1. T R A N S I L V A N I A
Cluj-Napoca
REPORTER
Miercuri, 2 mai 2012 Nr. 1 16 pagini Preţ 1 leu www.transilvanialive.ro Director: Vasile Dâncu
N-au ajuns în paradis. cifra zilei
79%
S-au pierdut la marginea lui dintre locuitorii municipiului
Cluj-Napoca sunt de părere
că lucrurile merg într-o
direcţie greşită în România.
Sondajul a fost realizat de IRES, în perioada
11-12 aprilie 2012, pe un eşantion reprezentativ
de 1.270 de persoane.
politică
Ioan Rus şi Andrei Marga,
miniştrii clujeni din
viitorul Cabinet Ponta
PAGInA 2
opinii paginile 6 - 7
Vasile Dâncu
De ce mai
tăiem copaci
foto Dan boDea © transilvania reporter
pentru încă
un ziar?
remember: Cătălin Tolontan
Poveste
Muncitori care s-au pierdut din canicula
în uitare: Numărul 35, Numărul Clujului
Obiceiul de a petrece de 1 Mai
cu mici şi bere datează din pe-
3.776, Numărul 19.013
rioada comunistă şi este foarte po-
pular şi acum, dar marile defilări Aurel Codoban
T
recerea de la o noi lumi care nu-i mai derea activităţii pe agri-
O ecologie
ale oamenilor muncii au încetat lume la alta lua cu ea. cultură şi industrie. Cu
a comunicării
şi, o dată cu ele, s-a stins şi presti- s-a făcut prin Muncitorii Clujului toate acestea, faţă de
giul muncitorilor. Acum, ei şi fa- carne de om. sunt zeci de mii de oa- anul 1999, în 2007, îna-
Prin zile şi nopţi de sin- meni: ei au ridicat o inte de criză, ponderea
miliile lor trăiesc modest, adesea gurătate, de insomnii, lume şi au rămas apoi serviciilor în PIB era cu
însinguraţi, în cartierele comuniste. de sărăcie. Industriali- singuri în apartamen- doar 7% mai mare, ce-
zarea i-a adus la oraş, tele lor comuniste din ea ce denotă faptul că analiză
Boc sau Nicoară, pe cine
dar nimic nu-i mai du- cartierele ghetou. Acum restructurarea econo-
De 1 Mai, familia Mălinaş, ai cea nicăieri, după ce se uită la televizor sau miei, prin transferul de
cărei bărbaţi au lucrat cu toţii la
votează clujenii
comunismul a dispărut. la alţii, cum încearcă să activitate de la industrie
CUG, a fost la ţară să pună cartofi. Debusolaţi, cu o sin- găsescă un nou drum. şi agricultură, s-a făcut
gură meserie, în care in- Spre încotro? către sectorul construc-
Pentru ei, sărbătoarea şi-a pierdut vestiseră ani şi ani de Studiu realizat de ţiilor şi nu către sectorul Oferta de candidaţi pentru funcţia de primar
orice semnificaţie. muncă, obsedaţi de Grupul de Economie terţiar, care însă deţine este generoasă, cel puţin din punct de vedere
producţie, export, plan Aplicată: serviciile sunt cea mai mare pondere numeric, dar şanse reale – conform sondajelor
şi ştiutori ai unui singur sectorul care, conform din PIB şi anume apro- de opinie - au Emil Boc (PDl) şi Marius ni-
drum, acela spre fabri- definiţiei dezindustriali- ximativ 86% din pro- coară (USl), cândva parteneri în Alianţa D.A.
că, au rămas, dintr-o zării, ar trebui să preia ducţie. PAGInA 3
dată, la marginea unei o mare parte din scă- PAGInIlE 8 - 9
fotbal
CFR Cluj – FC Braşov 1 - 0. Pentru a se
menţine pe primul loc în liga I şi de a lua o
opţiune serioasă la câştigarea celui de-al treilea
titlu din istoria clubului, elevii lui Ioan Andone
erau obligaţi să câştige aseară, în Gruia, şi în
faţa Braşovului. Golul victoriei a fost marcat
de Kapetanos, care nu a avut milă de Felguei-
ras, executându-l cu sânge rece, din interiorul
careului (’47). PAGInA 14

2. 2 Editorial actualitatE politicĂ
Clujul dă doi miniştri
O Agendă 2020?
în viitorul Cabinet Ponta
mediafax foto
Sabin Faptul că noul
Gherman guvern nu
deschide
robinetul banilor
publici e o
bucurie precaută
C ampania electorală începe cât
se poate de sănătos: căderea guver-
nului va regla tentaţia populismelor.
Zic asta pentru că, după festivalul op-
timist al laptelui şi mierii, anunţat de
unii analişti, Victor Ponta a ţinut să
foto dan bodea © transilvania reporter
pună lucrurile la punct: negocierile
cu FMI vor continua.
Propoziţia asta simplă arată deja mu-
gurii programului guvernamental.
Austeritatea va continua, chiar dacă
se vor găsi soluţii de creştere a sala-
andrei marGa
riilor ciuntite acum doi ani. Cu ochii
la indicatorii economici şi la pieţele
occidentale, noii guvernanţi vor fi
ioan rUS
obligaţi să ţină seama de traumele
celor două decenii de non-reformă – 56 de ani, profesor universitar. A mai fost 65 de ani, fost ministru al Educaţiei,
şi asta e bine pe termen lung. ministru de Interne în perioada 2000-2003, în perioada 1997-2000, din partea PNŢCD,
Un nume ca Florin Georgescu, anun- precum şi viceprim-ministru (2003-2004). A mai în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur
ţat ca ministru al Finanţelor, e o altă deţinut funcţia de prefect al judeţului Cluj în 1996 Isărescu. Pentru scurt timp a fost şi preşedinte al
garanţie că nu va exista scenariul fran- şi pe cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, PNŢCD, iar ulterior s-a înscris în PNL, al cărui
cez al nunţii cu dar. E poate prima
dată când România are (de nevoie) în anul 2000. Ioan Rus a fost vicepreşedinte membru este şi în prezent. Până în acest an,
oportunitatea proiectului nemţesc – al PSD (2002-2008) şi preşedinte al PSD Cluj Andrei Marga a fost rectorul Universităţii
şi din punctul ăsta de vedere, e posibil (2001-2007). „Babeş-Bolyai”.
să vedem cu alţi ochi, peste ani, criza.
