- 27 -

29. 193.6 MX etrini -Galati ( 56-61) , statute,
1916 Carol Gi3b1 (Catolic), bust,
1918 general D.Praporgescu (1b-11), bust,
1919 Dragomirescu (Colentina), bust gi medalion,
1921 E.Noreanu (sf.Vineri), bust,
1923 Tarpo (3 71)-1), doug busturi.
Numele lui Carol Storck figureazg de asemenea pe cape-
la H.Funateanu (35-27) gi pe monumentul -truce al lui C .Arion
(29-23). Tot C.Storck trebuie sg fie sculptorul medalioanelor
nesemnate din Cimitirul protestant Bellu : Charlotte Borck
(1890), Gustav Rietz (1903)gi sotii Grefu.
Frederic Storck. Al treilea Storck - Frederic Storck
(1872-1942) sau cum iscglegte dinsul : Fritz Storck, este in-
mormintat in Cimitirul sf.Vineri. Sculpturile sale din cimi-
tire completeazg colectia din muzeul infiintat la Bucuregti
de sotia sa, pictorita Cecilia Cutescu-Storck. Amintim meda-
lioanele de is Cimitirul catolic Bellu s Math.Greiger (1899) ,
Bruzzesi din 1904 gi profesor Fl.Thierin din 1908, precum gi
bustul Fr.Kaiser (1926), medalionul mamei sculptorului gi me-
dalioanele Nirescher din 1941 de is Cimitirul protestant Bel-
ls,. Citeva importante opere de Frederic Storck se pgstreazg
in Cimitirul Bellu ortodox. Cei patru evangheligti de pe mau-
soleul Gheorghief, zidit de I.Mincu, faint modelati de Storck
intr-o conceptie personalg, intr-un stil clasic simplificat.
Urmeazg : monumentul L.P.NiculesCu (1903, 27-23) , bustul dr.
Marinescu, din 1906 (64-31), bustul profesorului Ionescu-Gion,
din 1907 (17-25), bustul gi medalionul Stoenescu, din
(65-41), medalionul Gr.TrioandRfil, din 1908 (5-32) ,medalionul
P.S.Aurelian (1909, 7-38), bustul N.Moscu (1910, 27-22) ,meda-
lionul Bgdulescu, din 1911 (61-119) , medalionul Panait Cerna
(1913, 84-8), bustul M.Ionescu-C glinegti, din 1914 (6-22),
bustul generalului C.Angelescu, din 1920 (38-48), bustul E.
Economu (1922, 20-13).
Oscar Spathe. Alt sculptor de valoare, Oscar Spathe
(1875-1944)1, mort gi inmormintat in satul Niculegti - Buzgu,
1
De vreo doug on seraneaz6 gi - Spaethe.
- 28 -
www.dacoromanica.ro

30. redd in bronz trdatturile fine ale poetului Cincinat Paveles-
cu (1934, 13-58)1, ale actorului Petre Liciu (1912,71-38) ,ale
profesorului Constantin Nitescu (1930, 45-32).. Pe ling4 aces-
te trei lucrgri de Spathe, in Cimitirul Be llu mai gdsim alte
busturi Iacob (1905) Si general I.Lahovari (1909,55 -13), I.
Da lles (1914, 9b-8), St.Cihoski (1920, 7-48) , Em. Porumbaru
(1921, 25A-13) pi Lucretia Gracoski (45-20) ,medalionul Elizei
Seitanu (1916, 69-104), figura de pe mormintul lui 0 onst.Mil-
le (1927, 100-23), portretul sculptat al generalului R.Vives-
cu, din 1928 (56-8), pi medalionul gi scene Hamlet de pe mor-
mintul actorului Aristide Demetriade, din 1932 (16-25). Opera
importantg de Spathe este monumentul familiei N.Budigteanu in
Cimitirul sf.Vineri (ingerul gi trei panouri sculptate), unde
se and de asemenea bustul lui A.I.Hodog (1929) pi portretul
actorului Nottara (1935), lucrate de acelagi artist. In Cimi-
tirul catolic Bellu gdsim busturile sculptate de dlnsul pe
mormintele Aldasoro Si bustul profesorului Eugen Ludwig (1927).
Dumitru Paciurea (1873-1932), inmormintat in Cimitirul
Bellu (96) ,are in acest cimitir trei lucrdri: "Capullui Crist
cu cunung de spini", de inspiratie laoconeand, pe mormintul
doctorului N.Paulescu (15-10) ; "Adormirea Maicii Domnului",in
stil neobizantin modernizat, pe cavoul Stolojan (55-171 ;A:tas-
tul pictorului Petre Serafim (1910, 74-25). Sculpture "Zeul
rdzboiului" se afla pe mormintul generalului Ludovic Mircescu
din Cimitirul militar Bellu. Un bust modelat de Paciurea, al
preotului C .Dumi tre sou ( 1927) , 11 gdsim in Cimitirul sf.Pineri.
Alti sculntori. Un artist italian, Rafaelo Romanelli
(1856-1928), din Florenta, venea in targ pentru contractarea
pi instalarea unor comenzi de sculpture,. Ii datordm citeva
pretioase opere din Cimitirul Bellu : "Doamna in alb" (65-36)2,
figurile monumentelor Poroineanu (1902, 18b- 25)3,bustul Loui-
Desenul monumentului este fgcut de sculptorul C .Baraschi.
2 Inscriptia scoasg: "3 et animal de medecin m'a tuel Hercules-
bad-Mehadia, 11-12 Aoat 1906". Statuia reprezintd pe Kata-
lina Baschott pi e indltatg de Andrei Popovici.
3 Din cei 12 perpi simbolizind birfelile, care se aflau la pi-
cioarele catafalcului Eufrosinei Poroineanu, n-au mai rdmas
decit doi...Bi aceasta ar fi un simbol - al uitdrii...
www.dacoromanica.ro
- 29 -

