1. PARTEA A I-A
CURSUL 1
POZITIA GEOGRAFICA A ROMANIEI SI CONSECINTELE
MAJORE DE MEDIU CARE DECURG DIN ACEASTA;
GRANITE SI VECINI.
Romania este o tara europeana de talie mijlocie fig.1.1, cu o suprafata de
238391 Km2, adica de 5 ori mai mare decat Elvetia sau Olanda si de 3 ori mai mare
decat Cehia si cu o populatie de 21.680.000 locuitori.(conform recensamantului din
2002).
A. Asezare pe glob: Romania apartine emisferei de nord a Pamantului, astfel ca,
latitudinal, paralela 45oN traverseaza tara, valori extreme fiind 43037`N la
Zimnicea, in sudul extrem si 48o15`N Horodistea, in nordul Moldovei (diferenta
latitudinala este de 4o38`, cu consecinte evidente in peisaj)
Din punct de vedere longitudinal, meridianul de 25oE traverseaza aproape
central tara, valorile extreme fiind : la est 20o15`E, Sulina, iar la vest 29o41`E, Beba
Veche. Apare deci o diferenta de aproximativ ~ 9o long E si una de timp de 38` intre
localitatile extreme ale tarii (de vest si de est).
♦ Asezare pe continent: Romania se afla in sud-estul Europei Centrale
(fig.1.2), la distante aproape egale (2400 - 2900Km) fata de Capul Nord, Muntii
Ural, Capul Finisterre si la cca 900 Km de Marea Mediterana. (fig.1.3)
B. Consecintele geografice ale asezarii Romaniei pe glob si pe
continent sunt :
♦ apartenenta la climatul temperat continental de tranzitie, de tip central european ;
1

2. ♦ existenta influentelor climatice colaterale: scandinavo-baltice, oceanice,
mediteraneene sau est-europene care determina anumite nuantari ale climei de
baza fie in nord-estul tarii, fie in vest sau sud ;
♦ existenta a doua limite fitogeografice de referinta europeana (fig.1.2; 1.3) ce ating
Romania:
• limita de est a padurii specifice climatului temperat propriu zis
• limita de nord a vitei de vie (fig.1.3) ;
♦ prezenta a numeroase specii si subspecii de vegetatie sau de fauna cu evolutie
enclavica in teritoriu sau, din contra, proprii numai spatiului geografic al
Romaniei.
♦ din punct de vedere al reliefului major european (fig.1.4), Romania este:
• o importanta tara dunareana (1075 Km din cei 2860 Km ai fluviului Dunarea
ating tara – 38%) ;
• o importanta tara carpatica (2/3 din intreg lantul se afla in tara) ;
• o tara pontica (245 Km la Marea Neagra) ;
• o tara situata la contactul a doua structuri geologice euroasiatice distincte:
orogen (V) si platforma (E), ceea ce a condus la insasi "contorsionarea"
Carpatilor Romanesti fata de directia V-E a celorlalti munti tineri din Europa.
C. Granite si vecini : Lungimea lor totala este de peste 3000 Km (fig.1.5).
♦ Granita de Nord - se desfasoara intre Horodistea sau Darabani la est si
Halmeu la vest si este cea mai complexa, urmand culmi si rauri sau linia unei granite
trasate. Separa Romania de Ucraina pe o lungime de 649,9Km.
♦ Granita de Sud - se desfasoara intre Bazias la vest si Vama Veche la est,
urmand cursul Dunarii de la Bazias si pana la Ostrov ; de aici si pana la Vama Veche
granita este trasata limitand, spre sud, Dobrogea. Tarile vecine la sud: ex-Iugoslavia,
intre Bazias si Pristol (la gura Timok-ului) si Bulgaria intre Timok si Vama Veche.
♦ Granita de Vest - este trasata (in cea mai mare parte) intre localitatile
Halmeu la nord si Bazias la sud, fiind foarte sinuoasa, iar tarile vecine sunt Ungaria,
intre Halmeu si Beba Veche si ex-Iugoslavia, intre Beba Veche si Bazias.
♦ Granita de Est - este cea mai complexa si are trei sectoare naturale:
- de la Darabani la Galati - Valea Prutului ;
2

3. - de la Galati, pe Dunare si apoi pe bratul Chilia pana la varsarea acestuia in Marea
Neagra ;
- de la gura bratului Chilia pana la Vama Veche - litoralul romanesc al Marii Negre
(245Km).
Tarile vecine la est sunt : Republica Moldova, prin intermediul Prutului (681,3km) si
Ucraina, prin intermediul Dunarii si bratului Chilia. "Vecina" la est trebuie
considerata si Marea Neagra, pe un sector de 245 Km lungime de tarm.
Intre aceste granite de stat, traiesc aprox. 22,68 mil. locuitori intr-un spatiu
geografic romanesc de 238.391 Km2, deosebit de complex si minunat de armonios
dispus, in cadrul partii de sud-est a Europei Centrale (fig.1.2 si 1.3).
Fig. 1.1 Europa- Harta Politica
3

4. Fig. 1.2 Europa Centrala –Harta Fizica si Politica
Fig. 1.3 Asezarea Geografica a Romaniei in Europa in raport cu coordonatele geografice
(paralela de 45˚ N si meridianul de 25˚ E)
4

5. Fig. 1.4 Europa – Marile Lanturi Muntoase
Fig. 1.5 Granitele si vecinii Romaniei
5

6. CURSUL 2
MARILE UNITATI GEOGRAFICE SI CARACTERELE
GENERALE ALE RELIEFULUI ROMANIEI
(cu o scurta prezentare a evolutiei
paleogeografice a Europei si a Romaniei)
Marile diviziuni de relief ale Romaniei se stabilesc de catre geografi tinand
seama de :
a. modul in care s-a nascut un teritoriu (geneza lui)
b. modul in care sunt dispuse stratele geologice (structura lui)
c. formele de relief caracteristice (morfologia lui)
Conform acestor date initiale, Romania are doua mari diviziuni de relief si
anume:
I. unitatea de OROGEN care cuprinde relieful inalt, cutat, framantat, cu
pante accentuate, format din Carpati, Subcarpati, Podisul Mehedinti si
Podisul Dobrogei de Nord.
II. unitatea de PLATFORMA care cuprinde formele de relief cu strate
geologice necutate sau slab cutate, respectiv : Podisul Moldovei, Podisul
Getic, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Campia Romana si Campia
de Vest a tarii.
Sa urmarim pe scurt :
A. Etapele formarii pamantului romanesc sau evolutia paleogeografica
a acestuia:
- se leaga de intreaga Europa si decurg din modificarile scoartei terestre sub actiunea
factorilor endogeni si exogeni si in timpurile geologice si in prezent.
6

7. ♦ Momentele majore de timp geologic ale constituirii Europei si implicit ale
Romaniei se regasesc:
• in ARHAIC si PROTEROZOIC cand se contura:
- "PALEO-EUROPA" ; ea detinea numai doua blocuri
continentale rigide, necutate, numite SCUTUL BALTIC – in nord
si PLATFORMA EST-EUROPEANA – in est ; aceste blocuri erau
formate din sisturi cristaline necutate si din intruziuni vulcanice.
- In aceasta prima faza, pentru ROMANIA, a avut importanta si
urmari numai marginea Platformei Est-Europene, care acum se
afla la mare adancime in fundamentul Podisului Moldovei.
• la SFARSITUL PROTEROZOICULUI :
- a avut loc OROGENEZA BAIKALIANA, care a cutat sisturile
verzi din Podisul Casimcei de azi, din Dobrogea.
• la INCEPUTUL PALEOZOICULUI :
- a avut loc OROGENEZA CALEDONIANA, care a structurat
primul sistem montan al Europei, numit CALEDONIAN. Din el,
astazi, fac parte Muntii Scotiei si Alpii Scandinavici. In Romania
acestui momnet geologic s-au recutat sisturile verzi ale Podisului
Casimcei.
• la SFARSITUL PALEOZOICULUI :
- a avut loc OROGENEZA HERCINICA, care a structurat al doilea
sistem montan european, numit HERCINIC, extins din Franta
pana in sud-estul Romaniei. In prezent se mai pastreaza resturile
lui care se gasesc in : "tocitul" Podis Central Francez, in Muntii
Vosgi si Padurea Neagra, in Podisul Renan, in Podisul Cehiei, in
Podisul Malopolska si, in sfarsit, in Muntii "pitici" ai Macinului
din nordul Doborgei noastre.
- de retinut ca, tot de atunci, dateaza si miezul dur al sisturilor
cristaline din axul Carpatilor, reinglobat si recutat intr-o viitoare
orogeneza.
- cele de mai sus au surprins succint ceea ce geologii numesc
edificarea unei " MEZOEUROPA " .
• In MEZOZOIC SI NEOZOIC :
7

8. - au avut loc succesive transgresiuni si regresiuni marine in cadrul
geosinclinalului sud-european in urma carora s-au constituit noi
depozite sedimentare. Ele au fost exondate in timpul
OROGENEZEI ALPINE, care a inceput in MEZOZOIC (cretacic)
si s-a incheiat in CUATERNAR. Acestei orogeneze ii apartin :
Muntii Pirinei, Muntii Alpi si Alpii Dinarici, Muntii Carpati si
Balcanii, Caucazul si Himalaia, etc.
- In ROMANIA, la sfarsitul Neozoicului au avut loc activitati
vulcanice, s-au edificat Carpatii si Subcarpatii si s-a intregit
uscatul de azi cu portiuni din Podisul Dobrogei, Podisul Moldovei,
cu Dealurile Vestice, Podisul Getic, Campia de Vest si Campia
Romana.
• In CUATERNAR :
- s-a definitivat NEOEUROPA.
De precizat ca, in Romania, in timpul orogenezei alpine, Muntii Carpati au
cunoscut trei inaltari majore, identificate astazi prin cele trei « nivele de platforma »
sau de eroziune, numite:
1. BORASCU la h 2000 m
2. RAU–SES la h 1200 – 1600 m
3. GORNOVITA (sau PREDEALULUI) la h 1000 m
Cea mai importanta inaltare a avut loc la inceputul CUATERNARULUI si a
afectat Carpatii Meridionali (cu cca.1000m).
BAZINUL TRANSILVANIEI :
- s-a format sincron cu ultima inaltare, de 1000m, a Carpatilor
Meridionali, printr-o scufundare lenta, urmata de umplerea sa cu
sedimente carpatice pana cand a devenit si el uscat (bazinul
Transilvaniei).
- in Cuaternar s-au succedat "glaciatiuni" si "interglaciatiuni",
ultima dintre ele numindu-se "POSTGLACIAR".
De interes facultativ, se prezinta mai jos scara geocronologica. Mentionam ca
citirea se face din josul paginii spre partea ei de sus.
8

9. 9

10. B. Caracterele generale ale reliefului Romaniei sunt urmatoarele, fig.
2.1.:
♦ imbinarea armonioasa, unica in Europa, a formelor majore de relief in spatiul
tarii.
♦ proportionalitatea dintre principalele trepte de relief, dupa cum urmeaza:
• 32% muntii si dealurile de pana la 700 m inaltime.
• 33% dealurile si podisurile cu inaltimi cuprinse intre 700 si 200 m.
• 35% campiile si luncile tarii.
10

