1. 2010-2012
MANUAL DE EDUCAŢIE OUTDOOR
OUTDOOR EDUCATION MANUAL
COMENIUS REGIO PARTNERSHIP
ECO- EDU BEYOND RHETORIC PROJECT
(Sözün Ötesinde Çevre ve Eğitim Projesi)
1

2. CUPRINS
INTRODUCERE 4
I
INTRODUCERE ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR 5
1. DEFINIŢIA EDUCAŢIEI OUTDOOR
2. FORMELE EDUCAŢIEI 9
II
EXEMPLIFICAREA ABORDĂRII EDUCAŢIEI OUTDOOR PENTRU DIFERITE
DISCIPLINE ŞCOLARE 13
1.CURRICULA ŞCOLARĂ VERSUS EDUCAŢIA OUTDOOR 13
2. EXEMPLE PRACTICE DE INTEGRARE A EDUCAŢIEI OUTDOOR ÎN CADRUL 16
CURRICULEI ŞCOLARE
Limbă şi comunicare
Matematică şi ştiinţe
Om şi societate
Arte
Educaţie fizică şi sport
Educaţie ecologică
Educaţia outdoor-metodă de stimulare a creativităţii elevilor – o viziune a Cercetaşilor
Metode de stimulare a creativităţii elevilor
Jocuri de exterior
Jocuri cercetăşeşti de exterior
3. PLANIFICAREA EDUCAŢIEI OUTDOOR 35
Cum putem măsura succesul/insuccesul activităţilor derulate
4. MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR 40
Ce este planul de management al riscului?
CONCLUZII 42
2

3. Consiliul Local Catunele – Inspectoratul Şcolar din
Muş
MANUAL DE
EDUCAŢIE OUTDOOR
Versiune în limba română
3

4. INTRODUCERE
Manualul de faţă doreşte a fi un instrument util pentru cadrele
didactice din Comuna Catunele şi nu numai, în abordarea experienţelor
oferite de educaţia outdoor în procesul de predare-învăţare al elevilor.
Proiectul “EcoEdu beyond rhetoric” ne-a oferit posibilitatea de
a aprofunda conceptul de educaţie outdoor. Pe parcursul proiectului s-
au derulat o serie de activitati de formare (curs de educaţie outdoor,
seminar, activitati practice ), ocazie cu care participantii ( personalul de
la toate institutiile partenere în proiect din cele 2 regiuni ) au invăţat ce
înseamnă educaţia outdoor, cum poate fi aplicată in procesul de
predare al diverselor discipline curriculare, cum poate fi îmbinată
educaţia outdoor cu educaţia formală pentru deprinderea de către
elevi a abilităţilor necesare împlinirii lor ca indivizi. Aşadar, acest
manual este rezultatul activităţilor de formare din cadrul proiectului,
rezultatul a ceea ce am învăţat la fiecare dintre aceste activităţi.
Lucrarea de faţă este structurată în mai multe teme relevante:
ce este educaţia outdoor, obiectivele educatiei outdoor, educaţia
formala versus educaţia outdoor, exemplificarea abordării educaţiei
outdoor pentru diferite discipline şcolare, sfaturi utile si exemple
practice pentru cadre didactice, educatori, lucrători de tineret.
4

5. I
INTRODUCERE ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR
1. DEFINIŢIA EDUCATIEI OUTDOOR
Educaţia outdoor este un concept relativ nou în contextul
educativ românesc, însă ea începe din ce în ce mai mult să capteze
interesul actorilor educaţionali din sistemul de învăţământ formal.
Există numeroase accepţiuni pentru termenul de educaţie outdoor,
însă pentru a da o definiţie simplă şi pe înţelesul cititorilor, putem
spune că această formă de educaţie se bazează pe învăţarea în aer
liber. Termenul de educaţie outdoor, poate include educaţia pentru
mediu, activităţi recreative, programe de dezvoltare personală şi
socială, drumeţii, aventură, etc.
Realizănd o sinteză a activităţilor de formare la care am participat pe
parcursul proiectului EcoEdu bezond rhetoric, am identificat
caracteristicile cheie ale educaţiei outdoor:
- Educaţia outdoor ofera posibilitatea contactului direct cu
natura – protecţia mediului reprezintă un subiect de interes
mondial, urbanizarea masiva a produs un efect nociv asupra
mediului si prin faptul ca oamenii nu constientizează impactul
pe care acţiunile lor non-ecologice le au asupra mediului –
educaţia outdoor se desprinde ca o modalitate extrem de
benefică pentru schimbarea atitudinilor si comportamentelor
faţă de mediu;
- Educaţia outdoor reprezinta o puternica sursă de experienţe de
învăţare – un mediu relaxant, liber, fara constrangerile pe care
le impun “cei 4 pereti ai unei săli de clasă” poate oferi elevilor
nenumărate provocări, astfel că procesul de educare devine
puternic, inspiraţional si de natură să schimbe comportamente
5

6. antisociale, să creeze o relaţie puternică între oameni bazată
pe sprijin reciproc;
- Educaţia outdoor facilitează procesul de învăţare al elevilor care
întâmpină dificultăţi în acest sens – cum spuneam mai sus,
educaţia outdoor oferă un climat diferit de învăţare ce permite
elevilor care în mod usual întâmpină dificultăţi de învăţare si au
un nivel scăzut de performanţă şcolară, să devină mai motivaţi,
cu mult mai capabili;
- Dezvoltare personală atât al celor care o aplică, cât mai ales al
elevilor;
- Dezvoltarea spiritului de echipă – conexiunea între elevi, elevi-
profesori duce la creşterea gradului de participare activă,
cresterea cetăţeniei active in randul ambelor categorii;
- Educaţia outdoor ofera nenumărate beneficii fizice, emoţionale,
mentale ce asigură bunăstarea societăţii
Obiectivele generale ale educaţiei outdoor sunt:
• Dezvoltarea abilităţilor socio-personale: îmbunătăţirea muncii
în echipă, îmbunătăţirea relaţiilor sociale, dezvoltarea
competenţelor de conducere, etc
• Dezvoltarea abilităţilor de management: organizare,
coordonare, evaluare
• Oferirea unui cadru stimulativ de învăţare
• Ofera posibilitatea creării unui mediu relaxant si motivant în
funcţie de problema identificată – permite escaladarea unor
nivele inalte de imaginatie în vederea obţinerii rezultatelor
propuse.
Există o serie de programe de educaţie outdoor care pot fi utile
în diferite contexte si în funcţie de nevoile existente/identificate, astfel
ca se pot utiliza astfel de programe axate pe sănătate şi educaţie fizică,
ştiinţa mediului, management şi psihologie. Spre exemplu un program
6

7. de educaţie outdoor axat pe educaţie fizică ar putea avea efect
preventiv-educativ-terapeutic, ar putea duce la scăderea numărului de
elevi cu obezitate crescută din şcoala dumneavoastră (programul ar
putea include exerciţii fizice, plimbări in aer liber, discuţii libere cu
elevii într-un cadru relaxant şi motivant); un program de educaţie
outdoor axat pe ştiinţa mediului ar avea ca efect informarea elevilor cu
privire la problemele de mediu din comunitatea lor, conştientizarea cu
privire la impactul pe care acţiunile lor le au asupra mediului (puteţi
organiza o activitate de ecologizare, sau orice alte activităţi pe care le
considerati relevante în abordarea problemei identificate - o
caracteristică importantă a educaţiei outdoor este aceea că permite un
grad ridicat de creativitate).
Un aspect important al educaţiei outdoor este acela că poate
contribui la creşterea nivelului de bunăstare al indivizilor; pe langă
nevoile de bază ale unei persoane, există şi o serie de nevoi la care
educaţia outdoor poate răspunde şi anume: nevoia de a fi respectat,
inclus social, de a fi activ şi responsabil, nevoia de a te simţi în
siguranţă.
Nevoia de a se simţi respectat – derularea de diferite
activități în aer liber incurajeaza copilul să se simtă în
largul său, astfel el va fi mult mai deschis, va comunica,
își va exprima propriile opinii, se va simți băgat în seamă
și va simți ca deciziile sale contează pentru ceilalți; elevii
pot fi consultați cu privire la diferite jocuri sau activități.
Nevoia de a fi responsabil – activitățile outdoor permit
copilului oportunitatea de a primi diferite sarcini (
educația outdoor este printre altele o forma de învățare
organizată și structurată, astfel ca profesorul trebuie să
aibă în vedere implicarea tuturor elevilor în activitățile
propuse ); sub supravegherea
7

8. profesorului/educatorului, fiecare copil primește
diferite responsabilități și sarcini pentru atingerea
scopului propus ( spre exemplu daca se optează pentru
o activitate de ecologizare, un elev poate primi sarcina
de a curața pomii, un elev are sarcina de a uda florile –
este important însă ca prin comunicarea cu elevul,
profesorul să-i însușeasca acestuia sentimentul că prin
ceea ce întreprinde el, mediul va fii mai curat, astfel el
va conștientiza că are o responsabilitate față de
protejarea mediului ).
Nevoia de a fi activ – implicarea în diferite activități
sportive, jocuri, plimbări tematice, nu va aduce decât
beneficii dezvoltarii fizice, psihice ale elevului. Jocul este
o caracteristică principală a copilăriei, de aceea este
important ca elevii sa fie stimulați in mod constant să se
joace, să alerge, să participe la diferite activități în mod
activ.
Nevoia de a fi inclus social – poate cea mai importantă
caracteristică a educației outdoor este aceea că este o
modalitate de succes de a depăși unele dificultăți ale
copilului ( psihice, fizice, sociale, emoționale sau
economice ), astfel încât acesta să fie inclus social, să
simtă că aparține unei comunități; se consideră ca
mediul din interiorul clasei este mai degraba unul
competitiv, în timp ce cel din afara clasei este unul
suportiv, care permite copiilor să se exprime, să
relaționeze cu ceilalți, să colaboreze.
Nevoia de a se simti în siguranță - un aspect pe care
literatura de specialitate îl consideră important în
8

