1. Pe durata a peste 40 de ani de O Hru~ciov
(stanga) a conceput
tensiuni fntre SUA ~i URSS, doctrina ..convie,uirii
amenintarea unui razboi nu- pa~nice", in speran'a
victoriei comunismu-
clear a fost permanenta. ~poi, Iui. Richard Nixon
(dreapta) a promo-
brusc ~i oarecum nea~teptat, vat atenuarea ostili-
razboiul rece a luat sfiir~it fn ta,ilor pe timpul
mandatului sau ca
modul cel mai fericit. pre~edinte a SUA,
intre 1968-1974.
R ZbOiUI rece este tennenul folosit pentru O Fotografiile ae-
a descrie intensele relatii ostile intre SUA riene f3cute de SUA
i fosta Uniune Sovietica (URSS), fiecare pe 14 octombrie
fiind in fruntea unor aliante de mare forti1, intre 1962 au descoperit
1947-89. Razboiul a fost "rece" pentru ca relati- in Cuba baze sovie-
ile intre cele doua puteri erau feci, dar nu s-au tice secrete de
"infierbantat" niciodata intr-un razboi armat. Pe lansare a rachetelor.
langa traditionala rivalitate intre cele doua pu-
teri, conflictul se baza ~i pe o ciocnire de ide-
ologii -intre sistemul democratic capitalist din
SUA ~i sistemul totalitar communistdin URSS.
Conflictul nedeclarat
Un potential conflict exista inca 1nainte de cel
.de-al doilea razboi rnondial, dar a fost tinut sub
.tacere datorita politicii de neirnplicare a SUA ~i
a preocuparii URSS-ului pentru problernele
sale interne, ceea ce 1nsemna ca Europa con-
tinua sa fie arena principala a disputelor poli-
tice. Apoi, in tirnpul razboiului, SUA ~i URSS au
luptat 1rnpreuna 1rnpotriva puterilor fasciste.
Dupa 1nfclngerea Germaniei Naziste, Europa
era ruinata ~i in scurt tirnp a devenit clar ca
statele europene nu se rnai puteau cornpara cu
for1;ele SUA ~i URSS-ului, devenite cunoscute
pe plan rnondial ca "supraputeri".
Cordialitatea dintre aliatii din tirnpul razbo-
iului a disp~rut rapid, mai ales din momentul
in care ambitiile sovietice in Europa de Est au
devenit evidente. Prezenta victorioasei Annate
(Sovietice) Ro~ii a fost decisiv~ pentru a im-
pune in Polonia, Bulgaria, Romania, Ungaria,
fosta Iugoslavie ~i Albania guverne de orien-
tare comunis~, care au reu~it apoi s~ suprime
orice opozitie. Aceste ~ri "satelit" erau atent
controlat.e de URSS. Democratiile occidentale
au sesizat in acest fapt planul de dominatie
mondial~ al mi~c~rii comuniste condus~, de
sovietici. Pericolul p~rea cu atat mai mare cu
cat existau partide comuniste ~i in "lumea
libera (adic~ non-comunis~)".
(:ortina de tier
Pentru p~strarea unui control total, statele
comuniste s-au izolat de restul lurnii, ~i ter-
menul de "Cortin~ de fier" a fost popularizat de
Winston Churchill, pentru a desemna frontie-
rele acestora; in consecin~ "in spatele Cortinei
de fier" semnifica "in interiorul blocului comu-
nist". Churchill a fost unul dintre primii sus-
tiniltori ai razboiului rece, dar in 1947 Truman,
pre~edintele SUA, preocupat fiind de securi-
tatea Greciei ~i Turciei, a anuntat "Doctrina
281

2. RAzBOIUL RECE
O Pre~edintele terile ocupante. Berlinul de Vest era un avan-
Kennedy ~i Willy post al capitalismului In interiorul blocului
Brandt, pe atunci sovietic, fiind o surs;l de tensiuni ~i dispute.
primar al Berlinului Nemultumirile au fost at:1t de marl Inc:1t, In
de Vest, ~i Konrad iunie 1948, sovieticii au decis s;l izoleze capi- -
Adenauer la Zidul tala prln Intreruperea traficului feroviar ~i ru-
Berlinului. Construit tier. R;lspunsul occidentului a fost un trans- 8
in 1961, zidul de port aerlan de proportii urla~e, care apro-
beton ~i sarma viziona Berlinul de Vest cu bunurl ~i alimente,
ghimpata care incon- p:1n;l la rldicarea blocadei de cltre sovietici.
