2. Cartografierea socială a Bucureştiului
Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative
Facultatea de Ştiinţe Politice
Departamentul de Sociologie
Specializarea Sociologie funcţionează în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice din anul 2000, ca specializare
autorizată, acreditată în 2007 şi reacreditată în 2010. Atât prin proiectele de cercetare, cât şi prin programele de
mobilitate studenţească sau a cadrelor didactice şi prin proiectele de colaborare în cadrul programelor doctorale de
nivel european, Catedra de Sociologie din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice a dobândit o largă expunere
internaţională, dezvoltând parteneriate operaţionale, dar şi strategice cu instituţii prestigioase de învăţământ superior
şi de cercetare la nivel european si nu numai.
Cadrele didactice ale Catedrei de Sociologie au fost şi sunt implicate în proiecte de cercetare de nivel naţional şi
internaţional, în calitate de directori de proiect sau membri ai echipei de cercetare. Mai mult, specializarea Sociologie
din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice este recunoscută pentru atenţia acordată caracterului aplicativ al instruirii,
existând o preocupare permanentă de a oferi studenţilor oportunitatea implicării în activităţi profesionale. Catedra de
Sociologie desfăşoară proiecte de cercetare autofinanţate/ în regim de voluntariat, programe de practică
studenţească şi participări la viaţa academică, publicarea în reviste de specialitate, organizarea de sesiuni de
comunicări ştiinţifice, seminarii tematice, conferinţe şi dezbateri, naţionale şi internaţionale.
Prezenta cercetare s-a realizat cu sprijinul cadrelor didactice, doctoranzilor, masteranzilor, precum şi studenţilor din
Facultatea de Ştiinţe Politice din SNSPA.
2 2

3. Cartografierea socială a Bucureştiului
SNSPA Facultatea de Ştiinţe Politice
Departamentul de Sociologie
Şeful Catedrei de Sociologie: Prof.univ.dr. Vintilă Mihăilescu
Directorul programului: Conf.univ.dr. Alfred Bulai, Prodecan Facultatea de
Ştiinţe Politice
Concept design metodologic : lect.dr. Cătălin Augustin Stoica
Coordonator cercetare de teren: asist.dr. Gabriel Hâncean
Coordonatori echipe de cercetare: drd. Roxana Cuciumeanu, dr. Bogdan Iancu
Verificare şi audit al activităţii de teren: Sebastian Ţoc, Elena Gheaţă, Mihail Andrei, Muscă Mădălina
Coordonatori secretariat tehnic: Alexandra Vasiliu, Ştefana Cristina, Bălan Flavia, Sandu Alexandra, Sandu Aurora
Secretariat cercetare: Nistor Cristiana, Ionescu Petruţa, Gheba Andreea, Suciu Anamaria, Baloi Iulia, Iorga Andreea,
Nicola Valentina, Cătălin Niculae, Brumăriu Gabriel, Gabriela Iancu,Constantin Mădălina, Bianca Drăgana, Georgescu
Luminiţa, Andreea Costaşi, Ana Dragomir, Petrache Corina, Gheorghe Radu Mihail, Nicoleta Roşca, Diana Bădescu,
Loredana Roşioru
Operatorii de teren: Studenţii anului I de la Facultatea de Ştiinţe Politice
3 3

4. Cuprins
Cuprins / 4
Metodologie / 5
Bucureştiul administrativ /7
Bucureştiul între politică şi criză / 24
Bucureştiul anomic / 60
Bucureştiul cotidian/ 85
4

6. Caracteristici metodologice
Programul de cercetare “Cartografierea socială a Bucureştiului” a avut o dimensiune multitematică şi s-a
realizat atât pe baza unui demers de cercetare atât cantitativ cât şi calitativ;
Programul de cercetare “Cartografierea socială a Bucureştiului” este un program anual.
Cercetarea de tip cantitativ, a utilizat metoda anchetei sociologice pe un eşantion reprezentativ la nivelul
Bucureştiului pentru populaţia cu vârsta de peste 18 ani.
Eşantionul a fost probabilist, de tip cluster, cu alocare proporţionala a numărului de interviuri in funcţie de
ponderea populaţiei adulte in fiecare sector al Bucureştiului, cu selecţie aleatoare a secţiilor de votare, a
gospodăriilor si a respondenţilor in cadrul gospodăriilor.
Strategia de eşantionare a utilizat tehnicile de eşantionare probabilistă multistadială, multistratificată cu selecţie
aleatoare la nivelul a 100 de puncte de eşantionare;
Eşantionul corespunde structurii populaţiei Bucureştiului, pe categorii de gen, vârstă, educaţie şi ocupaţie, prin
raportare la datele Institutului Naţional de Statistică, estimate pentru decembrie 2010.
Volumul total al eşantionului: 1116 de persoane. Marja teoretică de eroare la nivelul întregului eşantion este de
+/-2,93 la un nivel de încredere de 95%.
Metoda de culegere a datelor: intervievare în sistem “face to face”, la domiciliul respondenţilor.
Perioada de culegere a datelor: 05 - 20 aprilie 2011.
Perioada de verificare şi auditare a culegerii datelor 21 aprilie - 5 mai. Au fost verificaţi şi evaluaţi toţi operatorii
utilizaţi în cercetare.
Conceperea chestionarului a avut la bază operaţionalizarea următoarelor dimensiuni de cercetare:
 percepţii, atitudini şi reprezentări asupra calităţii vieţii,
 problemelor curente ale oraşului şi ale ţării,
 infracţionalitate şi anomie,
 evaluări perceptive ale oraşului la nivel arhitectonic, social şi cultural, ale dinamicii proceselor urbane.
6
Dimensiunea valorică a abordării a reprezentat pivotul construcţiei instrumentului de cercetare.