31. sei Serban Jianu (3-9), al savantului C.Istrati (73-20) si.al
lui C.I.Stoicescu (15-50), doug medalioane din 1906 dz'n
soleul Gheorghief, bustul lui N.Voinescu (64-9), in sfirgit -
figurile monumentului Petru Stoicescu (1897, 43-19), neiscA-
1
lit.
Din sculpturile aduse din strAinAtate prezintA interes
medalionul "Durerea" ci excelenta statuie a Alexandrinei F61-
coianu (5-19), lucratA in 1873 de Auguste Preault (1809 - 1879),
la Paris; in 1956 aceste doug sculpturi au Lost vindute Muze-
ului de Stat, incit statuia din cimitir este o copie. Tot din
Paris au Lost aduse sculpturile "Fats cu floare" gi medalio-
nul de pe mormintul lui A.Don (22-8), executate in bronz de
P.Granet in 1877; bustul doctorului A.StAncescu (92b-9), lu-
crat in 1911 de Ernest Dubois; sculpture "Indurerata", de pe
cavoul I.StAnescu (63-7), executatA in 1918 de D.Peuch.2 Mo-
numentul in bronz de pe mormintul Mari ei Cirlova (1908, 2-5),
este opera lui Johannes Hottart. Monumentul in marmurA de pe
mormintul lui G.Vernescu (1900, 31b-B), este lucrat de A.Bar-
tholome. Bustul Irinei Polizu (1881, 10b-4) este opera lui
Cauer-Creuznach, iar bustul doctorului A.V1Adescu (1899,6-10)
- al lui E.Acconci. A.Rascaldani din Milano sculpteazA in
1906 monumental de pe mormintul doctorului Ion Petrini - Paul
(64-54).. Figuri banale In marmurA furnizeazA E.Paleni din
Bergamo, pe mormintele Petre Cutof (1890,16-8)§d. P.Popp (1895,
25-9). Busturile familiei Naum le executA G.Scarfi din Messi-
na, in 1910 (79-58) . Basorelieful de pe capela P. Negreanu e
iscAlit de P. de Candide (1938, 3-12). Citeva busturi se aL1
in cavoul V.LascAr (39-4).
Revenind la sculptorii noptri, uneori mai slab dealt
cei mentionati apare Constantin BAlAcescu (1866-1913), inmor-
MintatinCimitirul Bellu (84-5). El sculpteazA monumentele :
GeorgicA Iliescu din 1898 (8b-2) pi Sofia Mavrodin (1905,18b-
3), douA busturi Iacomi din 1898 (34-26), bustul colonelului
1
Poate Si medalionul Petelenz, de la Cimitirul catolic Bellu.
2 Monument adus in tarn de Zoe D.Aman, pe mormintul fiului ei.
www.dacoromanica.ro
30

32. T.Coadg din 1899 (29-11), bustul T.Vasilescu din 1902 (3161),
doug busturi Dancovici din 1903 (43-6), medalionul profesoru-
lui C .S.Stoicescu (1909, 21-93) gi doug busturi At. Cosmescu
(54-61) In principalul sgu monument, nesemnat, pe mormintul
Mariei Preda (39-10) , meritg atentie sculpture mai realist.i a
figurii centrale.
Ettore Cadorin iscglegte citeva medalioane bune : Pia
Cosmovici (1897, 62-621, dr. D.Brindzg din 1899 (52-6) si Pe-
tre Orleanu din 1901 (50-21) .
Busturi In marmurg sculpteazg Mihail Gheorghiu : C .Po-
rumbaru (1894, 94 -90), Vasile Maniu din 1906 (17-19) , M.Papa-
dopol din 1910 gi alte patru busturi gi un medalion, din 1911,
ale familiei Papadopol (24-17).
Wladimir 0.11egel (1838-1918) a executat bustul C.Esar-
cu (1898, 40-35) pi statuia femeii In fate medalionului lui
C.Angelescu (1902, 40-53).
Vasile Ionescu iscglegte In 1906 bustul Elenei Nicolc.0
(1936, 31-42).
Pictorul Alexandru C .Satmary, inmormintat in 1933 in
Cimitirul protestant Bellu, a sculptat bustul cgpitanului Al-
fred Angelescu (24-27).
Filip Marin (1865-1928), inmormintat in Cimitirul Bel-
lu (4-19), are In cimitir bustul C.Gulimgnescu din 1900 (43-Li),
bustul P.Constantinescu (1902, 25-3), doug busturi slabe - C
Dimitriu (1908, 49-74) , precum gi bustul Dutg Rgdulescu (? ca-
zut de pe mormintul 50-2), sculptat in 1910.
D.Mgtguanu (1889-1929), inmorentat In Cimitiral. af.Vi-
neri, sculpteazg pentru Cimitirul Bellu cloud medalioane Pug-
cariu din 1909 (2-11), medalionul generalului V.Zottu (1916,
29b-1), medalionul N.Zane (43-5) , busturile - colonel T.Cocg-
neanu (1920, 47-19b), pictor D.Marinescu (1924, 78-57) , I .A-
tanasiu (1926, 98-69) gi general Tell, din 1929 (17-18) pre-
cum gi statuile de pe mormintele familiei Cutarida (1-17) gi
general Tetrat (Bellu-militar, 1926, impreung cu
C .Ionescu-Varo a lucrat bustul lui T.Brahu, din 1909
(sf.Vineri), gi bustul generalului C,Segrigoreanu. (1944,58-52).
www.dacoromanica.ro
-31-

33. Ggsim aici citeva lucrgri de Carol Teutsch : bustul H.
Butoianu din 1909 (47-18), doug busturi J.G6b1 din 1910 (58-
o sculpturg din 1918 se aflg In Cimitirul protestant
113) ;
Be llu, pe mormintele familiei Kleisch.
Lidia Kotzebue (1885-1944), inmormIntatg la Moara Dom-
neascg - Ilfov, sculptorita admirabilului Monument al Aviati-
ei din Bucuregti, este de asemenea autoarea frumoasei statui
in bronz de pe mormintul aviatorului Alexandru Cojan (1935:
95-33).
Dintre contemporani, printre lucrgrile Militei Pgtrag-
1
cu atrage atentia noastrg busturile scriitorilor Panait Is-
trati (1935L 37-51, cu basorelieful reprezentind figura mamei
sale) gi Liviu Rebreanu (1944, 21-80) gi medalionul actorului
Mihai Popescu, din 1955 (96). Amintim de asemenea monumentul
familiei Eliad (103-4), medalionul B4Oteteliganu (1938,6-19) ,
lespezile de pe mormintul Xeniei Sinadino (1941, 64-38) gi de
pe mormintul Barnoski (1954, 101 -5'), bustul Didonei Dumitres-
cu (1945, 551)-11), sculpture de pe mormintul Sericgi profesor
Radu Novian (1946, 56-34), ingerii de pe mormintul Stefanidi
(84-62), portretul violonistului Nottara (1951) din Oimitirul
sf Vine ri , sculpturi le din C imi tirul Ghenc ea-mi liter qi din
cel evreesc Filantropia, catolic (Capdebo) , Ghencea (conte
Schweller), precum gi monumentele Mariei Filotti, Agepsinei
Macri-Eftimiu gi lui D,Guati, Madona ingltatg pe mormintul
prof. dr. Marin Neste.
Alt contemporan,Ion Jalea, pe lingg statuile monumentu-
lui Strgjescu (1931, 101-52) gi cele de pe mormintul N.D.Ami-
ra (79-12), are o sculpturg pe mormintul lui G,Nicolau (1950,
96-1), medalioanele T.Alesseanu (1935, 15-44) gi dr.G.Magheru
(1952, 83-160), bustul .Botez (1941, 25-1) , trei busturi din
capela Stoic escu-San-Marin (15-50), semnate, precum gi trei
busturi ale familiei generalului I.Nicolescu, nesemnate (32-
10) .
1
A se vedea de asemenea articolul Zoei Ricci: "Pietre funera-
re de Vilita Ptitracicun din revista "Arta, lumina gi culoa-
rea" (1946, mai, nr.1, p.53-56)
www.dacoromanica.ro
-32-