Adică: acum zece-doisprezece ani
Germania era, mutatis mutandis, evi-
C
dent, în situaţia României. Indicatorii lujenii Ioan Rus şi vestirea guvernului. Victor Pon- lor, Ponta a precizat că va păs- Ponta a mai declarat ieri că
economici şi sociali arătau un viitor Andrei Marga au ta a declarat că va încerca să tra aproximativ aceeaşi for- miniştrii nominalizaţi vor în-
negru şi probabil fără un şoc din in- fost nominalizaţi obţină cele două voturi după mulă de guvernare, respectiv cepe imediat să lucreze la pro-
terior azi discutam de nemţi cum vor- aseară pentru două discuţii cu grupul minorităţilor 20 de posturi, patru dintre gramul de guvernare. Apoi,
bim despre haloimăsul spaniolilor portofolii importante ale Gu- naţionale şi UNPR. acestea fiind de ministru de- componenţa Guvernului şi
sau al italienilor. vernului Ponta. Nominalizat la Premierul desemnat a dorit legat, fără portofoliu şi că ale- programul vor fi prezentate
Ministerul de Interne, Ioan să sublinieze că guvernatorul gerea membrilor viitorului Gu- Parlamentului, care va stabili
În martie 2003, cancelarul (socialist) Rus revine la Palatul Victoria Băncii Naţionale, Mugur Isă- vern s-a făcut luând în calendarul legat de votul care
Gerhard Schroder a propus Bundes- pe aceeaşi poziţie ocupată în rescu, i-a dat o „mână de aju- considerare experienţa profe- va fi dat Cabinetului. Vor fi
tagului Agenda 2010: o serie de re- anii 2000-2004. Andrei Marga tor esenţială” în formarea aces- sională şi integritatea respec- programate, în cel mai scurt
forme dincolo de orice ideologie, o a fost propus să ocupe funcţia tui guvern. tivelor persoane. Una dintre timp, audierile miniştrilor pro-
real-politik care să regleze în cadrul de ministru de Externe. El a Liderii PSD, PNL şi PC noutăţi este separarea Minis- puşi în comisiile parlamentare
unui proiect economia, securitatea mai fost ministru al Educaţiei s-au reunit ieri dimineaţă pen- terului Administraţiei şi Inter- de specialitate. După votul
socială şi poziţia Germaniei pe piaţa în perioada 1997-2000. tru a stabili lista cu noii nelor în cele două compo- Parlamentului, în cazul în care
mondială. A început cu defiscalizarea Premierul desemnat, Victor membri ai Executivului. Pre- nente ale sale. Guvernul trece, miniştrii şi
(taxe tăiate cu 25%), în paralel cu tă- Ponta, va înainta Parlamentu- mierul desemnat, Victor Pon- Premierul urmează să se premierul vor depune jură-
ierea beneficiilor şomerilor, pensio- lui lista miniştrilor luni. În ta, a luat legătura cu posibilii întâlnească astăzi, de la ora mântul de învestitură şi îşi vor
narilor şi cu un control dur al costu- acest moment, coaliţia care îl miniştri abia ieri, lista fiind de- 17.00, cu toţi miniştrii desem- prelua mandatele.
rilor din sănătate. Analiştii mondiali susţine pe premier mai are ne- finitivată doar în jurul orei naţi, pentru a discuta despre
numesc acum asta melanjul inspirat voie de două voturi pentru în- 17.00. La începerea negocieri- viitorul program de guvernare. Cristina MIHăILă
dintre Reaganomicsul american şi
Thatcherismul britanic. Proiectul a
definit următorii şapte ani ai destinu-
lui german; în plină criză, nemţii au
cel mare excedent financiar de după GUVernUL PonTa
1945: 158 de miliarde de euro.
Cu ochii la indicatorii economici - ministrul Finanţelor Publice şi viceprim-ministru - Florin Georgescu
- ministrul Apărării Naţionale - Corneliu Dobriţoiu
şi la pieţele occidentale, noii - ministrul de Interne - Ioan Rus
guvernanţi vor fi obligaţi să ţină - ministrul Administraţiei - Victor Paul Dobre
seama de traumele celor două - ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri - Daniel Chiţoiu
- ministrul Afacerilor Externe - Andrei Marga
decenii de non-reformă - ministrul Afacerilor Europene - Leonard Orban
- ministrul Transporturilor şi Infrastructurii - Ovidiu Silaghi
Poate că o astfel de şansă am putea - ministrul Mediului şi Pădurilor - Rovana Plumb
să construim şi noi. Faptul că noul - ministrul Dezvoltării Regionale - Eduard Hellvig
guvern nu deschide robinetul banilor - ministrul Culturii - Mircea Diaconu
publici e o bucurie precaută. Aici FMI - ministrul Justiţiei - Titus Corlăţean
nu mai e important ca jandarm mon- - ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - Dan Nica
dial al finanţelor, cât garanţia că nu - ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Mariana Câmpeanu
va exista risipă. Că e posibilă şi la noi - ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Corina Dumitrescu
o agendă, poate 2020, pe care politi- - ministrul Sănătăţii - Vasile Cepoi
cienii responsabili de la stânga şi de - ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Daniel Constantin
la dreapta o pot duce la capăt dincolo - ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul - Mircea Duşa
de ideologie şi grupuri. - ministru delegat pentru dialog social - Liviu Marian Pop «Florin Georgescu şi Ioan Rus au
Vom vedea zilele astea dacă povestim - ministru delegat pentru mediul de afaceri - Lucian Isar acceptat, nu uşor, să mă sprijine
despre arbeit, muncă, sau rămânem - ministru delegat pentru strategii guvernamentale, timp de şase luni. Le mulţumesc»
la doina insalubră că la tăţi ni-i greu. transparenţă decizională şi relaţia cu societatea civilă - Victor Alistar Victor Ponta, premier desemnat
Miercuri, 2 mai 2012 - TrAnsilvAniA REPORTER

3. analiză 3
rePere
viziunea unui activist social
Iosif Pop (Consiliul Civic Local şi Grupul
Lobby pentru Cluj) susţine că la alegerile lo-
cale din iunie, clujenii ar trebui să-şi aleagă
un primar de care să nu le fie ruşine: „Pentru
Cluj, după perioada foarte critică prin care a
trecut administraţia în ultimul an şi jumătate,
ar trebui ca lumea să se gândească să alegem
un primar de care să nu ne mai fie ruşine,
iar Clujul să ajungă într-adevăr un oraş eu-
ropean reprezentativ şi cu o dimensiune cul-
turală pe care toţi o aşteaptă. În ce priveşte
societatea civilă, prin Consiliul Civic, prin
Grupul Lobby pentru Cluj, am făcut cinci
audieri publice, iar una dintre teme a fost să
descoperim sau să conturăm agenda prima-
rului şi a consilierului local, iar al doilea lucru
a fost să căutăm profilul primarului potrivit
pentru alegătorul de Cluj. Suntem în situaţia
să avem acumulate un număr impresionant
de teme şi obiective venite dinspre cetăţeni
şi dinspre candidaţii la primărie”. Iosif Pop
foto Dan boDea © transilvania reporter
spune că se conturează şi un portret-robot al
viitorului primar, care trebuie să fie moral şi
bun gospodar: „S-a conturat un portret robot
şi în ultima audiere s-a conturat şi cel puţin
o calitate a primarului. Suntem în acelaşi
timp în derulare cu un sondaj-grilă adminis-
trat pe circa 100 de persoane şi care va veni
oarecum de pe o plajă mult mai largă şi mai
Primarul Pe care îl vor clujenii neutră să constituie şi să definitiveze acest
profil. Pentru un post de primar avem prea
Emil Boc sau Marius Nicoară
mulţi candidaţi, dar asta nu e neapărat rău,
fiindcă lumea ar avea din ce alege. Pe de altă
parte, lumea ar trebui să conştientizeze că
prea mulţi candidaţi înseamnă voturi prea
disipate şi ca atare s-ar putea să avem un
primar cu câteva mii de voturi, ceea ce ar fi
total nereprezentativ pentru un oraş precum
C
lujenii sunt în faţa PNL mizează suplimentar şi (18%), drumurile proaste/as- În februarie 2009, candi- Iosif Pop,
alegerii unui nou pe trendul politic defavorabil faltarea străzilor (15%), lipsa datul PDL Sorin Apostu câş- Consiliul
primar, al 43-lea, nu- PDL şi atrag atenţia în ceea curăţeniei (6%), conducerea / tiga funcţia de primar al Clu- Civic Local
măr care măcar for- ce priveşte posibilitatea izolării administraţia deficitară (4%), jului cu 60,48%, urmat de şi Grupul
mal ne apropie de americani, Clujului, în cazul în care pu- aglomeraţia din circulaţie şi ni- Marius Nicoara (PNL), cu Lobby
ajunşi la al 44-lea preşedinte. terea locală aleasă ar avea altă velul scăzut de trai, cu câte 3%. 24,78 la sută, şi de Teodor Pop pentru Cluj
Oferta de candidaţi pentru culoare politică decât puterea Pe următoarele locuri ca pro- Puşcaş (PSD), cu 7,39 la sută.