11. ♦ complementaritatea ca trasatura ce decurge din diversitatea formelor de relief si
implicit a resurselor naturale pe care oamenii le-au exploatat si pus in circulatie
(cum ar fi: drumul sarii, drumul lemnului, pacurei, vinului, granelor, oierilor, etc.).
♦ gradul de locuire, de umanizare este maxim, asezarile permanente desfasurandu-
se din Delta Dunarii pana la altitudini de 1000 - 1200 m in munti, iar cele
sezoniere chiar pana la 1800 m. (Cabanele depasesc aceasta limita).
♦ dispunerea reliefului Romaniei este aproape concentrica, dupa cum urmeaza :
• in centru se afla o unitate de podis cu inaltimea medie de 500 m, numita
Depresiunea Colinara a Transilvaniei.
• in jurul acesteia se inalta cununa carpatica formata din siruri de munti mijlocii
ce numai local depasesc 2000 m. Sunt Carpatii Romanesti, care reprezinta 80%
din Carpatii de Sud-Est ai Europei.
• bordand Carpatii, spre exterior, dar partial si spre Podisul Transilvaniei, se afla
dealurile Subcarpatice, iar spre vest Dealurile Vestice.
• asternute la poalele arcului carpato-subcarpatic se afla marile podisuri: Podisul
Moldovei, Podisul Getic, iar in SE extrem Podisul Dobrogei ca element de
asimetrie.
• treapta cea mai joasa este alcatuita din Campia Romana si Campia de Vest a
tarii carora li se adauga luncile Dunarii si Siretului si in final Delta Dunarii.
In concluzie: Relieful Romaniei, fig. 2.2, are o infatisare variata, dar simetrica:
munti, dealuri, podisuri, campii si lunci, toate oranduite de la mijloc catre margini, in
trepte aproape concentrice, din ce in ce mai joase. Toate comunica lesnicios intre ele
prin intermediul unei retele hidrografice radiare, cu izvoarele in Carpati si varsarea in
Dunare sau in Tisa.
Acest caracter unitar al teritoriului geografic al Romaniei a asigurat conditiile
favorabile dezvoltarii poporului roman.
11

12. Fig. 2.1 Romania – Harta Unitatilor de relief
Fig. 2.2 Romania – Harta fizica
12

13. CURSUL 3
LANTUL MUNTILOR CARPATI IN EUROPA;
CARPATII ROMANIEI SI SUBDIVIZIUNILE LOR;
CARPATII ORIENTALI (I)
I. Lantul muntilor Carpati in Europa
1) Asezare, limite:
♦ Muntii Carpati apartin Europei Centrale, fiind amplasati intre Alpi si
Balcani (fig.1) ;
• limita vestica : Valea Dunarii (in dreptul bazinului Vienei) care ii
separa de Alpi.
• limita sudica : Valea Timokului care ii separa de Balcani, in afara
Romaniei.
♦ intre aceste doua limite se desfasoara marele lant carpatic, de forma unui
semn de intrebare, pe o lungime de peste 1500Km, dominand relieful
deluros de podis sau de campie, din jur.
♦ intre capete, lantul montan masoara 500Km.
♦ se desfasoara intre 45o si 50o lat.N, fiind cel mai nordic lant european
tanar, deci de orogeneza alpina.
♦ Cuprinde, in marea sa arcuire, Depresiunea Panonica si pe cea a
Transilvaniei.
♦ inaltimea sa medie nu depaseste 1500m, dar este cu mult mai mica in
unitatile numite Carpatii Mici sau Carpatii Albi si cu mult mai mare in
masivul Tatra (Vf. Tatra, 2663m) si in Fagaras (Vf. Moldoveanu
2544m).
♦ latimea maxima a lantului este de 140 Km in Carpatii Orientali, grupa
nordica, iar cea minima este de 27-30 Km in grupa sudica a acelorasi
Carpati Orientali ai Romaniei.
13

14. 2) Geneza si structura petrografica:
♦ Carpatii apartin orogenezei alpine, alaturi de Muntii Pirinei, Alpi,
Balcani, Caucaz, Himalaia, etc.; de aceea au aceeasi structura
petrografica si anume :
• sisturi cristaline in fundament,
• roci sedimentare cretacico-paleogene pe rama externa
• roci vulcanice neogene pe rama lor interna (vulcanii sunt insa
stinsi),
• Carpatii au acelasi sistem de cute rasturnate spre exterior ca si
celelalte lanturi montane aparute in aceleasi faze de incretire ce tin
din mezozoic pana in neozoic).
3) Trasaturi generale ale lantului carpatic european :
♦ sunt munti de talie si masivitate mijlocie, fata de Alpi, Balcani, etc. ;
♦ au un grad pronuntat de fragmentare, fata de Alpi si Caucaz ;
♦ au numeroase trecatori de vale si pasuri de culme accesibile, majoritatea
pana la 1000m inaltime ;
♦ au numeroase depresiuni intra si submontane, cea mai intinsa fiind
Depresiunea colinara a Transilvaniei ;
♦ extinderea nivelelor de platforma este aproximativ mare, in schimb,
extinderea formelor de relief glaciar este redusa comparativ cu Alpii sau
Caucazul, in Carpati acestea aparand numai la inaltimi mai mari de
2000m;
♦ nu au ghetari actuali deoarece nu ating limita zapezilor permanente, care,
la latitudinile temperate, este de 3000m altitudine.
4) Subdiviziunile lantului european al Carpatilor (fig.3.1)
♦ Carpatii de Nord-vest, dominati de masivul Tatra, intre Dunare la Viena
si pasul Orlov sau Dukla la est (dupa V. Mihailescu, 1963).
♦ Carpatii de Mijloc supranumiti si Muntii Beschizi, se afla intre pasul
Orlov sau Dukla la vest si linia Rica-Swica la est – sud-est. Au 500 –
1500 m altitudine absoluta, sunt constituiti din roci flisoide si lipsiti de
14

15. contraste hipsometrice. Latimea lor este de numai : 50-60Km, iar
fragmentarea este maxima.
♦ Carpatii de Sud-Est se afla intre linia Rica – Swica la nord-vest si Valea
Timokului la sud de Dunare, 80% din lungimea lor situandu-se in
Romania. (fig.3.1). Aceasta a treia subdiviziune a lor se impune prin
lungime, masivitate si complexitate, in cadrul intregului lant carpatic.
• Carpatii de sud-est au o forma dublu arcuita : prima data in nord,
in "Curbura beschido-maramuresana" si a doua oara in "Cotul
Vrancei", in Carpatii de Curbura. A treia oara flexarea este in sens
invers primelor si antreneaza Muntii Banatului, precum si culmile
ce se afla la sud de Dunare pana la racordarea cu Muntii Balcani.
• constituie un obstacol real in calea maselor de aer in miscare in
stratul atmosferic sol – 2500m, cu repercursiuni in mersul vremii
si in nuantarea climei zonelor dominante de ei.
II. Carpatii Romanesti si subdiviziunile lor:
Definire: Carpatii Romanesti reprezinta acea parte a grupei Carpatilor de Sud-Est
ai Europei care se desfasoara intre limitele de stat ale Romaniei (si constituie
aprox. 80% din Carpatii de Sud-est) - fig.3.2.
Compartimente : Se subdivid in trei sectiuni si anume :
♦ Carpatii Orientali – intre granita de nord si Valea Prahovei.
♦ Carpatii Meridionali – intre Valea Prahovei si Culoarul Timis-Cerna-
Bistrita.
♦ Carpatii Occidentali – intre Culoarul Timis-Cerna si vaile Somesului si
Barcaului.
III. Carpatii Orientali – caracterizare fizico-geografica
1) Asezare, limite : (Fig. 3.3) Carpatii Orientali sunt dispusi cvasimeridianal
conform geologiei locului si se desfasoara intre : la
♦ nord - granita de stat a Romaniei
15

16. ♦ sud - Valea Prahovei
♦ vest - Depresiunea Colinara a Transilvaniei
♦ est - Podisul Sucevei urmat de Subcarpatii Moldovei si de
Subcarpatii Curburii
2) Geneza si structura petrografica :
♦ S-au format (ca intregul lant carpatic) in cadrul orogenezei alpine (care a
tinut din Mezozoic – Cretacic pana in Neozoic – Cuaternar). (Lantul
vulcanilor stinsi, spre exemplu, din vestul Carpatilor Orientali a aparut
recent, adica in a doua jumatate a Neogenului).
♦ Sunt alcatuiti din (fig. 3.4) :
• roci cristaline (sisturi) in zona axiala, pana la obarsia
Trotusului
• roci vulcanice – pe rama vestica
• roci sedimentare cutate numite generic "flis" sau roci flisoide
pe rama estica, dar si in sectorul lor sudic.
♦ Au fost afectati de glaciatiunea cuaternara numai in masivele inalte din
nord (Rodna).
3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Orientali (fig.3.3)
♦ Au cea mai mare desfasurare in lungime si latime dintre toti Carpatii
Romanesti (130 – 140Km latime in nord, dar si cea mai mica, la pasul
Oituz, 27 - 30Km).
♦ Au inaltimea medie de 1000 m, dar ating punctiform inaltimi absolute
de 2303m in varful Pietrosul Rodnei, 2279 m in Ineul Rodnei si 2100m
in Pietrosul Calimanului (grupa nordica fiind ce mai inalta).
♦ Intre valea Bicazului si valea Trotusului exista o "lasare" altitudinala
carpatica, varfurile nedepasind aici decat rar 1600-1700m.
♦ In Muntii Ciucasului si ai Baiului din sudul Carpatilor Orientali spre
valea Prahovei inaltimea lor creste iar, dar numai pana la 1895m sau
1954m in varful Ciucas.
♦ Au un accentuat paralelism al culmilor pe directia NV-SE, cu exceptia
sectiunii sudice, unde orientarea este diversa.
16

17. ♦ Au urme glaciare numai in grupa nordica, Muntii Rodnei remarcandu-
se printr-un relief glaciar tipic: creste ascutite, circuri, vai glaciare,
morene si lacuri glaciare (Lala).
♦ Sunt traversati sau strabatuti in lung, partial sau total, de numeroase vai
si depresiuni ;
• vaile sunt : Iza, Viseul, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus,
Putna, Buzau, Raul Negru, Oltul, Muresul, Somesul Mare (curs
superior), fiecare cu numerosii sai afluenti.
• depresiunile sunt (de la foarte mici la foarte mari) :
Maramuresului, Brasovului, Ciuc-Giurgeu, Oas, Dornelor,
Bilbor, Borsec, Casin, Intorsura Buzaului, etc.
• pasurile sunt : Setref 817m, Prislop 1416m, Mestecanis 1096m,
Tihuta 1201m, Sicas 1000m, Bucin 1273m, Tusnad 1301m,
Oituz 866, Predeal 1040m, Bratocea, etc.
17

18. Fig. 3.1 Marile diviziuni geografice ale Carpatilor (dupa V.Mihailescu)
I- Carpatii de NV, II-Carpatii de mijloc, III- Carpatii de SE (IIIa- Carpatii Orientali; IIIb-
Carpatii Mewridionali; IIIc-Carpatii Occidentali)
18