34. Lui C.Baraschi ii apartine sculptura deasupra capelei
Tita Cristescu (1935, 100-18), statuia gi medalionul de pe
mormintul Margaretei Oprescu (1937, 112-50) gi bustul avocatu-
lui I.Vasilescu Nottara (1916, 45-6).
Corneliu Medrea (1888-1964), inmormintat in CiMitirul
Bellu, este reprezentat prin bustul poetului St.O.Iosif (1913,
84-2), medalionul scriitorului Lmil Girleanu (1914, 83-6) ,mo-
numentul de pe mormintul A.G.Florescu (1925, 99-10) , expresi-
vul bust al pictorului Sion (1939, 116-2), lespedea de pe mor-
mintu.1 Alexandrinei Vineg (1946, 5-23), sculptat dupg- un de-
sen de portelan de Woodgwood, gi capul artistului Ion (Lano....)
Lanolescu (1949, 11b-48). Corneliu Medrea are sculpturi pe
mormintele families Lucaciu (1929), la Cernica, ci in Cimiti-
rul armenesc, pe mormintul lui H.Zambaccian.
LIOnofrei, sculptorul bustului doctorului G. Marinescu
(1938, 100-9) , este mai bogat reprezentat in imitirul sf.Vi-
neri, uncle ggsim frumoasele busturi ale lui Vasile Stroescu,
din 1928, gi Zsinfir Arbure (1933), precum gi medalioanele P.
Zissu (1937) gi ing. G.Zottovici (1948).
0.Han, sculptorul busturilor L.Popescu (1918, 64-26)yi
al bustului scriitorului Corneliu Moldovanu, din 1919 (114),
mai are un bust pe mormintul pictorului Artur Davidoglu (1919),
in Cimitirul armenesc.
Dimitrie Mires (1868-1942), inmormintat in Cimitirul
Bellu, este sculptorul bustului generalului A..Demonsten, din
1926 (59-43).
Teodor Burcg, inmurmintat in 1950 in Cimitirul sf. Vi-
neri, sculpteazg medalionul profesorului I.Ursu (1925, 72 -6),
bustul viceamiralului V.Urseanu, din 1927 (3-38) ,lucrgrile de
pe mormintul Oprescu (1937, 44-18), precum gi bustul genera-
lului C .Dragalina, din 1922, in Cimitirul militar Bellu, yi
medalionul aatorului V.Toneanu (1933) , in Cimitirul sf. Vi-
neri.
C.Flo-r.vath, sculptorul bustului Marinei Dodani,din 1918
(18-25) , are doug busturi Florian in Cimitirul sf.Vineri gi 0
sculpturg pe mormintul families Gaiser, in Cimitirul protes-
tant Bellu.
-33-
www.dacoromanica.ro

35. Spiridon Georgescu a lucrat in 1924 monumental Plopea-
nt (96-6), inspirat de monumentul Rescaldani (64-34) gi red e-
tat in Cimitirul Colentina, precum gi bus urile Ticu Comanes-
cu (98-59), in 1926, gi maior M.Izvoranu (18b -22), in 1931.
Mai Osim in Cimitirul Bellu :
douA busturi Dumitrescu (40-14) gi un bust in cavo-
u1 familiei Ghitti Ioan((20 -4), de FavelescuDimo,
din 1902;
bustul T.Cirnu-Munteanu, de N.Carrara, din 1903 (56 -
55) ;
bustul colonalului G.Mareg (1903, 56-44), de C.Ni-
coli;
bustul lui Remus Opreanu (1908,1-3), de I.Sttinescu;
meaalioanele Alexandra Fochidi (75-13) gi mElor M.
Bigceanu (1911, 6-20), de Olteanu;
medalionul Petre Rogescu (1910, 75-14), de Hans Re-
bi bach;
bustul gi medalionul Cristescu (1911 gi 1918,18b-4),
de A-aehle;
medalionul lui I.Georgescu (74-20), din 1912, de T.
I Vidali, pietrar-sculptor din Ploiegti;
doug busturi S.Filip (1916, 91-4), de pietrarul Ca-
rol Ihm;
douti medalioane Gaieu, de I.GheorghitA, din 1918
(27-53);
medalionul "Mama" lui Theodor-Tbemeli (1920,59-11);
medalionul profesorului V.Sion (1921, 9-13), de G.
Dimitriu;
miniature -medalion Ec.Sttinescu (1923, 21-1), de A.
Andritoiu;
bustul lui P.Arjoca (1926, 22-10), de fratele sgu,
pictorul Ilie Arjoca;
bustul S.Alexandrescu (1928, 32-19), de A1.Severin,
inmormintat in 1956 in Cimitirul Bellu; acesta a
mai ornamentat capela Mincu (33-5);
bustul doctor lui D.Gerota (96-21), patru medalioa-
ne Davis (1929, 69-84) gi sculptura familiei
Cristu (1912, 21-32), de Ion Iordanescu (1881 -
1950), inmormintat in Cimitirul sf.Vineri;
busturile Alex.Maxim, din 1927 (99-20), G.Stroescu
(1930, 91-3, distrus) si Pantazi-Jornescu (21 -
132), precum Si medalionul G.Marinescu (1940,43 -
15) de Dairlad, Cu numeroase lucrtri in Cind-
tirll sf.Vineri;
www.dacoromanica.ro
-34-