funcţia de primar este gene- de la nivel central. În plus, Ma-
roasă şi de această dată, cel rius Nicoară mizează şi pe fap-
puţin din punct de vedere nu- tul că Emil Boc a renunţat, în Emil Boc şi Marius Nicoară candidează la funcţia de primar
meric, dar şanse reale – con- decembrie 2008, la funcţia de sub aceeaşi umbrelă: banii pe care guvernările lor i-au adus
form sondajelor de opinie – primar, pentru cea de premier, pentru Cluj-Napoca şi pentru judeţ
au în primul rând Emil Boc deşi dăduse asigurări că va
(PDL) şi Marius Nicoară onora votul primit din partea
(USL), cândva parteneri în clujenilor pentru primărie. bleme urmează, cu câte 2%, Sorin Apostu prelua astfel fo-
Alianţa D.A. şi principalii oa- Dincolo de cv-urile candi- corupţia, lipsa locurilor de par- toliul de primar lăsat liber de Clujul. Aşa cum am văzut din depoziţii, oa-
meni care au condus judeţul daţilor, clujenii vor să aibă un care, infrastructura deficitară, Emil Boc, desemnat între timp menii îşi doresc un bun gospodar, un om in-
în perioada 2004-2008. Ceva oraş bine administrat şi con- alegerile locale/alegerea unui premier. În iunie 2008, Emil tegru din punct de vedere moral, un om care
surprize ar putea veni şi de la dus de un primar gospodar, primar şi lipsa investiţiilor/ Boc câştiga al doilea mandat să aibă viziune, dar care să fie şi un bun ma-
candidaţii Peter Eckstein Ko- corect şi cu deschidere. Potrivit slaba dezvoltare economică. de primar la Cluj cu peste 76% nager, să dea seamă pentru banii cheltuiţi şi
vacs (UDMR) sau Mircia Giur- unui sondaj al IRES (realizat Alte probleme vizează trans- din voturi, iar la alegerile par- să o facă nu din constrângere, ci din nevoia
giu (independent). Oferta pen- pe un eşantion reprezentativ portul în comun deficitar, lipsa lamentare din noiembrie de transparenţă”.
tru clujeni este generoasă şi de 1.270 de subiecţi din Cluj- spaţiilor verzi, lipsa siguranţei 2008, PDL a câştigat toate
din punct de vedere al statu- Napoca, în perioada 11-12 cetăţeanului, poluarea, menta- cele şase colegii uninominale
tului candidaţilor care doresc aprilie), principalele probleme litatea locuitorilor, sistemul sa- din Cluj-Napoca, obţinând
să devină primari. Emil Boc identificate de clujeni în legă- nitar deficitar, pensiile şi sala- toate posturile de parlamentari
este preşedinte de partid şi tură cu oraşul lor sunt lipsa riile mici, preţurile mari, câinii aferente municipiului.
proaspăt fost premier, fiind un locurilor de muncă/şomajul vagabonzi. Marius AvRAM
caz unic, cel puţin în istoria
României, de şef de guvern
care candidează la primăria Care consideraţi că este, în momentul de faţă, cea mai importantă Candidaţii declaraţii
unui oraş. El pare cotat cu problemă a localităţii dumneavoastră? pentru primărie:
prima şansă, dar există două
probleme peste care e greu de Emil Boc: „„M-am întors acasă şi doresc
spus deocamdată cum vor să continui proiectele pe care le-am început
trece clujenii: apropierea sa de - Emil Boc (PDL), din 2004. Şi din poziţia pe care am avut-o la
primarul arestat Sorin Apostu - Marius Nicoară Bucureşti am făcut ce mi-a stat în putinţă
şi dificultăţile majore resimţite (USL), să-mi onorez obligaţiile faţă de clujeni, pe
de populaţie pe timpul guver- - Eckstein Kovacs care le-am asumat în 2008, când am primit
Peter (UDMR),
nării sale. Marius Nicoară este votul lor de încredere. Şi împreună cu colegii
senator, preşedintele PNL Cluj
- Mircia Giurgiu
mei din administraţia locală - cu Alin Tişe,
şi fostul preşedinte al Consi- cu Sorin Apostu, cu Radu Moisin- am reuşit
liului Judeţean, de al cărui (independent), să modernizăm acest oraş, să dăm o altă faţă
nume se leagă investiţia de la - Antal Elemer judeţului”.
Nokia Jucu, dispărută de cu- (PER),
rând. El încearcă să câştige pri- - Mădălina Paul Marius Nicoară: „Pe vremea guvernării
(independent),
mul post de primar al PNL la Tăriceanu pentru Cluj-Napoca au venit 107
Cluj-Napoca, după ce oraşul
- Ioan Avram (PRM),
milioane de euro, iar pe vremea guvernării
a fost condus 12 ani de Ghe- Boc au venit 9 milioane de euro. Dacă adău-
orghe Funar (PUNR/PRM) şi - Emil Culda găm şi 14 milioane pentru stadion, dar care
8 ani de reprezentanţi ai PDL (PNŢCD), nu-s pentru Cluj-Napoca, că-s pentru judeţ,
(Emil Boc, Sorin Apostu, Radu - Gergely Balazs şi 8 milioane pentru centura Muncii - Apa-
(PPMT),
Moisin). Atât Marius Nicoară hida, atunci se ajunge la 31 de milioane.
cât şi Emil Boc mizează în
- Fodor Alpar (PCM)
Acestea sunt cifrele, realităţile care arată că
atragerea electoratului pe banii pe vremea când eu eram la cârma Consiliului
primiţi de Cluj în timpul gu- Judeţean, Guvernul Tăriceanu a sprijinit
vernării partidelor lor. Cei din foarte mult judeţul Cluj”.
Miercuri, 2 mai 2012 - TraNsilvaNia REPORTER

4. 4 social metropolitan
FLOREŞTI Sunt 15 mii de volume, înghesuite
în saci de rafie, depozitaţi într-un
spaţiu nefuncţional. Bibliotecara
Adina Popa duce cărţile cu poşeta la şcoală,
Lecturi iar copiii s-au resemnat.
scoase
din rafie
Biblioteca
din saci
Vacanţa mare se apropie, iar bibliotecara a
căutat o soluţie şi pentru lista de lecturi a ele-
vilor: „O să încerc să rezolv cererile, o să le caut
din timp şi pe care le găsesc în saci, o să le duc
la şcoală şi o să rezolvăm problema”, povesteşte
adina popa. În mediul rural bibliotecarul are
funcţii multiple. „În judeţ avem 13 biblioteci,
Î
fără bibliotecari. Se ştie că, în mediul rural, bi- n Floreşti, comuna clu- biblioteca, a fost modernizat că în două săptămâni vom pu- videoproiector cu ecran, sof-
bliotecarul e şi agentul agricol, şi secretar sau jeană, cu o populaţie mai şi predat Secţiei 6 poliţie Ru- tea realiza schimbul prin actele turi licenţiate şi pachetul edu-
asistent social. bibliotecile din mediul rural au mare decât oraşele câm- rală Floreşti, care deserveşte şi juridice necesare şi în acest in- caţional intuitext, în baza unei
trăit zeci de ani într-un con de umbră. Din pia turzii, Gherla, sau comunele Gilău şi Măguri-Ră- terval să şi pregătim construc- sume fixe de 2.600 de dolari.
