Cultural Newsletter No. 1

ROMÂNIA - ARGEŞ

TRIMESTRIAL DE INFORMAŢII CULTURALE

BULETIN
CULTURAL
de Mioveni
Anul I, nr. 1/2009

Publicaţie trimestrială editată de Consiliul Local, Primăria şi Centrul Cultural al oraşului Mioveni

Editor
CONSILIUL LOCAL MIOVENI
PRIMĂRIA ORAŞULUI
CENTRUL CULTURAL
COLEGIUL DE REDACŢIE:
Argentina Culcuş
Constantin Iordan
Bogdan Udroiu
Petre Livezeanu
Mioara Comănescu
Elisabeta Panait

COLECTIVUL DE REDACŢIE:
Iuliana Nedelcu
Florina Oprea

Răspunderea pentru
ISSN: 2067 - 1717 conţinutul materialelor
publicate revine întrutorul
semnatarilor!

Culegere computerizată: Iuliana NEDELCU, Florina OPREA
Copertă, tehnoredactare: Iuliana NEDELCU
Redacţia: Mioveni, str. Tudor Muşatescu, Bl. V2B, parter, tel/fax: 0348.445.856
E-mail: centrulculturalmioveni@ yahoo.com, ziarmioveni i@yahoo.com

CUVÂNT ÎNAINTE
BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009

M-au bucurat dintodeauna iniţiativele Centrului Cul-
tural Mioveni şi, pe cât mi-a stat în puteri (şi în atribuţii),
am încercat să răspund pozitiv acestor”provocări”.Unele
dintre ele s-au transformat în evenimente culturale de ex-
cepţie, devenind tradiţii ale oraşului nostru.
Buletinul Cultural de Mioveni constituie una dintre
aceste iniţiative ale Centrului Cultural şi sper să se bu-
cure de un real succes. Pentru noi, locuitorii Mioveniului,
cultura, trdiţiile, trebuie să fie o oglindă în care ne vedem
trecutul prezentul şi viitorul.
Oraşul în care noi trăim este un spaţiu binecuvântat de
Dumnezeu.Cadrul natural ospitalier, clima blândă, fac
din Mioveni un punct important pe harta României. Oa-
menii gospodari şi cu iniţiative au reusit să transforme
aceste plaiuri dintr-o zonă de grădinarit –importantă, de
altfel, pentru perioada respectivă - în cel mai mare centru
industrial pentru construcţii de maşini din ţară. Frăţia
Dacia-Renault a pus Mioveniul şi pe harta lumii.
Sper ca acestă lucrare să ne reamintească de fiecare
dată că tradiţiile trebuiesc păstrate cu responsabilitate şi
că ele reprezintă până la urmă identitatea noastra ca şi
popor.
Ion GEORGESCU
Primarul oraşului Mioveni

MIOVENI - 524 DE ANI
PAGINI DE ISTORIE
Având o istorie peste 500 acesta ar fi fost întemeiat de demolările din perioada co-
de ani, oraşul Mioveni este o personalitate proeminentă, munistă).
una din cele mai vechi un “bătrân” autoritar sau un Pentru sărbătorirea trecu-
aşezări ale Muscelului. Fiind dregător ascultat pe nume
tului oraşului nostru ce are
construit la începutul epocii Mihoveanul.
medievale, Mioveniul a O perioadă îndelungată drept patron spiritual Pe
cunoscut toate trăsăturile oraşul poartă numele de Col- Sfânta Maria, Consiliul Local
acestei epoci. Ca majoritatea ibaşi, dar în 1996, după în- Mioveni, Primăria şi Centrul
covârşitoare a aşezărilor delungate proteste şi Cultural organizează în
noastre săteşti, nu se cunosc memorii ale intelectualităţii, fiecare an, pe 15 August,
în mod concret momentul şi oraşul revine la numele de
spectacole, expoziţii, concur-
împrejurările istorice ale Mioveni, deoarece oraşul
constituirii satului Mioveni fusese ridicat pe vatra Miove- suri şi alte activităţi sociale şi
(Mihoveni). niului şi nu al Colibaşiului culturale, sub genericul «
Potrivit tradiţiei locale, (care rămăsese intact după Zilele oraşului Mioveni».
1

CULA RACOVIŢA

- MUZEUL ETNOGRAFIC -
sunt contradictorii.
O inscrip ie
datând de la sfârsi-
tul secolului XIX-
lea, incizat pe o
plac xat pe
peretele sudic,
consemna urma-
toarele elemente
de referin cu
privire la istoricul
construc iei :”Zid-
it în anul 1806
septembrie 18, ars
în anul 1877 de-
cembrie 13, reno-
vat în anul 1878
iunie 15”.
Exist i ele-
mente infor-
ma ionale prin care
se sus ine c acest
obiectiv a fost edi-
cat în acela i an
cu biserica – mon-
ument din locali-
tate în 1786, aceste
informa ii ne ind

MU Z E U L E T N O G RA F I C M I O V E NI
consemnate în
scris, ele ind p s-
trate în tradi ia
Situat pe malul stâng al raci.(ruku = rac). oral .
Arge elului, satul Racovi a P rerea c numele satu- O renovare de
este atestat printr-un hrisov lui Racovi a provine de la propor ii a con-
emis de c tre cancelaria boierii Racoviceanu ,nu struc iei este con-
domneasc a voievodului este justi cat , deoarece ei s e m n a t
Vlad Vintil , la 29 decem- au tr it i stapânit mo ia în documentar în
brie 1532, prin care se în- secolul XIX-lea ,iar numele anul 1878, prin
t reste jupânului Vlaicu satului este cunoscut în grija lui Grigore
clucerul i fra ilor acestuia, hrisoave din prima jum - Racoviceanu.
st pânirea unor propriet i tate a secolului XVI-lea. În anul 1925 I.
în localitate. Dominând platoul din A. Dobrovitz de i-
Numele satului este apropierea râului, prin natorul culei aduce
diminutivul de la” silueta sa neobi nuit , Cula renovari de ten-
rakov”,cu su xul „i ”, cu- Racovi a a înfruntat, de cuial i refacerea
vânt de origine slav , care circa dou secole, vicisitu- acoperi ului.
Lucr ri de
înseamn „de rac”, adic dinile vremurilor.
restaurare au fost
sat a ezat pe marginea unui Informa iile referitoare f cute i în 1975 de
râu sau a unui lac de la momentul edi c rii culei
2


c tre Direc ia Patrimoniu- acces din exterior asigurat derii monumentului în cir- ranului român, spre
lui Cultural Na ional pe printr-o deschidere practi- cuitul de vizitare, amena- aducerea aminte a gener-
baza proiectului arhitectei cat în peretele vestic, iar, jând o expozi ie a iilor” i este amenajat pe
Ioana Barte . spre etaj, pe o scar inte- reprezentativ de ceramic structura urm toarelor
Elementele de natur rioar amplasat în camera popular cu piese sec ii: port popular, în-
arhitectural sunt edi ca- nord-est. provenind din principalele deletniciri, numismatic ,
toare : Cula Racovi a prez- O solu ie arhitectural centre ceramice ale zonei obiecte de art , m rturii
int o form adoptat de comanditar în etnoculturale Arge -Mus- religioase, ceramic , arme,
paralelipipedic , de plan amenajarea parterului este cel. elemente de art popular ,
p trat cu dimensiuni im- reprezentat de beciul de În prezent Cula Racov- unelte de tâmplarie i
presionante (peste 20 m pe latura estic , cu par- i a func ioneaz ca Muzeu dog rie.
înal ime i circa un metru doseal din piatr de râu i etnogra c prin deosebita Anul cesta obiectele
grosimea zidurilor). intrare separat pe latura îngrijire a distinsului profe- din Muzeul Etnogra c
Compartimentat în nordic a culei. sor Constantin I. N stase . Racovi a au fost donate de
dou camere egale ca Speciali tii de la Muzeul etnogra c a C.I. N stase, Consiliului
suprafa , cu leg tura di- Muzeul Gole ti au con ti- fost conceput ca „un mo- Local Mioveni.
rect între ele, parterul are entizat necesitatea inclu- ment din stilul de via al REDAC IA

Se c ţ i a P O R T P O P U L A R a m u z e u l u i “ B U C Ă TĂ RI A B U NI C U ŢE I ”

xist multe edi cii de acest gen

E în ar . În construirea lor me -
terii s-au inspirat din arhitec-
tura caselor boiere ti.
În general, culele sunt cl diri înalte, cu
ziduri v ruite i str punse de me-
tereze, ni te mici cet i croite pentru
nevoile unei familii. Numele lor
provine de la turcescul „kule“, care
înseamn „turn“. În general, aceste
cl diri au parterul înalt, masiv, luminat
prin deschideri foarte înguste i scar
interioar . Sunt r spândite în tot
spa iul balcanic i se pare c au fost