36. medalionul sotilor B6rbtitescu-Pagcani (1931, 91 -3),
de P.Stadler;
medalionul aviatorului Romeo Popescu (1931, 23-6),
de 0.Bordenache;
doug medalioane Orezeanu .(1933, 49-76) ,de I.Pantazi;
doug medalioane pe mormintul inginerului P.Antones-
cu (1935, 60-1), de G.Tudor (1882-1944);
medalionul I.Nitescu (1936, 21-68), de Mac (Cons-
tantinescu);
bustul generalului David Popescu, din 1937, de Ma-
nasse(Roma), pi un cap de fetita alAturi (81-8t);
medalionul actorului Gr.Mtirculescu (1943, 45-19),de
Al.CAlinescu;
monumentul actorului Vasilache (1944, 96), de. Ion
Tureatc4;
medalionul colonelului C.BrAtianu (1945, 24-31),de
Ion Dohatcu, inmormintat In 1952 in Cimitirul
Ghencea;
medalionul doctorului D.Em.Paulian (1949, 77-3), de
Maria Grigorescu;
medalionul poetului G.Cogbue, de I.Vlasiu (86-8,
transp. 9-19);
bustul Z.Jianu, de I.Vlad, din 1952 (3-48),g.a.1
InregistrAm in continuare citeva busturi gi medalioane,
care se vor cerceta cu timpul mai atent, paralel cu monumen-
tele nesemnalate. Unele din ele ar putea.fi atribuite lui Ion
Georgescu gi reprezentantilor familiei Storck t
Ion Dobrovici, 1870, 20-14,
Gr.Jianu, 1874, 3-9,
Elena Anion, 1880, 12-1,
R.Borogiu, 1881, 31-6,
Aneta Metaxa, 1881, 22-14,
D.Teodoru, 1882, 32-6,
E.Predescu, 1884, 12-1 (doug medalioane dispgrute),
slt.C.Filitti, 1887, 26-22,
C.Fulga, 1886, 62-6 (monument distrus),
Pandele Iliad, 1887, 15-7,
z
1
In Cimitirul sf.Vineri gasim busturi gi medalioane de N.
Constant (1909) , C.Mihnlesou din Rimnicul- Vilcea (1915),
Bavargin (medalionul generalului P.Angelescu, din 1936) ,g.
a.
www.dacoromanica.ro
- 35 -

37. Luca Koslinski, 1889, 22-16,
Ana Schiopescu, 1889, 41-14,
I,Vr6biescu, 1891, 33-11,
B.Steftinescu, 1891, 34-10,
G.TAntisescu, 1891, 17-6,
general Ion Carp, 1892, 17-11,
H.Baltador, 1895, 17-7,
maior Tr.Cioranu, 1895, 11b-31,
colonel D.C6linescu, 1896, 52-87,
V.Hernia, 1897, 34-29,
E. gi CBudigteanu, 1900, 41-32,
GOD.Pallade, 1903, 55-37,
Luigi Cazzavillan, 1903, 44-1,
general G.Gramaticescu, 1907, 45-5,
N.Mandrea, 1910, 74-26,
I.L.Caragiale, 1912, 58-13, transp. 9-46;
Aural Vlaieu, 1913, Bellu-militar,
poetul M,Iacobescu, 1913, 84-12 (din Stuttgart),
C.F.Robescu, 1919, 7-20,
S.Filipescu, 1922, 98-69,
dr.Toma Ionescu, 1926, 20-4,
Sabba StefAnescu, 1931, 102-68,
M.Hagiopol, 1937, 12-1,
G. Folescu, 1939, 11b-48,
aviator V.Nicolescu, 1944, 124-152,
Alice Scare Trandafil, 1945, 114-1,
Tache Protopopescu, 18b-1,
statuia V.Vasilescu-Valjean, 34-28, g.m.a.
Mai putin accesibile rgmfn mozaicurile gi picturile din
cimitir, din cauza pristrgrii for in capele inchise. Frumoase
mozaicuri eisim In mausoleul Cantacuzino (40-29) zidit de ar-
hitectul Ion Mincu. Mozaicuri mai afl6m in "capela" Gologan
(1951, 7-36) g.a,
Masurile necesare pentru ocrotirea monumentelor isto-
rice pi de artg din cimitire trebuie luate neintirziat. Alt-
fel schimbarea aspectului istoric pi artistic mai cu seam6 a
- 36 -
www.dacoromanica.ro

38. Cimitirului Bellu ar ameninta sg aducg acest muzeu de aculp-
turi qi arhitecturi la ruing.
- 37 -
www.dacoromanica.ro

39. STUDIEREA CIMITIRELOR
De ani de zile s-a pus problems studierii bogatului ma-
terial istoric, pe care-1 of era cimitirele tdrii, mai ales Ci-
mitirul Bellu din Bucuregti. Valoarea artistic
mente din aceste cimitire mAreste insemnAtatea lucrArii.
Privind Cimitirul Bellu ca monument de culturd, ne per-
mitem o afirmatie : nu cunoastem alt cimitir in alte sari, ca-
re sd concentreze, singur, mormintele atitor fruntasi ai ace-
lor Agri, ca Cimitirul Bellu.
Mormintele istorice stunt risipite in diverse locali-
tAti. In U.R.S.S. au Post doud capitals; in Germania gi Italia
- mai multe; in Franta gi Anglia existd panteoane; marile ora-
ge au cite doug gi mai multe cimitire importante, in dezvolta-
rea mai indelangatA a centrelor economice gi culturale.Aga dar
avem uncimitir care, mai mult decent oricare altul, oglindegte
trecutul tdrii.
In asemenea conditii studierea Cimitirului Bellu captitA
o semnificatie gtiintificd. Ea va Beryl pentru completarea
tionarelor enciclopedice gi a diverselor opere istorice, ceea
ce se constatd din informatiile cerute de numerogi delegati ai
institutiilor de stat. Insugi faptul cd aici stunt inmormi-tati
atipa fruntagi consacrati de Academia Republtcii Populare Ho-
mAne, este o <loved& a valorii culturale a Cimitirului Bellu.
Inmormintarea in acelasi loc a mai multor reprezentanti ai a-
celeiasi familii face imposibild transportarea osemintelor a-
cestor fruntasi Intr -alt Panteon.
Cu toatA importanta studierii acestui material oferit
de cimitirele Capitalei, mai ales de Cimitirul Bellu, migala
unei asemenea lucrldri, care necesitA timp indelungat gi cu-
noctinte speciale, n-a permis nimanui sd inchine o opera scri-
sa problemei semnalate de atitea on in trecut.
www.dacoromanica.ro
- 38 -