19. Fig. 3.2 Carpatii romanesti
19

20. Fig. 3.3 Carpatii Orientali
20

21. Fig. 3.4 Carpatii Orientali – Formatiunile geologice principale
21

22. CURSUL 4
SUBDIVIZIUNILE CARPATILOR ORIENTALI (II)
În funcţie de caracteristicile reliefului, de orientarea culmilor, etc., geografii
disting trei subunităţi ale Carpaţilor Orientali si anume: Grupa Nordică, Grupa
Centrală si Grupa Sudică sau a Curburii.
A. Grupa nordica a Carpatilor Orientali.
Delimitare:
♦ la nord - hotarul de stat al tarii cu Ucraina.
♦ la sud - asa-numitul "Culoar al Bargaelor", sau, mai
detaliat, aliniamentul : Pasul Tihuta – Depresiunea
Dornelor, Pasul Mestecanis - Depresiunea Campulung
Moldovenesc şi Gura Humorului.
♦ la vest - Depresiunea Colinara a Trasnilvaniei prin
subunitatile sale: Campia Somesului (in nord) si Podisul
Somesan (spre sudul grupei).
♦ la est - Podisul Sucevei, subdiviziunea de nord-vest a
Podisului Moldovei.
Prezentarea componentelor grupei:
Intrucat relieful este complex, vom lua ca reper geografic Depresiunea
intramontana a Maramuresului (D.M.) fata de care, culmile muntoase se dispun
astfel (fig.4.1):
♦ la vest de Depresiunea Maramuresului (D.M.):
• la vest de D.M. se dispun muntii vulcanici, cu forme conice (si
bogatii de subsol): Oas, Gutai si Tibles, cu inaltimi cuprinse intre
825 si 1835m in Vf.Tibles.
♦ la sud de Depresiunea Maramuresului:
22

23. • in continuarea muntilor vulcanici, bordand la sud D.M., se află
Muntii Rodnei formati din sisturi cristaline dure cu inaltimi mari
ce ating 2303m in Varful Pietrosul Rodnei.
• la sud de Muntii Rodnei se afla muntii mici ai Bargaului ce abia
ating 1611m, dar cu o structura geologica complexa: marne şi
gresii flisoide strapunse din loc in loc de iviri vulcanice (cum ar fi
Varful Heniu, 1611m) cu aspect conic sau de claie de fan, data
fiind provenienta lui vulcanica.
♦ la est de Depresiunea Maramuresului:
• se afla Muntii Maramuresului constituiti, predominant, din sisturi
cristaline dar prezentand si cu intruziuni vulcanice (Toroioaga
1930m) sau adaosuri sedimentare flisoide (Stogu 1657).
• in continuarea Muntilor Maramuresului, spre sud, se afla culmea
Suhardului constituita tot din sisturi cristaline in predominanta, la
sud de Valea Bistritei Aurii.
♦ Obcinele Bucovinei flancheaza la est Muntii Maramuresului, fiind a
treia mare subdiviziune a grupei nordice. Obcinele Bucovinei apar drept
culmi domoale, prelungi, orientate NV-SE, impadurite, ca niste valuri
impietrite, cu inaltimi cuprinse între 1200m şi 1483m.
• Obcina Mestecanis, cea mai vestica si cea mai inalta, se afla intre
Bistrita Aurie si apa Moldovei; este alcatuita din sisturi cristaline,
dar si din depozite de flis.
• Obcina Feredeului se afla intre apa Moldovei si Moldovita si este
flisoida.
• Obcina Mare este cea mai estica si cea mai marunta, constituita tot
din roci flisoide (cca.1200m inaltime) .
♦ Zona de lasare Campulung – Dorna – Bargau este formata, pornind
dinspre Moldova, din depresiunile intramontane Gura Humorului,
Campulung Moldovenesc, Depresiunea Dornelor dar si din versantii
muntilor marunti ai Bargaului conectati si traversati din toate partile prin
pasuri de culme, satele urcand pe ei pana la inaltimi de peste 1000m si
pastrand pana azi obiceiurile din vechime.
23

24. ♦ Depresiunea Maramuresului este cea mai intinsa depresiune
intramontana complet inchisa de munti (in afara de Depresiunea
Brasovului). Aceasta depresiunea are doua trepte altitudinale si anume:
• cea joasa, avand cca. 500m altitudine medie in centrul depresiunii,
scaldata de Iza, Mara, Viseu si Tisa. Se numeste "Vatra
Maramuresului", aici gasindu-se sate stravechi ce practica
agricultura si cresterea animalelor: culturi de cartof, porumb, ovaz.
• cea inalta, marginala, avand cca. 800m altitudine medie, este
bogata in livezi, fanete si multe asezari umane noi.
De adaugat ca, pe rama vulcanica a Gupei Nordice, intre muntii Oas si
Gutai se afla celebra Tara a Oasului, o depresiune intramontană, de fapt, intens
locuita si in care traditiile populare starnesc si astazi interesul lumii
occidentale.
B. Grupa centrala a Carpatilor Orientali.
Delimitare (fig.4.2):
♦ la nord - culoarul depresionar Bistrita Pasul Tihuta - depresiunile
Dornelor - Campulung - Gura Humorului
♦ la sud - Depresiunea Brasovului
♦ la vest - Depresiunea Colinara a Transilvaniei
♦ la est - Subcarpatii Moldovei
Prezentarea componentelor grupei:
I. Masivele Muntoase
Prezentarea lor se poate face clar numai raportand masivele muntoase la
depresiunile intramontane longitudinale Ciuc-Giurgeu, dupa cum urmeaza:
♦ la vest de Depresiunea Ciuc-Giurgeu:
• se dispun, de la nord la sud, muntii vulcanici Caliman (2100m in
Pietrosu C.), Gurghiu (Saca 1776m) si Harghita (1800m) cu mai
multe cratere vizibile. Toate varfurile lor sunt cratere stinse cu
latimi ce depasesc 10km. Dintre cele 7 cratere intregi numai unul,
24

25. numit Ciomatu (sau Ciumatu) poarta apele unicului lac vulcanic
din Romania numit Sfanta Ana.
• Mai la sud formatia vulcanica se separa in doua fasii pe care Oltul
le sectioneaza in defileele de la Tusnad si Racos pierzandu-se apoi
in adancime, continuati de
• Muntii Persani, Baraolt si Bodoc, constituiti din roci flisoide care
patrund ca niste degete in Depresiunea Transilvaniei.
♦ la est de Depresiunea Ciuc-Giurgeu:
• se afla asa numitii "Munti ai Moldovei". Acestia au structuri
geologice diferite dar aspect asemanator, adica au culmi marunte,
de 1200-1400m, vai populate, paduri alternand cu fanete pana sus
pe culmi, semanand cu Obcinele Bucovinei. Se disting totusi 3
siruri paralele orientate NV-SE dispuse in trei aliniamente:
a) de vest: - Muntii Giurgeu (sisturi cristaline)
- Muntii Hasmasu Mare (sisturi cristaline+calcare)
- Muntii Ciucului (flisuri)
Acestia
- Muntii Nemira (flisuri)
bordeaza la est
Depresiunea
b) Ciuc – Giurgeu
central: - Muntii Bistritei - Vf.Budacu, 1864m
(sisturi cristaline + calcare)
-Muntele Ceahlau cu Vf. Toaca, 1904m
(sisturi cristaline + flisuri)
- Muntii Tarcaului – Vf. Grindus,
1662m ( sisturi cristaline)
c) de est: alcatuit din culmi marunte, NV-SE:
- Culmea Stanisoarei, 1531m, - pana in Valea
Bistritei Moldave
- Culmea Gosmanului, 1442m, - pana in nordul
depresiunii Comanesti
- Culmea Berzuntului, 984m, - flancand la est
depresiunea Comanesti
Toti au structura flisului.
25

26. ♦ la sud de Depresiunea Ciuc-Giurgeu:
• se afla, rasfirati de la vest la est, urmatorii munti:
a) la vest: - Muntii Persani
b) in centru: - Muntii Baraolt, predominant flisoizi
c) la est : - Muntii Bodoc dar din care apar iviri de sisturi
cristaline si bazalte in Persani, sau de roci vulcanice in Baraolt si Bodoc.
De retinut: Ceahlaul este cel mai iubit munte al Moldovei; se vede de la Iasi in
zilele senine si reci, de aceea, poate, Alecu Russo l-a numit: "domn intre toate
magurile ce alcatuiesc in juru-i o straja de onoare".
II. Unitatile depresionare din Grupa Centrala a Carpatilor Orientali
♦ Depresiunile Giurgeului si Ciucului, orientate N-S intre muntii
vulcanici la vest si cei cristalini sau flisoizi la est:
• au luat nastere ca depresiuni de baraj vulcanic, deci dupa inaltarea
lantului vulcanic din vest.
• au altitudini medii de 750m – Depresiunea Giurgeului si 600 –
700m – Depresiunea Ciuc.
• sunt formate pe depozite sedimentare (aluviuni si pietrisuri carate
de raurile muntilor din jur, in Cuaternar, dupa vulcanism.
• comunica cu exteriorul numai prin defilee, ca Toplita – Deda sau
prin pasuri - Tusnad.
• au o clima rece, de sedimentare a aerului; sunt impadurite si intens
locuite.
♦ Alte depresiuni inchise:
• depresiunea Bilbor si depresiunea Borsec (intre muntii vulcanici si
cristalini)
• depresiunea Ghimes (in flis)
• depresiunile Praid si Varsag (intre culmi vulcanice)
• depresiunile Racos si Baraolt (intre depozite vulcanice si flisoide)
26

27. • Depresiunea Comanesti si Casin in flis, pe rama sud-estica a
grupei.
C. Grupa sudica a Carpatilor Orientali.
Delimitare (fig. 4.3):
♦ la nord - extremitatile sudice ale muntilor Persani,
Baraolt, Bodoc si Nemira
♦ la sud - Subcarpatii Curburii
♦ la vest - Carpatii Meridionali la vest de Valea Prahovei
♦ la est - Subcarpatii Curburii
Prezentarea componentelor grupei:
I. Masivele Muntoase
De la NE cate SE fata de Depresiunea Brasovului, intre Valea Oituzului si
a Prahovei se dispun:
• Muntii Casin intre Valea Oituz si Valea Putna
• Muntii Vrancei intre Valea Putnei si Basca Mica, cu Vf. Goru,
1785m
• Muntii Buzaului intre Basca Mica si Teleajen, cu Vf. Penteleu,
1772m
• Muntii Ciucas intre Teleajen si Valea Doftanei, cu Vf.Ciucas,
1954m
• Muntii Baiului sau Garbova intre Valea Doftanei si Valea
Prahovei
• Muntii Intorsurii sau ai Barsei spre Depresiunea Brasovului
• Muntele Piatra Mare
• Muntele Postavaru
II. Depresiunile Grupei Sudice a Carpatilor Orientali
♦ depresiuni interne:
• Comandau, pe Basca Mare
27

28. • Intorsura Buzaului, pe Buzau
♦ Marea depresiune intracarpatica a Brasovului - situata in nordul grupei
acesteia.
De retinut: datorita contorsionarii componentelor sale montane (din cauze
tectonice impuse de placile marginale) aceasta Grupa Sudica a Carpatilor Orientali se
mai numeste si Grupa Carpatilor de Curbura sau "Cotul Vrancei" sau "Marea
Curbura".
Fig. 4.1 Carpatii Orientali – Grupa nordica (schita de lucru)
28