9. abordarea educației outdoor este că aceasta trebuie să
țină cont de această nevoie. Interiorul clasei este mult
mai sigur pentru elevi, în timp ce mediul exterior
implică diferite riscuri și situații neprevăzute care pot
avea efect negativ. Profesorul trebuie sa identifice
posibilele riscuri care pot să apară și să conceapă un
plan de management al riscului, despre care vom vorbi
mai târziu întrucât este un aspect deosebit de important
care i-a facut pe unii specialiști in domeniu să nege
utilitatea utilizării educației outdoor.
Întrucât educația outdoor se adresează unui public larg,
indiferent de vârstă, nevoile sunt similare și pentru cei mici și pentru
cei mari, acest tip de educație trebuie să acorde locul cuvenit acestor
nevoi indiferent de vârsta elevului.
Participarea la activitățile de formare din cadrul proiectului
EcoEdu beyond rhetoric a oferit cadrelor didactice din Cătunele,
oportunitatea de a înțelege acest fenomen nou, de a-l aprofunda și
implementa cu succes în curiculara școlară chiar și fără existența unor
norme ale Ministerului Educației. Procesul de învățare a modului de
abordare al acestui tip de educație a fost unul anevoios, întrucât
considerăm acest proces deosebit de complex care necesită timp
pentru a putea fi implementat cu succes și pentru a putea da
rezultatele pe care le dorim. În cele ce urmează vom oferi o
perspectivă a educației outdoor în relatia cu celelalte forme ale
educației, pentru a înțelege mai bine de ce să alegi educația în aer
liber.
2. FORMELE EDUCAȚIEI
Educaţia în aer liber este considerată a fi mult mai motivantă-
stimulativă şi cu un impact mai puternic asupra procesului de învăţare
9

10. în randul elevilor. Pentru a înțelege mai bine ce aduce nou educația
outdoor procesului de predare-învățare, vom face o scurtă incursiune a
formelor de educație existente.
Educația formală: acel tip de educație care operează într-o
instituție reglementă de norme și reguli numită școală.
Caracteristici:
- instituționalizată, ierarhizată,
- supraveghează cadrul în care se desfășoară procesul de
educație impune reguli și norme
- este gradată cronologic (de la educația primară până la
educația universitară) ,
- organizată și condusă de la centru ( Ministerul Educației)
- evaluarea este realizată de către profesor,
- folosește metode puțin participative, autoritatea și disciplina
sunt impuse prin constrângere ,relația profesor-elev este
formală.
Educaţia informală se realizează prin învăţare de-a lungul vieţii,
fiecare individ îşi formează atitudini, valori, deprinderi din experienţa
cotidiană, folosind resursele educative din mediul în care trăieşte – de
la familie şi vecini, de la locul de joacă, de la magazin, de la bibliotecă
sau din mass-media. Aceasta se realizează individual sau prin
interacțiuni cu membrii comunității fără a fi planificată, ajutându-i pe
oameni să învețe oricând și oriunde.
Educația nonformală nu se traduce ca o activitate lipsită de un
efect formativ, ci trebuie ințeleasă ca o realitate educațională mai
puțin formalizată. Conceptul de educație nonformală este asociat
conceptului de “învățare pe tot parcursul vieții” (lifelong learning).
Evaluarea in cadrul educatiei nonformale este realizata de cel
care invata, iar abordarea multi-disciplinară a procesului de învăţare,
10

11. ajută oamenii să înţeleagă şi să aprecieze mediului şi legătura lor cu
acesta. Pregăteşte elevii pentru un viitor durabil, analizează
problemele pe termen lung.
Caracteristici:
- metodele folosite sunt axate pe participarea activa
- metoda este un mijloc prin care sunt indeplinite obiectivele
unei activități - jocul este o metodă des folosită.
- răspunde la intrebarea Cum?
- Importanți furnizori de educație nonformală sunt ONG-urile.
Dintre toate aceste forme, educația outdoor se pliază cel mai
bine cu cea non-formală, întrucât ca şi aceasta, educația outdoor se
bazează foarte mult pe participarea activă, maximizează procesul de
învățare, minimalizând constrângerea specifică școlii, oferă o utilitate
practică imediată cunoștințelor învățate, se desfășoară în contexte
diferite având un cadru de învățare și un conținut lejer, folosește
metode care stimulează implicarea și participarea, are o structură și o
planificare flexibilă, procesul învățării este orientat spre participant, se
bazează pe experienţa participanţilor.
Atât educația non-formală cât și educația outdoor pot fi
integrate cu succes în educația formală cu scopul de a maximiza
efectele procesului de învățare, tendința actuală este aceea de
amplificare a celor două forme, mai ales pentru faptul că încorporate,
ele conduc la un sistem educativ mult mai valoros din punct de vedere
al calității, produc avantaje pe termen lung, permit acoperirea unei
game largi de discipline și cel mai important, actul educațional se
axează în aceeași măsură și celor care o implementează ( în speță
profesorilor ) și celor care fac obiectul învățării ( în speță elevii ).
Educația formală are meritul de a fi organizată și structurată,
încorporând o paletă întreagă de informații și cunoștințe de care are
nevoie un individ în formarea sa educațională, educația informală vine
în sprijinul educației formale și asigură procesul de învățare oricând și
11

12. oriunde, pe tot parcursul vieții, educația non-formală vine cu acele
elemente de natură să satisfacă nevoile unui individ de natura, psihica,
social, emoțională prin diferite metode interactive, participative, iar
educația outdoor “ scoate la aer ” cele 3 forme de educație, le
rivigorează, le adaugă prospețime si își extinde acțiunea benefică în
diferite domenii ( în speță dezvoltare durabilă, protecția mediului,
dezvoltare personală și profesională ).
Considerăm că profesorii, educatorii, directorii de şcoală,
Ministerul Educației mai ales, ar trebui să considere educaţia outdoor
ca parte semnificativă în sistemul de învăţământ, ca un întreg şir de
oportunităţi de învăţare.
12

13. II
EXEMPLIFICAREA ABORDĂRII EDUCAȚIEI OUTDOOR
PENTRU DIFERITE DISCIPLINE ȘCOLARE
1. CURRICULA ŞCOLARĂ VERSUS EDUCAŢIA OUTDOOR
Interdisciplinaritatea ne ajută să utilizăm sau să integrăm
anumite concepte și metode între diferite forme de educație, pentru
atingerea acestui ţel, o importanţă deosebită o are sistemul
educațional. Acesta trebuie să fie construit în așa fel încât să permită
actorilor educaționali crearea unui proces de predare flexibil, ajustabil
în funcție de nevoile de învățare ale elevilor. Așa cum precizam
anterior educația formală asigură necesarul de cunoștințe șI informații
educaionale, educația informală asigură procesul de învățare pe tot
parcursul vieții, educația non-formala este participativă, interactivă, iar
educația outdoor “scoate la aer” cele 3 forme de educație, însă
împreună aceste forme de educație crează un sistem de învățământ de
calitate din punct de vedere al conținutului, și mai ales al rezultatelor
obținute.
Curricula școlară desemnează continutul invățării formale,
strategiile de predare-invățare, metode si mijloace, resurse materiale,
modalități de evaluare focalizate pe componenta educativă-
instituțională. Curricula școlară este prestabilită, bine delimitată de
celelalte forme ale educației printr-un set de reguli si norme, de
factorii decidenți la nivel național, in speță Ministerul Educației.
Educația formală este recunoscută ca fiind principala formă prin care
elevii învață, celorlalte forme nu li se acordă atenția cuvenită chiar
dacă impactul lor este pe alocuri mult mai intens. Experiența ca și
profesori/educatori/învățători ne-a făcut sa identificăm câteva dintre
dezavantajele/efectele secundare ale educației formale
13

14. - curricula școlară impune un set de reguli şi norme pe care atât
elevii cât și profesorii lor trebuie sa le respecte ceea ce denotă
un rol autoritar din partea profesorilor - dezavantajul principal
este acela că ordinea şi disciplina dau naștere unor temeri,
tensiuni ale elevilor
- există profesori care acordă o atenție excesivă disciplinei
predate (spre exemplu dirigintele unei clase în loc să aloce timp
și orelor de dirigenție, preferă să-și predea materia sa, efectul
secundar fiind acela că elevii dezvoltă repulsie față de acea
materie pe de-o parte iar pe de altă parte, orele de dirigenție
sunt și ele extrem de importante întrucât asigură o apropiere a
elevului de profesor)
- manualele pentru diferite discipline abundă deseori in noțiuni
teoretice, ceea ce favorizează învățarea mecanică în rândul
elevilor, în acest sens se întrevede necesitatea de redistribuire
a informațiilor către partea practică-aplicativă
- educația formală crează repetitivitate, obișnuință, plafonare
prin faptul că profesorii predau aceeasi lecție de nenumărate
ori, astfel își pierd interesul, predarea lecției devenind astfel un
proces mecanic și nu ia în considerare dacă elevul este atent la
lecție, dacă este interesat de ceea ce învață și mai ales dacă
este motivat să învețe.
Spre deosebire de educația formală, educația outdoor
întâmpină o serie de obstacole:
- la nivel contextual, nu există o viziune coerentă asupra
educației românești ceea ce face ca educația outdoor să nu fie
complementară cu cea formală.
- se identifică lipsa existentei conștiinței locale, a inițiativei,
participării sociale pentru dezvoltarea locală,
- lipsa fondurilor școlilor/ situatie materială precară a părinților
pentru a pune în aplicare diferite activități outdoor,
14