8. Credeţi că în Bucureşti lucrurile merg într-o
direcţie bună sau greşită?
Direcţia e Direcţia Bucureştiului e percepută
NS/NR bună ca fiind prioritar greşită prin
4% 31% corelaţie directă cu modul în care
este percepută direcţia în care
merge ţara in general.
Prin raportare la datele obţinute in
urma cercetării din 2010, se
constată creşterea nivelului
general de satisfacţie cu 9%, de la
22% din populaţie care considera
in 2010 că direcţia este bună la
31% in 2011.
Direcţia e
greşită
65%
8

9. Care este cea mai gravă problemă care ar trebui
rezolvată în Bucureşti?
Starea drumurilor 18%
Curăţenia oraşului 14%
Starea spitalelor, policlinicilor 11%
Traficul 9%
Delincvenţă/infracţionalitate 8%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 8% Principalele probleme ale bucureştenilor rămân
Locuri de muncă 7% constante în ultimul an. Starea drumurilor şi
Locuri de parcare 5% curăţenia oraşului se află în topul menţionărilor
Starea trotuarelor 2% persoanelor intervievate, ca şi în 2010, alături
de trafic şi delicvenţă, infracţionalitate. Un
Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor… 2%
aspect semnificativ îl reprezintă prezenţa în
Transportul în comun 2% topul problemelor locale a stării spitalelor şi
Canalizarea 2% policlinicilor ca urmare a descentralizării
Costul întreţinerii 1% sistemului sanitar, dar şi a impactului mediatic
pe care atât politicile in domeniu cât şi
Construirea de grădiniţe, şcoli 1%
accidentele din domeniul sanitar le-au avut în
Iluminatul public 1% ultimul an, aşa cum a fost pentru bucureşteni
NS/NR 1% accidentul de la maternitatea Giuleşti.
9

10. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Berceni
Curăţenia oraşului 19%
Câinii comunitari 14%
Delincvenţă/inf racţionalitate 11%
Locuri de parcare 8%
Canalizarea 7%
Insuf icienţa/întreţinerea spaţiilor verzi 6%
Starea drumurilor 6%
Starea spitalelor, policlinicilor 4%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 4%
Locuri de muncă 3%
Traf icul 3%
Costul întreţinerii 2%
Iluminatul public 2%
Alimentarea cu apă 2%
Starea trotuarelor 2%
Construirea de grădiniţe, şcoli 1%
Transportul în comun 1%
Altele 2%
NS/NR 5%
10

11. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Rahova Ferentari
Curăţenia oraşului 25%
Delincvenţă/inf racţionalitate 19%
Starea drumurilor 9%
Locuri de parcare 7%
Insuf icienţa/întreţinerea spaţiilor… 7%
Starea spitalelor, policlinicilor 5%
Starea trotuarelor 5%
Costul întreţinerii 4%
Traf icul 4%
Construirea de grădiniţe, şcoli 3%
Transportul în comun 3%
Iluminatul public 2%
Câinii comunitari 1%
Locuri de muncă 1%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 1%
Canalizarea 1%
Alimentarea cu apă 1%
Altele 4%
NS/NR 1%
11

12. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Drumul Taberei Ghencea
Curăţenia oraşului 18%
Locuri de parcare 11%
Traf icul 8%
Delincvenţă/inf racţionalitate 8%
Starea drumurilor 8%
Insuf icienţa/întreţinerea spaţiilor verzi 6%
Câinii comunitari 4%
Starea trotuarelor 4%
Transportul în comun 3%
Canalizarea 3%
Costul întreţinerii 2%
Starea spitalelor, policlinicilor 2%
Construirea de grădiniţe, şcoli 1%
Locuri de muncă 1%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 1%
Alimentarea cu apă 1%
Iluminatul public 1%
Altele 8%
NS/NR 11%
12

13. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Militari
Locuri de parcare 22%
Curăţenia oraşului 18%
Costul întreţinerii 8%
Traf icul 8%
Starea drumurilor 8%
Insuf icienţa/întreţinerea spaţiilor verzi 6%
Starea trotuarelor 4%
Iluminatul public 4%
Construirea de grădiniţe, şcoli 2%
Starea spitalelor, policlinicilor 2%
Locuri de muncă 2%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 2%
Delincvenţă/inf racţionalitate 2%
Transportul în comun 2%
Canalizarea 2%
Altele 4%
NS/NR 4%
13

14. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Crângaşi Giuleşti
Locuri de parcare 18%
Curăţenia oraşului 18%
Delincvenţă/infracţionalitate 14%
Starea drumurilor 12%
Câinii comunitari 6%
Traficul 6%
Costul întreţinerii 4%
Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi 4%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 4%
Construirea de grădiniţe, şcoli 2%
Locuri de muncă 2%
Canalizarea 2%
Iluminatul public 2%
Altele 4%
NS/NR 4%
14

15. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Zona Nord
Delincvenţă/infracţionalitate 23%
Locuri de parcare 13%
Starea drumurilor 10%
Curăţenia oraşului 9%
Traficul 9%
Câinii comunitari 6%
Costul întreţinerii 5%
Canalizarea 3%
Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi 2%
Starea trotuarelor 2%
Construirea de grădiniţe, şcoli 1%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 1%
Altele 7%
NS/NR 8%
15

16. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Colentina Tei
Curăţenia oraşului 18%
Locuri de parcare 16%
Starea drumurilor 11%
Traficul 9%
Delincvenţă/infracţionalitate 7%
Starea trotuarelor 7%
Câinii comunitari 3%
Costul întreţinerii 2%
Transportul în comun 2%
Canalizarea 2%
Iluminatul public 2%
Starea spitalelor, policlinicilor 1%
Locuri de muncă 1%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 1%
Alimentarea cu apă 1%
Altele 9%
NS/NR 8%
16

17. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Baicului Pantelimon
Locuri de parcare 16%
Delincvenţă/infracţionalitate 16%
Traficul 14%
Curăţenia oraşului 8%
Câinii comunitari 6%
Starea drumurilor 6%
Costul întreţinerii 4%
Locuri de muncă 4%
Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi 4%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 4%
Starea spitalelor, policlinicilor 2%
Starea trotuarelor 2%
Iluminatul public 2%
Altele 4%
NS/NR 6%
17

18. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Titan Balta Albă
Delincvenţă/inf racţionalitate 16%
Curăţenia oraşului 13%
Câinii comunitari 10%
Locuri de parcare 9%
Starea drumurilor 8%
Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi 7%
Iluminatul public 4%
Traf icul 3%
Costul întreţinerii 3%
Starea spitalelor, policlinicilor 3%
Canalizarea 3%
Locuri de muncă 2%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 2%
Construirea de grădiniţe, şcoli 2%
Transportul în comun 1%
Alimentarea cu apă 1%
Starea trotuarelor 1%
Altele 6%
NS/NR 4%
18

19. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Dudeşti Vitan
Traficul 17%
Delincvenţă/infracţionalitate 15%
Locuri de parcare 11%
Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi 11%
Locuri de muncă 8%
Curăţenia oraşului 6%
Câinii comunitari 5%
Construirea de grădiniţe, şcoli 3%
Starea spitalelor, policlinicilor 3%
Lipsa locuinţelor pentru tineri 3%
Transportul în comun 3%
Canalizarea 3%
Starea drumurilor 3%
Costul întreţinerii 2%
Iluminatul public 2%
Altele 3%
NS/NR 5%
19

20. Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs.,
care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată?
Centru
Locuri de parcare 24%
Curăţenia oraşului 20%
Starea drumurilor 11%
Delincvenţă/infracţionalitate 10%
Traficul 7%
Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi 2%
Canalizarea 2%
Alimentarea cu apă 2%
Starea trotuarelor 2%
Iluminatul public 2%
Câinii comunitari 1%
Costul întreţinerii 1%
Locuri de muncă 1%
Transportul în comun 1%
Altele 7%
NS/NR 5%
20

21. În opinia dvs., care este cel mai bun cartier din Bucureşti?
Nord 24%
Centru 20%
Balta Albă 14%
Drumul Taberei 8%
Berceni 7%
Mihai Bravu 3%
Crângași-Giulești 2%
Colentina-Tei 2%
Militari 2%
Tineretului 2%
Vitan 2%
Bucureștii Noi-Chitila 2%
Altele 5%
NS/NR 8%
21

22. În opinia dvs., care este cel mai rău cartier din Bucureşti?
Rahova-Ferentari
3% 79%
Pantelimon
Crângași-Giulești 3%
Berceni 2%
Militari 2%
Colentina -Tei 1%
Balta Albă 1%
Bucureștii Noi-Chitila 1%
Drumul Taberei 1%
Centru 1%
Altele 1%
NS/NR 6%
22

23. Autopoziţionare a propriului cartier pe o sală de 10 unităţi
1 este cartierul cel mai prost cartier, iar 10 cel care reprezintă cea mai bună zonă de locuit .
8 Nord
Bucureștii Noi-Chitila-Dămăroaia
7,8
Crângași-Giulești
7,4
Dudești-Vitan
7,3
Berceni
7,3
Titan-Vatra Luminoasa-Blata Alba
7,1
7 Drumul Taberei-Ghencea
Centru
6,9
Colentina-Tei
6,6
Baicului-Pantelimon
6,5
Militari
6,3
Rahova-Ferentari
5
23

25. Cât de mult sunteţi preocupat de evoluţia
situaţiei politice a României?
La nivelul interesului pentru evoluţia
situaţiei politice a Românie, la nivelul
Bucureştiului, prin comparaţie cu
17% anul trecut, remarcăm o creştere
Foarte mult semnificativă, a acestuia, cu
aproximativ 20%. Dacă în 2010
aproape 70% din bucureşteni
25% declarau că sunt puţin sau deloc
Mult
preocupaţi de situaţia politică a
României, în prezent acest tip de
Puţin 26% manifestare depăşeşte cu puţin
pragul de 50%.
Creşterea nivelului de interes pentru
11% viaţa politică a ţării se datorează
Foarte puţin
unui complex de factori ce include:
politizarea excesivă a mesajului
19% public, in special mediatic,
Deloc
apropierea campaniilor electorale
locale şi centrale, politizarea crizei
2% economice şi sociale care a afectat
NS/NR România in ultimul an.
25

26. Cât de mult sunteţi preocupat de evoluţia
situaţiei politice din Bucureşti?
Creştere cu 15% a gradului de interes faţă de situaţia politică din capitală
comparativ cu 2010 .
Creştea interesului populaţiei pentru
Foarte mult evoluţia situaţiei politice o înregistrăm şi la
16%
nivelul Capitalei, diferenţele intre cei care
anul trecut declarau că sunt interesaţi de
viaţă politică a Bucureştiului şi cei care îşi
Mult 25% declară anul acesta interesul fiind de
aproximativ 15%. (interes mult si foarte
mult in 2010 27% din populaţie, interes
Puţin mult si foarte mult în 2011-41%).
27%
Este de aşteptat o creştere în următoarea
perioadă a interesului pentru situaţia
Foarte puţin 12% politică din Bucureşti pe fondul disputelor
privitoare la referendumul ce urmează a fi
organizat şi al apropierii campaniei
Deloc 18% electorale pentru alegerile locale.
NS/NR 2%
26

27. Credeţi că în 2011, situaţia economică a României....
Nivelul de optimism privind situaţia
Se va îmbunătăți 14% economică a României este unul din
cele mai scăzute după 1989, 8 din 10
bucureşteni considerând că în anul
42% acesta din punct de vedere economic
Va rămâne la fel nu se vor înregistra schimbări pozitive
la nivel naţional sau, dimpotrivă, se vor
înregistra schimbări negative.
Pe acest fond de pesimism, mesajele
42% transmise de reprezentanţii Guvernului
Se va înrăutăți
au un nivel de credibilitate scăzut atâta
vreme cât nu sunt dublate de
argumente puternice şi de exemple de
impact pozitiv la nivel individual.
NS/NR 1%
27

28. Cât de gravă credeţi că este starea în care se află România?
Nota 1 pentru situație deloc gravă, iar nota 10 pentru gravitate maximă
Nota 10 32%
Nota 9 14%
Deşi prin comparaţie cu anul trecut
Nota 8 17% nu se înregistrează diferenţe
11% semnificative din punct de vedere
Nota 7
statistic ale mediilor obţinute pentru
Nota 6 9% acest item la nivelul întregii
populaţii, remarcăm o creştere
Nota 5 8% semnificativă anul acesta a
3% respondenţilor care au considerat
Nota 4
Media că starea în care se află România
2% este foarte gravă (nota 10) de la
Nota 3 7,89
23.4% în 2010 la 32% în 2011.
Nota 2 1%
Nota 1 1%
NS/NR 1%
28

29. În câţi ani credeţi că se vor rezolva principalele
probleme ale României?
Sub 5 ani
10%
Între 5-10 ani
28%
Între 11-15 ani
5%
Între 16-20 ani
14%
Un sfert din
Între 21-30 ani populaţie este
7%
convinsă că nu va
Între 31-50 ani
6% prinde momentul
Între 51-100 rezolvării
ani 2%
problemelor
Peste 100 ani
1% României
NS/NR
8%
Niciodată
18%
29