40. Vechli ziarigti au incercat sg comercializeze un ghid
al Clmitirului Bellu, dar lucrarea a depggit posibilitgtile
lor.
In leggturg cu expozitia din 1935, Primgria Capitalei
a cerut intocmirea listelor eroilor militari gi ale frantagi-
lor vietii publice gi sociale a tgrii, inmormintati in prin-
cipalele cimitire locale. Cu tot efortul fgcut pe atunci de
administratiile cimitirelor, din cauza lipsei de specialigti,
sumarele liste i ocmite n-au prezentat aproape nici un in-
1
teres.
H.Stahl2 qi alti publiciyti3 au consacrat articole
Cimitirului Bellu. Abia in 1941 a apgrut unica brogurginctd-
natg de hoi Cimitirului Bellu din Bucure5ti. Academia refu-
zind sg publice acest material, "ea putin important", autorul
brogurii a primit propunerea unei colectii strging preocupg-
rilor istorice, incit a trebuit sg reducg o bung parte a ma-
terialului adunat, sg renunte la argtarea figurilor gi sg
completeze restul cu date de popularizare, chiar in ceea ce
privegte anti vietii celor inmormintati.Astfel, brogura ti-
pgritg in 1941 este o modestg evocare popularg a Cimitirului
Bellu sau - dupg cum scriam in prefatg : "o simplg plimbare,
in realitate foarte grea, in mijlocul umbrelor trecutului..."
Be povestegte cg Cimitirul Bellu, inainte de 1879 cind
mortii se inmormintau in jurul bisericilor, era lo.1 de petre-
cere; poate cg in amintirea acelor vremuri, cimitirul a rg-
mas gi mai tirziu, duminica, loc de excursie gi de intilnire
pentru bucuregten1.4 Vizitarea permanentg a Cimitirului Bel-
lu de cgtre cetgteni, dar mai ales informatii ce se cer zil-
1
Folo im arhiva Serviciului Cimitirelor din Bucuregti.
2
Prin imitirul Bellu, in Printre hotare, 1912, nr.2,p.10 -12,
P1 - ; e se duc, Bucurepti, 1535, p.242-261.
3 Aurel Savela Citeva ore la Bellu, in I-binda ilustratg,su-
plrment la nr.89u din 13 iunie 1921; G.Bezviconi, PariFeonul
_logrgsit, articol publicat in ziarul N amul romAnPsc ci e-
produs in volumul Din alte vremi, Bucuregti, 140, p.12-14.
4
E,Btahl, Op C i t , p.242-243.
www.dacoromanica.ro
- 39

41. nic In leggturg cu cei inmormintati gi mormintele-monuniunte,
a accentuat nevoia intocmirii until istoric al cimitirvlui gi
a unor liste ale persoanelor mai importante inmormintate eicL
Depggind nivelul unei simple inregistrgri, lipsitg de folds
fgrg o dotare gtiintificg, am inceput studiul istoric al pro-
blemei. De la Cimitirul Bellu, era natural sg ne extindem -
pentru a eves o imagine mai completg a problemei - la celelal-
te cimitire gi is Crematoriul "Cenupa" al Capitalei. Proveni-
enta mil for pietre de morminte,din Cimitirul Bellu gi din'la-
pidaral bisericii Stavropoleos, din vechile cimitire din ju
rul bisericilor centrale si chiar din mgngstirile $i sateleer
propiate, a fgcut - in cele din urmg - sg Incepem cercetarea
mormintelor intregii Capitale, cu atit mai mult cu cit ins-
scriptiile de pe mormintele publicate sau semnalate in trecut
intr-un dosar din 1880 din arhiva episcopului Ghenadie Engcea-
nu, depus is Academie, de Naorgai C.Erbiceanu (publicg in
1894 pomelnicul mormintelor Mitropoliei din Bucurugti, scris
In 1776 de eclisiarhul Samuil) q.a., nu infgtigeazg un cod a-
parte.
Lucrarea de fatg, inceputg in august 1953, a Lost in
bung parte realizatg prin intelegerea lui Stefan Vartanof,ge-
ful Serviciulyi Cimitirelor gi Crematoriului.
Lucrarea maimult decit a dublat numgrul monumentelor
de artg din cimitire, cunoscute specialigtilor, care chiar in
anii 1954-1955 gi mai tirziu incercau sg completeze listele
acestor monumente, profitind de truda noastrg, fgrg sg arate
izvorul.
La insirarea celor tnmormintati, care urmeazg, am in-
registrat numai anii vietii, deoarece notarea zilel nagterii
gi a mortii ar reliefa $i mai multe imprecizii gi date discu-
tabile. Data mortii apare la not aproape totdeauna ca element
obiectiv, fiind verificatg, in caz de contrazicere, dupg re-
gistru.1 Sint posibile, insg, gregeli provenite chiar din re-
1
An cercetat vechile registre ale Cimitirului Bellu,din anii
1E59-1874,1878-1585 si 1& 3-1E99, incomplete si ele din cau-
za sistemului defectaos al inregistrgrii inmormintgrilor.
www.dacoromanica.ro
- 40 -

42. gistru, cind e vorba de transportarea in cimitir a persoane-
lor moarte, on inmormintate in altA parte, precum gi la in-
registrarea omonimllor. Nu mai vorbim despre grepelile
inscriptii de pe morminte, foarte frecvente gi pe care le sem-
nalilm in paranteze, cind le constatAm. CercetArile unor ase-
menea date eronate descoperim pi pe monumente : pe mausoleul
marelui ban Dimitrie Ghica - 1803 din 1807, in loc de 1808
(41-5), pe place de pe mormintul compozitorului A. Flechten-
macher - 1898 din 1897 (50-10), pe monumentul ctizut al plc-,
torului Gheorghe Ioanid, mort in ianuarie 1921 (21-121),p.a.
Pentru anul nasterii, inregistrarea este un element
subiectiv, chiar atunci cind ne cAlduzim de inscriptia de pe
mormint, degi data ariltatti in inscriptie intrece,deseori, ca
precizie, alte informatii. De pildA, Bogdan Hasdeu, care din
motive particulare ipi arAta totdeauna data nagterii grepitA,
poartti pe mormint o inscriptie cu mentionarea anului nagte-
rii exact : 1838 ; astfel cercetarea acestei inscriptii ar
exclude "descoperirilen Incercate de divergi autori, aproape
un secol mai tirziu. Sculptorul Ion Georgescu, nAscut la 18
ianuarie 1856, era artitat de specialigti ca nAscut in 1855
gi 1857; p.a.m.d.
Cind nu ne orienttim dupg inscriptiile de pe morminte,
registrele cimitirelor sau anuarele oficiale ale magistratu-
ril, armatei p.a., notAm anti in paranteze, ca element su-
biectiv.
InregistrAm inscriptiile de pe morminte, notind forma
generalli a numelor de familie, fArii s6 pAstrAm particularitA-
tile omise, in cele din urmA, chiar de purtAtorii acestor nu-
me. Materialul, in aparent6 putin important, capAtA insemng-
tate pe mAsura cizelArii gtiintifice a lucrtirii. Treptat se
constatA valoarea persoanelor, care va permite eliminarea ca-
lor mai putin importante. De asemenea, pentru succesiuni pi
inmormintArd in acelea$i parcele, este importent6
schimbArilor de name la femei (nagtere, cAsAtorii). Ne-am c6-
1Auzit la inregistrare, in lipsa sited documentAri, printre
www.dacoromanica.ro
- 41 -

