SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 12
GETO – DACII
AȘEZARE:
Pe teritoriul dintre Carpați, Dunăre și
Marea Neagră.
ÎNFĂȚISARE

Taraboste dac--Statuie de
pe Arcul lui Constantin

•
•
•
•
•
•
•
•

BĂRBAȚII:

Comat dac--Statuie
de pe Arcul lui
Constantin

voinici la înfățișare, viteji,harnici și gospodari, cinstiți și războinici;
purtau părul retezat pe frunte și lăsat în plete pe umeri;
se îmbrăcau cu cămăși de in sau cânepă, lungi până la genunchi;
purtau ițari strânși pe picior;
iarna se îmbrăcau cu sumane cu glugă sau cojoace;
se încălțau cu opinci;
cei bogați(numiți și tarabostes) își acopereau capul cu căciuli rotunde;
săracii(comati) umblau mai mult cu capul descoperit.
FEMEILE:
•își strângeau părul într-un coc, la spate
•se îmbrobobeau cu marame țesute, își împodobeau cămășile cu cusături
înflorate, fustele le făceau lungi și largi
•în război dacii se luptau cu săbii încovoiate, cu lănci,
praștii și arcuri cu săgeți
•se apărau cu scuturi ovale;
•pe cap își puneau coifuri de metal
Steagul dacilor
• în formă de cap de lup, cu
gura deschisă
Sarmizegetusa

Burebista
(sec.I; 82-44
î.Hr.)
•
•
•
•
•
•
•
•

Decebal
(sec.I; 87-106
d.Hr.)

CONDUCĂTORI:
cei mai de seamă: Burebista și Decebal, ei purtau titlui de regi;
Burebista i-a unit pe daci într-un stat mare și puternic numit Dacia;
Decebal reorganizează statul dac, stabilindu-i capitala la Sarmizegetusa.
Decebal era un bărbat energic, priceput, dârz, mare iubitor de libertate și foarte
viteaz;
în timpul domniei lui Decebal, Dacia cunoa ște cea mai înfloritoare perioadă din
istoria ei;
construiește noi cetăți, și le întărește pe cele existente cu ziduri puternice;
comerțul a cunoscut o dezvoltare deosebită, dacii făceau comer ț cu grecii și romanii;
confruntările cu romanii au avut loc în 101–102 și 105–106, la finalul acestora
romanii cuceresc Dacia transformând-o în provincie romană.
Decebal (sec.I; 87-106 d.Hr.)

Decebal era un bărbat energic, priceput, dârz, mare iubitor de libertate și foarte
viteaz
SARMIZEGETUSA
- capitala Daciei, cetate puternică în Munții Orăștiei, care pe lângă caracterul militar, avea și
ateliere în care se făureau unelte, arme, podoabe, vase de ceramică;
- confruntările cu romanii au avut loc în 101–102 și 105–106, la finalul acestora romanii
cuceresc Dacia transformând-o în provincie romană.
-extrăgeau din adâncuri diferite minereuri (aur, argint) și î și
făureau unelte, arme,podoabe scumpe
•CLOCLOȘCAPUII PUIIAURAUR- TEZAURUL DE LA PIETROASA, JUD. BUZĂU
•ȘCA CU CU DE DE – tezaurul de la Pietroasa jud. Buzău
CLOȘCA CU PUII DE AUR- TEZAURUL DE LA PIETROASA, JUD. BUZĂU
Vas. Ceramică

Ceaşca dacică

CERAMICĂ DACICĂ
Vase ceramică

Muzeul Naţional de Istorie a României
Geto dacii-ppt2

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1TiuAni
 
Lumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viixLumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viixCIUREA VIORICA
 
Iiimostenireaculturalaaantichitatii
IiimostenireaculturalaaantichitatiiIiimostenireaculturalaaantichitatii
IiimostenireaculturalaaantichitatiiCristian Norbert
 
Ion Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateaIon Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateabiografiielectronice
 
Mariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geograficeMariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geografice060264
 