15. - lipsa unei legislații care să-i ofere educației outdoor locul
cuvenit,
- lipsa parteneriatului social (relatiile dintre școli șI diferiți actori
educaționali și nu numai sunt aproape inexistente),
- la nivelul școlilor, nu există o pregătire profesională a
profesorilor în domeniul educației outdoor,
- se identifică lipsa unor abilități de cooperare și relaționare,
cadre didactice reticente la nou, deficiente ale acestora in
domeniul comunicării, etc.
- educația outdoor este asociată de multe ori cu o serie de riscuri
– faptul ca se desfășoară în aer liber, impune anumite riscuri pe
care multe cadre didactice nu doresc să și le asume nu atât din
teamă cât din comoditate
Integrarea educației outdoor în curricula școlară reprezintă în
prezent un aspect important în asigurarea dezvoltării personale șI
profesionale a elevului, mai ales pentru că contextul actual este
caracterizat de lipsa interesul și motivației spre învățare ale elevilor,
accentuarea gradului de neimplicare în viața școlară, existența unor
preocupări care afectează negativ comportamentul elevului, lipsa
respectului pentru școală ca instituție, pentru profesor, familie. După
cum am arătat anterior, educația outdoor împrospătează mediul
academic, oferă oportunităţi interactive de învățare, care dacă sunt
implementate corect duc la minimizarea aspectelor negative existente
în actualul sistem educațional.
Un prim pas in corelarea educației outdoor cu educația formală
l-ar reprezenta legiferarea acesteia, constituirea unor centre de
asistență educațională axate pe acest model de educație care pe de-o
parte să susțină implementarea educației outdoor în școli, iar pe de
altă parte să susțină formarea profesională și continuă a cadrelor
didactice, pentru ca acestea să dobândească o serie de abilități și
competențe în domeniu. De asemenea, încurajarea parteneriatului
social între școli și diferite ONG-uri cu experiență în domeniu
15

16. faciliteaza procesul de integrare al educației outdoor în sistem
educational actual si ofera exemple de bună practică.
Recunoaștem meritul școlii ca principal furnizor al educației,
însă aceasta trebuie să se plieze pe noile cerințe ale sistemului, pe
nevoile elevilor, profesorilor, întrucât se observă necesitatea de a
împrospăta actualul process de predare-învățare care nu mai
corespunde societății românești.
2. EXEMPLE PRACTICE DE INTEGRARE A EDUCAŢIEI OUTDOOR ÎN
CADRUL CURRICULEI ŞCOLARE
Integrarea educației outdoor în cadrul curiculei școlare implică
diferite etape de la planificarea procesului și până la implementare.
Atunci când este planificată o activitate outdoor trebuie să se realizeze
o serie de conexiuni cu disciplina școlară pe care dorim să o
”scoatem în aer liber” ( Vezi Fig. 1 )
Limba si
comunicare
Matematica Tehnologii
si stiinte
EDUCATIE
OUTDOOR
Om si Educatie
societate fizica si
sport
Arte
Fig. 1
16

17. În cele ce urmează vă vom oferi o serie de informații și exemple
practice referitoare la diferite discipline școlare.
Limbă și comunicare – alegeți să tineți orele de clasă în
aer liber, fie că aveti o poveste/nuvela/roman la limba
română, sau lecţiile de limbi straine. Vă prezentăm mai
jos câteva exemple:
- punerea în scena a a unei povești, dupa ce in prealabil aceasta a
fost citită în sala de clasă – puteți solicita elevilor să schimbe
firul epic al poveștii (pentru a evita haosul și dezorganizarea,
pregătiți elevii pentru activitate cu o zi înainte, sprijiniți elevii în
acest proces, fără însă a interveni în deciziile lor pentru
stabilirea unui nou fir epic - activitatea nu presupune o repetiție
propriu-zisă, este indicat să lăsați elevii să fie spontani, ei se vor
gandi în prealabil cum să schimbe firul epic, însă pentru
exemplificare ei vor fi încurajați să improvizeze
- identificați anumite elemente naturale cu care elevii pot scrie:
pe pământ, pe pietre sau frunze
- începeți o poveste alegând un obiect din natură ( un copac, o
floare, etc ) și încurajați elevii să continue povestea
- creați împreună cu elevii un loc sau mai multe locuri de citit (
atunci cand aveți o lectură la clasă puteți merge în acel loc )
- încurajați elevii să compună poezii cu diverse obiecte din jur (
copaci, iarba, etc ).
- Excursie ABC: Plimbaţi-vă în jur afară, căutând obiecte care
încep cu literele alfabetului. Când zăriţi o furnică, cereţi elevilor
să scrie despre aceasta sau să deseneze o poză cu furnica sub
litera A. Vezi câte litere din alfabet poţi să acoperi.
- Poveştile Copacilor: Aşează grupuleţe de copiii în linişte o
perioadă de timp lângă un copac. Ce sunete aud? De unde vin?
Dacă copacul ar putea vorbi, ce poveşti ar putea spune el? Scrie
17

18. un haiku (un poem japonez de 17 silabe), sau alt poem despre
copac.
Există o varietate de activități ce pot fi derulate pentru a preda
într-un mod inedit această materie, astfel elevii își vor forma imaginaia,
creativitatea, vorbirea, exprimarea literară/artistică.
Matematica și științe
Matematica oferă şi ea oportunități care mai de care
mai diversificate, prin compunerea sau rezolvarea de
probleme, elevii sunt puşi în situaţia de a evalua în cifre
exacte anumite aspecte, spre exemplu:
- adunați o gramadă de pietre din care profesorul si fiecare elev
își vor alege una, compară piatra aleasă de tine cu cea a
elevilor,cine are piatra cea mai mare sau piatra cea mai mică,
desenați cu creta semnele < > = a pentru a esemplifica
- scoate copiii în curtea școli și pune copiii să formeze diferite
figuri geometrice, astfel vor învăța într-un mod interactiv
- măsurați curtea școlii sau poate gradina cu flori, etc.
- Peisaj de Calcul - faceţi o plimbare, căutând diferite culori,
forme sau obiecte. Cereţi elevilor să păstreze o foaie de calcul
pe care să noteze obiectele găsite de clasă. Faceţi simple
grafice pentru a reprezenta numerele din categoriile variate.
Cum aţi descrie zona voastră unei persoane din alt oraş sau
ţară.
- Clasificări: cereţi elevilor să adune 20 sau mai multe frunze pe
care le găsesc pe jos, să le sorteze pe grămezi diferite (dupa
culoare, formă, etc). Discutaţi despre modul cum diferite criterii
de clasificare duc la diferite distribuiri de grămezi. Ce criterii
folosim pentru a clasifica grupuri de organisme cum ar fi
mamiferele, păsările, plantele şi insectele? Cum ar putea să se
18

19. schimbe ordinea noastră daca am sorta folosind criterii
diferite?
Fizică și chimie – fenomenele fizico-chimice din natură ( ploile,
ninsorile, tunetul/fulgerul, arderea combustibulului, circuitul apei –
spre exemplu școala noastră este situată într-o zona minieră – ceea ce
ne-a oferit posibilitatea de a le explica elevilor anumite elemente
chimice– minereuri de fier, compozitia chimică a carbunelui, etc ) pot fi
observate cu ușurință – elevii vor fi mult mai motivați să învețe având
posibilitatea de a observa aceste fenomene – pe de-o parte urmăriți
partea teoretică a orei de curs, iar pe de altă parte partea practică,
acolo unde este posibil.
Biologie - elevul dobândeşte organizat cunoştinţe cu privire
plantele si animalele din natura, informații cu privire la mediul
înconjurător, la poluare şi consecinţele acesteia. Valenţele educative
ale lecţiilor de biologie pot fi puse în valoare prin:
- plantarea şi îngrijirea plantelor din grădina şcolii, din grădina de
legume,
- vizite la grădina zoologică, la grădina botanică,
- participarea elevilor la acţiuni de protecţia mediului,
- drumeţii în pădure şi construire de căsuţe pentru păsărele
- fotografierea vietăților din jur ( pasări, insecte )
19

20. - Magazinul de băcănie - Discutaţi despre poziţia articolelor din
magazinul de băcănie: unele dintre ele sunt pe raftul de sus,
unele pe jos, altele sunt depozitate în subsol. Puneţi-i pe elevi
să se uite la mediul dinafară ca la un magazin de băcănie. Ce fel
de mâncare se află pe raftul de sus (acoperiş), raftul de mai jos
(subpoveste), raftul de jos (bază), şi beci (subsol). De pe ce
rafturi se cumpără diferitele animale? Majoritatea animalelor
se cumpără de pe un anume raft sau sunt distribuite în mod
egal?
- Urme de animale: căutaţi urme de animale în nămol, nisip sau
zăpadă. Puneţi-i pe elevi să-şi mişte corpul în aşa fel încât să
lase modele de urme similare cu cele pe care le-au vazut. Cât
de dificil este să ne mişcăm ca celelalte animale? Credeţi că
iepurii, căprioarele sau şoarecii ar avea aceleaşi probleme de
mişcare ca noi? Ce legătură are asta cu conceptul de adaptare?
Om și societate
Geografie – lectiile de geografie despre formele de
relief, clima, vegetația, solurile, apa, sau fauna pot fi
scoase cu ușurință în aer liber – folositi-va de mediul
natural în care vă aflați pentru a le explica și exemplifica
elevilor anumite noțiuni ce țin de această disciplină –
cum s-au format câmpiile, dealurile, munții, apele, etc.
Aveți opțiunea de a organiza o drumeție în puncte cheie
din zona în care vă aflați, să obesrvați împreună cu elevii
fenomenele climatice și să faceți conexiuni cu diferite
discipline cum ar fi fizica ( puteți organiza o lecție
comună cu profesorul de fizică ), pentru a studia
vegetația sau fauna puteți realiza deasemenea o lecție
comună cu profesorul de biologie, realizați împreună cu
elevii o hartă a localității, realizați o galerie foto a
20