43. altele de imoozanta monumentului, care prezint6 insemnAtate
pentru cimitir.
Deseori ajungem sg restabilim datele biografice, in
lipsa carora excludem numerosi oameni din patrimoniul cultu-
rii noastre.
Materialul de fat6 circu16 din octombrie 1954 intre
diversi specialisti, care 1-au $i folosit.
www.dacoromanica.ro
- 42 -

44. LISTA CELOR INMORMINTATI IN CIMITIHILE CAPITALEI
MAI ALES IN CIMITIRUL BELLU
NOTA EXPLICATIVA: se aratti numele de famine, pro-
numele, uneori §i pronumele tatglui celui inmormintat,
anii vietii, figura §i locul unde e inmormintat (in paran-
teze). In caz daca anii vietii sint in paranteze, inseamnM
ct nu am avut putinta sg ne calMuzim de inscriptia de pe
mormint, on de registrele cimitirului; n insemnnt nscut,
iar m - mort. Cind se aratM simplu figura §i locul,inseam-
nM c6 e vorba de Cimitirul Bellu. Dact nu putem preeiza lo-
cul, notgm uneori Bellu-reg.(registru). Prescurtate sint
numirile cimitirelor: Bellu-Militar - B.i., sf.Vineri - sf.
Vin., Colentina - Col., Catolic - Cat., Protestant - Prot.,
Evreesc Sev. - Sevastopol, Evreesc Fil.- Filantropia,
Evreesc B. - Bellu, de rit spaniol, Crematoriu - Orem.,
biserica - bis., mKnittstire - man. In lipsa anului mor ii,
anul care precedeazil, cimitirul sau biserica inseamn6 data
inaltarii monumentului funerar. CercetMtorul s. aibg in
vedere legMturile familiale §i sociale, urm6rind inmormin-
tgrile din acelea§i poiliuni (figura §i loc).
-43-
www.dacoromanica.ro

45. MONUMENTUL EROILOR LUPTEI PRNTRU LIBERTATEA
POPORULUI SI A PATRIEI, PENTRU SOCIALISM
Agiu, Constantin, 1891-1961.
Anagnoste, vasile, 1875-1963.
Ardeleanu, Dicolae, 1903-1970.
Balmus, Constantin, 1898-1957.
Barbu, Solomon, 1904-1965.
Berea, Baruh H., 1893-1941.
Bogdan, iosif, 1912-1962.
Breiner, Bela, 1896-1940.
Bucur, Nicolae, 1906-1938.
Bujor, Mihai Gh., 1881-1964.
Bujor, paul, 1862-1952.
Calmanovici, amil, 1896-1956.
Cgaugttru, Ion, 1902-1956.
Chisinevschi, iosif, 1905-1962.
Ciobanu, Mihail, 1900-1965.
Constantinescu, Alexandru (Alecu), 1873.-1949.
Cristea, ilia, 1892-1958.
Crosnef, Gheorghe, 1896-1937.
Daciu, voicu, 1900-1952.
David, Constantin, 19o8-1941.
Dobro-eanu-Gherea, C.,1855-1920.
Farcas, Alexandru, 190o-1963.
Filirescu, Leonte, 1895-1922.
Florescu, Smalanda, 1882-1965.
ionagy, loan, 1900-1929.
Foris, Stefan, 1892-1946.
Frirnu, ion C., 1871-1919.
Gheorghe, Petre, 1907-1943.
Gheorg):iu, Stefan N., 1879-1914.
www.dacoromanica.ro
- 44 -

46. Gheorghiu-Dej, Gheorghe, 19o1-1965.
Goldberger, Nicolae, 19o4-1970.
Groza, Fetru, 1884-1958.
Ionescu, A. Gheorghe, 1913-1970.
Ionescu, Marin (Neic6), 1896-1964.
Ionescu, Marin Florea, 1899-1967.
Iordtichescu, Teodor, 1884-1958.
Iordanof, Gospodin, 19o2-1957.
IltzEreanu, Barbu, 1881-1957.
Lifsit, Baia, 19o3-1929.
Luca, Vasile, 1898-1963.
?acovei, Mihail, 1882-1965.
M6nescu, Cocu, 1912-1957.
Marinescu, Ada, 19o4-1941.
Mirel, Costea, 19o7-1951.
Moghioros, Alexandru St., 1911-1969.
Mohgnescu, Nicolae, 1914-1942.
Moraru, Maria, 1911-1958.
Moraru, Mihail, 1892-1955.
Musoiu, Panait, 1864-1944.
Niculescu-Mizil, Gh.Gh.,1886-1945.
Niculescu-Wizil (Cotor), Eufrosina, 19o2-1954.
Olteanu, Gh.(Iancu), 1881-1968.
Paneth, Lilli, 1911-1941.
Parhon, Constantin I., 1874-1969.
Pltrgscanu, Lucretiu, 19oo-1954.
Pauker, Ana, 1894-196o.
Petrescu, Dumitru M., 1906-1969.
Pintilie, Ilia, 19o3-194o.
Plav6t, Stefan, 1913-1944.
Pop, Dumitru, 188o-1963.
Popescu, Nicolae, (Doreanu), 1897-1960.
Popovici, Constantin, 1876-194o.
Preoteasa, Grigore, 1915-1957.
FMK.ceanu, Lothar, 1899-1955.
RanEhet, Iosif, 1904-1952.
Roller, Mihail, 19o8-1958.
www.dacoromanica.ro
-45-