2010, programul biblionet renaşte bibliotecile Huedin, (cu peste 22.000 de cătău, la sfârşitul anului trecut. ţia.”, explică ioachim Vancea, Judeţul cluj a implemen-
comunale. ele nu sunt în subordinea noastră, locuitori, potrivit ultimului re- primăria se pregăteşte să taie primarul comunei Floreşti. pe tat doar 50% din program, în
ci a primăriilor, motiv pentru care nu putem censământ), biblioteca stă „în- panglica de „casă nouă”, însă geamul clădirii încă poate fi citit mediul rural, faţă de judeţul
decât să facem lobby pentru a le include în chisă”, în saci de rafie, din oc- în clădire nu va funcţiona şi afişul „poliţia Rurală Floreşti”. Sălaj, de exemplu, care a in-
program”, precizează elena Moşoiu, director tombrie 2011. primăria se biblioteca. peste 15.500 de vo- trodus biblioneturile în 90%
adjunct interimar al bibliotecii Judeţene „Oc- pregăteşte de inaugurarea nou- lume, adunate încă din 1955, Nu vrem darul lui Gates din localităţi. „Se pare că, în
tavian Goga” cluj. În ultimii doi ani, de spaţii lui sediu, însă cărţile nu vor pu- aşteaptă împachetate în saci, bill Gates sponsorizează alte judeţe, bibliotecarii şi ofi-
moderne au beneficiat bibliotecile rurale din tea fi împrumutate sau răsfoite un sediu. „achiziţia de carte a fiecare bibliotecă rurală din cialităţile locale au înţeles be-
Jucu, chinteni, sau unguraş. „În scrisoarea de de floreşteni în noua clădire. fost foarte bine făcută, anul România cu 2.600 de dolari, neficiile şi au găsit doi metri
angajament, primăria Floreşti a convenit rea- Înscrierea în programul lui bill trecut am primit 5.000 de vo- încă din 2010, prin Fundaţia pătraţi pentru a primi patru
bilitarea spaţiului până în iulie-august. progra- Gates s-a făcut acum, în cea lume, iar acum doi ani 7.000”, bill Gates&Melinda Gates. la calculatoare şi celelalte dotări
mul biblionet prevede ca biblioteca să fie pre- de-a 4-a etapă, însă pentru povesteşte bibliotecara adina cluj, doar 50% din bibliotecile video şi it”, povesteşte elena
gătită «la cheie» cu o lună înainte”, adaugă aprobare are nevoie şi de un popa. Reprezentanţii primăriei comunale au găsit minim doi Moşoiu. bibliotecarii sunt for-
elena Moşoiu, coordonatorul proiectului bi- sediu, care momentan e incert. Floreşti susţin că biblioteca va metri pătraţi să primească do- maţi prin cursuri de it şi ma-
blionet. lipsa spaţiului pentru bibliotecă nu e avea un spaţiu propriu, în fosta tări it gratuite. Doar 36 de bi- nagement, iar aceştia îi pot in-
singulară la Floreşti. astăzi, 2 mai, s-a încheiat poliţia în locul bibliotecii clădire a poliţiei locale, numai blioteci din localităţile clujene strui şi asista gratuit pe
cea de-a patra etapă de înscriere a bibliotecilor Vechiul sediu al primăriei, că, pentru a funcţiona clădirea au primit, în total, 76 de cal- localnici.
în programul biblionet. Floreşti, în care funcţiona şi necesită reabilitare. „presupun culatoare, scaner, imprimantă, alina MiHuŢ
publicitate
Miercuri, 2 mai 2012 - TrAnSiLvAniA REPORTER

6. 6 opinii
De ce mai tăiem
copaci pentru încă un ziar?
nutul oliţelor de noapte, ca într-un ev caute o cale de a vorbi, de a protesta, de
mediu târziu. a se exprima. Unii plecă aiurea în lume,
alţii ramân aici, în liniştea cea aducă-
Clujul are nevoie de o publicaţie qua- toare de amorţeală, de marasm şi de ilu-
lity, pentru că aici poţi înţelege cel mai zia că totul e bine şi trăim în cea mai
bine că există o singură cale pentru a bună dintre lumile posibile!
trăi cu demnitate şi 100 de căi prin care
poţi să te îndepărtezi de natura fiinţei Nu suntem obsedaţi de informare, nu
tale. Singurul loc din România unde informaţia lipseşte cel mai mult, oamenii
presa a fost purtată în cătuşe ca un semn au nevoie de interpretări. Au nevoie de ci-
că libertatea trebuie să poarte culoare neva care să le explice viaţa, să reconstru-
politică. O comunitate în care nimeni iască sensuri, să le spună ce să înţeleagă
Vasile nu le-a cerut ceva oamenilor, decât votul. din viaţă şi ce să facă. Ne înşelăm atunci
Dâncu Desigur, unii le-au cerut să se teamă, când credem că intelectualii nu sunt im-
sociolog alţii să urască, să fie orbi sau să îşi pă- portanţi, că rolul lor s-a pierdut într-o lume
zească buzunarele, pentru a vedea unde cu atâtea capacităţi de informare inde-
p
resa scrisă moare, îmi aduce istoriei, care este vie, care trăieşte şi are li se găseşte portofelul. pendentă. Exact acum este mai mare ne-
aminte în fiecare zi câte un o publicaţie ce apare într-o dimineaţă voie de oameni care să prezinte reţete, să
prieten din mass-media. In- marcând astfel timpul social, aşa cum Da, oraşul nostru este locul potrivit, interpreteze, căci oamenii simpli nu mai
ternetul va ucide până şi ul- ceasul din turrn bate din oră în oră, aşa este locul care are nevoie de tine, locul au criterii după care să să distingă, nu se
timul petic de ziar. Vă ajung cum lăptarul sau poştaşul trece zilnic, unde lucrarea ta este vitală ca aerul şi mai pot orienta în pădurea de semne şi
televiziunile şi publicaţiile chiar dacă se opreşte doar pe la unele prezenţa ta o binecuvântare sau un aju- simboluri (ca să folosesc o metaforă se-
online, sunt perfect adaptate la viitor, porţi. tor. Locul potrivit nu este locul în care miologică). Oamenii sunt tot mai agresaţi
mă sfătuieşte un alt amic, mai bucureş- huzureşti, unde te simţi ca în sânul lui de o viaţă care se desfăşoară rapid, de o
tean de felul lui. Presa scrisă trece prin- Mesagerul de Cluj şi Servus Cluj au Avraam, ci locul plin de pericole care îţi succesiune a crizelor, de o cerere tot mai
tr-o criză de adaptare la o lume care fost două proiecte care trebuie conti- solicită instinctul de supravieţuire, locul mare pentru schimbare. Le este frică de
este hăbăucă din cauza vitezei ameţi- nuate, adaptate la noul context econo- în care îţi testezi limitele şi umanitatea. viitor, mai ales pentru că nu-l înţeleg.
toare cu care a început să se mişte, dar mic şi social. Proiectul Mesagerul de Iar pentru a face presă trebuie să existe Şi-au pierdut încrederea într-un stat care
nu are cum să moară pentru că este un Cluj fost visul unor tineri de a reînvia un loc care are nevoie de tine. nu-i mai protejează şi care este tot mai
necesar punct de reflecţie, o pauză de o publicaţie care se înecase în mlaştina greu de întreţinut din puţinele lor resurse.
respiraţie şi de gândire între două mai- şmecheriilor şi iluziilor unei societăţi Este nevoie de un ziar care să spună Un stat care le transmite doar mesaje pe
luri sau trei sms-uri. care descoperea primele forme ale li- adevărurile neconvenabile, să răscolească care ei nu le pot interpreta decât ca ame-
Televiziunile fugăresc imaginile pe bertăţii… supravegheate. Un vis care a tabuurile, să lupte cu inerţia. O perioadă ninţări. Se uită la oamenii bogaţi sau la
geamul de sticlă şi puţine lucruri vă- crescut saptămână de săptămână, în am crezut că lumea se poate schimba cei care se descurcă şi au impresia (de
zute acolo reuşesc să ramână în me- proximitatea clujenilor, câteodată chiar prin pilde şi poveşti simbolice, prin pa- multe ori fondată) că sunt nişte hoţi care
în mijlocul lor. Este încă un proiect care rabole şi poveşti motivaţionale. Azi nu i-au furat sau le fură mereu resursele lor.