29. Fig. 4.2 Carpatii Orientali – Grupa centrala (schita de lucru)
29

30. Fig. 4.3 – Carpatii de Curbura (schita de lucru)
30

31. CURS 5
CARPATII ORIENTALI (III)
(CLIMA, APE, VEGETATIE SI FAUNA, SOLURI,
ZONE OCROTITE, RESURSE NATURALE SI
GRAD DE UMANIZARE)
4) Clima Carpatilor Orientali :
♦ este tipic montana, desprinsa altitudinal din clima temperat continentala
de tranzitie a tarii.
♦ este o clima racoroasa, de munti mijlocii, cu temperaturi medii anuale de
+6oC la baza si 0o…-1oC pe varfurile muntilor.
♦ in depresiunile intramontane temperatura medie anuala este de +7..+8oC,
dar aici au loc inversiuni termice (de sedimentare) care au condus la
atingerea minimei absolute a tarii de -38,5oC in 25.01.1942. Clima
depresiunilor intramontane este asadar specifica, desi mult mai blanda
decat pe varfuri, adeseori atinge valori termice concrete cu mult mai
scazute decat pe varfuri.
♦ precipitatiile medii anuale sunt cuprinse : intre 800 si 1200mm dar ating
si 1400m in grupa nordica.
♦ vanturi puternice de vest; foehn (vant cald de vest) - in Obcine; Nemira -
vant rece local de NE in Depresiunea Braşovului.
♦ influente climatice colaterale:
• influente baltice – in Obcine, dar si in masivele Rarau –
Giumalau, cu ierni foarte reci si precipitatii bogate.
• influente temperat oceanice – in muntii vulcanici ai grupei
nordice unde climatul este intr-adevar moderat termic, dar este
foarte umed.
• In afara influentelor climatice colaterale se mai poate vorbi aici
de o realitate unica, de un climat al muntilor josi, in Carpatii de
31

32. Curbura, unde intervin multe modificari locale datorita rolului de
ostacol fizic al acestora in calea maselor de aer, din directia lor
predominanta, cea vestica. "Cotul" carpato-subcarpatic este o
adevarata bariera terestra pentru aerul care vine din directia vest
– nord-vestica, oprindu-i precipitatiile pe versantii expusi si
favorizand foehnul pe versantii opusi directiei de miscare a
aerului.
5) Apele Carpatilor Orientali
I. Apele de adancime - lipsesc, ca in toti muntii.
II. Apele freatice – exista, desi fara continuitate ; adesea sunt mineralizate,
fie prin gaze (borvizurile de pe rama vestica), fie prin saruri continute.
Reprezinta o reala bogatie naturala care, in prezent, este chiar bine
valorificata.
III. Apele de suprafata :
1. Rauri - numeroase, de exemplu :
♦ de pe rama vestica a Carpatilor Orientali izvorasc : Somesul Mare
cu Salauta, Lapusul - afluent al Somesului langă Baia Mare,
Muresul cu Nirajul, Tarnava Mica si Tarnava Mare, Homorodul,
etc.
♦ de pe rama estica izvorasc : Suceava cu Sucevita, Moldova cu
Moldovita, Bistrita cu Bistricioara si Bicazul si Tarcaul, Trotusul,
Milcovul, Ramnicu Sarat si Buzaul – afluenti directi sau indirecti ai
Siretului.
♦ de pe rama nordica izvorasc Iza cu Mara, Viseul care se varsa in
Tisa (si face granita tarii pe cca. 60Km, cu Ucraina), etc.
♦ Unele rauri taie defilee ca: Muresul la Toplita – Deda, Oltul la
Tusnad si Racos, sau chei : Bicazul la cheile Bicazului.
♦ Multe au potential hidroenergetic valorificat:
- Bistrita de la Bicaz pana la varsare
- Doftana – Lacul Paltinu
- Buzau – Lacul Siriu
32

33. 2. Lacurile Carpatilor Orientali:
a) Lacurile naturale – sunt cu mult mai putine decat in Carpatii
Meridionali si se impart, dupa origine, astfel:
♦ lacuri glaciare: - in Muntii Rodnei
♦ lacuri vulcanice: - Sf. Ana in masivul Ciomatu Mare din Muntii
Harghita, unicul lac de crater vulcanic din tara.
♦ lacuri de baraj natural: - Lacul Rosu de pe Valea Bicazului, in
amonte de cheile Bicazului, ce a aparut in 1837 prin prabusirea unui
pinten muntos care a barat valea.
♦ lacuri pe masive de sare: - Costiui si Ocna Sugatag in
Maramures
b) Lacurile antropice – sunt numeroase, cele mai cunoscute fiind:
♦ pe raul Bistrita cca. 12 lacuri incepand cu Izvorul Muntelui (33Km2)
♦ pe Doftana - lacul Paltinu
♦ pe Buzau - lacul Siriu
♦ pe Firiza - lacul Firiza pentru apa potabila in
Maramures
♦ pe Uz - lacul Poiana Uzului (grupa centrala)
6) Vegetatia Carpatilor Orientali :
- este dispusa etajat, conform conditiilor pedoclimatice si de relief oferite
de Carpatii Orientali. Sunt prezente doua etaje si anume: etajul padurii
de munte si etajul alpin.
♦ Etajul padurii de munte incepe de la baza pantei si se termina unde isi
face aparitia vegetatia subalpina. Se succed astfel:
• Subetajul fagului- de la baza pantei pana la inaltimi de 1200m, iar
in amestec si mai sus.
• Subetajul padurilor de conifere - de la cca.1200m, pana
la limita vegetatiei subalpine;
33

34. - predomina molidul, care este un relict glaciar, dar apare si
bradul, pinul sau zada si tisa.
- Cele doua etaje sufera interferente de tipul versant - vale din cauze
climatice, esentele termofile urcand pe pantele insorite, iar cele de clima
rece coborand pa vai umbrite.
♦ Etajul vegetatiei alpine : are doua subetaje: cel subalpin (in care stepa
rece este stropita cu jnepenisuri sau arbori pitici) si cel alpin cu vegetatia
herbacee pitica, de unde si numele de "stepa rece de munte". Acest etaj
este cel mai bine reprezentat in Muntii Rodnei.
7) Fauna Carpatilor Orientali :
- se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ofera ii hrana si adapost,
astfel:
♦ pentru padurea de fag si alte foioase asociate fagului ii sunt specifice:
- mistretul si viezurele, lupul, vulpea, pisica salbatica,
dar si specii patrunse din etajul coniferelor.
♦ pentru padurea de conifere sunt specifice:
- caprioara, ursul, veverita, jderul, etc.
- se adauga o mare varietate de pasari:
ciocanitoarea, cinteza, cocosul de munte, cocosul de
mesteacan, etc.
♦ Pentru padure in ansamblu, de mentionat si animale sau pasari de
interes cinegetic:
- urs, cerb, ras, cocos de mesteacan (numai
in Carpatii Orientali), gainusa de mesteacan
♦ Pentru etajul alpin:
- capra neagra, prin repopulare in Muntii
Rodnei, Siriu si Ciucas (este relict glaciar
tarziu); in literatura se mentioneaza si acvila de
munte, dar realitatea actuala nu o certifica.
♦ In apele de munte traiesc:
34

35. - pastravul, cleanul, mreana, lostrita (numai
in Carpatii Orientali - lostrita).
8) Solurile Carpatilor Orientali :
- sunt cele specifice padurii si vegetatiei alpine, astfel:
♦ Etajul padurii are:
• Soluri cenusii si brune argilo-iluviale in muntii nu prea inalti,
numite argiloiluvisoluri.
• Soluri brune si brune acide numite cambisoluri (formate in conditii
de precipitatii mai abundente si temperaturi mai scazute).
• Soluri podzolice, cele mai sarace in humus si care apar in etajul
padurii din muntii moderat de inalti ai Carpatilor Orientali, numite
spodosoluri.
♦ Etajul alpin are:
• Soluri alpine brune acide de climat rece si umed, cu vegetatie de
pajiste, numite spodosoluri (acestea apar deci in zona montana
inalta, fie impadurita, fie alpina).
9) Zone ocrotite in Carpatii Orientali :
- sunt numeroase si pentru considerente diferite, toate insa ocrotesc cate
ceva valoros din mediu, astfel:
♦ Rezervatii floristice: - Tinovu Mare de la Poiana
Stampei, Tinovu Gaina, mlastina de la
Sancraieni, Baile Tusnad, Bilbor,
Tulghes
♦ Rezervatii de flora si fauna: - Pietrosu Mare din Muntii
Rodna
♦ Rezervatii de peisaj si flora: - Cheile Bicazului
♦ Rezervatii forestiere: - Codrul secular Slatioara si
Muntele Ceahlau
♦ Rezervatii speologice: - Pestera Izvorul Tausoarelor
♦ Rezervatii geologice: - Creasta Cocosului in grupa
nordica, Pietrele Doamnei,
coloanele de bazalt de la Racosu, Lacul
Rosu, etc.
35

36. ♦ Rezervatii paleontologice: - Cozla, Carhaga, Purcareni
♦ Rezervatii piscicole: - rezervatia de lostrita de pe
Bistrita Aurie
Obs.: denumirile lor ecologic-administrative actuale vor fi prezentate la cursul de
"Arii protejate", etc.
10) Resurse naturale in Carpatii Orientali :
♦ Resurse de sol:
• padurea 40% din fondul forestier romanesc
• pasuni si fanete naturale
• pajisti de munte obtinute prin defrisare
• potentialul hidroenergetic al raurilor
♦ Resurse de subsol (astazi diminuate, in trecut insa foarte bogate):
• Minereuri neferoase - (Gutai), Depresiunea
Maramures
• minereuri complexe - M-tii Maramures,
Obcinele Bucovinei
• mangan - langa V. Dornei
• sulf - Caliman
• aur, argint - Gutai
• sare - Ocna Sugatag
• minereu de Fe - la Lueta in M-tii Harghita
• carbune brun - Comanesti, Asau
• petrol - Moinesti, Ghelinta
(singurul loc din din
Carpatii Orientali)
• roci de constructie - Racos, Borsec, etc.
(bazalt, caolin, travertin, andezit, etc.)
• ape minerale carbogazoase: - Vatra Dornei, Sangeorz-
Bai, Bilbor, Borsec,
Tusnad, Harghita,
Covasna, Biborteni, etc.
36

37. 11) Gradul de umanizare :
♦ Carpatii Orientali fiind intens fragmentati si usor de strabatut au gazduit
asezari omenesti inca din vechime. Resursele naturale variate au dat
perenitate asezarilor chiar daca multe dintre ele au evoluat inchis dupa
cum o dovedeste numele lor: „Tara Barsei”, „Tara Vrancei”, „Tara
Dornelor”, „Tara Maramuresului”.
♦ Satele si orasele sunt numeroase in depresiuni unde densitatea este de
100-150 loc./Km2. Ele urca insa pana la inaltimi de 1200m, iar cele
sezoniere si mai sus.
37

