1. . ..
I
in lungile ciiliitorii din D UP;1 c;1derea Imperiului Roman de
Apus, Europa a suferit mai multe lovi-
America de Nord la turi. Cele mai putemice au fost din
Constantinopol, vikingii au partea popoarelor scandinave, care, In se-
colul VIII d.Hr., au lnceput o serie de expan-
jefuit, au cucerit ~i au stiipii- siuni teritoriale. Ace~ti marinari r;1zboinici
sunt cunoscuti sub numele de vikingi sau
nit multe piimiinturi. Timp de nordici.
secole, europenii s-au temut Principala cauz;1 a expansiunii a fost pro-
babil suprapopularea, ~i este posibil ca la
de "turbarea nordicilor". lnceput vikingii s;1 fi debarcat In noi regiuni
pentru a face comert. Ins;1 ei ~i-au dat seama
O Acest cap de curand c;1 le pot cuceri ~i st;1p3-ni.
leu sculptat s-a
aflat printre nume- Cilitoriile vikingilor
roasele obiecte Imboldul de a p;1r;1siScandinavia i-a determi-
descoperite in cora- nat pe vikingi s;1 caute p;1m3-nturi nefolosite.
bia Oseberg. Avand In 874, vikingii au ajuns In Islanda, ocupat;1
o lungime de 22 m, p3-n;1atunci doar de c3-tiya c;11ug;1riirlandezi;
aceasta a fost cora- insula a devenit In curand o comunitate lnflo-
bia funerara a unei ritoare cu propria sa adunare, numit;1 Lucrul,
prin1ese, care, iar In Evul Mediu a produs o literatur:l istoric;1
potrivit tradi1iei, ii splendid;1, ce descria expeditiile vikingilor.
purta sufletul in In 981, un conduc;1tor viking celebru, Eric
adancurile oceanului. cel Ro~u, a descoperit Groenlahda ~i a lnte-
Alaturi de ea se meiat o colonie care a supravietuit p3-n;1 In
ingropau caini, cai ~i secolul xv. Se pare c;1 vikingii au traversat
boi sacrifica1i, dar ~i Oceanul Atlantic, petrec3-nd ceva timp In
obiecte de utilitate. Terra Nova; astfel, ei i-au luat-o lnainte lui
Cristofor Columb In Lumea Nou;1 cu c3-teva
sute de ani. Ins;1 aceast;1 descoperire a r:lmas
necunoscut;1 ~i nu a avut consecinte.
Vikingii s-au lndreptat In trei directii prin-
cipale. Cei care au traversat Atlanticul erau In
mare parte norvegieni. Ei au ocupat insulele
Faroe, Shetland, Orkney, Hebride, Isle of Man
~i nord-vestul Angliei. Ora~ele Dublin,
Wexford ~i Limerick de pe coasta irlandez;1 au
fost lntemeiate de vikingii norvegieni.
Vikingii danezi au traversat Marea
Nordului ~i au atacat coasta de r:ls;1rit a Marii
Britanii, invad3-nd ~i nordul ~i vestul Europei,
cor:lbiile lor lungi transportandu-i pe susul
O Principala arm3 a unui r3zboinic viking
era un topor uria~ (sus). Alte arme erau
s3biile scurte ~i lungi, suli1a ~i arcul.
O Vikingii au creat corabia lung3 cu chil3, cu
o caren3 solid3, pentru lungile lor c313torii pe
mare. Corabia Oseberg a fost descoperit3 in
1904 in Norvegia.
40;

2. VIKINGII
O Se crede ca
expedi~iile vikingilor
au ajuns pana in
America. O posibila
a~ezare a fost
Newfoundland.
impotriva
invaziilor straine,
Rollon a prim it
pam3ntul de la
fluviilor (Humber ~i Tamisa, Rin ~i Sena) in '-' Tapiserie din Carol cel Simplu.
interiorul teritoriilor. Ei au navigat chiar ~i secolul XII infa1i~and Normandia a deve-
prin stramtoareaGibraltar ajungand in Marea un soldat normand. nit un stat scandi-
Meditetana. in 896 vikingii s-au navic celebru.
Vikingli suedezi, cunoscuti sub numele de stabilit de-a lungul
varegi, au traversat marile fluvli de pe terito- fluviului Sena sub O Detaliu de pe
riul Rusiei de astazi, ajungand in conducatorul lor . sicriul vikingului
Constantinopol ~i chiar ~i in Bagdad. Rollon. in 911, in Cammin, anul
schimbul protec1iei 1100.