47. S.1tjan, Leontin Gh., 1913-1966.
Stoilov, Simion, 1887 -1961.
Stefu, Pompiliu, 1910-1942.
Trandafirescu, Constantin, 1896-197o.
Vasilescu, Gheorghe M. (Vasia), 1891-1929.
www.dacoromanica.ro
- 46 -

48. CIMITIRELE
Abeg, Filip, m.1952 de 76 ani, general (B.M.).
Abeles, Joh.C., 1832-19o8, mezelar (Prot.).
Abramescu, Nicolae, 1858-1931,paroh al bisericilor Brezoia-
nu ci Cretulescu, institutor (23-25).
Abramovici, Lick Chirita, 1898-1956, militant al micc.rii
muncitoregti (Crem.).
Acachie, Ierapoleos, m.186o, arhiereu (Cernica).
" Palada al Laodiciei, m.1859, arhiereu (Cernica).
Adam, Ella, 1912-1971 (Crem.).
Adamescu, Andrei, m.1882, director al ImprimeTiei Statului;
sotie: Anghelina, m.1889 (4o-23).
" Gheorghe A., 1869 (Boris gregit: 187o)-1942, pro-
fesor, publicist; sotie: Ecaterina,
1879-1947, n. Chiritescu (4o-23).
Adrian, Gheorghe, 1821-1889, revolutionaT din 1848, general,
ministru de razboi, membru onorar al
Academiei; sotie: Elena, m.1918,
n.Sturdza (29-2).
Aescher, Hans, m.1937 de 64 ani, pictor (Crem.).
Agemoglu, Maria St., 1821-1868, n.A.Sahim (Armenesc).
" Mihail, m. 1888 (Armenesc).
Agiu, Con'tt., 1891-1961, militant al migclirii muncitorecti
(Crem.).
Aguletti, T.A., 1872-192o, profesor, autor de manuale
(1b-19) .
Albulescu, Const., (n.1878), m.1933, doctor (32-13).
Alcalay, Leon, 1847-192o, librar (Evreesc B).
Aloes, Const., m.1947 de 85 ani, inginer (Crem.).
Aldulescu, Const., m.19o2 de 67 ani (43-3).
Alessandrescu, Alfred, 1893-1959, compositor (44b-6).
Alesseanu, Gheorghe, 1872-194o, pregedinte la Curtea de
Conturi (1o1-1).
" Teodor, 1875-1955, profesor, autor de manuale
(15-44).
Alessiu, Ion, 1835-1920 (17-16).
Alevra, Nicolae, 1871 (saris gregit:1872)-1936,general
(B.M.).
www.dacoromanica.ro
- 47-

49. Alexandrescu, Alexandru, 1874-1954, general (sf.Vin.).
Const., 1836-1877, colonel, sotie: Alexandri-
na, 1845-1894, n.Pencovici (18-13).
Grigore M., (n.181o), m.1885; sotie: Lucia,
m.3o ianuarie 1879, de 45 ani, n.Stamatin
(21-17).
Grigore, 1854-1934, industriag pielar (32-15).
Ion N 1835-1906, zis Cafegi-Baga; sotie:
Zoe, 1845-1864, n.G.A.Ghermani (16-1).
Ion Temistocle, m.193o, inginer, publicist
(45-4).
Marin, 1864-1934, avocat (4-12).
Nicolae, 1800-1851 (16 -1).
Nicolae, m.1937 de 77 ani, comandor (Ghencea
Milit.).
Nicolae, 1884-1957, pictor (114).
Sevastia, 1813-1879, fiica stolnicului Ion
Catuneanu (16-1).
Temistocle, 1846-1918, profesor, publicist
(45-4).
Alexandrescu-Dersca, Const., m.1954 de 82 ani, doctor (1-16).
Alexandrescu-Linche, Const.I., 1877-1935 (16-1).
Alexandrescu-Urechia, Gh., 1879-1947, general, scriitor
(34-14) .
Alexandrescu-Vasal, Vasile, (n.1862) m.192o, actor, scrii-
tor; sotie: Alexandrina, 187o-1947,
n.Pilltineanu (11-11) .
Alexandrov, Petru (V.S.Ivanovskl), (n.184
gregit: 19o8), revolutionar, cumnat al
scriitorului Korolenko, doctor in Tulcea
(sf.Vin. 16-6).
Alexandru, Mircea, ingropat la 17 iunie 1577, domn (bis.
Radu-Vod6).
Alexeanu, Pg.tragcu, m.1558, fiul banului Ghiorma (mAn.
Bolintin)..
Alexi, Marin, 1814-1895, profesor, autor de manuale (sf.
Vin.).
www.dacoromanica.ro
- 48-

50. Alexiu, Alexandru G., m.1925 de 53 ani, general (B.M.).
" Const., 1872 (scris gre§it:1874) -1948, general
(16-38).
" Ion, 183o-19o5 (16-38).
Algazi, Eliachim, 1894-1939, tenor al Operei (Evreesc 8.).
Algiu, Const., m.1883 de 83 ani (28 -20).
" Ion, 1834 -1904, general, prefect al Capitalei
(28-28).
Mihail, 1843-1901, colonel, prefect al politiei
(23-20.
Nicolae, 1856-192o, magistrat (29-31).
" Pang, 1841-1914 (28-2o).
AlimEnescu, Aurel, 1875-1942, general (33b-7).
Alimgneqteanu, Vasile, m.1943, inginer, publicist (25-9).
Virgil, 1882-1942, inginer petrolist (52-26).
Alinescu, Barbu, m.1953, general, profesor (sf.Vin.).
Almgjanu, Ilie, m.1957 de 7o ani, profesor de limbi clasice
(B.M . ).
Altunian, Stepan, m.187o (Armenesc).
Amen, Teodor, 1831-1891, pictor; sotie:Ana,184o-1926(33-4).
" Zoe, m.1947, n.Butculescu (98-131).
Amartscu, Ion, m.1878 de 53 ani (30-2b).
Amira, Alexandru, medelnicer; sotie; Maria, m.de 89 ani
(bis.Radu Vodg).
Nicolae, 1832-1919, filantrop (79-12).
Ammann, Eugen, m.19o8, negustor de seminte (Prot.).
Amzulescu Dimitrie, m.1955, general (Ghencea Milit.).
Anagnosti, Iordache, m.184o, paharnic (Cernica).
Smaranda, m.185o, sotie de paharnic (Cernica).
Anastasescu, Staur, 1850 -1915, doctor (B.M.)
Anastasiu, Alexe, 1865-1947, general, scriitor militar
(sf.Vin.) .
Cesar, m.1954 de 79 ani, general, scriitor (Col.).
Dimitrie, m.1953 de 8o ani, general (B.M.).
Gabriela-Alexandrina I., 189o-1926, n.S.Vucu-
lescu, poet (94-42).
www.dacoromanica.ro
- 49 -