C u l a l u i T U D OR V L A D I M I R E S C U d i n
construite în România începând cu

C e r n e ţ i, ju d . M e h e d i n ţ i
anul 1650, când boierii mai mici sau
mai mari încercau s - i apere bunurile
de turci.
3

vcc

“UN MOMENT
Cula Racovi a

DIN STILUL DE
VIAŢĂ AL
ŢĂRANULUI
ROMÂN”
SPRE ADUCERE AMINTE
GENERAŢIILOR
URMĂTOARE
Mo o: „Satul este locul sfânt unde s-a p strat neatins
boga ia spiritual a poporului acesta” prof. C.I. N stase
Tr ind în mediu urmarea reasc a va i iar lumea evolua colii s trec la ac iune Acela i interes am
s tesc, de mic copil am traiului greu. Sunt spre alte obiceiuri, alte cât mai repede mai ales g sit i la Primarul
fost impresionat de foarte r bd tori la datini, l sând în urm , c satul meu natal – ora ului Mioveni,
stilul de via al ranu- suferin . in foarte în negura uit rii tot Mioveni – începuse a domnul Ion Georgescu
lui român. În urm cu mult la demnitatea ceea ce a fost cândva demolat! Zis i f cut! ca i la Directorul Cen-
numai un sfert de veac, mo tenit de la str - obiecte, unelte, port În urma unor in- trului Cultural al ora u-
ocupa ia ranului era mo ii daci, unul dintre popular, aruncate prin tense c ut ri i lui, doamna Argentina
legat mai mult de cele mai seme e nea- magazii, poduri i de preg tiri, aproape cas Culcu .
munca câmpului i rar muri. cele mai multe ori cu cas , înso it de ul În ne a men iona
pe ici – colea se mai Toate aceste carac- aruncate la gunoi, zi- meu studentul Titi c dup o munc
g seau câteva ateliere teristici ale ranului ce-se „nemai ind la N stase, adunând asidu timp de aproape
s te ti. Locuitorii român m-au determi- mod ” iar eu nu m obiect cu obiect, g sind doi ani am reu it s
satelor n scu i i cres- nat s g sesc modali- puteam hot râ s trec pretutindeni adun m o mul ime de
cu i de genera ii legate tatea de a readuce în la ac iune, inând bun voin de donator, obiecte care mai de
de p mânt, cu chipuri fa a tinerei genera ii seama bineîn eles i de s tenii ind mândri c care mai interesante i
de români adev ra i, au precum i a urm - cei ce ma înconjurau. i ei pot contribui la la 12 Septembrie 1970
inut treaz con tiin a toarelor, h rnicia, iu- „O ini iativ prea în- restaurarea trecutului s inaugur m un
neamului. Sunt iste i la birea i felul de a tr i, dr znea ” – un satului nostru prin în - muzeu etnogra c, în
minte, dibaci la portul i uneltele de muzeu? mi s-a rein area unui muzeu, prezen a autorit ilor
me te ug i cu mult munc . Cum timpul se pro at! Este poate despre care auzise locale i jude ene.
t rie de caracter. scurgea cu repeziciune, drept, dar eu ca u al numai din pres i tele- Profesor
Iu eala i energia sunt anii treceau neobser- satului, ca dasc l al vizor. Constantin N STASE

4

MÂNĂSTIREA VIEROŞI

Mân stirea Viero i, scar supradimension- pivni e mari, bolti e Ruinându-se cu ordonarea Comisiei
ctitorie a vesti ilor i at , fresca nu prezint relev dimensiunile vremea, capela a fost Monumentelor Is-
vitejilor boieri Gole ti vietu i artistice semni- apreciabile ale ansam- reparat radical în torice din România în
ce se trag din neamul cative, exceptând blului monahal. În inc- 1937. La limita acce- perioada anilor 1924 -
Basarabenilor tablourile votive ale inta ansamblului este sului în ansamblul 1927 i 1955 -1956.
Craiove ti, este lui Iva cu i Albu amplasat „Capela de mân stiresc este am- Grav afectat de
a ezat pe valea gârlei Leurdeanu, Alexandru cimitir„ construit de plasat o cruce de pia- seismul din anul 1977,
Viero ul. Vod Ghica i Grigore egumenul Samuil tr . Monumentul este biserica a fost restau-
A fost întemeiat în Voda Ghica. T rt escul în struc- edi cat de Samuil rat de c tre preotul
perioada 1571 – 1573, Ansamblul mân - tura sa, ind utilizate T rt escu în 1836 i Constantin Lupa cu.
de c tre vornicul stiresc a fost împrej- materiale preluate din constituie un argu- În anul 1998, Epis-
Iva cu Golescu i muit cu un zid înalt de vechea biseric a ment prezumtiv al ex- copia Arge ului i
clucerul Albu Golescu circa 10 m, care de- Gole tilor. isten ei, în incinta Mu celelui rein -
ind restaurat în limita o incint patru- La începutul sec- Mân stirii Viero i, a in eaz cu aprobarea
1615 de c tre marele later , accesul de pe olului al XX-lea, s-au unui atelier de pietrari Sf Sinod "Mân stirea
vistier Stroe Leurdeni. latura sudic , sub demolat clopotni a i organizat în cursul de c lugari Viero cu
Întrucât în anul forma unui gang sur- etajul chiliilor, amplelor lucrari de hramul «Intrarea
1825 biserica se ru- montat de o clopot- c r mida rezultat restaurare a ansablului Maicii Domnului în
inase, vl dic Samuil ni , degradându-se ind folosit la edi - mânastiresc Biseric », stare nd
Sinadon T rt escul o considerabil. Vestigii carea prim riei i a Biserica Mân stirii numit ieromonahul
reface din temelie. ale unor foste chilii, colii comunale din Viero a fost restau- Ioanichie Petrescu."
Conceput la o precum i ale unor Coliba i. rat , succesiv, sub co- REDAC IA
5

CENTRUL CULTURAL MIOVENI

Centrul Cultural Mioveni a luat -
in în anul 2005 ca urmare a unei
hot râri a Consiliului Local Mioveni.
Activit ile speci ce desf urate de
Centrul Cultural Mioveni, au ca obiec-
tive principale educarea artistic a pub-
licului prin programe speci ce,
sprijinirea tinerilor i arti tilor valoro i
în a rmarea lor, cercetarea, conser-
varea, valori carea în ceea ce prive te
activitatea cultural i promovarea ar-
ti tilor.
Institu ia ofer G TUIT cursuri
pentru copiii din ora : mandolin ,
dans popular, acordeon, instrumente
de su at, chitar i org .
La Centrul Cultural activeaz :
un taraf cu soli tii: Daniel
Chi ulescu, Liliana Iordache, Nicu
Albu, Flori Ca aliu i Sergiu Tudor;
o fanfar condus de prof. Marin
Iliu ;
un amsamblu de mandoline
“NOVA” condus de prof. Florica Ar-
senescu;
un ansamblu de dansuri populare
“Plai de Dor” preg tit de prof. C t lin
Oancea.
F o nd ul d e c a r te a fo st d o na t d e
A s o c i a ţ i a d e p r i e t e n ie M io ve n i -
La nd e r ne a u
BIBLIOTECA F NCEZ
În cadrul Centrului Cultural
func ioneaz i BIBLIOTECA
F NCEZ , cu un fond de carte de
peste 10.000 de c r i: literatur , istorie,
geogra e, muzic , medicin , enciclo-
pedii, art , donate de Asocia ia de Pri-
etenie Mioveni – Landerneau.
Biblioteca gazduie te înc 10.000 de
c r i tehnice ce provin dintr-o dona ie
a SC AUTOMOBILE DACIA SA.