caută certitudinea că a găsit calea cea mai credem că o societate infantilă mai Vom încerca să transmitem interpretări, să
Ziarul unei comunităţi este
mai bună spre mintea şi sufletul celor poate fi educată în acest fel. Poate doar explicăm, să povestim oamenilor despre cei
o oglindă în care comunitatea trebuie care mai cred în comunicarea prin cu- punându-i mereu o oglindă în faţă şi, care reuşesc, să le mărturisim sincer când
convinsă să se uite zilnic vânt şi imagine ca modalitate de elimi- eventual, aruncându-i cu cerneală pe hai- nu întelegem nici noi sau când lucrurile
nare a străinătăţii care, dacă nu suntem nele mincinoase de duminică. o iau razna şi sensul s-a pierdut pe drum.
atenţi, se cuibăreşte între noi. O căutare
moria colectivităţii, dar mergeţi la Bi-
de certitudini care are drept rezultat Un ziar comunitar poate fi un inte- Poate echipa noastră pare un ultim
blioteca Academiei şi luaţi colecţiile
de ziare din perioada interbelică sau faptul că acum, după câţiva ani de la lectual colectiv, o instituţie şi o instanţă. detaşament, cel al disperaţilor, în încer-
din perioada comunistă şi o să vedeţi lansarea acelei publicaţii, avem o sin- Dezbaterea socială fară consistenţă nu carea de a trezi acest oraş mort, o co-
cum s-a păstrat o lume. Aproape in- gură certitudine: ne-am născut în locul poate fi denunţată de către un singur om. munitate care se mulţumeşte cu puţin
tactă, lumea din ziare renaşte pe mă- potrivit. Este nevoie de ceea ce Pierre Bourdieu a şi nu vrea să facă niciun gest pentru apă-
sură ce te afunzi în filele mai mari sau numit un intelectual colectiv. Intelectualul rarea propriei demnităţi. Un loc unde
mai mici, îngălbenite de vreme, cu E Clujul locul potrivit pentru presă colectiv este format dintr-o echipă de pro- valorile sunt călcate în picioare şi doar
emoţiile, imaginile şi dramele ei. Îm- scrisă? Da, pentru că este încă un loc fesionişti din diferite domenii care iniţiază obrăznicia vorbăreaţă ocupă spaţiile
potriva cenzurii dure, hârtia păstrează neprietenos, rece, uneori îţi dă senzaţia dezbateri publice pe teme importante, unde ar trebui să se audă vocea Cetăţii.
nu doar mesajul oficial, dar şi tăcerile, că este o comunitate de statui. Aici oa- aduc abordări critice şi vehiculează in- Pentru că respect visul foştilor mei stu-
suferinţele nespuse, sau poziţiile de menii au fost mereu speriaţi că va veni formaţie ştiinţifică serioasă în spaţiul pu- denţi care au pus la cale această între-
drepţi pe care unii le-au adoptat duşmanul prevăzut, aşa că ei şi-au în- blic. Unanimitatea discursului din media prindere ,promitem ca Transilvania RE-
atunci. chis ferestrele şi uşile, s-au ferecat în trebuie spartă cu analize critice şi forme PORTER va fi o voce care va tulbura
Chiar dacă mai tăiem câţiva copaci case şi au învăţat să urască la comandă. de contestare pentru ca gândirea critică consensul fals sau liniştea stearpă a ipo-
în plus, comunitatea clujeană are nevoie Locul unde solidaritatea cu cauzele oa- să permită naşterea unei adevărate opinii criziilor reciproce.
de un ziar al ei ca o formă de terapie menilor se face pe contracte de publi- publice diversificate.
de grup. Ziarul unei comunităţi este o citate şi unde trădarea a devenit un mod Aliaţii noştri sunt cititorii, dar nici lor
oglindă în care comunitatea trebuie de viaţă, unde ritualul ipocriziei absolute Un ziar comunitar poate să-şi asume nu ne vom supune la modul absolut.
convinsă să se uite zilnic. Chiar dacă ţine loc de sociabilitate. proiectul nebun de a schimba comuni- Cu tot respectul, prieteni, cititorul este
nu îi convine ce vede, chiar dacă, la în- tatea şi metehnele ei. Trebuie să ne do- rege, dar nu vom accepta un rege gol.
ceput, nu se recunoaşte pe sine, repe- Aici, în oraşul nostru drag, presa flu- rim să schimbăm lumea şi să credem Nu vom ceda dorinţei de vulgaritate sau
tarea în fiecare zi a acestui gest poate tură mereu un steag alb, iar jurnalismul că acest lucru este posibil. Dacă nu par- futil şi nici nu vom fi oglindă pentru chi-
duce la schimbarea în bine, la noi forme de reverenţă este un mod de a respinge ticipăm la schimbare, ea se va face ori- pul mai marilor zilei.
de civilitate şi chiar de civilizaţie. implicarea şi de a ascunde lipsa de pro- cum, dar fără noi. Nu cred că totul este
iect. Un steag alb am scris? Nu, nici perfect, că suntem un oraş european de Vrem să facem un ziar pentru oame-
Echipa Transilvania REPORTER s-a vorbă de asta! Ce a fost steag, acum cinci stele, că merită să-i iubim pe con- nii cărora n-are cine să le scrie. Vrem
obligat să ducă mai departe un proiect este doar un cearşeaf murdar pus la loc ducătorii comunităţii, că este foarte bine să-i ascultăm pe cei care nu au pe ni-
început odată cu apariţia Mesagerului de cinste, ca la nunta oltenească, drept dacă ne comparăm cu oraşe mai slabe meni să le asculte vocea, chiar dacă po-
de Cluj şi apoi a Servus Cluj, publicaţii dovadă a unei virginităţi pierdute chiar ca noi sau mai balcanice pentru a putea vestea vieţii lor este un roman, cum fie-
în care colegii mei şi-au propus atunci în acest moment. Un loc de unde cei dormi liniştiţi. Comunitatea noastră a care credem despre viaţa noastră. Vrem
să restituie comunităţii noastre poveştile, mai mulţi jurnalişti au fugit sau fug cât fost obsedată de nevrozele unor condu- să vă trimitem zilnic un mesaj pentru
să reconstruiască normalitatea unei tra- văd cu ochii sau se ascund după birouri cători şi s-a afundat în tăcere. cutiile de scrisori, mai ales pentru cele
diţii, au vrut să fie povestitorii unor lu- de piarişti sau comunicatori. Clujul este care rămân mereu goale sau toamna se
cruri frumoase, dar nu au vrut să facă comunitatea unde românii şi ungurii şi- Cei mulţi dintre oameni nu pot să umplu doar de frunzele veştede. Vom
elogii gratuite. Nu vom face un elogiu au creat, la preţioasele indicaţii ale li- vorbească, nu mai are cine să-i audă şi desena pentru cei care nu mai aud, le
gratuit comunităţii noastre nici de acum derilor lor, bastioane de carton şi bari- nici ei nu mai cred că merită să-şi strige vom şopti la urechea celor care nu văd.
încolo, vrem doar a o transforma într-o cade de hârtie, de după care aruncă nefericirea şi cel mai greu este să-i scoţi În fine, vom încerca să-i ţinem de mână
comunitate care se mişcă spre înaintele noaptea (ziua le este ruşine!) cu conţi- pe oameni din tăcere. Să-i convingi să pe cei care nici nu văd, nici nu aud.