30. Din cauza actualei crize economice...
Salariul/venitul dvs. personal a fost redus/diminuat?
NS/NR
5% Nu
32%
Aproximativ două treimi din
bucureşteni declară că au fost afectaţi
de criza economică prin diminuarea
salariului în ultimul an. Menţionăm
Da faptul că în acest procent este inclusă
63% şi percepţia privind diminuarea
salariului din perspectiva puterii de
cumpărare şi nu doar din perspectiva
reducerilor salariale efective.
30

31. Din cauza actualei crize economice...
Salariul/Venitul altor persoane din gospodărie a fost redus?
NS/NR
6% Nu
33%
La valorile înregistrate anterior se
adaugă scăderea salarială şi/sau a
puterii de cumpărare a altor
persoane din gospodărie la rândul
lor afectate de criza economică.
Remarcăm faptul că o treime din
populaţie declară că veniturile nu
au fost afectate de măsurile
Da
61% economice aferente crizei ceea ce
la nivelul Bucureştiului are menirea
de a accentua disparităţile sociale
dintre diferitele paliere ale
societăţii.
31

32. Din cauza actualei crize economice...
Ati fost concediat/ă ori v-aţi pierdut locul de muncă?
Da
9% NS/NR
12%
Cea mai mare parte a bucureştenilor
declară că nu şi-au pierdut locul de
muncă datorită actualei crize
economice, Bucureştiul fiind, de altfel,
oraşul afectat în cea mai mică măsură
de creşterea şomajului la nivel
naţional.
Nu
79%
32

33. Din cauza actualei crize economice...
Altcineva din gospodăria dvs. a fost concediat/ă?
Ca şi la nivel individual, la nivelul
familiei pierderea locului de muncă
Da NS/NR
10% 8% afectează o mică parte a gospodăriilor
respondenţilor, 10% dintre aceştia
declarând că anul anterior au avut în
gospodărie persoane concediate. Deşi
procentul este relativ mic, impactul
social, în special datorită încărcăturii
afective a pierderii locului de muncă,
este mare, majoritatea fiind dispusă la
a accepta sacrificii nu doar din punct
de vedere financiar, ci mai ales din
punct de vedere al libertăţilor
individuale pentru menţinerea locului
de muncă.
Concedierile efectuate în această
perioadă au avut ca principal impact
Nu
82% scăderea civismului şi a disponibilităţii
de a participa la manifestări de tip
sindical-revendicativ.
33

34. Din cauza actualei crize economice...
Ajutoarele primite de la stat (de ex. Indemnizații de creștere a copilului,
indemnizații pentru persoane bolnave/cu handicap…) au fost reduse?
Aproximativ o treime din
persoanele care beneficiază de
ajutoare primite de la stat şi au dorit
să răspundă întrebării din
chestionar declară faptul că aceste
ajutoare au fost reduse pe
parcursul anului trecut datorită
Da actualei crize economice. Acest
15%
fapt întăreşte ideea accentuării
NC
49% disparităţilor economice prin faptul
că măsurile economice luate au
afectat prioritar persoanele cu un
nivel scăzut economic şi asistaţii
social aducând aceste categorii la
un nivel de pauperitate foarte
ridicat.
Nu
29%
NS/NR
7%
34

35. Dacă ar fi să vă gândiţi la dvs., în ce măsură actuala
criză economică v-a afectat în ceea ce priveşte capacitatea de a...
36%
32%
30% 29%
27% 28%
26%
24% 24% 23% 22%
23%
20% 20%
17%
15%
Cumpăra produse Plăti cheltuielile de A cumpăra Plăti factura pentru telefon
alimentare întreţinere a locuinţei îmbrăcăminte/încălţăminte
În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură/Deloc
35

36. Dacă ar fi să vă gândiţi la dvs., în ce măsură actuala criză
economică v-a afectat în ceea ce priveşte capacitatea de a...
30% 30%
29%
27% 27%
23% 24%
22% 22%
18% 18% 18% 16%
15% 15% 15%
14%
13%
12%
Pleca în vacanţe Ieşi în oraş la Utiliza şi întreţine Îmbunătăţi
restaurant/bar autoturismul repara/locuinţa
În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură/Deloc Nu e cazul
36

37. În opinia dumneavoatră, în ce măsură au avut de pierdut
de pe urma actualei crize economice următoarele
categorii de persoane/instituţii:
84%
62%
59% 59%
39%
34%
30%
28% 26% 27%
17% 18% 17%
13% 13%
10% 8% 8%
5% 4% 3% 4%
1%2%
Lucrărorii din Lucrătorii din Pensionarii Oamenii de Politicienii Băncile
sectorul de sectorul privat afaceri
stat/bugetarii
Foarte mult Mult Puțin Foarte puțin/Deloc
37

38. În opinia dumneavoastră, în ce măsură au avut de pierdut
de pe urma actualei crize economice următoarele categorii
de persoane/instituţii:
45% 46%
42% 44%
41%
30%
26% 28%
25%
22% 21%
20%
18%
15% 16%
5% 6%
4% 4% 5%
Bărbații Femeile Persoanele cu Persoanele cu Bucureştenii
studii superioare studii medii
Foarte mult Mult Puțin Foarte puțin
38

39. Câtă încredere aveţi în…….?
Încrederea în primării este singura care creşte în 2011 !!!
În comparaţie cu anul trecut,a la nivelul
încrederii în Primăria capitalei
înregistrăm anul acesta o creştere
spectaculoasă, astfel: dacă în 2010 26%
din bucureşteni declarau că au
57% încredere multă şi foarte multă în
Primăria capitalei, în 2011, 42% din
Primăria Capitalei 42% bucureşteni îşi manifestă încrederea
mare şi foarte mare în această instituţie.
Considerăm că principalul argument de
favorabilitate este dat de menţinerea la
52% nivelul percepţiei sociale a actualului
primar Sorin Oprescu în afara disputelor
Primăria de sector 46% politice. În plus, sunt finalizate sau
aproape de finalizare obiective urbane
de maxim interes.
Încrederea în primăriile de sector
înregistrează, de asemenea, un trend
Încredere puțină și foarte puțină Foarte multă și multă încredere ascendent de la 40% în 2010 la 46% în
2011.
Încredere multă şi foarte multă Încredere multă şi foarte multă
40% în 2010 – 46% în prezent 26% în 2010 – 42% în prezent
39

