3. Religia greacă este politeistă. Desi nu au existat
dintotdeauna, zeii sunt nemuritori si fericiti. Ei au forma
omeneasca (sunt Antropomorfi) si mai ales au sentimente si
defecte omenesti- doisperzece zei era socotiti superiori, fiind
numiti olimpieni, fiindca ar fi locuit pe muntele Olimp din
Thessalia.

5.  Zeus (în limba
greacă: Ζεύς) este un zeu
de origine indo-europeană.
Numele său scris pe
tăbliţele
miceniene, înseamnă
„strălucitor”, „luminos”.
Este regele zeilor, care
vede si aude totul, stapânul
tunetelor si al
fulgerelor, domnul cerului
si al pamântului, de pe
muntele aflat între cer si
pamânt. Zeus are adeseori
ca atribute fulgerul si este
insotit de acvila
imperiala, preluata mai
apoi de cohortele romane.

6.  Hera , sotia lui
Zeus, ocrotitoarea vietii
conjugale, mâhnita mereu
de infidelitatea sotului ei.
Stapana cerului, apare
adeseori portretizata cu ochii
de culoare aripilor
paunului, pasare favorizata
de Stapana.Atributele ei
sunt :
diadema, voalul, sceptrul şi
păunul.

7. Apollon zeul luminii şi
soarelui, armoniei, profeţiei şi
oracolelor, vindecării, bolilor şi
nenorocirilor, protector al poeziei şi al muzicii,.
El este înconjurat de cele noua
muze, protectoare ale artelor si stiintelor.
Atributele lui sunt: lira, laurul, delfinul, arc şi
tolbă, corb, tirul cu arcul.
Este purificator, vindecător, muzician, ocrotitor
ul tinerilor, inspiră oracole.

8. Artemis sora lui Apollon, zeita
lunii, vânătorii, pădurilor, animalelo
r sălbatice, naşterii
copiilor, virginităţii, fertilităţii. Este
protectoarea
tinerelor, fecioară, vindecătoare, ră
zbunătoare, aducătoare de moarte
subită (pentru femei şi
fete), ocrotitoarea
câmpului, animalelor dar şi a
vânătorii. Atributele ei sunt : arcul şi
săgeata,cerbul sau
căprioara, ursul, câini de vânătoare

9. Afrodita -zeiţa dragostei senzuale şi a
frumuseţii.
Întruchipare a frumuseţii ea a fost
descrisă ca o femeie
frumoasă, însoţită, de obicei, de fiul
său Eros (zeul iubirii,Cupidon).
Atributele ei sunt:
mirtul, lebăda, delfinul, cochilia
scoicilor şi porumbiţa.Reprezintă
dragoste şi dorinţă, uniune şi
procreare.

10.  Ares- zeul războiului, bătăliilor
pierdute, ordinii
civile, violenţei, furiei şi al
curajului bărbătesc atribute :
câinele, ciocănitoarea, bufniţa
şi, mai ales în
sudul Greciei, vulturul. Este fiul
lui Zeus şi Hera.În
realitate Ares este zeul care
reprezintă numai aspectele
războiului cele mai feroce şi mai
sălbatice.

11.  Atena este zeiţa
înţelepciunii, războiului, apărării
oraşelor, eforturilor
eroice, ţesutului, ceramicii şi a altor meserii;
Era ocrotitoarea orasului Atena
A fost reprezentată încoronată cu un coif cu
creastă, înarmată cu scut şi suliţă şi
protejată de o manta înfăşurată în jurul
pieptului şi braţul ei, împodobită cu capul
monstruos al Medusei ce putea transforma
în stană de piatră orice muritor care o
privea;
Reprezintă înţelepciunea (metis), este
războinică, protectoare a statului şi
eroilor, inventatoare, justiţiară. . Printre
simboluri se numara cucuveaua si maslinul.
Atena este singura dintre zeii olimpieni care nu are
mamă, ea venind pe lume din capul lui Zeus îmbrăcată
în armură scoţând un înspăimântător strigăt de război
care a cutremurat cerul şi pământul.