Miercuri, 2 mai 2012 - Transilvania REPORTER

7. opinii
7
O ecologie Poveste din
a comunicării canicula Clujului
Aurel cătăliN
codobAN toloNtAN
filosof jurnalist
A E
m mai spus-o: nu putem posibilele efecte dăunătoare ale comu- ra o căldură valahă, improprie Pungăşia s-a petrecut repede şi, ca
alege o emblemă mai bună nicării: ea poate polua şi chiar poluează şi nelalocul ei pe străzile din în cazul tuturor replicilor bune, recon-
pentru esenţa lumii noastre mediul social! Faptul că, datorită media- jurul magazinului clujean stituirea vine perfect şi tardiv. Sîntem deş-
decât reţeaua, internetul. Şi lităţii generale a epocii noastre, intens „Central”. În dimineaţa de cu tepţi, inspiraţi şi vigilenţi după ce ni se
tocmai pentru că internetul reprezentată de internet, calitatea comu- 12 ani în urmă nu se con- întîmplă lucrurile.
este exponentul emblema- nicării de a fi un mediu pentru societate struise încă nici un mall. Dar A fost o înghesuială, provocată, apoi
tic al lumii noastre angajate în comuni- ne-a devenit clară, ne atrage atenţia şi fabricile oricum se distruseseră, asta a venit un moment de visare, eram în
care putem regăsi în el, cu mai multă asupra faptului că acest mediu se în- apropo de noua teorie potrivit căreia capitala Ardealului, şi, la intrarea în ma-
uşurinţă şi exponenţial, defectele şi cali- carcă tot mai mult cu o puzderie de me- mallurile şi uzinele sînt incompatibile. gazin, m-am trezit fără portofel. Am tre-
tăţile ei. Să luăm, spre exemplu, o mică, saje/produse care nu se descompun şi Ţările cu economie diversificată le au cut prin toate stadiile durerii... negare,
dar extrem de folosită, parte a lui: e-mail- nu dispar firesc şi într-o perioadă sufi- pe amîndouă. furie, negociere cu slăbiciunile mele, de-
ul, poşta electronică. În funcţie de cali- cient de rezonabilă. Să revenim la canicula din 2000. Im- presie, acceptare şi, în final, o bere cu
tatea reţelei în care ne-am înscris, care proprie, dar reală căldură! Te simţeai ca-n băieţii şi fetele cu care lucram la „Clu-
poate filtra mai bine sau mai puţin bine Ciudad de Mexico, vorba lui Ion Băieşu, jeanul”.
mesajele primite, cutia noastră poştală «Calomniază, calomniază, „de te topeşti de zăduf şi te prelingi pe Am fost vedeta mesei şi colegii de
sau partea de bulk se umple de infor- lîngă garduri sub privirile cîinilor care redacţie au suportat stoici toate miştou-
maţii şi solicitări, înştiinţări şi oferte, ştiri ceva tot va rămâne!» nu mai au nici măcar ei puterea să la- rile mele de dincoace de Carpaţi. A apă-
şi imagini… Or această situaţie nu face tre”. rut şi un poliţist, chemat în primul rînd
decât să externalizeze ceva inerent din Atunci mi-a dispărut portofelul şi, îm- pentru legitimaţia de jurnalist pe care o
totdeauna comunicării umane: mulţimea Ca mass-media cea mai deplină, in- preună cu el, complexul de mitic. Cres- aveam în portofelul şutit. Se spune şutit
de vorbe goale, de mesaje repetitive sau ternetul ne reaminteşte şi că lumea noas- cut în Bucureşti, cu cheia de gît, printre şi aici, în oraşul lui Blaga?
cu puţine semnificaţii şi încă mai puţin tră a încetat să fie moderna lume a cu- şantiere şi parcuri unde pomii abia sădiţi, Era pe vremea cînd furtul unei legiti-
sens, zvonurile, bârfele… Această dimen- noaşterii, pentru a deveni o lume de se confundau cu leurda, mi-am însu- maţii de presă era o chestie, hoţul simţea
siune a comunicării devine mai evidentă postmodernă a comunicării. De fapt, şit toate tacticile gherilei urbane. că a pus mîna pe ceva potenţial valoros.
chiar şi în cazul unor mesaje cu sens şi această trecere de la interesul pentru cu- Nu am căzut niciodată de pe scara Nu folosea la nimic, în fond, dar avea
bogate în informaţii, pentru că viteza noaştere la interesul pentru comunicare troleibuzului sau dintre vagoanele tram- un prestigiu.
transmiterii şi procedeele electronice fac este cea care creează probleme. Cunoaş- vaiului, sună periculos, dar te alegeai Azi, dispar pe capete nu legitimaţiile
mai economicoasă retrimiterea mesaje- terea, interesată de adevăr, avea metode doar cu julituri, nu m-au prins paznicii de ziarist, ci ziarele, şi nimeni nu se se-
lor aşa cum le-am primit, adică fără să şi procedee de a testa afirmaţiile, de a le sizează. Ca şi atunci, ceea ce s-a pierdut
le reformulăm sau retuşăm cu cuvintele selecta, despărţindu-le pe cele adevărate este prestigiul, nu utilitatea mereu dis-
noastre şi cu viziunea noastră asupra lu- de cele false, şi de a le respinge pe cele cutabilă a meseriei.
mii. Şi totodată face posibilă multiplica- false. Comunicarea în schimb se intere-
Azi, dispar pe capete nu Pierdută a rămas legitimaţia, pierduţi
rea lor: le putem primi din mai multe sează doar de efectele mesajelor şi de legitimaţiile de ziarist, ci ziarele, au fost banii şi cîştigată a fost bucuria
părţi deodată şi le putem trimite mai posibilităţile producerii lor. Oricum, in- şi nimeni nu se sesizează că sîntem la fel, munteni, transilvăneni
multor interlocutori deodată… comparabil mai mult decât de transmi- şi moldoveni, da, ştiu ce credeţi, hoţul
O altă trăsătură ce capătă pregnanţă terea de informaţii, comunicarea interu- era evident din Moldova, un pripăşit pe
are, e drept, o anticipare cinică. S-a spus mană e acum interesată de relaţionarea la Cluj; sîntem la fel în toată diversitatea
deja: „Calomniază, calomniază, ceva tot cu ceilalţi. Aşa se face că producerea de blocurilor neterminate la războaiele pur- noastră delicioasă şi belicoasă deseori.
va rămâne!”. Jean Baudrillard a reformu- mesaje creează un vacarm generalizat, tate cu ajutorul cornetelor suflate cu ţevi Astăzi, în centrul oraşului e aproape
lat-o în cheia unei teorii a comunicării: iar mediul social al comunicării devine, şi nu am încasat decît o mînă de bătăi la fel de cald ca atunci.
dacă ceva a fost pus în comunicare, de- la fel ca bietele râuri ce ne traversează prin cartierele străine. Exagerez, cafteli Pe străzile unde au dispărut o legiti-
geaba apar retractări ulterioare, mesajul oraşele, tot mai plin de gunoaie, mur- am suportat mai multe. maţie şi un complex de inferioritate, as-
difuzat nu va mai putea fi niciodată re- dării şi deşeuri, tot mai poluat. Nimic Dar, mîndrie supremă, în 30 de ani tăzi apare un ziar ocolit de orice senti-
tras integral. Or dacă avem în vedere am- mai necesar decât o ecologie a comu- de Bucureşti nu mi s-au furat nici pena- ment de superioritate.
bele caracteristici, înţelegem dintr-o dată nicării! rul şi nici portofelul. Pînă azi, la Cluj. Este urarea mea.
Notă către cititori
Transilvania REPORTER va publica în paginile sale scrisorile
primite de la cititori cu referire la orice subiect care servește
nevoilor de informare ale comunităţii. Fragmente din viaţa
dumneavoastră, experienţe personale, fotografii sau lucrări de
artă, toate îşi pot găsi locul în cuprinsul ziarului nostru. Adresa
noastră este str. Republicii nr. 107, Cluj-Napoca, Romania.
Ne puteţi contacta pe e-mail: redactia@transilvaniareporter.ro
sau la numerele de telefon: 0264.504.868 sau 0730.712.328.