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doccr1stina
 
Vasile alecsandri
 Vasile alecsandri Vasile alecsandri
Vasile alecsandripaladish
 
5. China antica.ppt
5. China antica.ppt5. China antica.ppt
5. China antica.pptDianaGrecu5
 
Ștefan cel Mare – voievod al Moldovei
Ștefan cel Mare – voievod al MoldoveiȘtefan cel Mare – voievod al Moldovei
Ștefan cel Mare – voievod al MoldoveiBiblioteca Drept
 
Moștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului anticMoștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului anticܐܕܪܝܐܢ ܟܘܣܬܝ
 
Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte
Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinteStefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte
Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfintedinu rodnitchi
 
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptxFondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptxAlexVasile9
 
Civilizatia medievala
Civilizatia medievalaCivilizatia medievala
Civilizatia medievalaaleee4u
 

La actualidad más candente (20)

Dacii Si Romanii
Dacii Si RomaniiDacii Si Romanii
Dacii Si Romanii
 
0proiectdidactic(1)
0proiectdidactic(1)0proiectdidactic(1)
0proiectdidactic(1)
 
Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1
 
Poluarea
PoluareaPoluarea
Poluarea
 
Gramatica Latina.docx
Gramatica Latina.docxGramatica Latina.docx
Gramatica Latina.docx
 
Lumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viixLumea slava in_sec_viix
Lumea slava in_sec_viix
 
Iiimostenireaculturalaaantichitatii
IiimostenireaculturalaaantichitatiiIiimostenireaculturalaaantichitatii
Iiimostenireaculturalaaantichitatii
 
Ion Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateaIon Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitatea
 
Mariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geograficeMariledescoperiri geografice
Mariledescoperiri geografice
 
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
 
Vasile alecsandri
 Vasile alecsandri Vasile alecsandri
Vasile alecsandri
 
5. China antica.ppt
5. China antica.ppt5. China antica.ppt
5. China antica.ppt
 
Ștefan cel Mare – voievod al Moldovei
Ștefan cel Mare – voievod al MoldoveiȘtefan cel Mare – voievod al Moldovei
Ștefan cel Mare – voievod al Moldovei
 
Moștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului anticMoștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului antic
 
Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte
Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinteStefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte
Stefan cel mare, ctitor de lacasuri sfinte
 
Roma Antica
Roma AnticaRoma Antica
Roma Antica
 
Alexandru ioan cuza
Alexandru ioan cuzaAlexandru ioan cuza
Alexandru ioan cuza
 
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptxFondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
Fondarea Romei. Istorie și legendă.pptx
 
Civilizatia medievala
Civilizatia medievalaCivilizatia medievala
Civilizatia medievala
 
Anul 1918
Anul 1918Anul 1918
Anul 1918
 

Similar a Geto dacii-ppt2

Similar a Geto dacii-ppt2 (7)

Calea robilor
Calea robilorCalea robilor
Calea robilor
 
Razboaiel edaco romane
Razboaiel edaco romaneRazboaiel edaco romane
Razboaiel edaco romane
 
Razboaiel edaco romane
Razboaiel edaco romaneRazboaiel edaco romane
Razboaiel edaco romane
 
Decebal
DecebalDecebal
Decebal
 
Decebal
DecebalDecebal
Decebal
 
Cetati dacice
Cetati daciceCetati dacice
Cetati dacice
 
0 decebal si_traian
0 decebal si_traian0 decebal si_traian
0 decebal si_traian
 

Más de Nicoleta Cristea

Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monica
Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monicaDelta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monica
Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monicaNicoleta Cristea
 
Revolutia de la 1848 in tarile romane
Revolutia de  la 1848 in tarile romaneRevolutia de  la 1848 in tarile romane
Revolutia de la 1848 in tarile romaneNicoleta Cristea
 
Franta in timpul lui napoleon bonaparte 3
Franta in timpul lui napoleon bonaparte   3Franta in timpul lui napoleon bonaparte   3
Franta in timpul lui napoleon bonaparte 3Nicoleta Cristea
 
