SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 15
Descargar para leer sin conexión
Carul de luptă Kliment Voroșilov
(KV) a fost un tanc greu sovietic,
denumit după Comisarul
Poporului pentru Apărare și
politicianul Kliment Voroșilov.


Seria de tancuri KV era recunoscută
pentru blindajul extrem de gros pe care îl avea la începutul celui de-
al Doilea Război Mondial, mai ales în timpul Opera țiunii Barbarossa.

 Tancul KV era aproape invulnerabil la focul tunurilor de
 calibru 7,5 cm KwK 37 și 3,7 cm KwK 36 montate pe
 tancurile medii germane Panzer III și Panzer IV
Tip                               Tanc greu
Loc de origine        Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
                    Istoric operațional
În uz                              1939 - 1945
Folosit de                           URSS
                          Germania și Finlanda (captură)
Războaie                    Al Doilea Război Mondial
                    Istoric producție
Proiectant                      Zh. Kotin, TsKB-2
An proiectare                      1938-1939
Producător                    Fabrica nr. 100 Kirov
                        Fabrica de tractoare Celeabinsk
An producție                       1939 - 1943
Bucăți construite               aproximativ 5.219
Date generale (KV-1 Model 1941)

                   Greutate                         45 tone
                   Lungime                           6,75 m
                   Lățime                            3,32 m
                   Înălțime                          2,71 m
                   Echipaj                              5


Blindaj                     20 - 160 mm (în funcție de model)
Armament
   principal                  un tun F-34 calibrul 76,2 mm

Armament
   secundar                   3 sau 4 mitraliere DT 7,62 mm

Motor                          model V-2 diesel , 12 cilindri
                                     600 CP (450 kW)
Putere specifică                          13 CP/t
Suspensie                            Bare de torsiune
Autonomie                                 335 km
Viteză maximă                            35 km/h
În perioada interbelică, Armata Roșie a cautat un înlocuitor pentru tancul 
greu T-35, a cărui construcție era mult prea complexă în raport cu 
performanțele tancului 

 În plus, evenimentele din timpul Războiului Civil Spaniol au demonstrat faptul 
că T-35 era un model depășit, fiind greoi și vulnerabil la atacurile tunurilor 
anticar de 37 mm 

Două prototipuri au fost propuse în luna mai a anului 1938 pentru a înlocui tancul 
T-35 .
 Prototipurile au fost dotate cu doar două turele ulterior. Aveau un aspect 
asemănător, ambele fiind dotate cu suspensie tip bară de torsiune, șenile late, 
unități radio și tunuri identice.  
Kotin a cerut și a obținut permisiunea de la Stalin de a proiecta și o variantă a 
tancului SMK care avea doar o turelă, tancul fiind denumit Kliment Voroșilov, care 
era prietenul lui Stalin și Comisarul Poporului pentru Apărare. 

Cele trei prototipuri, T-100, SMK și KV, au fost testate în poligonul de la Kubinka de 
lângă Moscova în septembrie 1939. 

Tancul KV s-a dovedit a fi superior: avea o mobilitate mai bună decât celălalte 
prototipuri și era mai rezistent la tunurile anticar.


Cele trei tancuri au fost trimise pe front în timpul Războiului de Iarnă, pentru a fi 
testate în luptă. 

Prototipul KV a fost 
ales de către Consiliu 
de Apărare ca succesor
 al tancului T-35
Începând cu anul 1942, odată cu introducerea tunurilor antitanc
germane cu țeavă lungă de calibru 5 cm și 7,5 cm, blindajul tancurilor
din seria KV nu mai era de necucerit .

Tunul de calibru 76,2 mm , desi era eficient împotriva tancurilor de model
mai vechi, nu putea penetra blindajul frontal al noilor tancuri germane . .

Tancul KV avea o design complex, fiind mai greu de construit și mai scump


Avantajele acestui tip de tanc nu mai justificau performanțele și costul 
fabricației. Cu toate acestea, în interesul standardizării, tancul a continuat 
să fie produs fiindcă era un model avansat .
Din cauza înălțimii și greutății turelei, reușea cu greu să se deplaseze pe teren 
accidentat. 

Echipajele tancurilor se plângeau din cauza mobilității reduse a vehiculului și 
fiindcă seria KV avea un tun cu performanțe similare tancului mediu T-34. 
Producția tancurilor KV a fost foarte aproape de a fi oprită, însă în 1943 au apărut 
pe front noile tancuri germane: Panther și Tiger. 

Seria KV a primit un avânt odată cu apariția modelului KV-85. Acest model 
a fost însă doar o soluție temporară la avansul tehnologic al tancurilor 
germane. 