T eroarea de pe mari
Ceeace ii facea pe vikingi atat de infrico~atori asimilati de acestea. Acesta a fost un lucru
era faptul ca veneau pe apa, pe care se surprinz~tor, deoarece ei aveau o cultura pro-
simteau ca la ei acasa, spre deosebire de prie, care cuprindea talente artistice impresio-
ceilalti marinari europeni, care rar indrazneau nante, un dar aparte pentru lntocmirea legilor
sa se aventureze la distante mari de tannurile ~i come11 o religie distincta patronata de un
~i
cunoscute. Parcurganddistante mari fara prea lntreg alai de zei, in frunte cu adin.
mari eforturi ~i sosind pe nea~teptate,vikingli
le induceau o teroare aparte victimelor lor. Convertirea la crestinism
Luptatori de temut, celebri pentru accesele Cu toate acestea, dup~ ce viki~gti s-au insta-
de furie razboinica, vikingli erau pagani. Nu lat ~i au intrat in contact cu vecinti lor, a
respectau bisericile ~i manastirile, bogatlile urmat in curind convertirea lor la cre~tinism.
acestora flind tintele lor principale. Printre in Britania, lnfcinta de regele Alfred, dar
primele actiuni ale vikingilor in Marea cuprinzind lnc~ o zon~ lntins~, invadatorii au
Britanie au fost asedierile comunitatilor reli- f~cut pace ~i au acceptat botezul in 878. in
gioase de la Lindisfarne ~i Iona. 911, Rollon, conduc~torul vikingilor care ase-
in secolul IX, atacurile vikingilor asupra diasera fluviul Sena, i-a adus omagti lui Carol
Europeiau atins apogeul; impreuna cu atacu- cel Simplu in schimbul p~minturilor ce for-
rile maghiarilor ~i arabilor, acesteapareau sa mau Normandia; dup~ un an, Rollon ~i supu-
ameninte insa~i existenta cre~tinismului ~ti lui au devenit cre~tini. in sfir~it, in est,
catolic. Datorita priceperii cu care vikingli printul Vladimir din Kiev a lncheiat o aliant~
stapaneaufluviile, nici un loc nu parea sigur. matrimonial~ cu familia imperial~ bizantin~ ~i
De exemplu, in 840, vikingli ~i-au facut apari- s-a convertit la cre~tinism.
tia la gura fluviului Sena, iar Nantes, Paris, La acea dat~, coloni~tti vikingi nu mai emu
Orleans ~i multe alte ora~e au fost asediate. norvegieni, danezi ~i suedezi, ci englezi,
frnncezi normanzi ~i ru~i. Prin urmare, de~i
Invazii repetate vikingti se stabiliser~ peste o zon~ lntins~, cul-
Jefuitorii reveneau an de an, incepand sa turn lor a suprnvietuit doar in regiunile lor
ocupe insulele mai i:ndepartate, de unde sa natale ~i in coloniile insulare.
poata opera. Cea mai mare insula indepartata Prin anul1000 d.Hr., principalul val migra-
din Europa, Britania, a fost supusa unor tor a luat sfir~it, iar Scandinavialns~~i era pe
atacuri din ce in ce mai intense, incepand cu punctul de a se integra in Europa cre~tin~.
851. Laaproximativ aceea~idata (860), varegli Totu~i, statele scandinave au ramas mari pu-
au fondat Novgorod ~i au navigat spre Marea teri, iar regti danezi au condus Anglia lntre
Neagra, pentru a invada Imperiul Bizantin. anti 1013-42.in 1066,Harold allll-lea, un pre-
Putin mai tarziu, capitala varegilor a fost tendent norvegian la tronul englez, a fost
mutata la Kiev, care a devenit ulterior nucleul r~pus In lupta de la Stamford Bridge, dar un
primului stat rus. descendent normand al vikingilor, Wilhelm
Dupa ce s-au instalat i:n regiunile pe care Cuceritorul, a devenit rege cind, 19 zile mai
le-au luat in stapanire, vikingli s-au contopit tirziu, l-a lnfcint pe regele Harold al Angliei
cu popoarele care locuiau aici, flind rapid in lupta de la Hastings.
46
Istorie universal;I 20 -CRUCIADELE Istorie universal;I 23 -ANGLIA ~I NORMANDIA