21. mediului geografic. Elementul cheie al educației
outdoor este acela că oferă elevului posibilitatea de
învăța prin experimentare, prin observare la fața locului,
elevii vor fi mult mai motivați să învețe, vor găsi cu
ușurință răspunsuri la întrebările lor.
Istorie – identificați și vizitați împreună cu elevii un monument
istoric din localitate, reconstituiți un traseu istoric ( cum ar fi un
război/lupta ), organizați ad-hoc în curtea școlii anumine momente
istorice de importanță – cum ar fi Unirea Principatelor, vorbiti-le
elevilor de marile personalități istorice ale Romaniei alegând dacă este
posibil anumite elemente cheie. Tineți lecții de istorie în aer liber, în
curtea școlii și organizațiu o dezbatere astfel - încurajați elevii să-și
exprime creativitea prin schimbarea imaginativă a istoriei – spre
exemplu “ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut loc Primul Razboi
Mondial” – elevii vor înțelege astfel importanța istoriei în dezvoltarea
unei națiuni, faptul că războaiele între popoare încetinesc procesul de
dezvoltare, crează probleme economice, sociale, au impact asupra
calității vieții – elevii vor aprecia mult mai mult prezentul și vor
conștientiza că oamenii sunt responsabili pentru bunăstarea lor și a
comunității/societății în care trăiesc.
Discipline socio-umane – Chiar și o disciplina dificilă cum este
psihologia, poate fi scoasă din mediul clasei, spre exemplu organizați în
aer liber diferite jocuri/teste psihologice pentru procesele pshice
cognitive (memoria, atenția, limbajul, gândirea, imaginația), oferiți-le
eleviilor informații despre semnificațiile jocurilor sau rezultatele
testelor, explicați aceste fenomene psihologice abia după ce au avut
posibilitatea de a le experimenta, astfel elevii le vor înțelege mult mai
bine. Spațiile outdoor oferă adesea posibilități de explorare filosofică –
creați un spațiu de reflecție în aer liber, lansați discuții filosofice
despre frumusețe ( utilizând elemente din natură – o floare, un copac,
etc ), despre adevăr sau bine ( identificați o faptă bună facută de un
membru al comunității sau chiar de către un elev și încurajați elevii să
21

22. discute despre această faptă, să identifice elemnetele cheie – ce
anume a făcut acea persoană să acționeze în acel fel, de ce e important
să facem bine celor din jurul nostru, etc ).
Religie – realizați impreună cu elevii un calendar de evenimente
religioase și activițăți ce pot fi realizate în cadrul acestor evenimente –
spre exemplu de Crăciun mergeți cu elevii in colindat, puneți în scena
Nașterea lui Isus, împodobiți curtea școlii, nu omiteți să le oferiți
elevilor informații despre simbolurile religioase, vizitați biserici, etc.
Educaţie civică - se poate realiza o simulare a modului cum să
te comporți pe stradă, cum să fii un pieton model – cum să traversezi
strada.
Științele naturii și educația civică sunt discipline ce pot forma elevilor
deprinderi legate de ocrotirea calităţii mediului înconjurător. Regulile
de comportare corectă faţă de natură trebuie să fie respectate de toţi.
Totul porneşte de la deprinderile simple. Hârtiile, ambalajele
alimentelor, sticlele şi alte deşeuri nu se aruncă la întâmplare, pentru a
împânzi dezagreabil împrejurimile şcolii, ci se depozitează ordonat în
containerele speciale. Grupurile sanitare trebuie păstrate curate şi
igienizate permanent. Substanţele chimice din laboratoare nu se
aruncă pe sol, pentru a nu se degrada.Loturile agricole şcolare, spaţiile
verzi cu flori şi copaci trebuie curăţate, şi prin grija micilor ecologişti ai
şcolii, de sticle, pungi de plastic, cutii metalice ruginite, puteți organiza
în acest sens acțiuni de ecologizare periodice.
22

23. Arte
Educaţia plastică și abilitățile practice oferă posibilitatea
manifestării depline a creativităţii şi sensibilităţii copilului. Desenele,
colajele, afişe cu mesaj ecologic constituie o îmbinare a esteticului cu
informaţia ştiinţifică. Prin aceste activităţi capătă valoare artistică
unele obiecte realizate din materiale refolosibile. Documentati-va,
identificati si vizitati impreuna cu elevii un monument din comunitatea
dumneavoastra, o opera de arta din apropierea localitatii, incurajati
elevii sa-si exprime parerile fata de obiecte vizitate – ce reprezinta
aceastea, oferiti-le informatii despre autorul/autorii creatiilor. In acest
fel elevii isi formeaza vorbirea, exprimarea, creativitatea gandirea
analitica si critica.
Educația muzicală – organizați concursuri muzicale în aer liber
sau mergeți împreună cu elevii la un concert, în acest fel puteți
descoperi elevii cu talent muzical, ei pot fi îndrumați spre o carieră în
acest domeniu.
Creioanele colorate ale Naturii - puneţi-i pe elevi să adune
mostre de frunze, crenguţe, pământ, boabe şi să le frece pe o bucată
de hârtie pentru a determina ce culoare, daca există una, are creionul
lor natural. Puneţi-i sa deseneze o poza folosind culorile pe care le pot
găsi în zona lor. Preveniţi-i împotriva materialelor pe care nu trebuie să
le folosească ( iedera otravitoare, urzici, animale vii, etc.)
Ochii: puneţi-i pe elevi să probeze ochii celorlalte animale.
Pentru a simula un ochi in vârful capului, tineţi o oglinda mică cu faţa
în sus şi planul în mână şi uitaţi-vă direct în ea. Încercaţi să mergeţi
câţiva metri cu această vedere. Pentru ochiul de pe partea capului,
tineţi oglinda perpendiculară pe pământ şi cu faţa înafară. Cum diferă
aceste vederi ale lumii de cea a noastră? Cum crezi că ar vrea unele
23

24. animale să aibă ochii în locuri diferite? Ce rol joaca în arta vederea
lucrurilor în diferite moduri?
Educație fizică și sport
Aceasta arie disciplinară se pliază cel mai bine cu acest concept
de educație outdoor. Unde altundeva poți ține orele de curs decât în
aer liber? Aveți de ales dintr-o varietate de activități sportive- tenis,
fotbal, volei, handbal, ping-pong, diferite exerciții fizicebaschet - toate
aceste activități contribuie la dezvoltarea fizică și psihică a elevului într-
un mod armonios, elevii cu probleme de obezitate vor fi încurajați să
ducă un stil de viață sănătos, anumite probleme de sănătate pot fi
prevenite printr-o viață activă ce poate fi modelată în timpul orelor de
educație fizică și sport.
Tehnologii – vizitați fabrici, cariere, mine – observați
utilajele tehnologice folosite pentru obținearea unui
produs, construiți mobilier exterior pentru curtea școlii,
etc.
Educatia ecologica
Deseori educaţia outdoor este confundată cu educaţia pentru
mediu-ecologică, asta pentru ca cele două se întâlnesc în aer liber,
educaţia outdoor nu înseamnă numai acest lucru, ea are nenumarate
24

25. valenţe în toate domeniiile nu doar în cel al protecţiei mediului. În
şcoală elevii sunt foarte receptivi la ce li se arată şi li se spune în
legătura cu mediul. Prin diferite discipline incluse în procesul de
învăţământ trebuie să convingem pe fiecare elev de necesitatea
apărării mediului înconjurător împotriva poluării şi să le formăm
conduita ecologică modernă. Acest lucru se realizeză îndeosebi în
cadrul lecţiilor de ştiinţe, menite să înlesnească înţelegerea
organismelor vegetale şi animale, a proceselor esenţiale de înteţinere
a vieţii, a legăturilor indisolubile dintre plante - animale - mediu, al
celor de geografie, dar şi, ocazional, în cadrul unor lecţii de educaţie
civică, limba română, educaţie muzicală, educaţie plastică, istorie etc.
Contribuţii de seamă la educaţia ecologică pot aduce activităţile
outdoor. Orice activitate ce se desfăşoară în afara sălii de clasă
înseamnă activitate în contact nemijlocit cu mediul înconjurător. Aşa
cum îi învăţăm pe copii să vorbească, să se poarte în familie, la şcoală
şi în societate, să respecte normele de igienă. Tot aşa trebuie să-i
învăţăm să se poarte cu mediul în care trăim. Dintre modalităţile
folosite, în afara clasei, în scopul educării ecologice amintesc: excursii
şi vizite pentru a constata situaţia în care se află mediul , acţiuni pentru
apărarea mediului,igienizarea şi înfrumuseţarea şcolilor,
parcurilor,crearea unui colţ viu în clasă. Vă prezentăm mai jos 2 dintre
proiectele implementate de către profesorii de la şcoala noastră care
au avut drept scop conştientizarea elevilor cu privire la necesitatea de
a proteja mediul înconjurător.
PROIECT EDUCATIONAL
Justificare: Spaţiul din spatele bisericii satului Valea Perilor este
amenajat de catre preotul şi părinţii din sat pentru plantarea unei livezi
de peri pe cinci rânduri. Spaţiul se pretează la amenajarea livezii de
peri, iar în faţa bisericii plantarea şi amenajarea unor ronduri de flori.
25