51. Anastasiu Ion, 1858-1941, general (77b-8).
" Ion I., (Iagi), 1864-1946, general, scriitor
(101-58) .
Mihail, I., 19oo-1967, general maior (101-37-38).
" Paul M., 1929-1971 (101-37-38).
Raul, m.1946, ata*at de pres. (117-129).
" Victor, 1867-1933, profesor, geolog, numismat
(81b-32).
Andonescu, Alexandru, 1821-1889, inginer (Bellu).
Andonie, Luca, m.1959 de 86 ani, general (B.M.).
Andreescu, loan, 1850-1882, pictor (Bellu).
Andreevski, Const.Erast, m.1935; sotie: Vera, m.1945,
n.F.Narkevici (sf.Vin.).
Andrei, Tudor, 1903-1971 (Ghencea).
Andricu, G.M., 1859-191o, director al contabilitatii
(23-34).
Andrieanu, Demetru, 1838-1866, avocat, fiul lui Andrei
Danielov Voinovici (6-12).
Andrie, Nicolae, 19o8-1942, ziarist (123-1o8).
Andriteanu, Nichita, m.1911, doctor (6-6).
Andronescu, Alexandru, 1824-1891 (14-22).
" Anastasia, m.1844, sotie de polcovnic (Cernica).
" Const., (n.1859) m.1943, profesor doctor
(26-2o).
.
Grigore, 1855-19oo, avocat, publicist (4o-48).
" prban, m.1799, stolnic (bis.sf.Nicolae din
mahalaua Popescului).
Andronic, loan, 1875-1956, preot (Iancu Nou).
Andronie, m.1769, protopop (bis.sf.Nicolae din mahalaua
Popescului).
Anestin, Alexandru, m.1947, ziarist (37-26).
" Victor, 1875-1918 , scriitor (sf.Vineri 25-87).
Angelescu, Aurel, 1887 (1886?)-1938, profesor universitar
(Crem.).
. (49-29).
Const., n.l9lo, m.de 77 ani
.
Elie, 1836-1882, inginer, profesor universitar
(14-31).
a
www.dacoromanica.ro
- 5o -

52. Angelescu, Eugen, 1896-1968, profesor universitar, acade-
mician (B.M
Iancu, (n.1872) m.1938, avocet, om politic
(115-2o) .
Ion N., 1885-193o, profesor universitar, adz
nistru (33b-14).
Iordache, 1889-1971, profesor doctor (Bellu).
Iorgu, m.1893 de 63 ani, fiul lui Anghel Teodor,
m.1865 de 77 ani (49-29).
" Paul, 1872-1949, general, ministru (sf.Vin.).
Anghel, C.D., 1867 (saris gresit 1868)-1935, consilier
legislativ, publicist (Crem.). ,
Gheorghe, 19o4-1966, sculptor (man.Pasarea).
" Petra, 1820-1876 (1-8).
Anghelescu, (Angelescu), Alexandru, 1850-1911, general
(24-27).
Gheorghe I., 1839-1915, general, ministru de
razboi: sotie: Elena, 187o-1935 (38-
46).
Mihail, m.1906, stenograf (18-20).
Nicolae, 1893-1966, fondatorii fabricii de cio-
colata (Bellu).
Tache, m.1926 de 78 ani (55-19).
Anghelichl, Grigore loan, m.1899 de 62 ani (n.1821?),
maior (39-5).
Anghelovici, Elena, m.1858 (bis.Curtea Veche).
" Mihail, m.1876 (1-24).
Angius, Mihail, 1871-1936, consul austriac la Galati
(Crem.).
Antachi, Maria, 1846-1927 (13-2).
Antal, Ludovic, 1924-1970, artist (Bellu).
" Noise, 1893-1953, doctor (EVreesc Fil.).
Antiw, ivireanul, m.1716, mitropolit (mormintul Eau e ark-
tat in pomelnicul eclisiarhului Samuil,
din 1776, oglindind o traditie cum ca
osemintele an fost aduse In tart'. (Mi-
tropolie).
www.dacoromanica.ro
- 51 -
0.44 --

53. Antipa, Grigore, 1867-1944, naturalist; sotie: Alina,
m.1944, n.Petrescu (Crem.).
Antonescu, Anton, 1853-19o8, avocat (3-31).
Eftimie, 187'-1957, consilier la CasaIie
-(B.M.).
Emanuil, (n.187o) m.1949, profesor universitar
(98-134).
Gheorghe, 1882-1955, profesor universitar
(I7-17).
Mihail, 1855-1925, avocat, ministru de Justi-
tie (95-89).
Petre, 1858-1935, inginer silvic (6o-1).
Petre, 1873-1965, arhitect (Bellu).
Victor, 1878-1958, actor (Bellu).
Antoniade, Diamandi, 184o-1913, inspector financiar;
sotie: Alexandrina, 1848-1912, n.Capeleanu
(17-10.
" Mihail, 1883-1946, avocat (17-10.
Antoniu, Andrei, 1869-1951, doctor, fondator de spital
(73-17).
Const.,1846-19o1, n.la Molista-Epir (42-13).
Ilie, 1862-1935, general, profesor doctor
(15-34).
" Lasciar, m.1947; sotie: Emilia, m.1956 (8-23).
Apostol-Hagibla, Naum, 1825-19oo, n.la Lunca-Macedonia
(8-18).
Apostolescu, Carol G., 1899-1949, pianist (Col.A1).
Const., 1884-1945, general (69-43).
Const.1.,1875-1946, ziarist (Crem.).
Dimitrie, 1859-1942; sotie: Ecaterina, 1867-
1890 (52-2).
Gheorghe, 1872-193o, artist (Col.A1.).
Nicu§or G., 19o4 -1952, pianist (Col.A1.).
Maria G., 1858-1885, n.Iorgu Caragiale (9-3).
Apostoliad, C., m.1893, colonel (11-53).
Apostolidi, Dimitrie D., 1886-1947, consilier la Casatie
(Crem.),
www.dacoromanica.ro
-52-