38. CURSUL 6
CARPATII MERDIONALI :
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I)
1) Asezare, limite : Carpatii Meridionali se delimiteaza astfel (fig.6.1) :
♦ la nord - Depresiunea Colinara a Transilvaniei
♦ la sud - Podisul Mehedinti (in SV), Subcarpatii Curburii
intre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, Subcaraptii Getici intre
Valea Dambovitei si Valea Motrului.
♦ la vest si nord-vest - Culoarul tectonic Timis-Cerna-Bistra
♦ la est - Valea Prahovei ; Valea Cerbului si Barsa Gorsetului ;
delimitarea, aici si in cazul precedent, se face prin : abrupturi, rupturi
tectonice.
2) Geneza si structura petrografica :
♦ Carpatii Merdionali s-au format, ca intreg lantul carpatic, in cadrul
orogenezei alpine, ultima lor ridicare avand loc la inceputul
Cuaternarului.
♦ Nu au componenta vulcanica de relief (cum au Carpatii Orientali si
Occidentali).
♦ Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar din loc in
loc poarta o cuvertura de calcare vechi si conglomerate calcaroase.
Muntii Bucegi in extermitatea estica si Muntii Mehedinti si Cerna in cea
de vest sunt structurati cu precadere din calcare si conglomerate
calcaroase, generand un relief specific (mai ales pesteri si chei).
♦ Sunt muntii cei mai afectati de glaciatiunile cuaternare, dupa cum o
dovedesc formele de relief caracteristice, la inaltimi mai mari de 2000m.
♦ Nu exista ghetari actuali.
38

39. 3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Meridionali
♦ Carpatii Meridionali au cea mai mare inaltime dintre toti Carpatii
Romanesti (2544m in Vf. Moldoveanu si 2535m in Vf. Negoiu).
♦ Sunt cei mai putin fragmentati de vai, comparativ cu Orientalii si
Occidentalii.
♦ Desi nu au decat maximum 70Km latime si ocupa o suprafata de trei
ori si jumatate mai mica decat Carpatii Orientali, sunt cei mai unitari
dintre toti Carpatii Romanesti.
♦ Sunt intens cutati (in panze de sariaj, adica cute de mari dimensiuni
rasturnate unele peste altele).
♦ Au trei lasari axiale : in dreptul vaii transversale a Oltului, a Jiului si in
lungul Culoarului Rucar-Bran, lasari care conduc la o impartire
geografica anume pe grupe de munti, diferita in unele cazuri de cea
geologica.
♦ Au bine evidentiate cele trei etaje de platforma, numite nivele de
eroziune si anume:
• Platforma Borascu – 2000m inaltime, cu pajisti alpine largi,
folosite vara la pasunat.
• Platforma Rau-Ses – 1200-1600m inaltime.
• Platforma Gornovita – 1000m inaltime, cu fanete si asezari, cu
Sarmizegetusa Regia in Muntii Orastiei din nord-vestul Muntilor
Sureanu.
♦ Prezinta cel mai bogat relief glaciar, cu creste ascutite, vai si circuri
glaciare, morene si majoritatea lacurilor glaciare din tara.
♦ Sunt traversati numai de valea transversala a Oltului, intre Turnu Rosu
la nord si Cozia la sud. Jiul ii traverseaza partial, iar celelalte rauri care
izvorasc din Carpatii Meridionali nu au reusit sa decupeze depresiuni
sau vai largi, ca in Carpatii Orientali.
♦ Drept urmare, Carpatii Meridionali au putine depresiuni si anume :
• „Tara Lovistei” - depresiune butoniera pe
valea transversala a Oltului
• „Tara Hategului” - in NV lantului, intre Retezat la
39

40. sud, Muntii Orastiei la est si Poiana
Rusca la vest (acest ultim masiv
apartinand Carpatilor Occidentali)
• Depresiunea Petrosani - de la izvoarele Jiului este
decupata intre masivele Retezat,
Sureanu, Valcan si Parang
♦ Au, de asemenea, putine pasuri dintre care citam :
• pasul Predeal - 1040m
• pasul Giuvala (sau Bran) - 1240m
• pasul Urdele (in Parang) - 2020m, cel mai inalt din
Carpatii Romanesti (se mai numeste si
„Pasul Romanilor”)
• Merisor - 756m
• Domasnea - 540m
♦ Au, in schimb, cateva trecatori joase :
• Turnu Rosu - 400m
• Cozia (pe Olt) - 309m
• Lainici (pe Jiu) - 450m
Grupa Muntilor Fagaras, datorita semetiei lor, a aliniamentului de varfuri de
peste 2000m altitudine (pana la 2544m in Moldoveanu si 2535m in Negoiu, in
Fagaras), se mai numeste si Alpii Transilvaniei (denumire data pentru prima data de
Emmanuel de Martonne, la inceputul secolului XX).
4) Subdiviziunile Carpatilor Meridionali :
- din punct de vedere geografic se disting patru grupe de munti, delimitate
de raurile care le separa si anume (fig.6.2):
A. Grupa Muntilor Bucegi - in estul lantului, intre Valea
Prahovei si a Dambovitei.
B. Grupa Fagarasului - intre Dambovita si Valea Oltului
C. Grupa Parangului - intre Olt si Jiu, Strei
D. Grupa Retezat-Godeanu - intre Jiu, Strei si Culoarul
Timis-Cerna-Bistra
40

41. A. Grupa Muntilor Bucegi :
- este eterogena din punct de vedere geologic si se compune (fig.6.3) din :
a) Muntii Bucegi intre valea Prahovei si valea Ialomitei
♦ Sunt alcatuiti predominant din conglomerate calcaroase, au
abrupturi, chei (Tatarului, Zanoagei, etc.), pesteri, sau forme ciudate
ale eroziunii eoliene diferentiate, cum ar fi Babele si Sfinxul.
♦ Inaltimea maxima este de 2507m in Vf. Omu.
♦ Celebru este abruptul prahovean al Bucegilor, ca dovada estica a
ridicarii Carpatilor Meridionali cu 1000m la sfarsitul orogenezei
alpine.
b) Muntii Leaota: intre valea Ialomitei si a Dambovitei
♦ Sunt alcatuiti in mare pare din sisturi cristaline care dau forme
greoaie, fara pitorescul Bucegilor.
♦ Masivul Leaota apare ca un horst. Varful cu acelasi nume
(Vf.Leaota) masoara 2133m.
- Bucegii si Leaota au impreuna forma unei potcoave, delimitata
de falii laterale.
c) Muntii Piatra Craiului
♦ Apar ca o creasta structurala, prelunga, din calcare jurasice, care
atinge 2239m in Vf. „La Omu” ; aceasta creasta are spinarea ingusta
cat o poteca, peretii abrupti si incarcati de grohotisuri.
♦ Reprezinta un paradis al ecologilor, fiind una dintre podoabele
Carpatilor.
♦ Apartin grupei Bucegi si sunt situati intre Culoarul Branului la est si
Valea Dambovitei la vest.(fig.6.3)
d) Culoarul Rucar – Bran
♦ Poate fi considerat o asociere de interfluvii modelate in formatiuni
geologice eterogene, la inaltimi montane de 1200-1400m, avand
aspect de platforma din care tasnesc ici-colo varfuri calcaroase.
41

42. ♦ Culoarul Rucar Bran este un mozaic morfologic umanizat.
♦ A fost loc de trecere intre Tara Barsei si Tara Romaneasca, loc de
trecere fiind si astazi intre centrul si sudul tarii.
♦ La Bran si Podu Dambovitei se gasesc dovezi ale scurtei sederi aici
a Cavalerilor Teutoni, in secolul XIII.
♦ Astazi, pe langa rolul de culoar de tranzit transcarpatic, prezinta si o
mare atractivitate turistica, datorita cheilor (Dambovicioarei),
pesterilor sale dar si peisajului sau variat si straniu.
B. Grupa Fagarasului:
- este cea mai unitara grupa a Carpatilor romanesti ; sunt alcatuiti predominant
din sisturi cristaline.
- se desfasoara intre (fig.6.3): Depresiunea Fagarasului la nord,
Subcarpatii Sudici la sud, Valea Oltului la vest si Valea Dambovitei la est.
a) Fagaras – culme nordica (fig.6.1)
♦ Exista o culme nordica numita culmea Fagaras, orientata E-V pe cca.
60Km lungime, nestrapunsa de nici un rau. Aceasta culme are 6 piscuri
de peste 2500m, dintre care Moldoveanu atinge 2544m, iar Negoiu
2535m.
b) Culmi orientate N-S
♦ Din culmea dispusa latitudinal a Fagarasului parca se desprind digital si
se orienteaza spre sud culmile:
• Papusa - in estul grupei, urmata spre vest de:
• Iezer - 2462m
• Ghitu - 1622m Separate de numeroase vai
afluente Argesului si Oltului
• Frunti - 1534m
• Cozia - 1668m
c) Unitati depresionare:
♦ „Tara Lovistei” - avand marginea vestica intre Culmea
Fagarasului si Culmea Cozia la est, Muntii Lotrului si
Capatanii la vest.
d) Particularitati geografice ale grupei:
42

43. ♦ Peisaj alpin tipic, cu creste, circuri si numeroase vai glaciare
♦ Peste 25 de lacuri glaciare dintre care cele mai cunoscute sunt: Balea,
Capra, Podragul.
♦ Numeroase rauri izvorasc din aceasta grupa, astfel:
• in nord se afla afluenti ai Oltului: Cartisoara, Arpas, Sambata, etc.,
iar
• in sud: Topolog, Argesul si Argeselul, Valsan, Raul Doamnei,
Raul Targului etc.
♦ Vidrarul (pe Arges) hidrocentrala si implicit lac de
acumulare
♦ Transfagarasanul transporturi (aici se afla singurul sector
transalpin al unei sosele nationale numit
„Transfagarasan”.
Fig. 6.1 Carpatii Meridionali
43

44. Fig. 6.2 Carpatii Meridionali – subdiviziuni
44

45. Fig. 6.3 a Grupa Muntilor Bucegi
45

46. Fig. 6.3 b Grupa Muntilor Fagaras
46

47. CURSUL 7
CARPATII MERDIONALI :
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (II)
C. Grupa Parangului:
1. se desfasoara intre:
♦ la nord - Depresiunea Colinara a Transilvaniei
♦ la sud - Subcarpatii Getici
♦ la vest - Valea Jiului si a Streiului
♦ la est - Valea Oltului
2. se compune din: (fig.7.1)
♦ Masivul central PARANG (2519m), din care se desprind:
♦ spre Olt - Muntii Lotrului (2142m)
- Muntii Capatanii (2124m)
♦ spre Cibin - Masivul Candrel (2244m)
♦ intre Sebes si Strei - Muntii Sureanu (2130m)
3. din punct de vedere geologic sunt alcatuiti preponderent din:
♦ roci cristalino-mezozoice cu intruziuni granitice, de aici linia domoala a
culmilor.
♦ Numai rama sudica a Muntilor Capatanii este calcaroasa, cu urmari in
peisaj.
♦ Urmele glaciatiunii cuaternare sunt spectaculoase: vai glaciare, custuri,
morene la 1200-1600m inaltime, circuri si numeroase lacuri glaciare in
Parang si izolat in Sureanu.
♦ Nu sunt ghetari actuali.
4. Apele grupei:
a) Raurile care izvorasc de aici:
♦ Alcatuiesc o retea circulara, ca si cum ar izvori dintr-un castel de ape.
47