6

CASA DE CULTURĂ A SINDICATELOR

DACIA MIOVENI
La început s-a numit Casa cultur arge ean Petre u ea, Casa
de Cultur a Sindicatelor Col- de Cultur a avut ini iativa de a
iba i, mai apoi, când un grup ridica pe soclu, chiar în parcul din
de patrio i localnici red fa a sa, spre nemurire, bustul din
ora ului istoricul nume al bronz al marelui lozof .
miovenilor, institu ia devine În incinta Casei de Cultur a
„Casa de Cultur a Sindi- func ionat de 10 ani Biblioteca
catelor Dacia Mioveni”. francez (acum donat Centrului
Lucr rile de construc ie a Cultural Mioveni), important
Casei de Cultur au început în achizi ie de carte fran uzeasc
toamna anului 1983. Cl direa d ruit din inim de autorit ile
a fost primul edi ciu cultural localit ii Landerneau din Fran a,
din Mioveni, o reu it armo- localitate înfr it cu ora ul
nizare între tradi ional i mod- Mioveni.
ern ind construit în stil În in area i apoi func ionarea
autentic arge ean, amplasat forma iei de teatru pentru copii
în centrul civic al tân rului ora din fon- forma Uzinei Dacia, men inute în activi- „TOM TI TOT” a condus la luarea ini ia-
durile fostului UGSR.( Uniunea Generalã tate de animatori culturali destoinici, se tivei proprii de a permanentiza festivalul cu
Sindicatelor din România). Construc ia îi mut acum în cas nou i continu , prin caracter na ional „Ludicus” al teatrelor de
revine Trustului Întreprinz tor Genaral spectacolele lor, s duc imaginea in- copii, festival care se desf oar anual.
Construc ii Montaj Arge (TAGCM) care teprinderii i a ora ului, cât mai departe. La sugestia i din ini iativa unui mare
repartizeaz lucrarea unei echipe de Ansamblul folcloric „Dacia”, coordo- colaborator al institu iei, profesorul Nico-
muncitori pricepu i coordona i de in- nat i îndrumat de reputa i oameni de cul- lae Rizea, Casa de Cultur a Sindicatelor
ginerul Marian Berliba, locuitor al noului tur arge eni Dorin Oancea i Tic Dacia Mioveni prin directorul s u, Elisa-
ora , echip care de nitiveaz impresion- Sorescu, sus ine numeroase spectacole în beta Panait a procedat la în in area unui
anta cl dire spre nele anului 1985, iar în localitate, în jude i în ar . Astfel, grupul nou festival de poeziei i cântecului francez
prim vara anului urm tor institu ia devine de dansatori i forma ia de muzic popu- ce poart numele scriitoarei de origine
func ional . Mai marii timpului au format lar dirijat de Gheorghe Floroiu intre- român „Anna de Noailes”, festival
un grup care avea misiunea de a coordona prind câteva turnee în ri europene ca jude ean organizat anual în parteneriat cu
i veri ca lucr rile viitoarei institu ii grup Belgia, Fran a, Italia, Turcia. Asocia ia de Prietenie Mioveni-Lan-
din care au f cut parte printre al ii Ion Brigada artistic condus cu sârg de derneau.
Marinescu, Nicolae Tolescu, Andrei Ion Ilinca î i dezvolt repertoriul i devine Institu ia i-a îmbun t it colaborarea
Dulc , Ion Pi igoi. treptat un veritabil teatru de revist cu colile generale de pe raza ora ului i
Urmeaz apoi încadrarea personalului sus inând numeroase spectacole atât în particip al turi de Prim ria ora ului la re-
de specialitate i a personalului de de- Mioveni cât i pe alte scene din ar , iar alizarea unor ac iuni de mare amploare: »
servire, în a a fel încât activitatea institu iei corul cu peste 100 de membrii, condus de Zilele Educa iei Na ionale », « Ziua fe-
porne te în tromb odat cu venirea profesorul Gheorghe Gomoiu, particip meii sau Copilulu »i, « Zilele Ora ului »
prim verii anului 1986, la doar câteva luni ani de-a rândul, cu brio, la confrunt rile sau Festivalul Interna ional de Folclor
de la inaugurarea neo cial din 23 noiem- na ionale între echipe artistice de acela i „Carpa i”.
brie 1985. gen. Tot în cadrul acestei institu ii
Astfel, noua echip pune bazele Teatrele profesioniste din Bucure ti i func ioneaz Cercul de Pictura condus de
func ion rii a numeroase cercuri i cursuri din ar , forma ii artistice din strain tate, Cornel Carstea .
tehnico-aplicative, organizeaz dezbateri, aduc pe scena acestei institu ii, mari cre- De-a lungul timpului conducerea insti-
mese rotunde, simpozioane privind trecu- atori de art i frumos. tu iei a fost asigurat de directorii: Ion
tul poporului român, implicarea tinerei În cei peste 20 de ani de activitate in- Pi igoi, Nicolae Badiu, Dumitru Rus, Ghe-
genera ii în via a economico-social , serate stitu ia este vizitat de Teatrul de comedie, orghe Manda, Marius Iliescu , Liviu Popa,
i manifest ri literar-muzicale, pro- Teatrul Giule ti, Teatrul "Constantin T - Elisabeta Panait.
movarea, în via a social a principiilor cre - nase" din Bucure ti, Teatrul din Pite ti, Elisabeta PANAIT
tine i bunei convie uiri, stimularea actului Constan a, Ploie ti, Petro ani, estradele i Director CCS Dacia Mioveni
creator i a mi c rii artistice, precum i val- teatrele de revist din Deva, Galati, Re i a
ori carea tradi iilor populare locale. i Baia Mare.
Forma iile artistice existente pe plat- Omagiind personalitatea omului de

7

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ

În anul 1953 este în in at în co-
muna Racovi a "Biblioteca Comu-
nal " care func ioneaz într-un
imobil ce-i apartine lui Bibi Dinic ,
imobil existent i ast zi situat pe b-
dul Dacia, nr.41. În anul 1960 prin
contribu ia b neasc i munca vol-
untar a locuitorilor se construie te
în comun C minul Cultural
Racovi a unde va mutat i bib-
lioteca ce avea câteva mii de volume
de c r i, biblioteca ind frunta pe
jude pentru activitatea desf urat .
Bibliotecar în acea perioada a fost
d-na Elena Tomescu.
Biblioteca a func ionat în cl di-
rea C minului Cultural pan în anul
1975. Printr-un decret aparut în au-
gust 1974, posturile norm întreag
de la bibliotecile comunale au fost
des in ate, iar bibliotecarii comu-
nali au fost retribui i prin indem-
niza ii simbolice.
Se pierd în aceast perioad
foarte multe c r i, astfel c la un
fond de carte de la aproximativ
15.000 volume existente în anul
1973 s-a ajuns ca în anul 1987
num rul de volume s ajung la
cifra de 6.390. Mai mult decat atât,
fondurile alocate pentru achizi ia de
carte se reduceau la cifre nesemni-
cative.
În anul 1989 localitatea a fost
declarat ora . Astfel biblioteca a
devenit or eneasc , ind condus
i deservit de bibliotecar salarizat
cu norm întreag . Dup mai multe
mut ri prin diverse imobile, acum
Biblioteca Or eneasc
func ioneaz în blocul P3A, parter,
situat pe b-dul Dacia.
În prezent biblioteca are un
numar de 20.545 volume i 1901
cititori înscri i.
Redac ia

8


LICEUL TEORETIC “IULIA ZAMFIRESCU”
consecven obliga iile moderne experimente
care revin ec ruia, la nivel na ional i in-
asumarea r spunderii terna ional;
pentru propriile ac i- O coal în care
uni. elevul î i poate dez-
Autodisciplina – a volta inteligen a i tal-
avea control asupra entele, poate s
propriilor ac iuni, cu- investigheze i s ex-
vinte, dorin e împul- ploreze cele mai noi
suri i a avea un domenii ale cunoa -
comportament adec- terii;
vat oric rei situa ii; a O coal care
da tot ce ai mai bun în preg te te tineretul
orice împrejurare. pentru comunitatea
Noisuntem: global a noului mile-
O coal cu un niu;
corp didactic talentat, O coal în care
Liceul Teoretic în in eazã Liceul Teo- spune adev rul, de a
pasionat i experimen- elevul î i poate dez-
„Iulia Zam rescu”, a retic „Iulia Zam rescu” ac iona onest în gând i
tat; volta liber personali-
luat na tere la data de cu sediul în str. Petre în fapt .
O coal cu de- tatea;
01.09.2006 ca unitate Zugravu, Mioveni. Bun tatea – a ar ta
schidere
colarã cu personalitate Ini ial s-a dorit sã e grij i compasiune,
euro-
juridicã proprie. colegiu, fapt care a dus prietenie i generozi-
pean ;
Acest fapt s-a real- la hotãrârea de a avea i tate fa de ceilal i.
O
izat ca urmare a unei clase de gimnaziu, apoi Perseveren a – a
coal
mai vechi dorin e, ca i de învãtãmânt pri- consecvent i a g si
c a r e
elevii din Mioveni sã mar. puterea de a merge mai
ofer
nu mai fac naveta spre Cum denumirea in- departe în ciuda di -
elevilor
alte localit i pentru a i ialã „Neagoe Basarab” cult ilor, a e ecurilor
u n
urma studiile unui liceu nu a fost posibil sã e personale.
mediu
teoretic, inând cont c aprobat , propunerea Respectul – a ar ta
dinamic
an de an, elevii cu rezul- Consiliului Local a fost considera ie fa de oa-
de în-
tate bune formeazã sã se numeascã „Iulia meni, fa de autorit i,
v are,
clase întregi la liceele Zam rescu”. fa de proprietate i,
ce se
teoretice din Pitesti. Valori promovate în nu în ultimul rând, fa
dore te
Dup mai multe L.T.I.Z.: de propria persoan .
a inte-
propuneri de în in are Curajul – a avea put- Responsabilitatea –
grat în
în loca ii improprii, erea de a face ceea ce a duce la îndeplinire cu
cele mai
Consiliul Local i este bine i de a- i urma
Primãria Mioveni au propria con tiin .
decis construirea unui Judecata în eleapt
spa iu nou, modern, – a de ni i a în elege
din fonduri proprii, scopurile valoroase i a
care s-a ridicat la 85 stabili priorit ile; a
miliarde lei vechi gândi prin prisma con-
(850.000 RON). secin elor ac iunilor i
Prin Ordinul Min- a fundamenta deciziile
i s t r u l u i pe în elepciunea prac-
3555/10.04.2006, i tic .
d e c i z i a Integritatea – a avea
2716/31.08.2006, se puterea interioar de a
9