Vegetatia, animalele si solurile 2
Vegetatia, animalele si solurile 2Vegetatia, animalele si solurile 2
Vegetatia, animalele si solurile 2Nicoleta Cristea
 
Fisa echipe istorie 10 oct
Fisa echipe istorie 10 octFisa echipe istorie 10 oct
Fisa echipe istorie 10 octNicoleta Cristea
 
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]Nicoleta Cristea
 
Mircea cel batran schema mea -de completat
Mircea cel batran schema mea -de completatMircea cel batran schema mea -de completat
Mircea cel batran schema mea -de completatNicoleta Cristea
 
Mircea cel batran schema mea
Mircea cel batran schema meaMircea cel batran schema mea
Mircea cel batran schema meaNicoleta Cristea
 
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrân
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrânHarta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrân
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrânNicoleta Cristea
 
Rebusuri civica 6 ian 2014
Rebusuri civica 6 ian 2014Rebusuri civica 6 ian 2014
Rebusuri civica 6 ian 2014Nicoleta Cristea
 
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescu
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescuFişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescu
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescuNicoleta Cristea
 
Test grecii un model de civilizatie si cultura
Test grecii un model de civilizatie si culturaTest grecii un model de civilizatie si cultura
Test grecii un model de civilizatie si culturaNicoleta Cristea
 
Roma de la cetate la imperiu
Roma de la cetate la imperiuRoma de la cetate la imperiu
Roma de la cetate la imperiuNicoleta Cristea
 
Roma de la cetate la imperiu completata
Roma de la cetate la imperiu   completataRoma de la cetate la imperiu   completata
Roma de la cetate la imperiu completataNicoleta Cristea
 

Más de Nicoleta Cristea (20)

DELTA DUNARII
DELTA DUNARIIDELTA DUNARII
DELTA DUNARII
 
Delta dunarii leo
Delta dunarii leoDelta dunarii leo
Delta dunarii leo
 
Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monica
Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monicaDelta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monica
Delta dunarii-dobre andra & dobre tibi& hampu patricia&milea monica
 
Revolutia de la 1848 in tarile romane
Revolutia de  la 1848 in tarile romaneRevolutia de  la 1848 in tarile romane
Revolutia de la 1848 in tarile romane
 
Franta in timpul lui napoleon bonaparte 3
Franta in timpul lui napoleon bonaparte   3Franta in timpul lui napoleon bonaparte   3
Franta in timpul lui napoleon bonaparte 3
 
Vegetatia, animalele si solurile 2
Vegetatia, animalele si solurile 2Vegetatia, animalele si solurile 2
Vegetatia, animalele si solurile 2
 
Fisa echipe istorie 10 oct
Fisa echipe istorie 10 octFisa echipe istorie 10 oct
Fisa echipe istorie 10 oct
 
Carte abilitati practice
Carte abilitati practiceCarte abilitati practice
Carte abilitati practice
 
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
Fisa de lucru-_intmeierea_moldovei,_a_viii-a[1]
 
Mircea cel batran schema mea -de completat
Mircea cel batran schema mea -de completatMircea cel batran schema mea -de completat
Mircea cel batran schema mea -de completat
 
Mircea cel batran schema mea
Mircea cel batran schema meaMircea cel batran schema mea
Mircea cel batran schema mea
 
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrân
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrânHarta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrân
Harta munteniei în timpul domniei lui mircea cel batrân
 
Rebusuri civica 6 ian 2014
Rebusuri civica 6 ian 2014Rebusuri civica 6 ian 2014
Rebusuri civica 6 ian 2014
 
Mircea cel batran-schita
Mircea cel batran-schitaMircea cel batran-schita
Mircea cel batran-schita
 
Mircea cel batran-schita
Mircea cel batran-schitaMircea cel batran-schita
Mircea cel batran-schita
 
Mate test u2
Mate  test u2Mate  test u2
Mate test u2
 
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescu
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescuFişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescu
Fişă de lectură cainele si catelul+gr alexandrescu
 