GRAFICĂ PORTRETE:
Lucian Ţintariu, Cristian Porumb Eugenia POP, artist plastic ceramist, „Parsifal”
Miercuri, 2 mai 2012 - Transilvania REPORTER

8. 8
reportaj
remember
Cine a construit Clujul? Oamenii
Numărul 35, Numărul
Au intrat pe poarta oraşului,
A
u dorit să trăiască în plecat de mândri, am plecat aşchiere. (O spune ca pe-o for- fabricii. Trenuri, nu Dacii pa-
buimăciţi de iluziile comunismului. case în care apa iese că venise comunismul şi ne-au mulă magică, ceva de genul: e puc. Zilnic, nu lunar. Făceam
Aveau încă tina dealurilor din Tran-
din „părete”, să luat pământurile. Atunci, tata ceva serios să lucrezi cu me- cazane. Exportam cantităţi
mergă pe străzi as- o zâs, gata, unu’ măcar să talul!) enorme.
silvania pe tălpi. De la aratul faltate şi să aibă cinematograf. plece la o meserie, că nu mai Domnilor, lucram cu drag! Pe mine m-au însărcinat la
pământului la strungul de la CUG a Industrializarea şi dezindus- e de trăit aici. Mă duc cu drag Dar mi se merita. Te trimiteau început cu pregătirea, eu tre-
fost ca o călătorie în spaţiu, imposi- trializarea României au fost acasă, în sat. Dar n-am plecat la băi obligatoriu! Mie mi-au buia să-i învăţ pe copii mese-
bil să nu-i fascineze. Au venit să parte a regimurilor politice, au că am vrut. Nu noi am cerut dat bilet, uite te duci la sta- rie. Aveam 700 de ucenici şi
construiască o lume: fabrici, blocuri, venit o dată cu ele. Faptul că, să ne facem domni. ţiune, ia biletul, făcea 800 de elevi în practică, cu toţii tre-
tramvaie, stadioane. Aveau s-o
după 1989, ţara nu a benefi- A fost greu la oraş, nu lei, am mai luat şi ceva de bu- ceau pe la mine. Dar tot nu
ciat de o strategie de dezvolta- aveam unde să stau, mergeam zunar şi musai să plec. Mun- ajungeau, aşa că mă trimiteau
părăsescă peste o jumătate de re a complicat lucrurile, iar ha- la profesională atunci şi lu- ceam, dar ne şi distram. Mer- prin ţară după băieţi să-i aduc
viaţă, fără să înţeleagă de ce. osul din care a ieşit capitalismul cram. Aveam numa' 16 ani, geam la bere, jucam fotbal. Ne la CUG. Am umblat prin tot
a destructurat societatea. A- dar nu conta, eram considerat plăcea. locul, prin Sălaj, Bihor, dar pe
cum avem mai mulţi pensio- bărbat. Când am terminat pro- Cum am ajuns la CUG? unde n-am fost! Mergeam prin
Domnul inginer-şef, dumnea- sate şi-i convingeam să vină,
În medie, ponderea industriei în PIB a scăzut lui m-o chemat. O zâs hai-hai! apoi îi învăţam meserie.”
Cînd m-o adus prima dată aici Şi Ioan Mălinaş pune
în fiecare an cu un punct procentual, menţinând (şi Ioan Mălinaş arată spre zi- mâna pe poarta fabricii. În-
concluzia unei dezindustrializări. durile CUG-ului, că între timp chisă. Un câine îl latră de di-
am ajuns), nişte oameni săpau năuntru. În câteva hale se mai
nari acasă decât poate Ro- fesionala, în '61, a fost mai gropi. Eu zic: Dar unde-i fa- lucrează încă. Diverse firme,
mânia să ducă. Iar criza de bine, că am primit salar şi ce brica? Uite, aici o să fie, nu fără vreo legătură între ele. În
astăzi, mai puternică în ţările salar! O-ho! Mamă, mamă, vezi? Acum facem gardu’! altele, nu. Dar porţile au rămas
din Est, se datorează şi faptu- când m-am văzut cu 1.600 de Măi să fie, mi-am zis! Cum închise. Mergem pe lângă gar-
lui că lumea nouă nu se clădi- lei, am crezut că toată lumea o să lucrez eu la o fabrică care duri şi Numărul 35 tace.
se încă în momentul în care e a mea. Vedeţi dumneavoas- nici nu este? Dar domnu’ şef, „O staţie de autobuz”, zice
criza a lovit. tră, cu omul nu e bine să te şi mai erau câţiva care m-or într-un târziu. „O staţie de au-
Clujul a avut parte în ulti- joci. Adică, cu inima lui...” liniştit, că o s-o facem iute-iute tobuz este între prima şi ul-
mii ani de mici revoluţii eco- Ioan Mălinaş face o pauză, şi o să fie bine, ai să vezi tu.” tima poartă a CUG-ului. Atâta
nomico-sociale, care îl plasea- crede că a luat-o razna şi re- Omul face o pauză. aveam de mers prin curtea fa-
ză pe drumul cel bun : o forţă vine la subiect. „Vedeţi tuiele astea, brajii? bricii. Atât era de mare: 110
de muncă bine pregătită în do- „N-aveam casă. Dar atunci Dar pălmile astea? Ei, pălmile hectare de fabrică...”
meniul tehnic a atras investi- aşa era, că dacă aveai o fată şi
tori puternici, iar domeniul IT o sărutai, îţi dădea garsonieră,
este în plină expansiune. Însă dacă o lăsai gravidă, îţi dădea
Rata de scădere a ponderii este, însă, la rândul său,
nimic din toate astea nu spune două camere, dacă năştea, îţi într-un moment de stabilizare. La orizontul anului
ceva despre ce s-a întâmplat dădea trei. Eu, mai întâi, am 2014, se aşteaptă ca industria să nu fi scăzut mai
cu muncitorii Clujului de altă- sărutat-o, mi-au dat garsonieră mult de 22%.
dată. Unde sunt ei? pe Gârbăului, le ştiţi pe alea,
Numărul 35. Tatăl. Are pă- sunt vestite. Apoi mi-au dat
rul alb şi 64 de ani. El este nu- apartament, că nevasta o năs- astea or pus tuiele alea când Un soare de mai ne bate
mărul 35. Tuşeşte ca să tragă cut. Nevasta? Era vânzătoare fabrica nici nu pornise! în spate şi Numărul 35 asudă.
de timp, nu e obişnuit să vor- la «Mioriţa», am văzut-o aşa..., „Mie mi-or dat numărul „Vedeţi cât m-am îngrăşat?
bească. Se uită, sfios, pe gea- adică mi-o plăcut din prima, 35. Ăsta am fost eu, timp de Când am plecat de aici, când
mul maşinii, afară. Vorbeşte îmi aducea iaurtul şi azi aşa, 38 de ani. Numărul 35. Prin am ieşit pe porţile aistea defi-
mai bine aşa, cu ochii în altă mâine aşa... anii ’80, fabrica ajunsese la 14 nitiv, eram subţire ca băiatul
parte. Dar să revin. Prima dată mii cinci sute de oameni, spre acela, acum am suta de kile.
Cum a fost? m-au angajat la «16 Februa- 90, la 20 de mii de oameni. Ştiţi de ce? N-am mai avut de
„Eram patru la tata. Am rie», că acolo terminasem Trenuri, trenuri de piese şi ma- ce să mă mişc. Nu mi-a mai
plecat primul. Să ştiţi că n-am şcoala. Eram prelucrător prin teriale ieşeau zilnic pe porţile trebuit nimic!
Miercuri, 2 mai 2012 - TraNsilvaNia REPORTER

9. remember 9
foto Dan boDea © transilvania reporter
de care nu a auzit nimeni: Oraşul văzut de...