26. Scop: - dezvoltarea simtului raspunderii faţă de mediul înconjurător,
cunoasterea a cat mai multe lucruri despre pomii fructiferi si flori cat si a
materialelor si uneltelor folosite.
Obiective
- elevii să participe activ la sadirea si îngrijirea copacilor prin văruirea
lor.
- Elevii să planteze şi să semene flori .
- Elevii să continue activitatea prin îngrijirea permanenta a plantelor.
- Cultivarea în sufletul elevilor a sentimentelor de dragoste pentru
natură şi frumos.
Echipa de proiect: 4 profesori de la şcoală
Parteneri: Biserica Comunei Catunele, Comitetul de părinţi al şcolii
Grupul ţintă:elevii Şcolii Primare Dealul-Viilor, Comuna Catunele,
Judetul Gorj
Metodologia de intervenţie:
La activitate au participat mai multe grupe de elevi organizate pe
nivele de vârste. Elevii din clasele mari împreună cu dascalii şi părinţii
au pregătit terenul prin săparea lui pentru plantarea perilor. cu
hârleţul şi apoi greblarea lui. Părinţii au ajutat o grupă de elevi din
clasele mari să dea cu var trunchiul pomilor. Alte grupe de elevi au
plantat şi semănat flori.
Resurse materiale:
Unelte,var,bidinele,seminţe de flori,răsaduri de flori,bulbi. Ingrasamant
natural, puieti,
Resurse temporale: O zi.
Resurse spaţiale: spaţiul din fata şi din spatele bisericii.
Planul operţional de acţiune
Etape de mediatizare:
- Luna martie discuţii cu grupurile ce vor participa la acţiune
- Luna aprilie: desfăşurarea activităţilor în funcţie de starea
vremii.
26

27. Evaluarea proiectului:
- impresii despre aspectul spaţiului plantat cu flori şi a livezii de
peri dupa acţiune şi după înflorirea florilor
- Discutarea respectarii şi îndeplinirii sarcinilor; de a avea grijă de
pomul lui şi a rondului de flori,
- Crearea de catre elevii a unor texte, desene despre pomi,
plante, natura; expunerea acestora la panoul de onoare
PROIECT ECOMATEMATICA
Scop: educarea copiilor în spiritul respectului pentru mediul
înconjurător şi consolidarea unor noţiuni matematice în cadrul
acţiunilor desfăşurate. Concomitent cu activităţile de educaţie
ecologică, care au sensibilizat copiii, ei au învăţat importanţa
numerelor în viaţa de zi cu zi.
Etapa I: Cu ajutorul elevilor am plantat gard viu pe o porţiune de-a
lungul gardului şcolii ( copiii au măsurat aproximativ 5 m). Am săpat un
şanţ de 30 cm adâncime şi 25-30 cm lăţime, iar puieţii
i-am plantat la distanţă de 20-25 cm între ei ( 23 bucăţi). Ulterior,
gardul viu a fost udat şi îngrijit de copii.
Etapa II: Elevii din clasa a V-a au plantat flori de primăvară în ghivece.
Seminţele aduse de ei au fost: cârciumăreasă, gura –leului, crăiţe şi
năsturei. Cu ajutorul meu au citit instrucţiunile de pe spatele
ambalajului şi le-au semănat în ghivece.
• cârciumăreasa- seminţele au fost presărate direct pe pământ.
Copiii au observat şi au notat timpul de germinaţie: 7-9 zile. Le-
am precizat că planta poate ajunge până la 90 cm înălţime,
dacă este plantată în grădină;
27

28. • gura –leului-seminţele au fost plantate la o adâncime de 1,5
cm. Timp de germinaţie- aproximativ 2 săptămâni. Planta poate
ajunge până la 15-20 cm;
• crăiţele-seminţele au fost plantate la adâncime de 1 cm.
Germinaţia în 2 săptămâni. Cresc până la 25-35 cm. Toate
aceste flori au nevoie de soare şi apă multă (copiii au turnat o
dată la două zile o canuta mică cu apă);
• năstureii (conduraşii). Seminţele au fost plantate la 2-3 cm
adâncime, acoperite de pământ. Ele germinează după 10-12
zile, dar nu au nevoie de soare, ci stau în zone mai întunecoase.
Cresc până la 20-30 cm.
Etapa III: Copiilor de clasa a V-a, le revine sarcina de a avea grijă de
proiectul ecologic al foştilor mei elevi, aflaţi în clasa a IX-a. În urmă cu 4
ani am plantat cu aceştia bulbi de narcise, în curtea şcolii. Bulbii au fost
plantaţi toamna, la o adâncime de 1,5 din înălţimea lor. Narcisele
rezistă la temperaturi scăzute. Florile apar fiecare pe câte o tulpină, în
grupuri de câte 10-12, lucru observat şi de copii. Ajung la o înălţime de
15-20 cm şi diametru de 8 cm. Copiii au reţinut că narcisele sunt plante
perene, care răsar an de an fără a fi nevoie să fie replantat bulbul.
28

29. Etapa IV: Activitate individuală. Fiecare elev a plantat în grădina şcolii
cîte un pom. S-au plantat meri şi un vişin. Am săpat o groapă mai mare
cu 30 cm decât lungimea rădăcinilor şi am umplut-o cu pământ şi
compost. Merii se plantează la 9-10 m distanţă. Am pus copacii in
groapă, răsfirând cu atenţie rădăcinile (iniţial îi adusesem în
ghivece).Merii vor rodi abia după trei ani.
Educaţia outdoor – metodă de stimulare a creativităţii elevilor – o
viziune a cercetaşilor
Parteneriatul cu Organizaţia Naţională Cercetaşii Romaniei –
Filiala Ecaterina
Teodoroiu Târgu Jiu din cadrul proiectului „EcoEdu beyond rhetoric” a
oferit o
nouă imagine asupra metodelor de stimulare a creativităţii elevilor,
educaţia outdoor
fiind una din aceste metode. Experienţa cercetaşilor în acest tip de
educaţie a facilitat celor participanţi la proiect procesul de înţelegere al
acesteia şi ne-a oferit în primul rând un exemplu de bună practică.
Fiind bazată pe un cadru simbolic, metoda scout stimulează
creativitatea tinerilor prin ea însăşi. De exemplu numele unei ramuri
de vârstã, “lupisori”, “temerari” sau “exploratori”, semnele de
identificare, cum sunt uniforma şi esarfa, însemnele, cântecele sau
ceremoniile. Toate aceste elemente ajutã la crearea unui cadru, a unei
atmosfere propice dezvoltării creativităţii. Iată o descriere a ramurilor
de vârstă ale cercetaşilor:
Lupisorii (7-11 ani)
Cadrul simbolic, modelul folosit pentru Lupişori este “Cartea
Junglei” scrisă de Rudyard Kipling. Lupisorii se întâlnesc săptămânal
29

30. pentru “vânătoare”. Ei pot porni in căutarea unui oraş pierdut, sau a
unei comori ascunse. Pe parcurs trebuie să treacă de diferite probe:
ghicitori, probe fizice sau care le pun creativitatea la încercare. Li se
poate cere de exemplu, să alcătuiască o strofă care să conţină anumite
cuvinte.
Insula temerarilor(11-14)
Insula deoarece sugereazã un spaţiu exotic (deci promiţător) la
care se ajunge doar în urma unei călătorii iniţiatice. Temerarii trebuie
să se adapteze la mediu, să-şi formeze noi competenţe, o anume
conduită şi un set de valori. Insula va fi pentru ei o lume la scară mică.
Cand a venit vremea ca temerarii să facă un prim pas pe insula lor,
corabia (a se citi autobuzul) i-a dus până in apropierea insulei. Spiritele
bune ale insulei i-au luat în primire şi i-au condus în ciuda tuturor
obstacolelor până lângă insula unde, temerarii au trebuit să treacă
Puntea Suspinelor, singura cale de acces.
Cetatea exploratorilor (15-18)
“Cetatea” semnifică dezvoltarea progresivă a exploratorului şi
drumul prin care ajunge să aibă un rol constructiv în societatea şi
comunitatea în care trăieşte. Lucrul cu această ramură se bazează mai
mult pe activităţi în cadrul comunităţii, activităţi de dezvoltare
personală, organizarea propriilor proiecte şi implementarea unor idei.
Metode de stimulare a creativităţii elevilor:
Cafeneaua publică - este o metodă de dialog activ
folosită la cercetaşi pentru un bun schimb de informaţii
şi găsire de soluţii creative de acţiune. Se foloseşte când
un grup sau organizaţie doreşte să dezbată un anumit
subiect (violenţa în şcoli de exemplu). Se organizează în
30

31. spaţii asemanătoare unei cafenele sau într-o cafenea.
Atmosfera relaxată stimulează gândirea liberă şi
creatoare prin implicarea în dialog chiar şi a celor mai
timizi. Prin interacţiunea cu ceilalţi se generează idei
noi.
Teatrul de improvizaţie – copiii sunt adesea rugaţi să
improvizeze o scenetă. Li se va da o temă de la care ei să
pornească, ex: Jungla. Este bazată pe improvizaţie,
abilitatea de a crea, cânta, a se juca, dansa sau vorbi ca
reacţie spontană la propriile gânduri sau sentimente,
presupune de multe ori o relaţie interactivă cu publicul,
actorii putând solicita sugestii din partea acestuia
Photo voice - este o metodă de influenţare şi
sensibilizare a decidenţilor de la nivel local sau
guvernamental prin prezentarea de fotografii vii
realizate de membrii unor grupuri defavorizate,
marginalizate. Prin fotografii ei spun ce cred, simt şi ce
ar trebui făcut in comunitatea lor. Pentru a fi siguri ca
fiecare fotografie este inţeleasă, lângă fotografie apare
povestea, vocea fotografului care spune istoria imaginii
surprinse.
Jocuri de exterior
Bulldog (Toate varstele)
O persoana este ‘bulldog’. Ceilalţi se aliniază la un capăt al curtii. Când
persoana care este bulldog-ul striga ‘Bulldog!’ toţi aleargă spre
cealalaltă parte a curţii. Cel care este prins de bulldog devine ajutorul
bulldog-ului. ‘Bulldog-ul’ este strigat din nou, şi cei care nu sunt prinşi
aleargă înapoi de-a lungul curţii, de unde au început. Bulldog-ul se
31