jura Berlinul de vest Acesta a fost un important punct de cbti-
avea rolul de a turn. A fost reconfirmat;l hot;lr:1rea SUA de a
impiedica ceta,enii ap;lra Europa ~i divizarea de lung;l durat;l a
Germaniei de est sa Germaniei In dou;l state separate. In 1949 au
ajunga in Germania fost constituite Republica Federal;l German;l
occidentala. (Germania de Vest) ~i Republica Democrat;l
Truman". SUA a fost de acord sa sprijine natiu-
nile libere care "luptau Impotriva Incercarilor
de subjugare din partea minoritatilor lnarmate
sau a presiunilor externe". Aceasta Insemna ca
SUA va actiona pentru restrangerea expansiu-
nii comunismului: dictaturile non-comuniste
asupra "popoarelor libere" erau tolerate ~i O Garzile est-ger-
Intr-adevar au fost adeseori sprijmite de SUA In mane supravegheau
timpul razboiului rece, mai ales In tarile sarace, ceta,enii nemul,u-
unde politicile democratice ar fi putut aduce la mi,i care incercau sa
putere un guvern communist sau procomunist. treaca Zidul
Berlinului. Zidul a
Pripastia se adance~te impar,it capitala
SUA au venit In ajutorul Europei devastate de intre puterile ocu-
razboi, cu un program de ajutorare (Planul pante timp de
Marshall, 1948-52) care grabea procesul de aproape 30 de ani,
refacere postbelic~ ~i f~cea mai putin posibil~ pana in noiembrie f
exploatarea comunist~ a celor nemultumiti. 1989 cand a inceput
Ca reactie din partea sovieticilor la Doctrina demolarea sa.
Truman ~i la Planul Marshall s-a constituit
Cominformul, o organizatie conceputa: pentru Tita, adept al independentei, s-a hatarat sa-~i Gerrnana: (Gerrnania Camunista: de Est). in
a coordona actiunile partidelor cornuniste urmeze prapriul drum ~i s-a separat de URSS. acela~i timp s-a fandat ~i Organizatia
aflate de ambele p~rti al Cortinei de fier . Ruptura dintre blacul Savietic ~i "accident" Tratatului Atlanticului de Nard (NATO), care
Puterea blocului Sovietic a fost consolidat~ (cum erau denumite tarile caalitiei candusa reunea SUA, Canada ~i puterile vest-eurapene
ulterior de lovitura de stat din Cehoslovacia, de SUA) a fast campleta a data cu blacada lntr-a alianta: militara:. Admiterea Gerrnaniei
din 1948, care i-a adus pe comuni~ti la putere, Berlinului, din 1948-49. Aceasta a avut lac ca de Vest in NATO, in 1955, a deterrninat
~i de victoria comuni~tilor chinezi In r~zboiul urmare a divizarii Germaniei acupate intre crearea unei aliante similare in est -Pactul de
civil Impotriva nationali~tilor. Cu toate aces- SUA, Marea Britanie, Franta ~i URSS. Sectarur la Var~avia. De~i liniile astilita:tilar erau clar
tea, dominatia sovietic~ asupra mi~carii comu- savietic fusese deja inclus in frantierele camu- demarcate ~i fiecare parte se lnarrna, nu s-a
niste internationale a suferit o Infrangere fu niste, dar el mai cuprindea ~i a parte din ca- ajuns la un ra:zbai prapriu-zis. Principalul
plan propagandistic cand liderul iugoslav, pitala istarica, Berlin, ~i ea impartita intre pu- mativ care a determinat aceasta: situatie a fast
O Mar~ul desfa-
~urat in cadrul
Campaniei pentru
Dezarmare
Nucleara, la sediul
Institutului pentru
Cercetare in
Domeniul Armelor
din Aldermaston
pana in Londra, in
1962. Nascuta in
19 S8 cu scopul de a
determina Marea
Britanie sa renun,e
la armele nucleare,
campania a benefici-
at de o larga
sus,inere.
O "Opri,i sinuci-
derea nuc!eara", un
afi~ impresionant a!
g Mi~carii Britanice
pentru Dezarmare
Nuc!eara.
284

3. O Kim Philby,
agent sovietic in
Marea Britanie care,
in 1952, a ajutat al~i
doi britanici care spi-
onau pentru URSS,
Burges ~i Maclean,
sa fuga din Marea
Britanie.