Când tancul greu sovietic IS-2 a 
intrat în producție , producția 
carelor de luptă Kliment 
Voroșilov a fost abandonată.
Succesorul tancului KV-85 a 
primit o altă denumire deoarece 
Kliment Voroșilov intrase în 
dizgrație. 
Armata sovietică nu folosea denumiri diferite pentru tancurile KV din
dotare. Astfel, denumiri precum Model 1939 sau Model 1941 au apărut
după război în publicațiile de specialitate. Armata germană folosea
denumirile de tipul KV-1A pentru a face diferența între modelele seriei de
tancuri KV

KV-1
Model 1939 – Primul model produs în serie. Deși nu era foarte fiabil din punct de
vedere mecanic, tancul era foarte bine protejat împotriva armelor antitanc din
timpul Războiului de Iarnă. Tancurile din această serie erau dotate cu un tun L-11
de 76 mm, dar majoritatea nu aveau mitraliera de pe șasiu. Au fost construite 141
de exemplare.

 Model 1940 (denumirea germană: KV-1A) – Era dotat cu tunul F-32 de 76
 mm și avea masca tunului
 schimbată.
 .
 Era modelul aflat
 în producție în
 momentul
 invaziei germane
Model 1940 (KV-1E) – Era dotat cu blindaj suplimentar prin placare
(prins cu bolțuri).

Model 1941 (KV-1B) – Blindajul a fost mărit cu 25-35 mm la turelă, în partea
frontală și laterală a șasiului.
Turela nu mai era sudată, era turnată dintr-o singură piesă. Tancul era dotat cu
tunul lung F-34, iar mai târziu cu tunul ZiS-5 de calibru 76,2 mm.



                                                         Model 1942 (KV-1C) –
                                                         Avea turela sudată sau
                                                         turnată și un blindaj mai
                                                         gros.

                                                         Folosea un motor
                                                         îmbunătățit și era
                                                         dotat cu tunul ZiS-5 .
La sfârșitul luptei, asupra tancului comandantului sovietic s-au tras 135 de
proiectile perforante, fără a perfora blindajul. Zinoviy Kolobanov a fost decorat
cu Ordinul Lenin , iar lupta a fost mediatizată de către propaganda sovietică.

Tancurile grele KV și tancurile medii T-34
au fost unele dintre cele mai bune modele
aflate la dispoziția armatelor sovietice.

Deși a fost un model de succes, tancul KV
avea și câteva puncte slabe. Primele
modele aveau probleme la transmisie și la
ambreiaj.

  Cu toate ca blindajul a fost mereu îmbunătățit, motorul a rămas același, iar
  tancul nu avea suficientă putere.

  Tancurile KV au fost folosite până la sfârșitul războiului. În 1944, câteva
  unități din Leningrad și din Crimeea încă aveau aceste model de tanc în
  dotare .
La începutul Operațiunii Barbarossa, Armata Roșie avea 508 tancuri din seria KV.
Blindajul tancului era atât de gros, încât singurele arme eficiente erau tunul antiaerian
de calibru 8,8 cm sau loviturile directe ale obuzierelor de 105 mm.
 Tancurile germane nu puteau să avarieze un blindat KV decât printr-o lovitură de la
câțiva metri în spatele vehiculului.

In practică, această poziționare era extrem de greu de obținut pe câmpul de luptă


                                                    Majoritatea tancurilor KV erau
                                                    distruse de soldații germani
                                                    prin avarierea șenilelor
                                                    folosind tunul antitanc de 3,7
                                                    cm, apoi detonarea unei mine
                                                    magnetice în spatele turelei
                                                    sau aruncarea unei grenade
                                                    ofensive pe țeava tunului.
La începutul războiului, tancurile din seria Kliment Voroșilov erau
dispersate printre alte unități de luptă, iar această eroare tactică a
contribuit la succesul blindatelor germane din anul 1941 .

Au existat și excepții: în Bătălia de la Raseiniai (Lituania), un singur tanc KV-2
a imobilizat formațiile de luptă ale Divizei 6 Panzer pentru o întreagă zi.

Tancul a rezistat până când a rămas fără muniție, iar echipajul a trebuit să
abandoneze vehiculul blindat și să se retragă

In apropierea Leningradului, avangarda Diviziei 8 Panzer a fost imobilizată pe
14 august 1941 când 5 tancuri KV-1 au reușit să distrugă 43 de tancuri germane
și două piese de artilerie
 Tancurile sovietice erau camuflate într-o dumbravă aflată la marginea unei
 mlaștini. Atacul blindatelor germane, deși venea din 3 direcții, trecea printr-un
 punct îngust. Comandantul sovietic , a distrus primul și ultimul tanc din coloană,
 imobilizând astfel întregul grup.

 Blindatele germane s-au împotmolit în mlaștină, nefiind capabile să
 lanseze un atac coordonat.
În august 1945, un regiment de tancuri KV a fost folosit în Manciuria, în
timpul Operațiunii "Furtună de august".

Armata finlandeză a folost două tancuri KV capturate: unul era Model
1940, iar celălalt era Model 1941. Aceste două tancuri erau poreclite
Klimi de către soldații finlandezi și au fost îmbunătățite semnificativ în
timpul utilizării lor. Ambele au supraviețuit războiului, fiind expuse la
Muzeul Tancului din Parola (Finlanda).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Tancuri

Más contenido relacionado

Kv1.proiect tic