48. ♦ Sunt vijelioase si valoroase energetic. Cele mai cunoascute sunt:
• Cibinul si Sadu, afluenti ai Oltului, ca si Lotrul impreuna cu
Latorita (in nordul si estul grupei)
• Spre sud se afla Oltetul cu afluentii sai si Gilortul cu afluentii sai
b) Lacurile glaciare:
♦ In Parang: Galcescu, Tauri, Pasarea (din cele 20 existente aici)
♦ In Sureanu: Iezerul Mare si Mic
5. Aspectul general al grupei:
♦ Grupa muntilor Parang are aspectul unui nod orografic lat de cca. 80Km.
♦ Culmile pornesc radiar din Parang orientandu-se spre est, sud-vest si
nord.
♦ Muntii nu sunt semeti, au culmile tesite si foarte largi, cu cele mai
frumoase pajisti alpine din Carpati.
♦ Relieful domol a favorizat viata pastorala mai mult decat oriunde in
Carpati: (in trecut oierii ridicau adevarate catune pastorale la limita
pajistilor alpine).
D. Grupa Retezat - Godeanu:
1. se desfasoara intre:
♦ la nord - Muntii Poiana Rusca (prin culoarul Bistritei)
♦ la sud - Podisul Mehedinti si depresiunile Subcarpatilor
Getici
♦ la vest - Culoarul Timis-Cerna
♦ la est - Grupa Parangului (prin valea Jiului si a Streiului
superior).
2. se compune din : (fig7.2)
♦ la nord - Muntii Tarcu – Muntele Mic (1802m →2190m)
♦ central - Muntii Godeanu, cu 2291m in Vf. Gugu, foarte
asemanatori cu masivul Retezat si prezentand acelasi interes
ecologic.
48

49. ♦ la sud - Muntii Valcan (Vf. Straja, 1868m) si Mehedinti
sunt cei mai marunti, dar plini de salbaticie prin relieful
carstic renumit : Cheile Runcului si ale Corcoaiei, Cioaca cu
brebenei, etc. Sunt atinsi de influente climatice
mediteraneene, ceea ce se reflecta in vegetatia locului ; ex. :
pinul negru de Banat, mojdrean, carpinita, scumpia si chiar
liliacul salbatic.
♦ la vest - Muntii Cernei, situati intre Cerna la sud si Raul
Rece al Timisului la nord. Ei se desprind din Masivul
Godeanu, sunt aproape impracticabili deoaece impaduriti si
au versanti abrupti.
♦ la est - Masivul Retezat, 2509m Vf. Peleaga – este cel mai
impozant masiv al grupei. Este un nod orografic.
• Predomina sisturile cristaline
• Prezinta numeroase urme glaciare (lacul
Bucura, lacul Zanoaga)
• Ofera un peisaj unic prin maretie si salbaticie
• Din 1930 este Parc National (Emil Racovita).
3. Unitatile depresionare componente : (fig 7.1)
♦ Depresiunea Petrosani :
• de origine tectonica, cu o lungime de 45Km.
• este drenata de Jiul de Est si de Vest, unite la Petrosani.
• Are o mare rezerva de carbuni (mai ales huila). Carbunii
apartin sedimentarului vechi depus ulterior rupturii
tectonice.
• Comunica cu zonele vecine numai prin pasuri si anume:
- la N prin Pasul Merisor (759m) cu Depresiunea Hateg
- la S prin Pasul Lainici (450m) cu Subcarpatii Getici
♦ „Tara Hategului”:
• Situata intre Muntii Retezat si Sureanu la sud si est si
Muntii Poiana Rusca (a Carpatilor Occidentali) la vest.
• Cea mai larga depresiune din Carpatii Meridionali.
49

50. • Este locuita din vechime (imperiul roman – vestigii).
• Este in istorie un model de economie rurala inchisa (15
sept. – targul Cailor)
4. Structura petrografica :
♦ Grupa Retezat –Godeanu are o structura petrografica complexa, astfel:
rocile cel mai des intalnite sunt sisturile cristaline si granitele. De aceea,
au forme greoaie, masive.
♦ Pe vai insa, in Muntii Mehedinti si partial in Valcan apar calcarele care
se impun printr-un relief carstic cautat: exista si urme ale glaciatiunii
cuaternare in muntii mai inalti de 1800m.
5. Apele grupei:
a) Raurile:
♦ Au cursuri drepte, longitudinale si un regim de scurgere de tip
mediteranean: cu un maxim de toamna tarzie (decembrie) si un altul de
primavara tarzie (mai – iunie).
♦ De aici izvorasc:
• Cerna, Raul Rece si Bistra ce curg spre vest
• Raul Mare, afluent al Streiului ( Olt) ce curge spre nord
• Motrul si alti afluenti pe dreapta ai Jiului ce curg spre sud
• Jiul de Vest ce curge spre est
b) Lacurile:
♦ Sunt foarte numeroase si mai ales glaciare. Numai in Retezat sunt 57
(dupa unii autori chiar 83).
• Galesul situat la 2270m inaltime.
• Bucura, Zanoaga, Taul Negru si Taul Mare la peste 2000m
inaltime.
♦ Mai exista lacuri glaciare in Muntii Godeanu si Tarcu.
c) Apele de subsol:
- sunt discontinui si nu sunt intens valorificate energetic; pot fi:
50

51. ♦ freatice
♦ de adancime
Este de remarcat existenta izvoarelor termal-radioactive de la Herculane.
6. Aspectul general al grupei:
♦ Pare un triunghi cu un varf la Dunare, un altul la Caransebes si al treilea
la Petrosani.
♦ Desi nu este, aceasta grupa pare cea mai inalta din Carpatii Meridionali,
deoaerce este inconjurata din toate partile de zone joase.
♦ Este fragmentat puternic de vai longitudinale, deci dispuse in lungul
paralelelor, ca si culmile pe care le delimiteaza.
♦ Prezinta o mare diversitate de peisaj, flora, fauna, procese actuale, dar si
marturii ale framantarilor geologice trecute.
♦ Culmile inalte au urme ale glaciatiunii cuaternare tipice.
Sa recapitulam; grupele Carpatilor Meridinali (de la est la vest) sunt:
- grupa Bucegilor prezentata in Cursul 6
- grupa Fagarasului prezentata in Cursul 6
- grupa Parangului prezentata in Cursul 7
- grupa Retezat–Godeanu, cea mai vestica si cea mai complexa, prezentata in Cursul
7;
Ele au fost prezentate la punctul 4) „Subdiviziuni” al schemei didactice clasice de
tratare geografica generala, aunei unitati de relief.
In urmatoarele pagini vom trata:clima (pct.5), apele (pct.6), vegetatia si fauna (pct.7),
etc.Carpatilor Meridionali in general, conform aceleiasi scheme. Asadar!
5) Clima Carpatilor Meridionali:
♦ este tipic montana : racoroasa si cu precipitatii abundente, iar la inaltimi
de peste 2000m este clima alpina.
• Temperatura medie anuala : cuprinsa intre 0o si 6o, este mai
scazuta pe varfurile de peste 2200m (-2,5oC), dar si mai ridicata in
depresiuni (7..8oC).
• in depresiuni au loc inversiuni de sedimentare.
51

52. ♦ Precipitatiile medii multianuale totalizeaza 800mm in Retezat,
Parang.
♦ foehnul Carpatiilor Meridionali, numit „Vantul Mare”– este specific
Depresiunilor Fagaras si Sibiu.
♦ Exista influente mediteraneene in sud-vestul lantului (in Mehedinti si
Cernei), cu ploi de toamna si de primavara, cu ierni blande.
6) Apele Carpatilor Meridionali (subterane si de suprafata)
I. Apele de adancime – lipsesc aproape complet, ca in toti muntii.
II. Apele freatice – sunt prezente, dar discontinuu ; exista putine izvoare
minerale – Baile Herculane.
III. Apele de suprafata :
a. Raurile :
Sunt numeroase rauri care izvorasc de aici :
♦ Ialomita, Dambovita, Ages, Jiu cu toti afluentii lor ; Lotru, Cibin,
Sadu (afluenti ai Oltului in Transilvania) ; Sebes, Strei (+ Raul
Mare), afluenti ai Muresului.
♦ Taie defilee: - Oltul, la Turnu Rosu – Cozia
- Jiul, la Lainici
♦ Taie chei: Ialomita, Dambovita, Oltet.
♦ Sunt valorificate energetic: Ialomita, Arges, Olt, Lotru, Sebes, Sadu,
Raul Mare, etc.
b. Lacurile Carpatilor Meridionali:
♦ Naturale: glaciare - in Retezat (vezi Retezatul); in Parang:
Calcescu; in Fagaras: Avrig, Capra, Balea, Urlea, Podragul
Mare, etc.
♦ Antropice:- Scropoasa (Ialomita), Vidraru (Arges), Vidra
(Lotru), Negovanu (pe Sadu), Oasa, Sugag Petris (pe Sebes),
Gura Apei (pe Rau Mare).
52

53. 7) Vegetatia Carpatilor Meridionali :
- este dispusa in doua etaje biogeografice si anume:
Padurile de munte
Vegetatia etajului alpin
♦ Etajul padurilor de munte are :
• Subetajul padurilor de fag - intre 800m si 1200m
altitudine.
• Subetajul padurilor de conifere - molid + brad, pin,
zada - la peste 1800m.
• Intre ele exista padurea de amestec, precum si inversarile de etaje
din cauze climatice.
• Exista elemente termofile (vezi grupa Retezat)
♦ Vegetatia pajistilor alpine are doua subdiviziuni:
• Treapta subalpina cu tufisuri si arbusti pitici ca: ienupar, jneapan,
afin, merisor, salcie pitica, etc., presarate in cadrul vegetatiei
ierboase
• Treapta alpina sau „stepa rece” cu plante herbacee ca: parusca,
firuta, vulturica, iarba vantului si numeroase iviri de stanci
(stancarii)
• Exista si elemente termofile in Muntii Mehedinti si Cernei:
mojdrean, alun turcesc, visin turcesc, pin negru de Banat,
carpinita si chiar liliacul salbatic.
8) Fauna Carpatilor Meridionali :
- se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ofera hrana si adapost.
♦ Pentru padure, specifice sunt:
- mistretul, viezurele, capriorul, lupul, veverita, si
numeroase pasari.
Pentru pajistea alpina:
53

54. - capra neagra (relict glaciar tarziu) prin repopulare
- acvila de munte (rarissima).
♦ In apele de munte:
- pastrav, clean, mreana
♦ Pentru padure in ansamblu, de mentionat animalele de interes cinegetic:
- ursul, cerbul, rasul, dintre mamifere;
- cocosul de munte, gainusa de alun, dintre
pasari.
♦ Elemente termofile – in sud-vestul Carpatilor Meridionali se intalnesc:
- scorpionul, vipera cu corn, broasca
testoasa de uscat.
9) Solurile - vezi solurile Carpatilor Orientali.
10) Zone ocrotite in Carpatii Meridinali :
♦ Masivul Retezat: unic Parc National din 1930
♦ Rezervatii floristice: - Sinaia, Parang
♦ Rezervatii de flora si fauna: - Piatra Craiului, Muntele
Cozia, Domogled
♦ Rezervatii de peisaj si flora: - Bucegi, Iezerul Sureanu
♦ Rezervatii forestiere: - Valea Balei
♦ Rezervatii speologice: - Pestera Ialomicioarei, Pesterile:
Muierii, Closani, Tecuri, Sura Mare.
♦ Rezervatii geologice: - Turnu Rosu
♦ Rezervatii paleontologice: - Bahna, Valea Mare,
Cisnadioara, etc.
11) Resurse naturale in Carpatii Meridionali :
♦ Resursele mai importante de sol sunt:
• padurile
• pasunile si fanetele de padure si depresionare
• pajistile provenite din defrisare – foarte productive
54