GRUPUL ŞCOLAR

CONSTRUCŢII DE
MAŞINI COLIBAŞI
In in area Grupului In- Uzinei de Autoturisme i se
dustrial Construc ii de nalizeaz în anul 1967.
Ma ini Coliba i este strâns Complexul colar este am-
legat de amplasarea Uzinei plasat în nord-estul jude ului
de Autoturisme în localitatea Arge , în localitatea Coliba i,
Coliba i, urmâmd s devin la o distan de 14 Km de
principalul izvor de personal ora ul Pite ti, într-un cadru
cali cat pentru aceast plat- agreabil, înconjurat de o p -
form industrial . dure de stejar ce provoac
Lucr rile de construc ie prin în l ime, ve nicie i
începute în anul 1967 se des- rezisten la studiul profund,

SCURT ISTORIC
f oar paralel cu cele ale investiga ie i statornicie.

ACTIVIT I EXT COLARE
1969/1970 – î i deschide por ile unitatea colar BALUL BOBOCILOR
pentru urm toarele forme de înv mânt : coal pro- În ecare toamn "se num r bobocii"... din licee. Înainte de a le
fesional , coal de mai tri i coal post liceal ; cre te penele pentru zbor, î i pun straie de s rb toare i merg la cea
1972/1978 – fun ioneaz în unitatea colar un club mai dintâi petrecere adev rata din viata de colar: Balul Bobocilor.
sportiv, cu sec ii de box i lupte, pentru preg tirea viito-
GUNOAIELE STR ZILOR…
rilor participan i la olimpiade; Strada … Un cuvânt care odinioar însemna lumin , b t i cu
1974/1975 – se în in eaz treapta I de liceu indus- ori, tr suri elegante i pietoni civiliza i. Ast zi, s-a transformat într-
trial, curs de zi, pro l mecanic i electrotehnic; o Cenu reas ve nic acoperit de fumul so sticatelor automobile,
1976/1977 – se în in eaz treapta a –II-a de liceu in- în gropi din ce în ce mai mari i mai adânci, care se umplu cu ap ,
dustrial curs de zi i de seral, în specializ rile: electro- dac plou , cu nisip, dac e var , cu ro i i cu picioare frânte.. Ah!
mecanic, electrician între inere i repara ii, mecanic Am uitat de mucurile de igar , de pungile de „Cio-Chips”, de
combustie intern , mecanic ma ini i utilaje, prelucr tor bidoanele goale…
i mai spunem c iubim! Pe cine, dac nici de propria via s n -
prin a chiere, prelucr tor la cald.
toas nu ne pas ?! Oare P mântul nu sufer , deja, de prea mult
1980 – unitatea colar a g zduit pentru o lun Foru- poluare? Nu auzim plânsul hohotit al Naturii, al Cerului i al Adân-
mul Na ional al Pionerilor. curilor? Ne-am s turat de anii îndelunga i de civiliza ie i vrem s ne
1983 – a avut loc în incinta unit ii colare Etapa întoarcem la Epoca de piatr ? Ta i lini ti i, iubitori ai dezastrelor,
Na ional a concursului pe meserii, specialitatea vremea aceea se apropie cu pa i gr bi i, dac nu ne pas !!
mecanic auto. Hei! Trezi i-v , totu i! Da i dou palme con tiin ei voastre
1987 –unitatea colar a primit vizita mini trilor în- amor ite, pentru a o readuce la via ! Haide i s protej m mediul,
haide i s mai tr im un pic! N-avem voie ca doar noi s bene ciem
v amântului din rile Europei de Est.
de frumuse ea lumii! Avem obliga ia moral s cl dim o lume mai
1990/1991 – se in in eaz clase de liceu curs de zi i curat , pentru, cei ce ne vor urma, nu s ridic m mun i de reziduuri
seral, liera teoretic . de tot felul! Terra nu este o groap de gunoi,ea are o via , aceea
1990/2003 – în unitate se produc transform ri în d ruit i ocrotit de noi. Haide i s în elegem o dat pentru tot-
concordan cu noua reform a înv mântului româ- deauna c nimeni nu este obligat s mearg dup noi i s ne strâng
nesc, ce fundamenteaz planul de colarizare pe dez- mizeriile! Nicio pung autohton sau de import nu se sup r pe noi
voltarea social , economic i cultural , la nivelul dac o înc rc m cu tot ce vrem s arunc m i o ducem, noi - mai
civiliza i, cerul – o peruzea i asta e TOTU I CEVA! Elevii liceului
localit ii i jude ului.
nostru au fost i sunt receptivi la sfaturile Terrei S n toase sub co-
2003/2004 – se în in eaz clasele de arte i meserii, ordonarea doamnei profesoare Vladu Mariana i domnul maistru
principalele pepiniere de viitori speciali ti. Dumitru Olteanu.

10

INTERCULTU LITATE Vasile Adrian – ne-au demonstrat c interculturalitatea
presupune schimbul de valori culturale între civiliza ii
I SPIRITUALITATE diferite. Ei au adaptat scenic i au interpretat nuvela fan-
Cineva, ,, persoan important , nu spunem cine”, a zis
tastic a lui M. Eliade – Nop i la Serampore
c noi, întregul colectiv de la Grupul colar Construc ii
de Ma ini Coliba i, suntem cam … ,,marginaliza i”(!). Elevii clasei a X-a B liceu - Crai Roxana, Chiliment
Oare din cauza faptului c studiem în … ,,p dure” ?!! Roxana, Birciu Georgiana, Dumitra cu Andreea, Flo-
Posibil, dar aten ie: p durea înseamn via curat , feri i rescu M d lin, M ndi a George, Zan r Adrian, Albu
de in uen ele nocive ale societ ii! Scuza i, v rug m, c Alexandru – ne-au convins cât de important este con ti-
am copiat idealul educa ional al lui Rousseau! in a identitar , când vrem s tim cine suntem noi,
Dovad c natura nu e jungl o constituie faptul c am românii, i cine sunt ceilal i.
s rb torit, ca orice om normal, „S pt mâna Educa iei C p ân C t lin i Colbert Mihai ne-au reamintit c
Globale - Interculturalitate i spiritualitate”. marii scriitori sunt nemuritori, iar câ iva colegi din clasa
Colegii din clasa a XI-a D, an de completare - Ti a a IX-a E SAM l-au readus printre noi pe Caragiale, prin
Ionu , SandaViorel, Paleru C t lin, Simion Cosmin, Five o’clock.

Î I MUL UMIM, DOMNULE EMINESCU! S RB TOAREA CR CIUNULUI
În ecare iarn , vântul scutur copacii. i dac nu pic vreo stelu
argintie, tot cade câte-o lacrim de dor. Pentru c noi tim s ne
În perioada 17 – 23 decembrie 2009 au fost
omagiem rapsozii i îi aducem printre noi ori de câte ori se nasc … o organizate diferite activit i cu ocazia s rb -
na tere perpetu . torilor de iarn .
Eminescu este Nemuritorul ce c l uze te spre paradisul spiritual Elevii claselor a X-a A Liceu, a XI-a A Liceu
genera ii dup genera ii. La începutul ec rui an, ne împrumut din i a X-a A Sam , preg ti i de doamnele profe-
marea lui voin i ne ajut s ne învingem sl biciunile. soare Iordan Mirela, Codreanu Nicoleta, ne-
Nu avem preten ia s îl ajungem vreodat . Vrem s e mândru c îi
suntem urma i, a a cum i el ne-a d ruit mândria de a rosti oriunde i au încântat cu colindele lor. De asemenea i
oricum Eminescu! elevele clasei a IX-a B liceu, preg tite de
În cinstea sa, noi, elevii clasei a IX-a A, am interpretat, prin joc de rol, doamna profesoar Dima Cornelia, ne-au bu-
fragmente din Povestea teiului, am aprins pentru o clip marea-i iubire curat su etele cu lumina sfânt a Na terii
pentru Veronica Micle, prin poezii - dialog i prin scrisori ale celor doi Domnului.
îndr gosti i.