40. Câtă încredere aveţi în…….?
83%
71% 74%
În comparaţie cu anul precedent,
încrederea în televiziuni şi în ziare
înregistrează un trend descendent, mai
accentuat în cadrul ziarelor. Televiziunile
scad ca încredere de la 32% în 2010 la
27% 27% în 2011, iar ziarele de la 31% în 2010
23% la 23% în 2011. Reamintim faptul că în
11% cazul presei scrise numărul de publicaţii
print a scăzut dramatic în ultimul an.
Subliniem faptul că acest trend
descendent este unul slab, încrederea în
mass media înregistrând fluctuaţii
semnificative pe parcursul unui an.
Sindicate Televiziuni Ziare
Semnificativ în graficul alăturat este faptul
Foarte multă și multă încredere Puțină și foarte puțină încredere că aproape 90% din bucureşteni nu au
încredere sau au puţină încredere în
sindicate, ceea ce argumentează lipsa de
83% activism la nivelul capitalei în momentele
din bucureşteni mişcărilor sindicale de stradă.
nu au încredere
în sindicate
40

41. Dacă duminica viitoare ar fi alegeri pentru Consiliul Local
al Capitalei, cu ce partid aţi vota?
(întrebare neasistată pentru alianţa USL)
În grafic sunt prezente opţiunile tuturor celor care au formulat o alegere
NU as vota Graficul este semnificativ atât pentru ierarhia
41% principalelor partide, cât şi pentru intenţia de vot în
cazul în care alegerile ar avea loc într-o perioadă
scurtă de timp. Prin comparaţie cu datele obţinute
în 2010, intenţia de neprezentare la vot
USL 27% înregistrează un trend ascendent de la 35% anul
trecut la 41% anul acesta. De asemenea, un trend
descendent înregistrează toate partidele pe fondul
apariţiei publice a unor formaţiuni politice noi,
înregistrate sau potenţiale. PD-L înregistrează o
scădere cu 7% de la 21% în 2010 la 14% în 2011.
PD-L 14% Aceasta fiind o scădere relativ dramatică în valori
ALTUL 11% absolute.. USL ca alianţă între PSD, PC şi PNL nu
înregistrează o creştere semnificativă (în 2010
înregistrau 34% ca sumă între voturile pentru PNL
PRM 3%
şi PSD, iar astăzi în valori absolute se află practic
PNG 2%
UNPR 2% la aceleaşi valori 27% plus circa 7% opţiuni
deschise care au apărut la categoria “Alt partid”. În
comparaţie cu anul trecut, PRM rămâne relativ
constant în intenţiile de vot ale bucureştenilor.
41

42. Dacă duminica viitoare ar fi alegeri pentru Consiliul Local
al Capitalei, cu ce partid aţi vota?
Intenţie de vot.
USL 55% Total USL si
Patide componete Subiecţii nu au fost asistaţi pentru
opţiunea de vot USL sau partide
55% componente. Votul pentru PSD si PNL
este adăugat pentru cei care nu au
recunoscut in USL alianţa formată din
PSD, PNL si PC.
Partidul Poporului a apărut la varianta
alt partid, chiar dacă el nu era legal la
PD-L 23% data studiului.
Datorită votului relativ diferenţele
dintre PD-L şi USL cresc semnificativ.
PRM 5%
Altul 7%
P. Poporului 4%
PNG 3% UNPR 3%
Frecvenţe relative, cu redefinirea variantei alt partid

43. În cadrul Uniunii Social Liberale (USL),
dumneavoastră ce partid susţineţi?
Pentru cei care au optat pentru alianţa USL
PC 3% PNL 45%
La nivelul Bucureştiului distribuţia
aproximativ egală între PNL şi PSD
în cadrul susţinerii pentru USL era
de aşteptat. În 2010 cele două
partide aveau procente aproximativ
egale la nivelul Capitalei, atât PSD,
cât şi PNL, ca partide de sine
stătătoare, situându-se în acel
moment uşor sub PDL.
PSD 52%
43

44. Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat
până în prezent funcţia de Prim ministru Emil Boc
Nota 1 pentru apreciere minimă, nota 10 pentru aprecierea maximă
Menţionăm că 2 % din subiecţi au refuzat
sa acorde nota minimă 1 şi au acordat
NS/NR 5% nota 0. Aceste cazuri au fost asumate în
Media calcularea medie notei 1.
Nota 10 3%
3,31
Nota 9 2%
Prin raportare la datele obţinute în 2010,
Nota 8 4% apreciere a modului în care şi-a exercitat până în
6% prezent funcţia de prim-ministru Emil Boc este, la
Nota 7
nivelul Bucureştiului, ca valoare medie în scădere
Nota 6 5% de la 4.2 în 2010 la 3,31, o scădere practic de un
punct în 2011. Remarcăm faptul că există o
Nota 5 10% corelaţie directă între votul pentru PDL şi
Nota 4 8% aprecierea cu note peste 7 a prestaţiei primului-
ministru.
Nota 3 9%
Nota 2 10%
Nota 1 38%
Nota 0 2%
44

45. Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat
până în prezent funcţia de Primar Sorin Oprescu?
Nota 1 pentru apreciere minimă, nota 10 pentru aprecierea maximă
Aprecierea faţă de Sorin Oprescu este în
creştere cu aproximativ un punct de la 5.7
în 2010 la 6,5 în 2011, fapt reflectat şi de
încrederea în creştere cu Primăria
NS/NR 4% Capitalei.
Nota 10 9%
Nota 9 10%
Nota 8 19%
Nota 7 17%
Nota 6 10%
Nota 5 14%
Nota 4 5%
Nota 3 4% Media
Nota 2 3% 6,5
Nota 1 4%
45

46. Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat
până în prezent funcţia de Primar de sector?
Notele sunt date de respondenţii din sectoarele respective
Nota 1 pentru apreciere minimă, nota 10 pentru aprecierea maximă
În comparaţie cu datele obţinute în
2010 pentru acest item, graficul ne
7,48 arată o tendinţă de creştere în
Andrei Chiliman aprecierea locuitorilor din
sectoarele respective a primarilor
alianţei USL, cu o tendinţă mai
6,86 accentuată creştere
Nicolae Ontanu de a
primarului Andrei Chiliman de la
medie 6.7 în 2010 la 7.5 în 2011,
urmat de Cristian Popescu
Liviu Negoita 7
Piedone aflat ca şi anul trecut pe
primul loc al aprecierilor, în
Cristian Popescu creştere de la 7.6 la 8.1. Scăderea
8,07 în medie a aprecierilor pentru
Piedone
primarii PDL este de sub un punct.
Marian Vanghelie 4,64
Cristian Poteras 5,17

47. Dacă ar fi să aveţi puterea să desfiinţaţi un partid,
care ar fi acela?
PD-L 33%
NS NR; 33%
Reactivitatea faţă de partidul de
guvernământ este pe un trend
ascendent semnificativ în
comparaţie cu anul trecut. Dacă
în 2010 22% din bucureşteni ar
fi dorit desfiinţarea PDL, anul
acesta o astfel de opţiune este
înregistrată la o treime din
populaţie.
De asemenea, semnificativă
UDMR 9% este atenuarea reactivităţii faţă
PRM 7% de PRM care anul trecut
PSD 5%
USL 3% Altul 5% înregistra 14% şi PSD care anul
trecut înregistra 12% din
opţiunea radical negativă a
bucureştenilor cu drept de vot.
PNG 2% UNPR 1% PNL 1%
47

48. Dvs sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie..?
Primăriile de sector ar trebui desfiinţate
NS/NR Da Opinia populaţiei cu privire la
3% 12% desfiinţarea primăriilor de sector a
rămas constantă în raport cu anul trecut
(11% în 2010, 12% în 2011).
În pofida campaniilor pro şi contra
acestei tematici susţinute de
principalele partide politice la nivelul
Capitalei.
Datele prezentate arată cu suficientă
claritate faptul că un referendum pe
Nu această temă nu se justifică din punct
85% de vedere financiar şi al finalităţii
aşteptate. Desfiinţarea primăriilor de
sector nu este o temă prioritară pe
agenda majorităţii, ci doar o temă
Opţiunea pentru desfiinţare a politică sau utilizată ca pretext de către
rămas aceiaşi, una foarte mică politicieni.
48

49. Câtă încredere aveţi în următoarele personalităţi politice... ?
75% 77%
70%
57%
33%
30%
27% 25%
15% 16%
14%
11%
7% 7% 9%
2% 3% 4% 4%
2%
Mircea Geoană Emil Boc Gigi Becali Traian Băsescu Crin Antonescu
Foarte multă Multă Puțină Foarte puțină/Deloc
49

50. Câtă încredere aveţi în următoarele personalităţi politice... ?
78%
71%
50%
42%
32%
26% 28%
25% 25%
21%
15% 17%
12% 13%
5% 8% 8%
4% 4%
1%
Elena Udrea Corneliu Vadim Călin Popescu Victor Ponta Sorin Oprescu
Tudor Tăriceanu
Foarte multă Multă Puțină Foarte puțină/Deloc
50

51. Ierarhia încrederii în personalităţile politice
Indicii reprezintă încrederea pe o scala de la 1 la 5
1 pentru nivel minim, 5 pentru nivel maxim
Sorin Oprescu
3,19
Prin comparaţie cu anul anterior se
Crin Antonescu 2,84 remarcă o creştere în apreciere la
nivelul Bucureştiului a lui Victor Ponta
Victor Ponta 2,65 care se apropie de nivelul ridicat de
apreciere al lui Crin Antonescu.
Calin Popescu Tăriceanu 2,38 În 2010 intenţia de vot pentru Victor
Ponta era la jumătatea intenţiei de vot
Mircea Geoană 2,18 pentru Crin Antonescu în cazul unor
alegeri prezidenţiale. De asemenea,
Traian Băsescu considerăm că este semnificativă
1,86
plasarea doamnei Elena Udrea în acest
Corneliu Vadim Tudor 1,85 top al încrederii în personalităţile
politice marcante ale Capitalei pe
Emil Boc 1,71 poziţia a zecea, ceea ce pune într-un
context interesant opţiunea ca domnia
George Becali 1,66 sa să candideze pentru Primăria
Generală.
Elena Udrea 1,56

52. În politică se vorbeşte de stânga şi de dreapta. Dacă este
să vă gândiţi al dvs. unde v-aţi plasa din acest punct de
vedere între stânga şi dreapta, pe o linie de la 1 la 10?
1 este stânga şi 10 dreapta
Media
5,61
23%
20%
10%
7% 8% 7%
6% 6% 6% 4%
3%
NS/NR Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Graficul arată că, în măsura în care poziţionările politice de dreapta sau de stânga sunt cunoscute, la
nivelul Bucureştiului înregistrăm o pondere mai mare a celor care se declară de dreapta. Remarcăm
faptul că valoarea modală a distribuţiei este la nivelul centrului, respectiv la distanţe egale de polii
dreapta-stânga.
52

53. Între stânga şi dreapta, pe o linie de la 1 la 10, unde ați plasa
următoarele partidele/alianţele?
1 este stânga şi 10 dreapta
5,77 5,93
Medii 4,91 4,91 Din punct de vedere al mediilor de
4,6 4,69 plasare între stânga-dreapta,
majoritatea partidelor sunt
4,09
concentrate în jurul centrului..
3,68
O diferenţă semnificativă înregistrând
PSD, plasat evident spre stânga
politică. Din acest motiv considerăm
că se înregistrează şi tendinţa de a
plasa USL mai degrabă spre stânga
deoarece dreapta percepută a PNL-
ului este mai puţin accentuată decât
stânga percepută a PSD-ului.
Menţionăm că pentru prima dată la
nivelul Bucureştiului PNL este văzut
ca fiind mai puţin de dreapta decât
PD-L, cu o diferenţă minoră este
PSD PRM USL PC UNPR UDMR PNL PD-L drept.