O Un comentariu
britanic cu privire la
ruptura dintre
Uniunea Sovietica ~i
China: liderul sovie-
tic Hru~ciov trimite
statuile nedorite ale
lui Stalin in China.
mul a fost razboiul coreean (1950-53), izbucnit durata. Berlinul de Vest provoca o ve~nica iri-
atunci cind Coreea de Nord (comunist:l) a ata- tare, deoarece pentru lumea comunista el era
cat Coreea de Sud. SUA ~i puterile aliate au un exemplu al vietii occidentale prospere. De
intervenit in fol1:l, apoi s-a implicat ~i China ~i asemenea el oferea 0 ruta relativ facila de
In cele din urma s-a ajuns la un punct mort. scapare pentru germanii din est.
Dictatorul sovietic Iosif Stalin a murit In In cele din urma, cand reformele ~i tacti-
1953. Succesorul sau a fost Nikita Hru~ciov. cile lui Hru~ciov s-au dovedit incapabile de a
Noul lider a modificat cele mai dure aspecte determina puterile occidentale sa se retraga,
represive ale regimului stal~nist, de~i URSS a autoritatile din Germania de Est au ridicat un
ramas un stat aflat sub controlul total al unui gard de sarma ghimpata ~i au construit un zid
singur partid. Pentru a-~i dovedi bunele In jurul Berlinului de Vest -pentru a Impie-
intentii, Hru~ciov a dizolvat Cominformul ~i a dica accesul propriilor cetateni In ora~. Acesta
conceput o noua doctrina a "convietuirii a fost o recunoa~tere umilitoare a e~ecului,
pa~nice". Renuntind la ideea conform careia dar Zidul Berlinului a reu~it sa stabilizeze situ-
un conflict lntre Est ~i Vest era inevitabil, el a atia: Berlinul a Incetat sa mai fie scanteia care
declarat ca cele doua sisteme puteau sa se afle putea declan~a un alt razboi mondial.
intr-o competitie pa~nica: cea care va avea mai Probabil cea mai grava criza postbelica a
mult succes ova elimina pe cealalt:l. Ma s-a ~i avut loc In Cuba. in 1959, revolutionarul cu-
lntimplat In cele din urma, de~i rezultatul nu banez Fidel Castro a preluat controlul asupra
a fost cel a~teptat de Hru~ciov. insulei; apoi, In urma unor dispute cu SUA,
Dar scaderea tensiunii a fost de scurta s-a mutat In tabara comunista. SUA nu agrea
crearea noilor arme termonucleare. SUA l~i O "Coreea este una
demonstrasera (!xtraordinara putere In 1945 singura" proclama
prin distrugerea ora~elor japoneze Hiroshima acest poster Nord
, ~i Nagasaki cu bombe atomice. in 1949 URSS- Coreean. Un munci-
!
! ul ~i-a construit propriile bombe atomice. tor imobilizeaza un
Ulterior ambele parti au conceput bombe cu soldat american care
hidro~en, rachete ~i alte dispozitive de acest incerca sa fixeze un
gen. In cele din urma s-a recunoscut ca un indicator care marca
razboi nuclear ar distruge Intreaga planeta. grani,a dintre
Nici una dintre cele doua parti nu a lnla- Coreea de Sud ~i cea
turat posibilitatea unui razboi, dar con~tienti- de Nord.
zarea consecintelor alarmante a limitat actiu-
nile 1ntreprinse. De exemplu, In blocul sovie-
tic izbucneau din cand In cand mi~cari ~i
revolte proreformiste sau chiar anticomuniste
, (1n Germania de Est In 1953; In Ungaria In
[ 1956; In Cehoslovacia In 1968), zdrobite de
r tancurile sovietice In timp ce occidentul privea
I neajutorat, con~tient de faptul ca o interventie
, militara ar fi putut provoca un dezastru mon-
I dial.. Drept urmare "razboiul" dintre Est ~i Vest
a ramas un conflict "rece", formal, implicand
propaganda, spionaj, sanctiuni economice ~i
rivalitate pentru influenta In regiunile exte-
Lrioare cum era Orientul Mijl~CiU.