55. • potential hidroenergetic insemnat al raurilor – folosit pe raurile:
Ialomita, Arges, Olt, Lotru, Sebes, Sadu
♦ Resurse subsolului sunt mult mai reduse decat in Carpatii Orientali, ex.:
• huila - se gaseste in Depresiunea Petrosani
• roci de constructie: calcare - in Valea Prahovei la Comarnic, in
Valea Ialomitei la Lespezi; marmura - in Hateg la Alun si
Porumbacu (spre Depresiunea Fagaras); mica - pe valea Lotrului
• izvoare termale radioactive la Herculane
• antracit - in Muntii Valcan
12) Gradul de umanizare :
♦ Carpatii Meridionali sunt cel mai putin locuiti dintre Carpatii
Romanesti.
♦ Totusi, in depresiunile „Tara Lovistei” sau „Tara Hategului”, asezarile
umane sunt stravechi. In Depresiunea Petrosani densitatea depaseste
100 loc./Km2. Pe versantii montani ai Carpatilor Meridionali insa,
densitatea populatiei este sub 25 loc./Km2.
♦ Satele urca in unele grupe pana la 1000 – 1200m altitudine, iar catunele
sezoniere chiar mai sus (in Candrel, Sureanu)
♦ Omul s-a asezat acolo unde muntele i-a oferit nu numai adapost si
hrana, dar si resurse pentru activitatile sale economice.
55

56. Fig. 7.1 Grupa Muntilor Parang
56

57. Fig. 7.2 Grupa Muntilor Retezat
57

58. CURSUL 8
CARPATII OCCIDENTALI :
CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA (I)
1) Asezare, limite : Carpatii Occidentali sunt amplasati in vestul Romaniei avand
ca limite (fig.8.1) :
♦ la nord - Valea Barcaului si Valea Somesului
♦ la sud - Dunarea (intre Bazias si varsarea Cernei)
♦ la vest - Dealurile si pe alocuri direct Campia de
Vest a tarii
♦ la est - Carpatii Meridionali grupa Retezat – Godeanu si
Depresiunea Colinara a Transilvaniei (in continuare) pana
in cotul Somesului.
2) Geneza si structura petrografica :
♦ S-au format in cadrul orogenezei alpine, ca toti Carpatii
♦ Au o mare varietate petrografica ; predomina sisturile cristaline rupte si
prabusite. Acestea au dat loc aparitiei rocilor vulcanice sau celor
sedimentare, mai ales calcare. De aceea sisturile cristaline au o
distributie insulara desi constituie baza petrografica a Carpatilor
Occidentali.
♦ Orientarea cutarilor este la fel de diferita ca petrografia zonei, astfel : in
Banat ele au o arcuire spre SV, pe cand la nord de Mures se ramifica in
toate directiile.
♦ Toata aceasta „impestritare” de roci, de linii tectonice si de structuri
diferite dau Carpatilor Occidentlai un relief variat intr-un perimetru
geografic redus.
♦ Nu exista ghetari actuali.
58

59. 3) Caracterizarea generala a reliefului Carpatilor Occidentali :
♦ Reprezinta cel de-al treilea sector (cel vestic) al Carpatilor Romanesti ;
prezinta o cadere in trepte altitudinale spre vest si nord-vest.
♦ Sunt cel mai putin inalti (1446m in Semenic – Banat, 1849m in
Apuseni – Bihor), multe culmi fiind sub 1000m, dinter toti Carpatii
Romanesti.
♦ Prezinta o evidenta discontinuitate intre grupele sale de munti, generata
de :
♦ largi culoare despartitoare ca Valea Muresului sau culoarul Lugojului ;
♦ „golfuri” de campie ajunse direct la baza Muntilor Apuseni, drept
prelungiri spre est ale Campiei Vestice a tarii (pe liniile de falie ce se
intretaie rectangular cu limita muntilor).
♦ Culoarele tectonice Timis-Cerna si Bistra precum si unele depresiuni
de contact ii delimiteaza de unitatile natuarle din jur.
♦ Asadar fragmentarea lor se datoreaza inaltarii inegale, pe sectoare
(ultima faza a orogenezei alpine), chiar cu unele scufundari locale, spre
sfarsitul tertiarului si inceputul cuaternarului.
♦ Datorita inaltimii lor reduse, culmile ultimei trepte montane, vestice a
Carpatilor Occidentali mai poarte numele de „Muncei” (situandu-se
intre 500 si 800m).
♦ Exista totusi o mare varietate a formelor de relief: culmi largi pe sisturi
cristaline unde satele urca la 1200-1400m, pe alocuri cu povarnisuri
stancoase si creste zimtate in calcare, dar si cu siluete conice izolate in
zonele vulcanice; numeroase sunt si depresiunile, fie ele marunte si
raspandite peste tot, fie ele largi, numite si „golfuri” avand deschidere
spre Campia de Vest (a caror prelungire si sunt).
4) Subdiviziunile Carpatilor Occidentali recunoscute atat de geografi cat si de
geologi sunt urmatoarele, de la sud la nord:
A. Muntii Banatului,
B. Muntii Poiana Rusca,
C. Muntii Apuseni,
59

60. separati intre ei prin largi culoare.
A. Muntii Banatului (fig.8.2) :
Sunt amplasati intre culoarul tectonic Timis-Cerna la est si Defileul Dunarii la
sud, avand o limita foarte sinuoasa la vest, intre Bazias si Bocsa care separa muntii de
Dealurile Vestice.
Sunt formati din doua culmi ceva mai inalte in rasaritul grupei si anume:
Almajului -1224m si Semenicului -1446m, urmate de cativa „Muncei” spre vest, cu
doar 500-700m altitudine, cum ar fi : Muntii Locvei la sud, Muntii Aninei central si
Muntii Docnecei in nord-vestul grupei. Iata cateva trasaturi ale unor componente
importante:
- Muntii Almajului (Vf. Svinecea Mare, 1224m) si Muntii Semenicului
(Vf. Groznei, 1445m) sunt formati din sisturi cristaline si fasii de calcare
vechi orientate N-S ; sunt despartiti de depresiunea locuita a Almajului sau
Bozovici, mai cunoscuta dupa ultimul nume. Desi sunt putin inalti, Muntii
Almajului si Semenicului au culmile golase cu pasuni montane
asemanatoare celor alpine. Mai jos se intinde padurea de fag, apoi cea de
stejar alternand cu fanete deoarece povarnisurile sunt domoale.
- Depresiunea Bozovici, dintre cele doua culmi, este inchisa aproape din
toate partile. Nera o strabate, taindu-si cheile cu acelasi nume intre Muntii
josi ai Locvei la sud si Aninei la nord. Este una dintre cele mai salbatice vai
prin chei din Romania. Depresiunea are un climat de adapost, cu nuante
mediteraneene evidente, oamenii cresc aici vite de rasa si livezi de pomi
fructiferi de calitate superioara.
- „Muntii marunti” sau „Munceii” completeaza grupa Muntilor Banatului
cu o treapta mai joasa, spre vest. Este vorba despre:
♦ Muntii calcarosi ai Aninei – langa Muntii Semenic.
♦ Muntii Docnecei cu minereu de fier exploatat din vechime.
♦ Muntii Locvei intre Defileul Dunarii si Cheile Nerei.
♦ Depresiunea Oravitei intre Muntii Locvei la sud si Aninei la est.
♦ Depresiunea Caras – Ezeris intre Muntii Aninei la est si Docnecei la
vest.
60

61. Defileul Dunarii intre Bozovici si Valea Cernei (cu o lungime de cca.100Km)
este :
Cea mai lunga vale transversala din Europa
Are ingustimi de numai 150-170m (intre peretii povarniti a caror inaltime
este de 300-400m), dar si largiri de cca. 2Km.
In albia fluviului sunt praguri sau gropi adanci numite „Cazane”, astazi
intrate in domeniul Lacului de Acumulare de la Portile de Fier I ale
hidrocentralei de mare putere cu acelasi nume, din amonte de Turnu
Severin.
Culoarul Timis-Cerna
Este orientat N-S si aproape rectiliniu ; s-a format prin ruptura tectonica.
Este flancat de munti ce depasesc 2000m la est sau 1000m la vest.
Aspectul sau este colinar, coline domoale alternand cu lunci sau vai largi
(Cernei, Timis + afluenti).
La cumpana de ape intre Cerna si Timis se afla „Poarta Orientala” sau pasul
de vale Domasnea, cu o altitudine de 540m (pe vremea romanilor se numea
„Porta Orientalis”).
Culoarul are asezari mari, bogate, cu fanete, pasuni, livezi ; cresc liber
specii mediteraneene. Este strabatut de cale ferata si sosea moderna.
B. Muntii Poiana Rusca: (fig.8.2)
Sunt amplasati intre Culoarul Bistritei la sud si al Muresului la nord, au in vest
Campia Lugojului si in est Depresiunea Hategului.
Se constituie intr-un singur masiv muntos bombat, monolit, raurile sculptandu-l
numai partial si radial, fara a-l rupe, ca in cazul Muntilor Banatului.
Sunt formati din sisturi cristaline si numai partial din calcare vechi ; fierul de la
Ghelar - Teliuc, sau marmura si minereul de plumb de la Ruschita (in sud) sunt de
interes national.
Inaltimea maxima este de 1374m in Vf. Padesu.
61

62. Sunt locuiti si circulati pana pe culmi, desi nu au pasuri sau trecatori decat
marginal.
Culoarul Bistritei apare pe o ruptura tectonica supusa ulterior eroziunii
apelor curgatoare. Este o zona foarte locuita si cu traditii populare. In cadrul
sau se afla „Poarta de Fier a Transilvaniei”, un pas de 700m altitudine
care leaga Valea Timisului cu Depresiunea Hategului. (La Voislava se
gaseste mica). (fig.1)
C. Muntii Apuseni: (fig 8.3)
Reprezinta grupa Carpatilor Occidentali amplasata la nord de Mures.
Este cea mai extinsa grupa din Carpatii Occidentali.
Se invecineaza cu : Vaile Barcaului si Somesului - la nord, Culoarul Muresului,
care ii separa de Muntii Poiana Rusca - la sud, Dealurile de Vest si izolat Campia de
Vest a tarii – la vest si cu Depresiunea Colinara a Transilvaniei - la est.
Culmile Muntilor Apuseni se dispun in jurul unui masiv central, Bihorul,
1849m, dupa cum urmeaza :
I. Grupa Bihor
♦ Este grupa centrala a Apusenilor, in cadrul careia, alaturi de sisturi
cristaline si granite, apar frecvent calcarele, generand: pesteri,
avenuri, chei.
♦ Muntii grupei se dispun in jurul masivului central, astfel :
• la est - Muntele Mare de 1826m
• la nord - Muntele Vladeasa de 1836m, fiind un con
vulcanic stins
• Muntele Gaina de 1467m, cu celebrul „targ de fete”.
• Muntele Gilau se prelungeste in directia nord-estica a
Bihorului.
In prelungirea sudica a Muntilor Bihor se afla :
II. Grupa Muntilor Metaliferi - Trascaului
62