Ioan Hosu,
3.776, Numărul 19.013
sociolog
Nu de bani mi-a fost. Am Nu-l mai întreb nimic. Ne mărului 35, când trece pe năştur, în blocul cu rotundul „Marile oraşe româneşti nu au avut
pensie bunicică, 1.600 de lei. întoarcem şi lăsăm portarul să lângă noi un domn subţirel şi ăla, îl ştiţi?, că acolo au bi- niciodată o direcţie de dezvoltare
sănătoasă. După fiecare schimbare de
Dar de aici (şi arată cu mâna şteargă mai departe, cu mo- cărunt, cu un căţel domnesc, rourile şi m-am prezentat. Un
la inimă). Aici m-a durut şi gata! pul, cimentul turnat de Nu- ieşit la plimbare. băiat tinerel, treizeci şi ceva
N-am mai fost eu ăla! M-am mărul 35 şi de colegii lui, cu „Şi-n blocurile astea, şi-n de ani, mă întreabă: Ai macaz, oraşul se schimonosea şi mai tare,
închis în casă şi mă uit la tele- aproape o jumătate de secol ăla, şi-n ăla, tot colegi de-ai şcoală? Am! Ai toate actele în în funcţie de cât de mult îl distorsiona ne-
vizor, la sport. De politică nici în urmă. mei de la CUG stau! Păi, blo- regulă? Am! Şi iată-mă, îs paz- bunia unui regim sau proasta lui adminis-
să n-aud! Nu vreau să-i mai văd „...Cu mine n-are niciun po- curile aşa erau: ale lui CUG, nic la el de doi ani, acum se trare. Clujul a fost lovit din plin de crize.
la faţă pe niciunii, nu pot să-i litician ce mai vorbi”, spune ale lui «16 Februarie»! Astea împlinesc! Istorice, politice, sociale, financiare. Un
oraş mândru, prea mândru de imaginea sa,
aud. Mă uit numai la sport... într-un târziu Ioan Mălinaş. sunt ale lui CUG. Amu nu mai Ce să zic?! Eu nu fac pe
Dacă ei n-au mai avut ne- „N-are ce-mi mai spune! Nici lucrează nimeni acolo, mulţi deşteptu’, mie îmi place să-mi
voie de noi, de ce-am făcut eu nu mai exist pentru ei, dar sunt la pensie, dar şi care lu- văd de treabă. De aia, mă gân- dar fără direcţie şi fără identitate. Multicul-
toţi, o viaţă întreagă, nici eu nici ei nu mai există pentru crează pe unde or mai găsit desc, să-i lăsăm pe tineri să tural în discursuri şi „naţionalisto-funariot“
n-am nevoie de ei! Vedeţi ha- mine!” îmi tot spun că nu-şi iau banii, facă ei de acuma, cum or şti, în mentalitate, Clujul a devenit un con-
o săptămână au de lucru, una că poate iese mai bine.” glomerat schizoid, istoria făcând din el un
corp diform şi molâu.
nu, sau şi mai rău... Numărul 19.013. Fiul. Ma-
«M-am închis în casă şi mă uit la televizor, la sport. Eu lucrez la pază, sunt rius a intrat pe poarta fabricii
Oraşele noastre nu au strategii care să le
De politică nici să n-aud! Nu vreau să-i mai văd paznic la şantierul acela unde împreună cu tatăl său, cel cu
se face Inspectoratul, în spate Numărul 35. Era în anii ’90. A creeze identităţi, cel mult au soluţii pom-
la faţă pe niciunii, nu pot să-i aud» la biserică! După ce-am plecat primit numărul de înmatricu- pieristice. Se dezvoltă haotic, se umflă ca
de la CUG, am stat o vreme lare 19.013. Abia îl putea gogoşile, se colorează ţipător, se ghetoi-
lele astea, aici era un oraş în- Numărul 3.776. Fratele. fără nimică. Era groazzznic! spune. În hală şi-a pus mâinile zează, dar nu merg înainte. Oraşele ro-
mâneşti sunt haotice, înzorzonate şi
treg. Cât are acum Turda, toată Doi ani mai târziu, tatăl a zis: Ce să vă spun? Doi ani m- la urechi, zgomotul era infer-
populaţia ei să zicem, intra pe „Pleci şi tu, după frate-tu!” am dus să muncesc la bise- nal. I s-a părut enormă, ma-
poarta asta în fiecare zi. Şi ce „Şi am plecat. Am intrat la rică ca să nu mor, să fac ceva, caraua suspendată pe cerul de inconfortabile. Sunt excrescenţe maligne
s-a ales? Au minţit, au furat, şcoala profesională şi apoi să ies din casă! Am lucrat la tablă parcă era o creatură în- ce mănâncă din spaţiul natural, fără a crea
au vândut, ca hoţii, tot, tot! Să m-am angajat în CUG. Mi-au biserica ce-o vedeţi, aia din spăimântătoare. Dar l-a prins. unul urban în adevăratul sens al cuvântu-
ştiţi de la mine că sunt min- dat numărul 3.776. Timp de jos! Apoi m-am dus la Muncă, A început să înveţe meserie de lui. Criza actuală dezvăluie starea de pre-
caritate a mediului urban şi incapacitatea
ciuni că nu erau pieţe, erau. 36 de ani am fost 3.776. Eu pe Coşbuc, se făceau nişte la tatăl său, îi învăţase pe mulţi,
Exportam în multe părţi, chiar am fost strungar de meserie, cursuri, la policalificare. Am avea să-l înveţe şi pe propriul
şi-n Franţa, asta şi după revo- dar am lucrat şi la CTC o făcut de agent de pază. Am fiu. După ce-a terminat şcoala lui de a supravieţui dacă nu se adaptează“.
luţie!” vreme. Aveam de dus note co- acte amu, tot-tot, în regulă! de meserii, a lucrat ca lăcătuş,
Îşi aminteşte brusc de ceva. legilor, prin fabrică. Vai de Am lucrat vreo şase luni la la secţia mecano-energetică.
Dă să intre pe altă poartă, dar mine, mergeai o zi să-i cauţi Nera, apoi mi-am rupt picio- Marius a mers alături de tatăl
aici este cineva. Un paznic pe toţi, atâta era fabrica de
şterge cu mopul în faţa omului mare. Vă daţi seama?”
şi nu-l pofteşte înăuntru. Fostul Ce era mai tare? «Eu nu fac pe deşteptu’, mie îmi place să-mi văd
prelucrător prin aşchiere e po- „Păi, când ziceai că eşti de treabă. De aia, mă gândesc, să-i lăsăm pe tineri să
liticos. Intră în vorbă cu paz- strungar la CUG, asta era ceva!
nicul şi-i spune destul de stin- Nu-i de colea să faci dintr-un facă ei de acuma, cum or şti, că poate iese mai bine»
gher povestea lui. Că acolo a lăboi de metal o piesă, să iasă
lucrat, că 38 de ani a intrat în din mâna ta! Lucram în trei rul şi m-o dat afară. Iar său până când s-au închis por-
fiecare zi pe poarta aceea, că schimburi şi eram puhoi! La pauză... Acum doi ani, stă- ţile fabricii în spatele lor. Acum
fabrica mergea şi totul era alt- început dădeam două cazane team aci, pe bancă. Era de 1 e pensionat de boală. Nu-i
fel. Se întoarce spre mine şi-mi mari pe lună, apoi ajunsesem mai, îmi aduc aminte ca place să vorbească despre pe-
arată curtea goală: „Acolo era la 23!” acum. Şi cineva o venit, măi rioada de după. Merge adesea
o piatră, pe ea erau scrise trei Radu Mălinaş se opreşte o Radu, mă, du-te repede că are la ţară, ia aer şi se întoarce la
nume. Erau colegii noştri care clipă. unu' nevoie de paznici, dar ai oraş, în apartamentul din Mă-
au murit împuşcaţi la revoluţie. „Îl vedeţi? Aista o fost di - grijă cum mergi cu picioru' năştur să trăiască mai departe
Pentru că tot noi am făcut şi rector la CUG”, spune mai în- ăla, să nu vadă că mai şchioa- filmul înfrângerii.
revoluţia...” cet numărul 3.776, fratele nu - peţi! M-am dus fuga în Mă- Ruxandra HUREzEAN
Miercuri, 2 mai 2012 - TraNsIlvaNIa REPORTER