SIMPOZION INTERJUDE EAN
„EDUCA IE PRIN SCHIMBARE - INSTRUIRE PRIN EXPERIMENT”
Grupul colar Construc ii colaborare cu prof. Cristina D-l Sporea a prezentat în organizarea simpozionului
de Ma ini Coliba i a organi- POPESCU – Palatul Copi- proiectele, activit ile i i au prezentat lucr ri i
zat pe 21 martie 2009, la ilor Pite ti, ing. Doina evenimentele organizate de referate, iar elevii,, Laz r
Casa de Cultur Mioveni, ZAFIU - Grup colar C. M. CSET, inclusiv POLLEN un Ionu M dalin clasa a XI-a A
simpozionul interjude ean Coliba i, prof. Ana BADEA – proiect european, la care i u Andreea Livia clasa a
cu tema „ Educa ie pentru Grup colar de Chimie In- România este membru ob- XIII-a A, sub indrumarea
schimbare - Instruire prin ex- dustrial Pite ti, ing. Mihaela servator, proiect referitor la domnilor profesori Florea
periment”, cu sprijinul Con- CRI AN – Grup colar „Instruire prin experiment în Elena i Dobrin Constantin,
siliului Local i al Prim riei I.C.M. “Dacia” Pite ti i ing. coala primar ”. La au prezentat lucrarea „
Mioveni. Renate ICEA - Grup co- prezentare au fost invita i ed- Schema de alimentare i co-
Activitatea a fost coordo- lar tef ne ti. ucatori, înv tori i profesori mand pentru schimbarea
nat de ing. Gabriela Activitatea a fost destinat din înv mântul preuniver- sensului de rota ie a unui
NEAGU – Inspector colar elevilor i profesorilor de ti- sitar. motor asincron trifazat cu ro-
de specialitate, I. .J. Arge , in e i tehnologie i s-a des- Sec iunile simpozionu- torul în scurtcircuit”.
ing. Aurel ERBAN - Direc- f urat în cadrul programelor lui au fost : Pe aceasta cale mul umim
tor Grup colar C. M. Col- coordonate de Center for Expozi ie domnului primar Ion
iba i, prof. Ileana Science Education and Prezentari experimente Georgescu, Consililui Local,
M RG RIT - Director adj. Training _CSET în coor- reale Centrului Cultural i Casei
Grup colar C. M. Coliba i i donarea Dr. Dan Sporea de Prezentari experimente de Cultur Mioveni pentru
ing. M rioara PREDA - Di- la Institutul Na ional de Fiz- virtuale sprijinul acordat desf ur rii
rector adj. Colegiul Tehnic ica Laserilor Plasmei i Ra- Cadrele didactice ale în bune condi ii a acestui
„Dimitrie Dima” Pite ti in dia iilor. liceului nostru s-au implicat simpozion.
11

ŞCOALA GENERALĂ “LIVIU REBREANU”

coala din ora ul clas la care se adaug i
Mioveni i-a ales ca pa- coala veche cu cele 4 s li
tron spiritual pe renumi- de clas .
tul romancier Liviu În anul 2004, cu
Rebreanu, care i-a pe- ocazia Zilei Copilului, la
trecut ultimii ani din 1 Iunie s-a dat în folos-
via la Valea Mare, lo- in o sal de sport mod-
calitate situat în ern asteptat de foarte
apropiere. mult timp.
Înv mântul în În prezent coala
Mioveni are tradi ii în- “Liviu Rebreanu” dis-
delungate, care decurg pune de 2 corpuri de
din dorin a oamenilor de cl diri cu 45 s li de clas
pe aceste meleaguri de a dintre care:
cunoa te, de a înv a, de 2 laboratoare de in-
a se instrui i de a- i în-
formatic ;
su i o meserie care s le
laborator de zic ;
asigure existen a în via . “… nu poti avea succes profesional decât daca esti laborator de
Anul 1838 este un an
de referin pentru în- un om modest si cu idei îndraznete.” chimie;
laborator de biolo-
v mântul din Mioveni. Liviu Rebreanu gie;
Astfel, în acest an în satul
de elevi i frecventau cur- struie te acas o sal de cret preziden ial Mioveni cabinet religie;
Mioveni cu P r ti exist
surile 20 de b ie i. Se clas unde înv toarea este declarat ora de sine bibliotec , sal de
coal , iar catagra a pe
acest an arat c Tudor men ioneaz c progre- Iulia Zam rescu, pe st t tor. lectur ;
Poppa Nicolae, mo nean sul elevilor este bun, iar lâng educa ie i in- Aceast evolu ie a sala modern de
din acest sat era “dasc l starea material a colii struc ie ofer copiilor i o ora ului nostru a pus sport, terenuri;
de copii”. este bun . mas gratuit . Dup al problema construc iei cabinet psihopeda-
În anul 1846 erau în În anul 1894 a fost doilea r zboi mondial, unei coli capabile s gogic;
Mioveni i P r ti 115 construit un local nou de frunta ii localit ii erau i cuprind num rul mare centrul logopedic
familii care trebuiau s coal în centrul vetrei dasc lii Ion Robea, Iulia al elevilor. Noua coal a zonal;
dea câte 2 lei pentru plata satului, construit din zid, Zam rescu, Arion Aldea, fost dat în folosin în cabinet asistent so-
înv torului. cu o singur sal de clas Ion I.N stase, C.I. N s- toamna anului 1980 (pe cial;
La 7 decembrie 1864 i o cancelarie. tase, Simion Pu ca u, 24 octombrie) i dispune cabinet medical;
este promulgat “Legea În anul 1923 se mut Victoria Pu ca u. de 17 s li de clas i 3 cabinet înv tori.
instruc iunii publice” de coala în casa Grigorescu În anul 1966 se con- laboratoare, cancelarie, În anul colar 2008-
c tre domitorul Al. I. care avea 3 s li de clas , o struie te un local nou de bibliotec , secretariat, 2009 sunt înscri i 1270
Cuza, lege care va reor- cancelarie, o curte mare coal cu 5 s li de clas , cabinet medical i de elevi , r mânând deo-
ganiza i moderniza i teren agricol. cancelarie i grupuri san- grupuri sanitare. camdat , una din cele
coala româneasc . Ast- În perioada celui de-al itare. Din 1989 s-a transfor- mai mari coli din ar .
fel, în anul 1870 la coala doilea r zboi mondial, Dup 1968 localitatea mat în coal i C minul De preg tirea i edu-
Mioveni erau înscri i 40 familia Zam rescu con- de nefamili ti din ca ia elevilor se ocup un
Mioveni cunoa te o dez-
voltare economic i so- apropiere, unde au fost num r de 23 de înv -
cial deosebit , aceasta amenajate 30 de s li de tori i 64 profesori.
ind în leg tur direct DIRECTORII COLII:
cu Uzinele “Dacia”. Mai 1980-1982 - prof. Mircea STOICA
întâi devine cartier al 1982-1989 - prof. Mihai BR SLA U
municipiului Pite ti i la 1989-1992 - prof. Nicolae RIZEA
1992-1996 - prof. M. R DULESCU
Mioveni se declan eaz o
1996-1999 - prof.C-tin N STASE
rapid urbanizare i 1999-2005 - prof.Elena PUFU
cre tere a popula iei. La 2005- 2009 - prof.C-tin N STASE
19 aprilie 1989, prin De- 2009 - prof. Iulian RIZOIAICA