54. Care este partidul politic în care credeţi cu adevărat?
Întrebare deschisă
PSD
14% Remarcăm faptul că la nivelul procentelor din total
PNL 11% populaţie prezentate în grafic, principalele partide
politice înregistrează cote mult mai bune de
PD-L
8% încredere decât preşedinţii respectivelor partide
USL politice. Menţionăm că, în opinia noastră, o astfel de
3% situaţie este una normală, fiind preferabil din punct
PRM de vedere democratic ca instituţiile, inclusiv cele
2% politice, să acumuleze un nivel de încredere mai
PP
1% ridicat decât persoanele care la un moment dat le
PNG reprezintă.
1%
PC
1%
Altele
1%
55%
NS/NR
4%
54

55. Care este politicianul în care credeţi cu adevărat?
Întrebare deschisă
Crin Antonescu 9%
Majoritatea bucureştenilor nu are încredere
Victor Ponta 7% real în niciunul din politicienii marcanţi pe
Traian Băsescu 5% scena politică românească. Observăm din
graficul prezentat că ierarhia păstrează
Sorin Opescu 4% parţial structura încrederii anterior
Corneliu Vadim Tudor 2% prezentate. Graficul este semnificativ
pentru credibilitatea redusă a mesajului
Călin Popescu… 2% transmis de politicieni în general şi
Mircea Geoană 2% dovedeşte faptul că în ultima perioadă
niciunul din politicieni nu s-a remarcat la
Ion Iliescu 2% nivel public prin idei, opinii, atitudini, soluţii
Emil Boc 1% care să genereze încredere, ataşament din
partea populaţiei.
Adrian Năstase 1%
Cristian Popescu… 1%
Gigi Becalli 1%
Dan Diaconescu 1%
Alții 4%
Niciunul 54%
NS/NR 4%
55

56. Vă rugăm să vă gândiţi la ultima lună şi să ne spuneţi
dacă şi cu cine aţi discutat?
Situaţia politică din ţară 35% 20% 10% 8% 2% 23% 2%
Probleme ale cartierului 21% 10% 2% 31% 1% 32% 2%
Criza economică 39% 22% 9% 7% 1% 18% 3%
Probleme personale 67% 15% 1% 14% 2%
1%
1%
Situaţia internaţională 19% 20% 11% 4% 42% 3%
Membrii familie Prieteni Colegi Vecini Persoane cunoscute întâmplător Cu nimeni NS/NR
56

57. Aţi participat vreodată la o manifestaţie de protest?
Faţă de 2010 procentul celor care
declară că au participat la o manifestaţie
Nu de protest este în creştere cu 11% (17%
71%
în 2010 faţă de 28% în 2011). Dat fiind
faptul că cea mai mare parte a mişcărilor
sindicale din ultimul an s-au concentrat
în Bucureşti, această rată de creştere a
celor care au participat la manifestările
Da
de protest considerăm că este totuşi
28% relativ mică.
NR
1%
57

58. Cât de posibil este să participaţi la o manifestaţie
de protest în acest an?
Cu siguranță nu este 39%
posibil
17%
Foarte puțin posibil
15%
Puțin posibil
14%
Posibil
8%
Foarte posibil
Sunt sigur că voi 5%
participa
2%
NC
1%
NS/NR
În 2010, 36% din bucureşteni declarau că sunt dispuşi să participe la o manifestare de protest alături de un
grup care susţine un lucru pe care îl consideră just sau în care cred şi respondenţii. Graficul alăturat prezintă
faptul că procentul celor care consideră că există posibilitatea de a participa anul acesta la o manifestare de
protest este de 27%. Această scădere este o rezultată a faptului că s-a pierdut încrederea în utilitatea acestor
instrumente politice, dar şi în organizaţiile care teoretic ar trebui să le gestioneze, în primul rând sindicate
58

59. Dacă s-ar înfiinţa din nou Partidul Comunist
şi ar ajunge la putere, v-aţi înscrie în el
pentru a vă păstra serviciul?
Aproximativ unul din patru
bucuresteni s-ar inscrie in Partidul
Comunist pentru a-şi păstra
11% serviciul, sau chiar fără să aibă
Sigur da nicio constrângere.
10%
Probabil da
10%
Probabil nu
61%
Sigur nu
M-aș înscrie fără să mi-o 3%
ceară cineva
5%
NS/NR
59

61. În ce măsură vă simţiţi în siguranţă să circulaţi
în zona în care locuiţi după lăsarea întunericului?
Percepţia nivelului de siguranţă în aria de
locuire a rămas constantă, în raport cu datele
obţinute în anul anterior. Precizăm faptul că
există diferenţe zonale semnificative la nivelul
Bucureştiului. Remarcăm faptul că jumătate
din bucureşteni declară că nu se simt in
siguranţă în zona în care locuiesc, percepţie
În foarte mare măsură
13% ce afectează semnificativ încrederea in
instituţiile comunitare şi naţionale abilitate să
asigure ordinea şi liniştea publică.
In mare măsură
Caracterul relativ constant al percepţiei privind
37% nesiguranţa zonei locative, reliefează şi un
deficit important de comunicare din partea
In mică măsură 31% instituţiilor abilitate, în vederea promovării
acţiunilor desfăşurate, succeselor înregistrate
şi modalităţilor de acţiune menite să crească
18% încrederea cetăţeanului în forţele de ordine.
In foarte mică măsura/Nu mă simt deloc în siguranţă
NS/NR 1%
6117

62. În ultimele 12 luni, vi s-a întâmplat să vi se spargă locuinţa
şi să vă fie furate bunuri din ea?
Rata percepută a acestui tip de infracţionalitate
a rămas constantă prin comparaţie cu anul
Da 3% trecut. Reamintim faptul că tendinţa este ca rata
spargerilor să fie invers proporţională cu
ponderea populaţiei sărace din cartiere.
Cu siguranţă, aici mai contează şi prezenţa sau
absenţa unor structuri infracţionale ca şi a unui
sistem de protecţie mai mult sau mai puţin
performant. Deşi pe fondul crizei economice era
de aşteptat o creştere a ratei infracţionalităţii,
demonstrată de altfel din punct de vedere
statistic, percepţia, la nivelul populaţiei
înregistrează un nivel de inerţie ridicat. In plus,
Nu 97% Bucureştiul a fost, din punct de vedere
economic, afectat de criză în mai mică măsură
decât alte mari oraşe din România.
62