32. repetă până când fiecare este prins. Ultima persoană prinsă este
urmatorul bulldog.
Misterul morţii (Toate varstele)
Copiii stau intr-un cerc. Se alege un detectiv care este scos afară până
când se alege un criminal. Criminalul este ales pe ascuns, în timp ce
ceilalţi jucători îşi ţin ochii închisi. O dată ce sunt aleşi, copiii îşi pot
deschide ochii şi detectivul se poate întoarce în mijlocul cercului.
Criminalul omoară aratand o faţă stupidă celor din cerc. Aceştia
trebuie să aştepte cel puţin 3 secunde până mor dupa ce faţă
amuzantă s-a uitat la ei. Unora le place să moară râzând. Detectivul
trebuie să găsească criminalul. Jucatorii trebuie tot timpul să se uite la
faţa unor altora. Puteţi să daţi detectivului un număr limitat de
încercări să ghicească sau să jucaţi până când mor toti înafară de
detectiv şi criminal.
Nana, Nana, cine are banana? (4 – 10) : copiii stau într-un cerc, cu
genunchii încrucişaţi si îndoiţi inainte. Ei pasează banana în jur de la
unul la altul pe sub genunchii indoiţi. Un copil stă în mijloc şi încearcă
să identifice persoana care are banana în timp ce copiii cântă ‘Nana
Nana, Cine are banana’.
Simon spune (4-10) : un copil (seful) trebuie să spună celorlalţi ce să
facă. De exemplu ‘Simon spune – atingeţi-vă nasul’. Atunci toţi copiii îşi
ating nasul. Farsa apare când şeful spune ‘scărpinaţi-vă genunchiul’
FĂRĂ să zică ‘Simon spune’. Copiii pot avea 3 vieţi şi ultimul jucător
rămas poate să fie şeful.
Rămâneţi în Nămol (Toate vârstele): copiii sunt împărţiţi în două
echipe. Daţi un nume fiecărei echipe pentru a se putea identifica. O
echipa este ‘activă’ (prinde). Cand Dilek este prins, Dilek trebuie să stea
nemişcat cu picioarele despărţite şi poate să fie eliberat numai dacă
32

33. unul din echipa lui se târăşte pe sub picioarele lui. Jocul se termină
când toţi sunt prinşi. Apoi, schimbaţi rolurile echipelor şi jucaţi din nou.
Deslemneşte un Prieten (Toate vârstele): fiecare copil se plimbă in jur
cu o sacoşă cu boabe pe cap. Dacă iţi pierzi sacoşa, trebuie să
înlemneşti şi să te bazezi pe un prieten ca ţi-o ridica şi ţi-o înlocuieşte (
în timp ce şi el şi-o poartă pe-a lui ). Un şef poate de asemenea să
schimbe ritmul jocului strigând încet, repede, alergaţi sau ţopăiţi.
Prinde/Nu prinde (Toţi): copiii stau într-un cerc. Un copil stă în mijloc şi
are o minge. Acest copil spune ‘Prinde’ sau poate spune ‘Nu prinde’ şi
apoi aruncă mingea unuia din cerc. Copilul căruia i se aruncă mingea
trebuie ori s-o prindă ori să refuze s-o prindă dupa cum i s-a zis. Dacă
nu face asa, stă jos şi iese ‘afară’ din joc.
Jocuri cercetăşeşti pentru exterior:
1. Culturi
Scop: stimularea spiritului de cooperare şi găsirea unei identităţi
comune
Vârsta: 6 - 60 ani
Nr. participanţi: peste 6 persoane
Materiale: hârtie, materiale din natură
Durata: 60-120 min
Loc de desfăşurare: exterior
Descriere:
a) Se creează grupe de participanţi din 6-10 persoane.
b) Fiecare grupă trebuie să-şi găsească un nume, să-şi
construiasca un steag şi o vatră a "satului" folosindu-se de
materiale din natură.
33

34. c) Dupa ce se termină perioada de construcţie, fiecare cultură
se va prezenta celorlalte culturi.
d) Facilitatorul va avea grijă să se aprecieze toate culturile.
Ulterior toate activităţile se vor relaţiona la culturile create
de participanţi, introducerea activităţilor făcând referire la
acestea.
2. Tomatele
Scop: dezvoltarea aptitudinilor fizice, a atenţiei şi a strategiei.
Vârsta: 5-24 ani
Nr. participanţi: minim 7 maxim 15
Materiale: minge
Durata: 20-30 min
Loc de desfăşurare: exterior
Descriere:
a) Jucătorii stau in cerc, aplecaţi înainte, cu picioarele
îndepărtate. Mingea se transmite de la un jucător la altul,
cu ajutorul mâinilor, doar la nivelul solului.
b) Cel căruia îi va trece mingea printre picioare va juca mai
departe doar cu o mână. La a doua abatere, se va întoarce
cu spatele, jucând din nou cu două maini. La cel de-al treilea
gol primit va continua să joace cu spatele şi cu o singură
mână, iar la cel de-al patrulea gol jucătorul este eliminat.
c) Pentru a ne feri de accidente, vom pasa mingea doar la
nivelul solului, niciodată prin aer.
d) Animatorul opreşte jocul dacă mingea este pasată prea
tare.
3. Inger bun,inger rau
Scop: dezvoltarea atenţiei, a logicii, a simţurilor.
Vârsta: 10-60 ani
34

35. Nr. participanţi: 3-30 preferabil multiplu de 3
Materiale: eşarfe de legat la ochi, obiecte pentru fiecare echipă
Durata:10-15min
Loc de desfăşurare: exterior
Descriere:
a) Jucătorii se împart in echipe de câte 3 şi primesc câte o
eşarfă şi un obiect
b) În fiecare echipă un jucător va fi orbul şi va fi legat la ochi.
c) Ceilalţi 2 jucători se îndepărtează şi hotărăsc cine va fi
îngerul bun şi cine va fi îngerul rău, fără ca cel legat să audă,
apoi pun obiectul echipei undeva în preajmă.
d) Îngerul bun încearcă să ghideze spre obiect, jucătorul legat
la ochi prin indicaţii verbale, iar ingerul rău încearcă să-l
inducă pe "orb" în eroare.
e) Îngerii nu au voie să atingă orbul!
f) Jocul se termină atunci când toţi jucătorii legaţi la ochi au
găsit obiectul echipei lor.
3. PLANIFICAREA EDUCAŢIEI OUTDOOR
Abordarea disciplinelor școlare în aer liber se bazează în primul
rând pe un proces de planificare bine consolidat care susține
înțelegerea de către profesor a pașilor esențiali pentru derularea unei
activități outdoor. Un aspect important in procesul de planificare îl
reprezintă implicarea elevilor, este important să cunoaștem părerea
lor în legătură cu intențiilor noastre, acest lucru ne ajută să înțelegem
mai bine ce anume îi motivează pe elevii nostrii, lucrurile care prezintă
interes pentru ei ( se întâmplă adesea ca implicarea elevilor într-o
activitate outdoor să fie imposibilă din diferite motive – fie pentru că
elevii nu au cunoștințele necesare pentru a se implica în activitate, fie
activitatea nu se pliază pe nevoile de învățare ale elevilor – in aceasta
situație ceea ce profesorul și-a planificat va fi crea haos și
35

36. dezorganizare, sau chiar va fi un eșec – ceea ce înseamna irosirea
timpului elevului/profesorului, irosirea materialelor, etc. ).
Procesul de planificare implică următoarele etape:
1. Identificarea activității pe care o derulezi în funcție de vârsta
elevilor - aceasta trebuie să fie în strânsă legatură cu disciplina
școlară – pentru sugestii și idei puteți cere părerea elevilor, veți
fii mirat de creativitatea și imaginația elevilor vostri și veti
descoperi în ei un ajutor de nădejde.
2. Realizarea unui plan al orei de curs – scopul, obiectivele,
activitățile, rezultate dorite
3. Detalii tehnice
- condițiile climatice - vremea nu trebuie să fie întotdeauna un
impediment (pentru predarea lecțiilor despre fenomenele
climatice, vremea ploioasă, ninsoarea reprezintă un avantaj –
trebuie însă să aveți în vedere ca elevii să fie bine îmbrăcați
conform condițiilor meteorologice )
- Locația – raspunde la următoarele întrebări:
o deplasarea presupune costuri? Dacă da, care sunt
acelea și de unde voi obține resursele necesare?
o este nevoie de acordul părinților, conducerii?
o locația aleasă este în strânsă legatură cu tema pe care
doresc să o abordez?
o profesorul trebuie să țină cont de oportunitățile pe de-o
parte, iar pe de altă parte de restricțiile pe care le poate
avea un spațiu în aer liber pentru ca elevii să se simtă
confortabil - trebuie să aibă loc să se miște, să aibă
băncuțe unde să se așeze, etc.
– ce număr de elevi va participa la ora de curs? Am nevoie de un
sprijin din partea unui alt profesor?
– cât va dura această activitate? Timpul pentru activitate va
afecta celălalte ore de curs ale elevilor mei și implicit colegilor
mei?
36