12


ŞCOALA GENERALĂ “GEORGE TOPÂRCEANU”
Por ile colii
„George Topârceanu”
au fost deschise la 1
septembrie 1996 ca o
necesitate a sporirii
calit ii actului educa-
tiv i instructiv. Se tie
c coala din Mioveni
de la acea dat , ast zi
„Liviu Rebreanu”
ajunsese s e organi-
zat astfel c alfabetul
nu mai avea litere pen-
tru organizarea unei
serii.
Eforturile nan-
ciare ale momentului
i cele locale au f cut
ca la data anun at
circa 1568 elevi în 56
clase I-VIII i 110
cadre didactice s vina
în noua loca ie organi-
zat pe clase deja con-
stituite anterior din
zona de sud a ora ului, pentru p strarea ma ii, creare de de- de institu iile de cul- s e prima institu ie
ca urmare a unei viz- tradi iilor locale a în- prinderi, formarea de tur , art de la nivel care s e indepen-
iuni pozitive a conduc- ceput cu realizarea mentalit i i abilit i jude ean. dent fat de nevoia de
erii colii existente în unor programe cul- comportamentale, im- coala "George
Mioveni. energie termic , în
tural artistice de cali- plicarea cadrelor di- Topârceanu" se poate anul 2000 constru-
Odat demarat,
tate cum ar o dactice în acest sens l uda cu copii s i care indu-se lâng coal o
procesul de
ez toare pe tema ind mai mult decât sunt implica i în di- central termic .
func ionare a noii coli
„Tradi ii de iarn la elocvent . verse activit i artis- În septembrie
care a primit denu-
români” realizat de Elevii colii tice, corul colii 2007, cu numai 3 zile
mirea de „George
Topârceanu”, colec- regretatul profesor „George Topârceanu” prezentându-se foarte înainte de începerea
tivul de cadre didac- Costache Marinel cu s-au remarcat la bine la” Concursul colii a demarat i ac i-
tice a trecut la implementarea în lo- Olimpiadele colare, Jude ean de Tradi ii” , unea „Termopane”
amenajarea ambien- calitate pentru prima în Concursuri la fel i forma iile de
subven ionat de c tre
tal la dotarea cu ma- dat organizat la jude ene i inter- dans modern, expoz-
prim rie.
teriale i mijloace coala „George jude ene unde au i iile de desen ale
În prim vara anului
didactice cu sprijinul Topârceanu” a obi- ob inut premiul I, II, elevilor etc.
ceiului „Focul Sfântu- III, men iuni sau clasi- Rezultatele remar- 2008, a intrat în reabil-
p rin ilor, al I.S.J. i al itare sala de sport.
Comunit ii locale. lui Dumitru”, obicei c ri onorante ce le-au cabile ale elevilor i
pe care Prim ria i dat dreptul s se cali- cadrelor didactice sunt coala „George
Ca orice început,
Centrul Cultural ce la fazele zonale i i rodul condi iilor Topârceanu” este o
eforturile sunt l ud-
Mioveni l-a promovat na ionale (la disci- materiale create, dar i una cu performan e
abile i munca depus
începe s dea roade în în întreg ora ul ca plinele Educa ie Fiz- al factorului uman cu a at permanent într-
sensul performan ei fenomen organizat pe ic , Chimie, Istorie). care coala se poate un proces de autoper-
colare la clas ,în ac- lâng coli i în unele Elevii acestei coli mândri. fec ionare a activit ii
tivit i educative ex- zone ale ora ului. sunt remarca i i prin Leg tura strâns i i care este deschis la
tracurriculare i În ceea ce prive te activit i culturale i cooperarea perma- realiz ri deosebite prin
extra colare. randamentul obiec- sportive, în activit ile nent cu Prim ria a elevii s i sub îndru-
Preocuparea tivului de baz al colii, organizate de Centrul f cut ca coala marea directa a
cadrelor didactice transmiterea de infor- Cultural Mioveni sau "George Topârceanu " cadrelor didactice.

13


ŞCOALA “MARIN SORESCU” ŞI RACOVIŢA DE SUS
coala proprie abia în anul 1898
i pâna la aceast dat , copiii
satului înv au la coala Racov-
i a de Sus
coala din Racovi a de Sus
avea în anul 1884 dou posturi
de înva tori, ca în anul 1922 s
ajung la 3 posturi de înv tor.
În anul 1883 proprietarul
mo iei Racovi a I.A.Dobrovitz
ajunge prefect de Muscel.
În 1902 coala Racovi a de
Jos a fost construit cu doua s li
de clas , cancelarie i locuin
pentru diriginte.
La 1 octombrie 1903, în lo-
calul fostei caz rmi se în -
in eaz coala elementar de
meserii, sec ia dog rie, iar în
1914 se construie te i dormi-
tor pentru elevii din alte sate ce

Ş c o a l a R a c o vi ţ a “ M a r i n S o r e s c u ”
veneau la coala de meserii.
În 1904 s-a în in at i o can-
tin pentru elevi. La absolvirea
colii elevii primeau, pe lâng
diplom i un rând de scule gra-
tuit.
În perioada 1924-1927 se
construie te i în Racovi a de
Sus o coal .
În 1972 începe construc ia
colii elementare Racovi a de
Sus, cu patru s li de cas i can-
celarie.
Dup intrarea României în
primul r zboi mondial, coala a
fost închis . Dup r zboi activ-
itatea colii s-a redeschis,
func ionând pân în anul 1948
când a fost des in at .
Dup cel de-al doilea r zboi
mondial înv mantul va lua o
mare amploare, dezvoltându-se
atât baza material cât i cea
uman .
Pân în 1968 Racovi a a
func ionat cu statut de comun ,

Ş c o a l a R a c o vi ţ a d e S u s
colii indu-i aronda i elevii din
actualul cartier Mioveni care
apar ine comunei Racovi a .
În Racovi a a fost în in at La început colile Actuala coal Racovi a a
colile au fost închise din cauza
fost construit în anul 1971 ca
pentru prima dat o coal pub- func ionau cu întreruperi din holerei i a revoltei i s-au re-
coala general cu 8 s li de
lic în anul 1830 ind una din cauza lipsei de înv tori sau a deschis abia din anul 1857. clas , laboratoare i sal de gim-
cele mai vchi coli din fostul loca iei. Prin urmare cursurile În anul 1870, Racovi a de nastic . Scoala Racovi a de Jos
jude Mu cel. Aceast col a erau sporadice, numai pe tim- Jos devine comun cu adminis- se nume te ast zi coala
fost în in at în Racovi a de Sus pul iernii i urmate de un num r tra ie separat i aici va con- "Marin Sorescu ".
i acolo înv au i copii din mic de elevi. struit coal de sine st t toare. Director
Racovi a de Jos i Valea Stânii. Dup revolu ia din 1848 Satul Valea Stânii î i va în in a Adrian DU