63. În ultimele 12 luni, vi s-a întâmplat să vă fie furate bunuri
pe stradă sau în alte locuri (de ex., furt de acte, portofel,
dar şi din autoturism)?
Rata percepută a acestui tip de infracţionalitate
Da; 15% a rămas constantă prin comparaţie cu anul
trecut. Reamintim faptul că tendinţa este ca rata
spargerilor să fie invers proporţională cu
ponderea populaţiei sărace din cartiere. Cu
siguranţă, că aici mai contează şi prezenţa sau
absenţa unor structuri infracţionale ca şi a unui
sistem de protecţie mai mult sau mai puţin
performant. Deşi, conform datelor oferite de
către Ministerul Administraţiei şi Internelor in
“Bilanţul pe anul 2010” se înregistrează o
scădere a “faptelor de tâlhărie cu 4,48%”
percepţia, la nivelul populaţiei înregistrează un
nivel de inerţie ridicat. In plus, Bucureştiul a fost,
din punct de vedere economic, afectat de criză
în mai mică măsură decât alte mari oraşe din
Nu; 85% România.
63

64. În ultimele 12 luni, vi s-a întâmplat să fiţi agresat/ă fizic
pe stradă sau în alte locuri publice?
În comparaţie cu anul 2010 se înregistrează
o uşoară creştere a percepţiei privind
agresiunile împotriva persoanei în spaţiul
Da public, de la 5% în 2010 la 8% în 2011, chiar
8% dacă MAI raportează o scădere a acestui tip
de infracţionalitate cu 8,58%.
Dincolo de datele procentuale, diferenţa de
trend dintre statistica instituţiilor abilitate şi
percepţia populaţiei se datorează şi faptului
că o mare parte din cei agresaţi renunţă la
sesizarea organelor de ordine publică, pe
fondul lipsei de încredere în acest tip de
instituţii, a competenţelor şi devianţei in
creştere transmise de media, prin raportare
la instituţiile de control ale statului. Corelat,
cazurile în care fenomenul de “răzbunare
personală, justiţie individuală” cresc atât din
punct de vedere numeric, dar şi sub aspectul
Nu gravităţii faptelor.
92%
64

65. Dvs sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii..?
Pentru desfiinţare Pentru desfiinţare
10% in 2010 22% în prezent 18% in 2010 28% în prezent
Instituţia Preşedinţiei ar trebui desfiinţată Partidele politice ar trebui desfiinţate
NS/NR
3% NS/NR
4% Da
28%
Da
22%
Nu
Nu 68%
75%
Ambii itemi înregistrează o creştere semnificativă în raport cu datele obţinute în sondajul de anul trecut. În
2010, 10% din bucureşteni considerau că instituţia Preşedinţiei trebuie desfiinţată şi 18% considerau că
partidele politice ar trebui desfiinţate. Evoluţia politică a ultimului an a determinat scăderea încrederii
populaţiei în cele două instituţii cu rol fundamental în menţinerea democraţiei şi, prin urmare, a determinat
creşterea intoleranţei şi a reacţiilor anti-democratice ce vizează desfiinţarea acestor instituţii. Considerăm
că deficitul de democraţie adus de clasa politică prin lipsa de performanţă şi calitate pe care a dovedit-o
este unul dintre cele mai importante prejudicii pe care clasa politică le-a adus societăţii româneşti.
65

66. Dvs sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii..?
Pentru o perioadă de timp, până trece criza, Veniturile pe care le realizează
parlamentul ar trebui să fie desfiinţat oamenii de afaceri ar trebui limitate
NS/NR NS/NR
5%
Da 4%
27% Da
42%
Nu Nu
68% 54%
Pentru desfiinţare Pentru reducere
14% in 2010 27% în prezent 37% in 2010 42% în prezent
Ca şi în cazul itemilor prezentaţi anterior, deficitul de democraţie şi gradul de autoritarism este în creştere în raport
cu anul trecut. Astfel, un sfert din bucureşteni consideră în 2011 că Parlamentul ar trebui să fie desfiinţat pe
perioada crizei în comparaţie cu doar 14% din bucureşteni care aveau această opinie anul trecut. Din itemii privind
reducerea drepturilor indivizilor cea mai slabă creştere o înregistrează reactivitatea privind veniturile pe care le
realizează oamenii de afaceri. Dacă în 2010 aproximativ 37% din bucureşteni considerau că pe perioada crizei
veniturile pe care le realizează oamenii de afaceri ar trebui limitate, volumul acestora a crescut uşor în anul 2011
atingând valoarea de 42% din respondenţi. Această creştere uşoară este semnificativă şi din perspectiva faptului că
oamenii de afaceri se numără printre categoriile percepute a fi cel mai puţin afectate de criza economică.
66

67. Dvs sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii..?
Pedeapsa cu moartea ar trebui să fie reintrodusă
ă
Creşterea nevoii de agresivitate la nivelul
justiţiei sociale prin reintroducerea
NS/NR
3%
pedepsei cu moartea înregistrează o
uşoară creştere de la 35% anul trecut la
Da 40% anul acesta în special datorită
40%
prezenţei mediatice frecvente a cazurilor
de agresivitate extremă.
Nu
57%
Pentru pedeapsa cu moartea
35% in 2010 40% în prezent
67

68. Dacă vreţi să vă reparaţi ceva în casă şi apelaţi la cineva care face
rost de materiale sustrăgându-le de pe un şantier, cum reacţionaţi
dacă ştiţi că astfel lucrarea dvs. va fi mult mai ieftină?
Depinde foarte
mult de cât de
ieftin ar putea să
fie 15%
Sunt total de
acord, pentru că
nu mă priveşte pe
mine de unde sunt
materialele 18%
NS/NR 7%
Sunt total
împotrivă 59%
Pe fondul percepţiei privind creşterea devianţei creşte şi procentul celor care se declară total împotriva
fenomenelor anomice astfel cei care declară că sunt total împotriva furtului de pe şantier chiar dacă aceasta
duce la scăderea preţurilor (formulare pentru unul din aspectele generatoare ale economiei negre) sunt în
creştere procentual prin raportare la datele obţinute pentru acelaşi item în 2010. Astfel dacă anul trecut 45% din
bucureşteni declarau că sunt total împotriva comportamentului descris în cadrul întrebării, în 2011 ponderea
creşte la aproape două treimi din respondenţi (59%).
68