37. – Care sunt resursele materiale, financiare? Reursele necesare
pentru realizarea unei activități trebuie să fie accesibile, spre
exmplu vă puteți axa în primul rând pe resurse din mediul
natural. Daca aveți nevoie de resurse financiare, apelați la
ajutorul conducerii, sponsorilor sau familiilor, însă aveți în
vedere un posibil refuz din partea acestora, pentru aceasta
construiți mereu un plan de rezervă.
– Realizați un set de reguli pe care să-l comunicați elevilor pentru
a evita posibile conflicte între elevi sau orice fel de probleme
neprevăzute
– Care sunt riscurile derulării cursului în aer liber? Care sunt
pericolele? Cum pot preveni riscurile și cu ce instrumente?
4. Evaluarea activitatii:
- evaluare cantitativa, ex. Resurse materiale utilizate, numarul
elevilor implicati, numarul cadrelor didactice
- evaluare calitativa, ex. gradul de implicare al elevilor in
activitate, competente dobandite
- metode si instrumente de evaluare utilizate ( ex. Chestionar,
focus grup, discutii, dezbateri, observatie, interviu )
- feedback-ul este un aspect important in cadrul oricarei
activitati derulate, intrucat ne ofera o imagine de ansamblu
asupra opiniilor participantilor, nemultumirilor, propunerilor;
dezirabil este ca in fiecare etapa de planificare a unei activitati
outdoor, sa obtinem feedback-ul tuturor celor implicati –
pentru ca o activitate outdoor sa fie de succes, ea trebuie sa
aiba in vedere cooperarea constanta, comunicarea, oferirea
posibilitatii de exprimare al celor implicati. ( Vezi Fig. 2 )
37

38. Identificarea riscurilor
Stabilirea detaliilor practice
Derularea activitatii si logistice
FEEDBACK
Evaluare Planificarea activitatii
Identificarea nevoilor
Fig.2
Educația outdoor este diferită de celelalte metode de predare
pentru că oferă profesorului posibilitatea de a identifica diferite
probleme de comportament ale elevilor. Observarea modului în care
elevii acționează față de activitatea propusă poate fi relevantă pentru
identificarea unor comportamente agresive sau probleme de integrare
– urmăriți ca fiecare elev să participe activ, să-și asume responsabilitățI
și să raspundă rolurilor și sarcinilor primite, daca observați elevi pasivi,
alocați-le timp în plus, încurajați-i să se implice, apelați la sprijinul
celorlalți copii. Activitățile outdoor transpun elevul în diferite ipostaze,
în acest fel profesorul are posibilitatea de a identifica observa un copil
problema, un copil maltratat.
38

39. Cum măsurăm succesul/insucesul activității derulate?
Pentru a ne asigura ca activitatea ce tocmai am derulat-o a avut
efectul scontat, este necesar să măsurăm acest impact prin:
- chestionare de evaluare atît pentru personalul implicat cât mai
ales pentru elevi, chestionarele trebuie realizate în funcţie de
profilul fiecărui participant la activitate, va trebui să conţină atît
întrebări închise pentru a realiza o evaluare cantitativă a
activităţii( spre ex. numarul de participanti, resursele utilizate,
etc), cât şi întrebări deschise pentru a realiza evaluarea
calitativă a activităţii ( spre exemplu gradul de implicare în
activitate, motivaţia de participa, măsuri de îmbunătăţire a
activităţilor viitoare)
- deşi este mult mai complex, se poate realiza o evaluare a
activităţilor prin chestionare adresate părinţilor elevilor –
petrecând mare parte din timp cu copiii lor, părinţii pot fi în
măsură să ofere o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s-a
întâmplat – această sesiune de evaluare cu părinţii poate fi un
aspect important în păstrarea contactului permanent cu
aceştia, astfel ei sunt informaţi în permanenţă cu privire la ceea
ce învaţă copiii lor sau pot oferi un real sprijin în alte activităţi
viitoare
- discuţii interactive între cei implicaţi – este necesară o atenţie
sporită în timp ce derulăm activitatea asupra nivelului de
implicare al tuturor elevilor, să agrenăm fiecare participant la
discuţii, să le oferim elevilor posibilitatea de a pune întrebări
atunci când nu le este clar un anumit aspect şi mai ales să le
oferim posibilitatea de a-şi exprima părerea cu privire la
respectiva activitate.
39

40. 4. MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN EDUCAŢIA OUTDOOR
Toate activităţile în aer liber, indiferent de locatie, implică un
element de risc. Siguranţa elevilor implicaţi în educaţia experentiala
este extrem de importanta. Deşi riscul real nu poate fi în totalitate
eliminat, un profesor trebuie să se asigure că riscurile reale sunt
reduse la niveluri acceptabile, astfel încât elevii sa participe într-un
context care este comparativ mai sigur din punct de vedere al
comunitatii. Un plan de gestionare a riscurilor, care identifică şi
analizează cu atenţie riscurile şi pericolelor inerente într-un program
special experential, într-un efort de a elimina, evita sau a reduce
riscurile la niveluri acceptabile, este cel mai eficient mod de a gestiona
riscurile în domeniul educaţiei experentiale. Tot personalul implicat în
educaţia în aer liber ar trebui să fie pe deplin conştienţi de toate
principiile şi procedurile obligatorii. Directorii trebuie să se asigure că
sunt luate măsuri de precauţie în ceea ce priveşte siguranţa
participanţilor, şi că supravegherea va fi adecvată în raport cu numărul
acestora, maturitatea lor, comportamentul lor şi activităţile planificate.
Pentru obţinerea permisiunii de a desfăşura activităţile, se vor obtine
informaţii cu privire la o serie de probleme de securitate, inclusiv
itinerarul propus, componenţa grupului, planuri de urgenţă.
Ce este un plan de gestionare a riscurilor?
Pentru a se asigura că toate activităţile în aer liber de
învăţământ sunt planificate şi efectuate în condiţii de siguranţă,
gestionarea eficientă a riscurilor ar trebui să fie puse în aplicare. Un
plan de gestionare a riscurilor implică o analiză sistematică a activităţii,
echipamentul, locul de desfăşurare, participanţilor, precum şi
personalul, astfel că factorii de risc inacceptabil pot fi identificați şi
eliminați sau controlați corespunzător.
Planificarea de management al riscului include:
40

41. - identificarea riscurilor şi problemelor de siguranţă,
- gestionarea pericolelor, riscurilor şi problemelor de siguranţă.
Prin dezvoltarea unui plan de management al siguranţei,
evităm orice pericole şi riscuri, care nu pot fi controlate în mod
satisfăcător. Trebuie luate în considerare lucruri, cum ar fi natura
activităţii, locaţie sau locul de desfăşurare, caracteristicile,
participanţii, experienţa personalului şi condiţiile meteorologice.
Pentru a identifica problemele de siguranţă, se iau în considerare si
nevoile fizice, sociale şi emoţionale ale participanţilor şi a personalului,
calificările şi experienţa personalului, inclusiv punctele forte şi limitări,
siguranţă obligatorie în locaţii, cum ar fi stânci, lacuri adânci şi reci sau
apa râului, intâlnirea unui obstacol, roci scufundate şi alte pericole în
cursurile de apă naturale şi butelii de aragaz inflamabile, starea
echipamentelor, efectele condiţiilor meteorologice diferite , orice
pericole potenţial dăunătoare, cum ar fi un copac căzut , comunicare şi
acces la asistenţă în caz de urgenţă .
Planul de management al riscului este un răspuns la evaluarea
riscurilor, astfel încât acestea sunt reduse suficient pentru ca
activitatea să fie desfășurată în condiţii de siguranţă, acesta se
realizează în mod diferenţiat în funcţie de activitatea outdoor derulat
41

42. CONCLUZII
Manualul a abordat experienţele oferite de educaţia în aer liber
în cadrul procesului de predare-învăţare al elevilor. Proiectul ‚EcoEdu
beyond rhetoric’ ne-a oferit posibilitatea de a aprofunda conceptul de
educaţie outdoor şi a adunat laolaltă personalul implicat în procesul
educaţional din 2 regiuni, Turcia şi Romania cu scopul de a facilita
schimbul de experienţă, de a promova diversitatea lingvistică şi
culturală, de a dezvolta materialele de predare experimentale, de a
împărtăşi opiniile şi valorile cu privire la consolidarea dimensiunii
europene în educaţie. Toate activităţile proiectului au reprezentat
oportunităţi de a consolida înţelegerea reciprocă, de a conştientiza
relaţiile la nivel local şi european şi de a lansa o sensibilitate
interculturală între cadrele didactice şi elevii implicaţi în proiect.
Prezentul proiect a oferit cadrelor didactice oportunităţi de a intra în
contact şi de a participa la activităţi împreună cu cadrele didactice din
spaţiul european şi prin urmare să beneficieze de schimburile de bune
practici pe teme educaţionale.
În timpul implementării proiectului profesorii implicaţi au
realizat noi activităţi outdoor, au împărtăşit idei, profesorii au aflat că
deja realizaseră astfel de activităţi în procesul de predare, astfel că
aprofundarea educaţiei outdoor prin acest proiect a făcut procesul de
predare+învăţare mult mai accesibil atât pentru profesori cât şi pentru
elevi. În timpul derulării activităţilor, elevii au dezvoltat o relaţie
profundă cu natura, şi-au îmbunătăţit abilităţile, competenţele socio-
personale au conştientizat importanţa mediului înconjurător.
Manualul este rezultatul unei lungi cooperări dintre parteneri şi
obiectivul lor principal este de a oferi o nouă perspectivă asupra
educaţiei, de a oferi exemple de metode de predare interactive, care în
final se vor reflecta într-un sistem educaţional de calitate în termeni de
42

43. conţinut, şi în special din punct de vedere al rezultatelor, deoarece în
timpul implementării proiectului, noi am înţeles că educaţia outdoor
poate fi o parte semnificativă din sistemul educaţional, şi pe ansamblu
o gamă de oportunităţi de învăţare.
43