14

ŞCOALA GENARALĂ COLIBAŞI
Cangurul, faza pe coal i faza
jude ean cu elevii care s-au cal-
i cat, atât la sec iunea matem-
atic , cât i limba român .
prezentate cu ocazia depuner- participarea la concursul
ilor de coroane de ori la mon- ,,Olimpicii Cunoa terii” cls I -
umentul eroilor); IV;
1 Decembrie-Ziua particip ri la întrecerile
Na ional a României, 28 mai- sportive (fotbal) organizate la
Ziua Eroilor); nivelul ora ului;
programe artistice participarea la
prezentate în fa a p rin ilor olimpiadele colare: faza pe lo-
elevilor cu ocazia s rbatoririi calitate i faza jude ean cu ele-
u n o r vii care s-au cali cat;
evenimente(Cr ciunul,Ziua participare la manifestar-
M r isorului, 8 Martie, Ziua ile dedicate Zilei copilului: de-
Copilului); sene pe asfalt, parada
activitate organizat în costumelor, cross, activit i
parteneriat cu Prim ria sportive: fotbal, tenis de mas ,
Mioveni,ocazionat de sarb - ah (1 iunie-2009). Elevii colii
toarea Sf. Dumitru (octombrie noastre au ocupat locuri frun-
2008); ta e la toate manifestarile orga-
participera la concursul de nizate cu acest prilej.
Despre vechimea primei pune de o dotare bun cu man- desene organizat de Carrefour- participarea la olimpiada
coli din satul Coliba i a m in- uale, material didactic i echipa- România, unde doi elevi din de ah - fazele localitate,
forma ii atât din lucrarea „Co- mente. Num rul angaja ilor din coala au ob inut men iuni. jude ean , na ional cu elevul
muna Coliba i - Pagini de coala ind de 2 educatoare,4 (decembrie 2008); Fulger Ionut Alexandru din
istorie”, scris de colonelul înv toare , 15 profesori. participarea la concursul clasa a VIII a.
Gheorghe S vulescu, dar i din Climatul din cadrul colec- de compuneri organizat cu participarea la specta-
arhivele Ministerului Instruc iei tivelor de cadre didactice ale ocazia comemor rii prof. Nico- colele de teatru “Pacal în satul
din 1845 i 1860. unit ilor respective este unul lae Rizea, unde elevii nostri au lui “ i “Tom i Jerry”(20 noiem-
În anul 1904 se construie te pl cut, oferindu-se un context ocupat locul II la ecare sec i- brie-2008 si 28 aprilie-2009);
o coal f cut din zid ,cu o sal educativ favorabil comunic rii une (decembrie 2008 ); ”Noi prietenii,noi planuri
si o locuin a pentru înv tor. deschise . activitate dedicat de viitor”- ac iune organizat în
În perioada cât nu a existat Întregul personal al colii comemor rii marelui poet partene tefane ti i organizarea
cl direa propriu-zis pentru este cali cat i are o preg tire de na ional Mihai Eminescu (con- unei activit i comune;
coal , elevii înv au într-o cas bun calitate. Dintre cele 23 de curs de poezie organizat la activit i dedicate Zilei
cu chirie, ori în loca ia cadre didactice, 4 au gradul I, 6 nivelul colii) - ianuarie 2009; Europei i Zilei P mântului;
prim riei. au gradul II, 8 au de nitivatul i activitate cu prilejul zilei actiuni de ecologizare a
Construc ia actualei coli 5 sunt debutan i. Tot person- de 24 ianuarie; râului Doamnei (noiembrie
din Coliba i s-a f cut în pe- alul colii este interesat de dez- organizarea unei excursii 2008 i aprilie 2009);
rioada colectiviz rii 1960-1962 voltarea profesional i cu elevii claselor a VII a i a VIII participarea cu elevii
În prezent pe teritoriul perfec ionarea continu . a la Vulcanii Noroio i- claselor a VIII a la simpozionul
ora ului Mioveni func ioneaz Managementul colii este Buz u(martie 2009); cu tema “Alcoolul, tutunul i
coala cu clasele I-VIII Coliba i asigurat de un director, un con- organizarea unei expozi ii drogurile , o joac nevinovat
care are în subordine coala cu silier educativ, Consiliul de cu ou încondeiate cu ocazia Sf. sau un pericol?” i cu desene ale
clasele I-IV F get, Gr dini a cu Administra ie, Consiliul Profe- Pa ti - cls III; copiilor pe aceast tem la ex-
program normal Coliba i, Gr - soral, Consiliul Reprezentativ al organizarea cercului pozi ia organizat .
dini a cu program normal P rin ilor i Consiliul Elevilor ,,Mâini Îndemanatice”- cls III; participarea la Ziua Fran-
F get. care colaboreaz permanent participarea la Concursul cofoniei cu dou cenete
Num rul elevilor din coal : pentru un cât mai e cient man- Na ional Media Kinder cu ele- prezentate în limba francez ;
186 elevi – coala cu clasele I- agement. Managementul colii vii din clasele I - VII - s-au desf surarea lunar a ed-
VIII Coliba i, 65 elevi coala este preocupat de dezvoltarea ob inut numeroase premii ; in elor cu p rin ii elevilor pe
cu clasele I-IV F get, 52 copii profesional a elevilor, mani- organizarea unui concurs clase;
gr dini a Coliba i , 33 copii gr - fest interes pentru aplicarea pe teme literare clasele I-IV organizarea de sedin e cu
dini a F get. unei strategii educa ionale de (recit ri, povestiri), (martie p rintii i elevii claselor a VIII a
Elevii care frecventeaz cur- calitate care s vin în în- 2009); în vederea unei bune orient ri
surile colii noastre au vârste deplinirea nevoilor elevilor de a participarea la Festivalul colare;
cuprinse între 6-15 ani. se adapta cerin elor actuale ale “Tinere Talente “cu o forma ie organizarea unui concurs
coala Colibasi dispune de 1 societ ii. de dans modern,unde elevii pe teme de educa ie rutier în
cl dire, 7 s li de clas , 3 labora- nostri au ocupat locul III; colaborare cu Poli ia ora ului
toare (laborator de informatic Activit ti desfa urate la participarea la Festivalul Mioveni;
laborator de biologie, laborator coala cu clasele I-VIII Col- Prim verii cu elevii claselor I- Concurs – campanie:
de chimie), 2 cabinete-sal de iba i IV: cel mai bun recitator - locul ”Apa-resurs limitat “în colab-
clas (cabinet de istorie, cabinet Printre activit ile desf u- II, dans tematic –men iune, orare cu Prim ria Mioveni;
de limba român ), 1 bibliotec , rate cu elevii no tri în acest an parada costumelor – men iune, ac iune de colectare a
1 sal de sport. colar putem enumera : interpretare melodie tematic . de eurilor de hârtie (strângerea
coala I-VIII Coliba i dis- programe artistice participarea la Concursul de maculatur ).

15

ŞCOALA CU CLASELE I - IV - FĂGET

Satul Viero este a ezat la tirii. Odat cu apari ia local- an, acesta r mânând la cate- peste 80 de elevi din clasele I-
gura gârlei Viero ul de la care it ii Viero se poate aminti i dr pân în anul 1917.Din IV, num rul elevilor ind în
si-a luat numele, pe o vale de coala din acest sat. 1918, la coala din Viero , a u oar cre tere.
acoperit cu p duri de fag. În La începutul secolului suplinit ca înva toare Zoe
Absolven ii clasei a-IV-a
documentele vechi i se mai XIX, în chiliile mân stirii ex- Martin. Înainte de Primul
spunea i „Vir ”, sau „Ver ” ista o coal unde se înv a R zboi Mondial, satul avea 79 urmeaz , dup absolvire, cur-
i este cunoscut în istorie de scrierea chirilic i c r ile bis- copii de coal la o popula ie surile colii cu clasele V-VIII
aproape 450 de ani. erice ti, pentru care mânas- de 698 de locuitori Coliba i, având transportul
Este amintit pentru prima tirea cheltuia sumele necesare Dup cel de-al 2 lea R zboi gratuit asigurat de Prim ria
dat în anul 1525, într-un pentru venitul sau. Mondial, la coala Viero ora ului Mioveni.
hrisov al lui Radu de la Afu- În trecut a avut adminis- erau înv tori so ii Du-
Spa iul colar al unit ii
ma i, domnul rii tra ie comun cu satul Col- mitrescu Cecilia i Gheorghe.
Române ti, care înt re te iba i i pân la secularizarea Dup declararea ora ului este 4 s li de clas , o cance-
st pânirea mo iei Viero ul de din 1862, ambele sate erau Mioveni, F getul a devenit larie, repartizate într-un corp
c tre familia boierilor Gole ti, proprietatea mân stirii cartier al acestuia. Aici de cl dire i dou s li de gr -
cei care vor ctitori în 1573 Viero u. Din anul 1964 satul func ioneaz în prezent dini repartizate într-un alt
mânastirea Viero . Viero i-a schimbat numele coala cu clasele I-IV i o gr - corp de cl dire.
Din anul 1860 se vorbe te în F get. dini , structuri ale colii cu
Biblioteca colar include
despre comuna Viero ul Prima coal s teasc s-a clasele I-VIII Coliba i.
deoarece pân la acest dat , în in at în anul 1907, avându- Ast zi, coala din F get, un num r de 461 volume
pe lâng Mân stirea Viero , l ca înv tor pe G. are în subordine patru clase i carte colar i de specialitate.
nu existau decât robii mânas- M r cineanu, numit în acel o cancelarie în care înva Redac ia

16

CATEDRALA ORTODOXĂ MIOVENI

Amplasat în centrul
civic al ora ului Mioveni,
Catedrala ortodox cu
hramul "S n ii Petru i
Pavel" relev , prin monu-
mentalitatea conferit de
dimensiunile sale impre-
sionante i prin originali-
tatea solu iilor
constructive, preocu-
parea edililor de a conferi
ora ului valen e arhitec-
turale remarcabile.
Proiectarea acestui
"simbol al credin ei str -
mo e ti care domin
valea Arge ului" a fost
elaborat de c tre
arhitec ii Maria i
Alexandru Mul escu i
inginer Ana-Maria Mari-
nescu.
Paramentul prezint
un decor amplu, con-
ceput prin placarea cu
marmura alba i bej -
aurie, decor de inspira ie
bizantin , preluat de arhi-
tectura bisericeasc din
proiectan ii prev zând balustradele din inox, în Întrucât monumen- dox.
secolul al XIV- lea i a
continuat secole de-a placarea soclului i a exterior, i din er forjat, tala construc ie se a a Cei care slujesc cu de-
rândul pân la arhitectura parape ilor sc rilor lat- la interior. într-un stadiu avansat de votament i supraveg-
autohtona ecleziastic a erale cu marmur bej. Catedrala a fost în- de nitivare, o cierea slu- heaz permanent
secolului XX. În interior, bazinul din velit cu tabl de aram . jbelor religioase se nisarea lucr rilor distin-
În arcadele acesteia se jurul altarului va rea- Tâmpl ria este con- efectueaz în subsolul sei construc ii sunt pre-
lizat din marmur alb , ceput pe un suport de cl dirii, înzestrat cu o ii Petre Hera, tefan

BISERICA
preconizeaz realizarea
unor icoane din mozaic, pardoselile interioare din beton armat inclus în icoane care confer inte- Ardeleanu i Vasile
mai fastuoase decât cele marmur în trei culori: structura de rezistent a riorului aspectul speci c Sandu.
executate în fresc , alb, negru i bej-crem, edi ciului. unui loca de cult orto- Redac ia