63. ♦ Muntii Metaliferi si ai Trascaului se afla la sud de grupa Bihor. Au
numeroase iviri vulcanice tertiare din cadrul formatiunilor
sedimentare cutate; de aici bogatia in minereuri neferoase
(auroargentifere).
• In Muntii Trascaului (dintre Ampoi si Aries) pitorescul este
sporit de ivirile de calcare. Vulcanismul tertiar ofera tot aici
Detunata, stanca formata din coloane verticale de bazalt
(monument al naturii).
• Muntii Metaliferi, conici ca niste vulcani stinsi ce
sunt, poarta pe povarnisurile lor foarte line ogoare si fanete
accesibile.
Curiozitati : ”Tara Motilor” reprezinta : masivele muntoase ale grupei
Bihor, dar si Muntii Metaliferi si ai Trascaului, valea Ariesului fiind numai axa
acestei „tari”.
III. Grupa Muntilor Crisurilor este formata din :
♦ Muntii Zarandului, situati:
• intre Mures la sud si Crisul Alb la nord.
• au forma de culme cu spinarea lata ca un pod la 400-600m
altitudine, numai punctiform atingand 836m in Vf. Drocea.
• apar ca un abrupt impunator spre Campia de Vest
• la poalele lor, pe un tapsan ingust, se afla podgoria Aradului.
♦ Muntii Codru – Moma, situati:
• intre Crisul Alb, la sud si Crisul Negru, la nord.
• sunt cei mai inalti dintre toti „munceii” Crisurilor, atingand
1112m in Vf. Plesu.
• sunt eterogeni d.p.d.v. geologic (sedimentar, calcare la nord si
roci vulcanice la sud); la Moneasa si Vascan se exploateaza
calcare ornamentale.
♦ Muntii Padurea Craiului, situati :
• intre Crisul Negru, la sud si Crisul Repede, la nord.
• au inaltimi reduse si sunt sculptati de ape in depresiuni locuite.
• aici se afla celebrele pesteri : Meziad si Vadu Crisului.
63

64. ♦ Muntii Plopis, situati :
• intre Crisul Repede, la sud si Valea Barcaului, la nord.
• sisturi cristaline si netezimi de campie.
De retinut ca:
- intre subunitatile Muntilor Crisurilor se afla urmatoarele depresiuni ”golf”,
prelungiri ale Campiei de Vest, dispuse astfel de la sud spre nord:
- la sud : Depresiunea Zarandului, pe valea Crisului Alb
- central : Depresiunea Beius, pe valea Crisului Negru
- la nord : Depresiunea Vad, sau Borod, pe valea Crisului
Repede
Aceste depresiuni situate in vestul Muntilor Apuseni comunica prin pasuri cu
depresiunile interioare de mici dimensiuni, astfel:
- Depresiunea Vad comunica prin pasul Ciucea cu Depresiunea Huedin
- Depresiunile Beius si Zarand comunica cu Depresiunile Gurahont si
Brad
- Culoarul Muresului comunica prin pasul Bucium, de 725m inaltime, cu
valea Ariesului si prin Pasul Valisoara, de 461m inaltime, cu
Depresiunea Brad.
Ultimele subunitati ale Muntilor Apuseni, spre nord, au aspect de maguri putin
inalte pierdute parca in Podisul Somesan, doar geologia lor asigurandu-le apartenenta
la orogen. Este vorba despre Magura Simleului de 597m inaltime si de Culmea
Mezesului, ambele incluzand la nord si est Depresiunea Simleului.
64

65. Fig. 8.1 Carpatii Occidentali – Prezentare generala (schita de lucru)
65

66. Fig. 8.2 Muntii Banatului si Muntii Poiana Rusca
66

67. Fig. 8.3 Munti Apuseni
67

68. CURSUL 9
CARPATII OCCIDENTALI (II):
(CLIMA, APE, VEGETATIE SI FAUNA, SOLURI,
ZONE OCROTITE, RESURSE NATURALE SI
GRAD DE UMANIZARE)
5) Clima Carpatilor Occidentali:
♦ Desprinsa din clima generala a tarii (temperat-continental de tranzitie)
este specifica muntilor josi, este deci o clima de munte mai blanda, mai
calda decat cea a Carpatilor Orientali sau Meridionali. O dovedesc
valorile termice medii anuale, cuprinse intre 6 si 9oC si precipitatiile de
800 – 1200mm/an. Numai pe varfurile masivelor Bihor, Vladeasa si
Muntele Mare temperaturile medii anuale sunt negative, iernile lungi si
verile scurte. In depresiuni si vai se produc inversiuni termice.
♦ Influente colaterale :
• In Muntii Poiana Rusca si in Muntii Apuseni se resimte influenta
vestica, oceanica, care asigura un climat umed, moderat termic, de
munte.
• In Muntii Banatului sunt evidente influentele mediteraneene prin
doua varfuri cantitative de precipitatii : toamna si primavara, dar si
prin ierni blande.
Asadar, Carpatii Occidentali au cea mai blanda clima montana din toti muntii
Romaniei.
6) Apele Carpatilor Occidentali
I. Apele de adancime – lipsesc, ca in toata zona de munte.
II. Apele freatice – sunt prezente, dar sunt lipsite de continuitate.
III. Apele de suprafata – raurile, lacurile (sunt numeroase si au cursuri
semipermanente.
68

69. a. Raurile : ce izvorasc din Carpatii Occidentali sunt tributare fie Dunarii,
fie Muresului, Somesului sau Crisurilor.
♦ Din Muntii Apuseni izvorasc :
- Somesul Mic prin ramurile sale Somesul Cald si Somesul
Rece.
- Barcaul, Almasul, toate Crisurile (Repede, Negru si Alb),
dar si
- Ariesul, celebrul afluent afluent al Muresului, care
strabate strabate Depresiunea Tara Motilor.
♦ Din Muntii Poiana Rusca izvoraste Bega
♦ Din Muntii Banatului izvorasc:
- Timisul cu afluentul sau Barzava,
- Nera si Carasul, care se varsa direct in Dunare.
Multe rauri taie chei: - Campia Turzii si Campia
Rameti in Apuseni
- Campia Nerei si Campia
Minisului in Muntii Banatului
De retinut ca Vaile Muresului si Dunarii sunt de mentionat deoarece ele sunt
limite naturale in cadrul Carpatilor Occidentali.
b. Lacurile Carpatilor Occidentali:
♦ Naturale: sunt putine si apar pe calcare, mai ales:
- Ighiu si Varasoaia – M. Apuseni
- Lacul Dracului si Ochiul Beu – M. Banatului
♦ Antropice: acestea sunt numeroase si constituite mai ales in
scopuri energetice;
- pe Dunare la Portile de Fier I
- pe Barzava la Valiug si Secu
- in bazinul superior al Somesului Mic la Tarnita, Fantanele
si Gilau
- pe Crisul Repede si afluentii sai la Astileu, Rameti si Les.
69

70. Exista si alcuri antropice pentru alimentarea cu apa potabila si
industriala a unor asezari:
- pe Timis - Trei Ape
- pe Cerna, la poalele Muntilor Poiana Rusca - Cincis (sau
Teliuc).
In concluzie :
- Carpatii Occidentali reprezinta un adevarat castel de ape asigurand
raurilor un debit permanent si potential energetic.
7) Vegetatia Carpatilor Occidentali :
- Apartine:
Etajului fagului pana la 1200m
Etajului fag + rasinoase la si peste 1200m
Etajului rasinoaselor – cel mai putin dezvoltat din
toti Carpatii, datorita altitudinii lor modeste.
De retinut ca aceste etaje de padure se interfereaza altitudinal,
functie de conditiile locale de biotip, ba chiar se inverseaza in depresiuni,
esentele termofile urcand pe versantii insoriti, in timp ce esentele de
clima mai rece coboara pe vaile umbrite sau in depresiuni.
8) Fauna Carpatilor Occidentali :
♦ se etajeaza in functie de zonele de vegetatie care ii asigura hrana si
adapostul, astfel:
• pentru etajul padurii de foioase sunt specifice: mistretul,
viezurele, lupul , vulpea, porcul salbatic.
• Patrunse din alte etaje sunt: iepurele – din silvo-stepa, caprioara
si veverita – din etajul de conifere.
• Exista o mare varietate de pasari: ciocanitoarea, cinteza, etc.
• Pentru etajul de conifere: caprioara, veverita, etc.
♦ Animale de interes cinegetic: - ursul, cerbul, etc.
• In apele de munte: pastrav, clean, mreana
70

71. 9) Solurile Carpatilor Occidentali :
♦ In etajele padurii: argiluvisoluri (adica soluri cenusii si brun-roscate).
♦ In muntii si munceii Carpatilor Occidentali: cambisoluri
(adica soluri brune si brune acide), alternand cu primele iar
mai sus, pe culmi, apar spodosolurile, adica soluri podzolice, lipsite de
humus.
10) Zone ocrotite in Carpatii Occidentali :
♦ Rezervatii floristice: - Intregalde in Muntii Apuseni
♦ Rezervatii de peisaj si flora: - Cheile Turzii in Muntii
Apuseni
- Cetatea Devei in Muntii
Poiana Rusca
- Cazane in Muntii Banatului
♦ Rezervatii forestiere: - Padurea Bejan in Muntii
Poiana Rusca
♦ Rezervatii speologice: - Pestera Vantului, Meziad,
Vadu Crisului, Pestera Ursilor si
Cetatile Ponorului in Muntii
Apuseni; Pestera Comarnic in
Muntii Banatului.
♦ Rezervatii geologice: - Muntele Vulcan, Ighiu,
Detunatele si Bratca, in Muntii
Apuseni
♦ Rezervatii paleontologice: - Dealul cu Melci
11) Resurse naturale in Carpatii Occidentali :
♦ Resurse de sol:
• padurile de foioase, amestec, conifere
• pasunile
• fanetele si pajistile de munte, prin defrisare
• resurse hidorenergetice
71

72. ♦ Resurse de subsol:
• Minereuri de fier - Ghelar si Teliucul Inferior
• Minereuri complexe - Zlatna, Baia de Aries (auro-
argentifere), Rosia Poieni
• Mercur - Izvorul Ampoiului
• Molibden si wolfram - Baita
• Bazalt - Branisca
• Granit - Savarsin, Zam
• Marmura si calcare metamorfozate
- Ruschita, Moneasa si Vascau
• Andezit - Deva
• Calcar - Sandulesti
12) Gradul de umanizare :
♦ Sunt cei mai populati munti din Romania pentru ca:
♦ Sunt usor de strabatut
♦ Au spatii largi de locuit
♦ Au climat bland
♦ Au resurse bogate si variate de sol si subsol
♦ In depresiuni densitatea populatiei depaseste 100 loc/Km2, iar pe muntii
propriu-zisi este de 25 loc/Km2.
♦ Asezarile permanente urca pana la 1500-1600m (in Apuseni, unde se
atinge recordul carpatic)
♦ Satele sunt mici, de tip risipit pe munte, sau de tip rasfirat pe vai si
depresiuni (aici fiind de dimensiuni mijlocii)
♦ Orasele apar numai in depresiuni: Anina, Resita-100000loc. (in Muntii
Banat), Abrud, Brad, Campeni, Beius, Huedin, Vascau (in Muntii
Apuseni)
♦ Orasele au mai ales functie miniera.
♦ Asezarile rurale au fie functie agricola, fie miniera, forestiera sau mixta.
72