Test grecii un model de civilizatie si cultura
Test grecii un model de civilizatie si culturaTest grecii un model de civilizatie si cultura
Test grecii un model de civilizatie si cultura
 
Roma de la cetate la imperiu
Roma de la cetate la imperiuRoma de la cetate la imperiu
Roma de la cetate la imperiu
 
Roma de la cetate la imperiu completata
Roma de la cetate la imperiu   completataRoma de la cetate la imperiu   completata
Roma de la cetate la imperiu completata
 

Geto dacii-ppt2

  • 1. GETO – DACII AȘEZARE: Pe teritoriul dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră.
  • 2. ÎNFĂȚISARE Taraboste dac--Statuie de pe Arcul lui Constantin • • • • • • • • BĂRBAȚII: Comat dac--Statuie de pe Arcul lui Constantin voinici la înfățișare, viteji,harnici și gospodari, cinstiți și războinici; purtau părul retezat pe frunte și lăsat în plete pe umeri; se îmbrăcau cu cămăși de in sau cânepă, lungi până la genunchi; purtau ițari strânși pe picior; iarna se îmbrăcau cu sumane cu glugă sau cojoace; se încălțau cu opinci; cei bogați(numiți și tarabostes) își acopereau capul cu căciuli rotunde; săracii(comati) umblau mai mult cu capul descoperit.
  • 3. FEMEILE: •își strângeau părul într-un coc, la spate •se îmbrobobeau cu marame țesute, își împodobeau cămășile cu cusături înflorate, fustele le făceau lungi și largi
  • 4. •în război dacii se luptau cu săbii încovoiate, cu lănci, praștii și arcuri cu săgeți •se apărau cu scuturi ovale; •pe cap își puneau coifuri de metal
  • 5. Steagul dacilor • în formă de cap de lup, cu gura deschisă
  • 6. Sarmizegetusa Burebista (sec.I; 82-44 î.Hr.) • • • • • • • • Decebal (sec.I; 87-106 d.Hr.) CONDUCĂTORI: cei mai de seamă: Burebista și Decebal, ei purtau titlui de regi; Burebista i-a unit pe daci într-un stat mare și puternic numit Dacia; Decebal reorganizează statul dac, stabilindu-i capitala la Sarmizegetusa. Decebal era un bărbat energic, priceput, dârz, mare iubitor de libertate și foarte viteaz; în timpul domniei lui Decebal, Dacia cunoa ște cea mai înfloritoare perioadă din istoria ei; construiește noi cetăți, și le întărește pe cele existente cu ziduri puternice; comerțul a cunoscut o dezvoltare deosebită, dacii făceau comer ț cu grecii și romanii; confruntările cu romanii au avut loc în 101–102 și 105–106, la finalul acestora romanii cuceresc Dacia transformând-o în provincie romană.
  • 7. Decebal (sec.I; 87-106 d.Hr.) Decebal era un bărbat energic, priceput, dârz, mare iubitor de libertate și foarte viteaz
  • 8. SARMIZEGETUSA - capitala Daciei, cetate puternică în Munții Orăștiei, care pe lângă caracterul militar, avea și ateliere în care se făureau unelte, arme, podoabe, vase de ceramică; - confruntările cu romanii au avut loc în 101–102 și 105–106, la finalul acestora romanii cuceresc Dacia transformând-o în provincie romană.
  • 9. -extrăgeau din adâncuri diferite minereuri (aur, argint) și î și făureau unelte, arme,podoabe scumpe
  • 10. •CLOCLOȘCAPUII PUIIAURAUR- TEZAURUL DE LA PIETROASA, JUD. BUZĂU •ȘCA CU CU DE DE – tezaurul de la Pietroasa jud. Buzău CLOȘCA CU PUII DE AUR- TEZAURUL DE LA PIETROASA, JUD. BUZĂU
  • 11. Vas. Ceramică Ceaşca dacică CERAMICĂ DACICĂ Vase ceramică Muzeul Naţional de Istorie a României