“TREI IERARHI”MIOVENI
Episcopia Arge ului i Muscelului a în in at Parohia „S n ii
Trei Ierarhi” la data 1 februarie 2007.
Prim ria Ora ului Mioveni a aprobat concesionarea unei
suprafe e de teren pe strada Dealul Viilor unde va amplasat
biserica parohial .
Astfel la 1 septembrie 2007 s-au început lucrarile de construire
a unei biserici de lemn în stil maramure an, prima de acest fel din
ora ul Mioveni.
17

BISERICA “SF. APOSTOLI PETRU

ŞI PAVEL” COLIBAŞI
Edi cat între anii 1850 -
1860, de c tre ob tea satului
Coliba i, pe locul vechii biserici
de lemn, biserica actual
p streaz pisania veche cu carac-
tere chilirice, în care se
men ioneaz ctitorii i perioada
construirii sale.
În perioada anilor 1967 -
1972, din ini iativa preotului
Constantin Lupa cu, s-a realizat
"o preînnoire cu tencuieli cu
alese motive decorative, cu pic-
tur nou , mobilier i tâmpl ",
autorul iconostasului de lemn
ind me terul sculptor Donescu.
În anii 1971-1972, a fost con-
struit cancelaria, în care s-a or-
ganizat un interesant muzeu
parohial, pentru depozitarea
unor c r i de ritual, icoane i
obiecte de cult din patrimoniul velindu-se cu tabl , construc ia În prezent, corabia credin ei divin pentru mântuirea su-
sfântului loca .
ecleziastic i împodobindu-se ortodoxe din Coliba i are la etelor credincio ilor din paro-
Biserica din Coliba i a fost
restaurat post 1982, prin osâr- în interior, prin procurarea unor cârma sa pe vrednicii preo i: hie încredin a i spre p storire.

BISERICA “SF. NICOLAE” RACOVIŢA
dia preotului conf. dr. Gheorghe odoare i obiecte de cult nece- Gheorghe Pufu - paroh i Gheo-
Pufu, parohul bisericii, reîn- sare o cierii ritualului religios. rghe Filip, care o ciaz serviciul REDAC IA

Sfântul loca al bis- în eleva ie, elemente
ericii cu hramurile "Sf. originare înscriindu-se
Nicolae” i „Sf. Apos- tipologic în categoria
toli" a fost construit în bisericilor de plan tri-
anul 1786, pe un pla- conc, cu absida polig-
tou, în apropierea con- onala la altar.
uen ei Râului În patrimoniul de
Arge el cu Râul Târ- valori al bisericii se a
gului, de c tre egu- c r i ritualice foarte
menul Mân stirii valoroase precum:
Râncaciov, arhiman- ”Penticostarion”-
dritul Daniil, i de
1786, ”Mineiele”
jupân Dumitra cu
tiparite la Buda în
Br tianu, potrivit
pisaniei s pate, cu 1804-1805,”Vie ile
litere chirilice, de c tre S n i l o r ” -
me terul Hristea în 1835/1836,”Penti-
lespedea de piatr x- costar”-1841 etc.
at deasupra intr rii în Biserica monu-
pronaos. ment “Sf. Nicolae i Sf.
Sub raport arhitec- Apostoli” din Racovi a
tural, monumentul este slujit cu devo i-
construit din car mida une de c tre neobosi-
legat în mortar de tul preot paroh
var, conserva în plan i Gheorghe Chiliment.

18

PRODUSELE TRADIŢIONALE

AU AVUT MARE SUCCES
LA SĂRBĂTOAREA RECOLTEI
entrul i uic , ce au f cut Ansamblul fol-

C
seam de primari dubl pentru c deva la jum tatea
civic al deliciul publicului cloric „Carpa i” al arge eni au fost s rb torim de- lunii iulie, am con-
ora u- numeros. S rb - Casei de Cultur încânta i de pro- opotriv Ziua siderat mult mai
lui Mioveni a fost toarea a reunit „ T u d o r d u s e l e Recoltei dar i Târ- potrivit s îl facem
împodobit de s r- agricultori i pro- Mu atescu” din tradi ionale ex- gul Me terilor Pop- în octombrie i s
b toare. S rb - duc tori din tot Câmpulung, i de puse de produc - ulari. Scopul unim cele dou
toarea Recoltei pe jude ul care i-au Taraful i Ansam- torii arge eni acestui târg ajuns evenimente sub
Valea Arge elului amenajat standuri blul de dansuri participan i. deja la edi ia a VI- genericul: S rb -
a durat trei zile, care de care mai populare „Plai de În acest an s r- a, este acela de a re- toarea Recoltei pe
timp în care pla- frumoase. Acest Dor” al Centrului b toarea a fost v i t a l i z a Valea Arge elului”.
toul Casei de Cul- gen de mani- Cultural Mioveni. dubl , tot cu me te ugurile pop- Organizatorii
tur a Sindicatelor festare a avut loc Prezen i la aceast ocazie ulare tradi ionale, evenimentului au
Dacia a fost plin pentru prima dat evenimen, pre ed- desf urându-se i de aducere în fa a fost: Consiliul
cu produse speci- în ora ul nostru, i intele i vi- Târgul Me terilor publicului obiecte Local Mioveni,
ce acestui an- se vrea a deveni o cepre edintele Populari. de valoare, u- Prim ria ora ului
otimp: diverse tradi ie. Consiliului Directorul moase produse i Centrul Cul-
sortimente de Des chi der ea Jude ean Con- Centrului Cul- me te ug re ti. tural.
brânzeturi, pro- evenimentului a stantin Nicolescu tural Mioveni, Dac în anii trecu i REDAC IA
duse tradi ionale fost marcat respectiv Florin Argentina Cul- târgul se inea un-
din carne, fructe, printr-un program Tec u, deputatul cu : „S rb toarea
legume, must, vin artistic sus inut de Ion Burnei dar i o din acest an este

Meşterii au încercat să atragă publicul cu
frumoase obiecte tradiţionale lucrate
manual: sculpturi din lemn, bijuterii, cos-

19
tume populare, icoane pe sticlă şi lemn.

PRIETENII NOŞTRI DIN LANDERNEAU

- FRANŢA NE-AU VIZITAT
În perioada 23 – 27 Octombrie 2009,
în ora a fost prezent o delega ie din
Landerneau – Fran a, localitate înfr it
cu ora ul nostru de 20 de ani. Delega ia
format din 11 o ciali: consilieri i oa-
meni de afaceri a fost condus de pri-
marul ora ului Patrick Leclerc.
Programul pritenilor no tri din Lan-
derneau a fost înc rcat, ace tia vizitând
de-a lungul celor 5 zile mai multe loca ii
din ora : C minul Cre , Pia a Dacia,
Uzina Dacia – Renault, Cantina Social ,
având totodat ocazia s între în leg tur
cu oameni de afaceri din ora ul nostru.
Cu vizita delega iei franceze a coincis
în acest an i „Ziua buc t riei franceze”
(La Journée de la Cuisine Française), la
care au participat copii de la coala
„Liviu Rebreanu”, Liceul „Iulia Zam-
rescu” i Grupul colar Coliba i.
Redac ia

FOCUL LUI SUMEDRU
În ajunul Sfîntului Dumitru, pe Valea Arge ului exist un
obicei numit Focul lui Sumedru. Acest foc simbolizeaz în-
noirea timpului, dar i alungarea spiritelor rele. Evenimentul
este o tradi ie în jude ul nostru, marcînd i încheierea anului
agricol. În jurul imensului foc ce se aprinde de obicei în cel
mai înalt loc al satului, se adun to i s tenii, iar femeile împart
covrigi, nuci, mere i chiar cîte un pahar cu vin. Dup stingerea
focului, ecare localnic ia acas un t ciune, pe care îl arunc
apoi în propria livad . De i s-au schimbat multe lucruri, se
pare c obiceiul nu a pierit în multe dintre localit ile noastre.
La Mioveni tradi ia nu a pierit. În aceast parte a jude ului,
tinerii i b trînii sînt înc foarte încînta i de aceast tradi ie i
o respect cu s n enie. În acest sens, Consiliul Local i
Prim ria ora ului Mioveni au organizat astfel de focuri în toate
cartierele i le-au oferit in ecarea an locuitorilor covrigi.
Redac ia
20

Cultural Newsletter No. 1

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

Destacado

Destacado (20)

Similar a Cultural Newsletter No. 1

Similar a Cultural Newsletter No. 1 (20)

Más de guest7c5a7d

Más de guest7c5a7d (20)

Último

Último (6)

Cultural Newsletter No. 1