.f Era Hru~clov
Ocazional, lupta pentru extinderea sau menti-
nerea influentei In diferite zone ducea la raz-
boaie 1n care fiecare din cele doua blocuri
sustinea tina dintre parti, sau In care era impli-
cata doar una dintre marile puteri. Ace5te
razboaie ramaneau traditionale (non-nucleare),
de~i initial nu se ~tia niciodata acest lucru. Pri-
285

4. RAzBOIUL RECE
prezenta unui aliat sovietic in aceasta regiune O R3zboi ~i pace -
considerata lntotdeauna ca facind parte din un protestatar
sfera sa de influenta; in plus, Cuba se afla la impotriva r3zboiului,
o distanta extrem de mica fata de coasta SUA. infruntand baione-
Apoi dupa e~ecul ru~inos al unei invazii a tele la Pentagon, in
SUA in Cuba, sustinuta de oponentii exilati ai Washington (sediul
lui Castro, pe insula au fost instalate rachete Guvernului ameri-
sovietice. can), in octombrie
1967. Aproximativ
Criza cubaneza a rachetelor 200.000 de oameni
Cind SUA au descoperit ce se intampla, pre~e- au participat la acest
dintele John F. Kennedy a ordonat o blocada mar~ de protest
navala pentru a lmpiedica alte rachete sovietice impotriva implic3rii
-care deja se aflau pe drum -sa ajunga in SUA in conflictul din
Cuba. Pentru o perioada de timp s-a crezut ca Vietnam.
temutul razboi mondial era pe punctul de a
izbucni; dar in cele din urma URSS a fost de
acord sa-~i retraga rachetele. Aceasta a fost o
Vietnam, implicind tot mai multe trope ~i echi-
pament militar, fara a reu~i sa Infriqga gueri-
lele din Vietnamul de Sud, sustinute de statuI
communist din nord. Distrogerile din Vietnamul
de Nord datorate unor serioase bombardamen-
te ale SUA au revoltat paturi largi ale opiniei
publice, In timp ce e~ecul politicii adoptate a
avut un efect demoralizant asupra SUA.
Ademenirea ursului
Ascensiunea comunismului pe plan mondial
era In~elatoare. in timpullui Brejnev, cheltu-
ielile militare au Inghitit aproape 15% din
totalul venitului national. Ca o consecinta a
acestui fapt ~i a sistemului de planificare cen-
tralizat, economia sovietica a alunecat tot mai
mult In datorii. in 1979, armata sovietica a
intervenit In Afganistan pentru a sustine un
guvern de aceea~i orientare ~i s-a trezit impli- 8
cata Intr-un conflict costisitor ~i umilitor de
tipul celui din Vietnam.
Adevaratele slabiciuni ale URSS-ului au de-
venit evidente la Inceputul anilor 1980, cind
pre~edintele american Ronald Reagan, un anti-
communist convins, a Intarit programele militare
americane, care au culminat cu propuneri de
instalare a unui sistern balistic In spatiu -pro-
iectul "Star Wars".
A Sfarsitul. R3zboiului Rece
In 1985 Mihail Gorbaciov a devenit pre~edinte
a URSS-ului, cu consecinte decisive asupra raz-
boiului rece. ConceQtrat asupra reformei inter-
ne, Gorbaciov a realizat ca URSS nu mai putea
face fata Impovaratoarei curse a Inarmarilor. in
1987, dupa acceptareaunor importante conce:.
sii, a asigurat ptiina diminuare a armelor nucle-
are. Cu economia sovietica aflata Intr-un declin
rapid, Gorbaciov a hotarit Incetarea ajutorului
acordat ~i retragerea sprijinului politic acordat
regimurilor comuniste est-europene, care In
1989 au Inceput sa se prabu~easca.
Avind In vedere ca Uniunea Sovietica
Insa~i o luase pe drumul democratiei, con-
trolul Partidului Communist deveneadin ce In
ce mai slab iar economia se afla In ruina,
Uniunea Sovietica devenise mai degraba un
prieten ce trebuia ajutat decit un du~man de
Infrunt~t. in decernbrie 1989, Gorbaciov ~i
pre~edmtele SUA, George Bush, au anuntat .
de comun acord sfir~itul razboiului rece. ,
O 1989: George Bush ~i Mihail Gorbaciov
proclama sfar~itul Razboiului Rece, dupa
intalnirea de la bordul unei nave in Malta.
Superputerile doreau ca era ce urma sa fie
marcata de cooperare pa~nica.
286
Istorie universala 90- LUMEA COMUNISTA Istorie universala 92- USA: O SUPERPUTERE