12.  Poseidon- zeul cutremurelor, al
apei şi ulterior al mării, mai
precis al Mării Mediterane , pe
care o stapânea lovind-o cu o
furca numita trident, fiindca
avea trei dinti. Homer îl descrie
în poemele sale ca pe una dintre
divinităţile principale ale
panteonului Olimpului grec, ega
l în demnitate cu Zeus în ce
priveşte funcţia şi
autoritatea, nu însă la fel de
puternic.

13.  Hermes- mesagerul si purtatorul
de cuvânt al lui Zeus, cu sandale
înaripate. Hermes era însa si zeul
calatorilor păstorilor şi turmelor
de animale, al
vântului, mesagerul zeilor, patron
al jocurilor şi exerciţiilor de
gimnastică, protectorul
comerţului, ospitalităţii, conducăt
or al sufletelor spre
Infern, patronul
hoţilor, traficanţilor, muzicii, inve
nţiilor, meşteşugurilor etc. a
inventat
alfabetul, numerele, astronomia,
muzica, arta de a face
gimnastică, cultivarea
măslinului, măsurilor, greutăţilor
etc.

14.  Hefaistos -zeul focului, al
prelucrării metalelor şi pietrei, al
meşteşugurilor, al
fierarilor, sculptorilor şi
artizanilor, al vulcanilor.A fost
descris ca un bărbat
puternic, urât, bărbos, şchiop, în
zestrat cu unelte de fierar
(ciocan şi cleşte), îmbrăcat într-
un chiton care-i lasă umărul şi
braţul drept descoperit şi având
pe cap o şapcă ovală.Atribute :
uneltele de fierar –
ciocanul, nicovala, cleşti; este
meşter făurar

15.  Dionysos era un zeu de
origine traca, a fost zeul
vegetaţiei, al pomiculturii, al
vinului, al plăcerii, al
fertilităţii şi al festivităţilor;
De obicei era însoţit de o
trupă de satiri jumatate
oameni-jumatate tapi, a
caror înfatisare a fost
transferata de crestinii
asupra dracilor.

16.  Demeter (Ceres). zeiţa agriculturii, a
roadelor pământului, a fertilităţii
pământului, a căsătoriei şi prima
susţinătoare a omenirii; ea a prezidat
cel mai important cult de mistere care
promitea iniţiaţilor o binecuvântată
viaţă de apoi. Era mai mult o
zeita htoniana (a pamântului) decât
una olimpiana (între cer si pamânt).
zeiţa agriculturii, a roadelor
pământului, a fertilităţii pământului, a
căsătoriei şi prima susţinătoare a
omenirii; ea a prezidat cel mai
important cult de mistere care
promitea iniţiaţilor o binecuvântată
viaţă de apoi.

17.  Hades este cunoscut ca zeu al taramului
subpamantean si stapan al bogatiilor
uriase din adancul pamantului. Fiu al lui
Cronos si al Rheei, la impartirea
Universului el a primit lumea
subpamanteana, denumita si lumea
umbrelor, pe care o conducea impreuna
cu sotia sa, Persefona, pe care o răpise
de lângă mama ei, Demetra.. Hades nu
ingaduia nici unui muritor ajuns acolo sa
se intoarca la lumina

18. În secolul al VII-lea şi al VI-lea î.Hr., a luat un mare
avânt cultul eroilor, care erau fie personaje omeneşti
îndumnezeite, fie zei decăzuţi. Ei erau socotiţi în
general ca fiind născuţi din căsătoria între un zeu şi o
pământeancă sau între un pământean şi o zeiţă. În
orice caz ei erau consideraţi că participă la natură
divină. Pe seama eroilor sînt puse isprăvi
extraordinare.