44. Manual realizat în cadrul proiectului „EcoEdu dincolo de retorică”, cu nr. De
referinţă COM-10-PR-16-GJ-RO, TR, proiectul s-a derulat în perioada 1.08.2010 –
31.07.2012 şi a fost co-finanţat de Comisia Europeană prin Programul Sectorial
Comenius Regio. Manual poate fi vizualizat şi în format electronic pe site-ul
proiectului www.edu-catunele.ro.
Coordonatori: Liliana Bucică, Dana Lorena Bran, Gheorghiţa Caranda, Nazan Turan
Date de contact parteneri locali:
Consiliul Local Cătunele
Com.Catunele, sat Valea Perilor, jud Gorj
Nr. tel: 0253411023
Organizaţia Naţională Cercetaşii Romaniei – Filiala Târgu Jiu “EcaterinaTeodoroiu”
Târgu Jiu,str Aleea Teilor, Bl.14, Sc.1, Et.3, Ap. 12, jud Gorj
Nr.tel.: 0353405844
Şcoala Generală “Mazilu Vipie Gheorghe”
Com. Cătunele, Sat Valea Mănăstirii, jud Gorj
Nr. tel.: 0253411002
Şcoala Primară “Învăţător Nicolae Caranda”
Com. Glogova, sat Glogova, jud Gorj
Nr.tel: 0253411405
44

45. Cătunele Local Council - Muş Provincial
Directorate of Education
OUTDOOR EDUCATION
MANUAL
English version
45

46. TABLE OF CONTENTS
INTRODUCTION 46
I
INTRODUCTION TO OUTDOOR EDUCATION 47
1. DEFINITION OF OUTDOOR EDUCATION 47
2. EDUCATION FORMS 53
II
EXAMPLES OF OUTDOOR EDUCATION APPROACH FOR 55
DIFFERENT SCHOOL SUBJECTS
1.SCHOOL CURRICULUM VERSUS OUTDOOR EDUCATION 55
2.PRACTICAL EXAMPLES OF INTEGRATION OF OUTDOOR EDUCATION INTO SCHOOL 58
CURRICULUM
Language and Communication
Mathematics and Science
Social Studies
Arts
Physical Education and Sports
Environmental Education
Outdoor Education - the method for stimulating student creativity – Scouts vision
Methods To Stimulate Students' Creativity
Outdoor Games
Scouting Outdoor Games
3. OUTDOOR EDUCATION PLANNING 73
How Can We Measure The Success / Unsuccessful Of The Performed Activity?
4. THE MANAGEMENT OF RISK IN OUTDOOR EDUCATION) 76
What Is A Risk Management Plan?
CONCLUSIONS 79
46

47. INTRODUCTION
The present manual is meant to be a useful instrument for the
teaching staff from the village of Catunele and and Muş, in
approaching the experiences offered by the outdoor education in the
students’ teaching-learning process.
The „EcoEdu beyond rhetoric” offered us the possibility of
deepenning the concept of outdoor education. During the project, a
variety of formation activities has been done (outdoor education
course, active learning seminar, practice), and thus all the participants
(the teaching staff of the schools from Muş and villages of Catunele,
youth staff from ONCR – Ecaterina Teodoroiu Filial, staffs from Muş
Provincial Directorate of Education and Muş Provincial Direvctorate of
Agriculture and members of Muş TEMA Foundation) have learnt: what
outdoor education means, how it can be applied in the teaching
process of different subjects from the curriculum, how the outdoor
education can be combined with the formal education so that the
students could acquire the necessary abilities for their own
performance as individuals. So, this manual is the result of the
formation activities of the project, the result of what we have learnt
during these activities.
The present paper is structured in several relevant themes:
what the outdoor education is, the goals of outdoor education, formal
education versus outdoor education, the exemplification of
approaching the outdoor education for different teaching lines, useful
advice and practical examples for teaching staff, youth staff.
47

48. I
INTRODUCTION TO OUTDOOR EDUCATION
1. DEFINITION OF OUTDOOR EDUCATION
Outdoor education is a quite new concept in the both
Romanian and Turkish education context, but it’s starting to draw the
interest of more and more teachers from the formal teaching system.
There are numerous meanings of the outdoor education concept, but
to define it simple and for readers’ understanding, we could say that
this education form is based on the learning in the open air. The
outdoor education could include the education for the environment,
recreative activities, personal and social development programs,
hiking, adventure, etc.
When making a summary of the formation activities that we took part
in during the „EcoEdu beyond rhetoric” project, we could identify the
key characteristics of the outdoor education:
- the outdoor education offers the possibility of the direct
contact with the nature – the environment protection
represents a subject of world-wide concern, the massive
urbanisation has given rise to an injurious effect on the
environment also because people are not aware of the impact
of their non-ecological actions on the environment – the
outdoor education is a very benefic modality to change the
attitudes and the behaviours towards the environment;
- the outdoor education represents a strong source of learning
experiences – a relaxing, free atmosphere, without the
constraints imposed by „the 4 walls of a classroom” can offer
numerous challenges to students, thus the learning process
48

49. becomes strong, it inspires the students and it can change anti-
social behaviours and create a strong interpersonal relation
based on reciprocal support;
- the outdoor education facilitates the learning process of the
students who have learning difficulties – as mentioned above,
the outdoor education offers a different learning climate which
allows the students (who usually have learning difficulties and a
low level of school performance) to become more motivated
and much more competent;
- personal development both of those who apply it and
especially of the students;
- development of team spirit – connection between students,
students – teachers, leads to a better involvement and to the
increase of active citizenship in both categories;
- the outdoor education offers numerous physical, emotional
and mental benefits which ensure the society well-being;
The general objectives of the outdoor education are:
• Development of socio-personal abilities: improvement of team
work, improvement of social relations, development of
leadership skills, etc.
• Development of management abilities: organization, conduct,
assessment
• To offer a changelling learning environment
• To offer the possibility of establishing a relaxing and motivating
environment according to the identified problem – allows the
getting over high levels of imagination in order to obtain the
planned results.
There are various outdoor education programs which can be
useful in different contexts and according to the actual/identified
needs, therefore such programs which are focused on health and
49

50. physical education, natural sciences, management and psycology, can
be very well used. For example, an outdoor education program that is
focused on physical education could have a deterrent-educative-
therapeutic effect, could lead to a decreasing number of obese
students from school (the program could include physical exercices,
walks in the open air, open discussions with the students in a relaxing
and motivating environment); an outdoor education program focused
on the natural sciences would have as effect the students information
about the environment problems from their community, and also
would make them be aware of the impact of their actions on the
environment (there can be organized a greening activity or any other
activities considered relevant in approaching the identified problem –
one important characteristic of the outdoor education is that it allows
a high level of creativity).
An important characteristic of the outdoor education is that it
can contribute to the growth of people’s well-being level; besides a
person basic needs, the outdoor education can answer to a range of
needs such as: the need of being respected, the need of being socially
included, the need of being active and responsible, the need of feeling
safe.
The need of feeling respected – different activities in the
open air encourage the child to feel at ease, thus he will
be more open, he will communicate, he will express his
own opinions, he will feel given heed to and will feel
that his decisions matter to others; students can be
consulted on different games and activities.
The need of being responsible – the outdoor activities
allows the child the oportunity of receiving different
tasks (the outdoor education is among other things a
50

51. form of organized and structured learning, therefore
the teacher must take into account the involvement of
all students in the proposed activities); under the
teacher’s supervision, each child receive different
responsibilities and tasks in order to achive the
intended goal (for example, if there is a greening
activity, a student may receive the task to prune the
trees, another one receives the task to water the plants
– what is important is that through communication, the
teacher must make the student feel that because of this
activity, the environment will be cleaner; in this way,
the student will be aware that he has a responsibility for
the environment protection).
The need of being active – the involvement in different
sports, games, thematic walks, will bring only benefits
to the student’s physical and psychical development.
The game is an essential characteristic of childhood,
therefore it’s important that students be constantly
stimulated to play, to race along, to participate actively
in different activities.
The need of being socially included – maybe the most
important characteristic of the outdoor education is
that it is a successful modality of going beyond some of
the child’s difficulties (physical, psychical, social,
emotional and economical), so that he could feel
socially included and that he belongs to a community; it
is considered that the indoor atmosphere (the
classroom) is rather competitive, while the outdoor one
is supportive, because it allows children to express
themselves, to relate to others, to collaborate.
51

52. The need of feeling safe – one aspect that the
specialized literature considers important in
approaching the outdoor education is that this
education must take into account this need. The indoor
is safer for students, while the outdoor implies different
risks and unexpected situations which could have a
negative effect. The teacher must identify the possible
risks which may occur and make a plan of risk
management - subject that we shall discuss below as it
is a very important aspect which determined some
specialists to deny the utility of outdoor education use.
Since the outdoor education addresses to the public at large,
regardless the age (the needs are similar both for the children and for
the grown-ups), this kind of education must confer the right place to
these needs regardless the student’s age.
The participation at the formation activities of the „EcoEdu
beyond rhetoric” project offered to the teaching staffs from some
schools in Catunele and in Muş, the opportunity to understand this
new phenomenon, to deepen it and successfully implement it in the
curriculum even without the existence of any act of the Ministry of
Education. The learning process of approaching this kind of education
was a difficult one, since we consider this process as being a complex
one which demands time for its successful implementation and for the
expected results. We shall describe below an outdoor education
perspective compared together with the other education forms, in
order to understand why it’s better to choose the outdoor education.
52

53. 2. EDUCATION FORMS
The outdoor education is considered more motivating-
challenging and with a stronger impact on the students’ learning
process. To understand better what outdoor education brings new in
the teaching-learning process, we shall make a short incursion in the
existent education forms.
Formal Education: type of education from an institution, called school,
and tied to rules and norms.
Characteristics:
 institutionalized, gradated,
 supervises the education process, imposes rules and norms,
 it’s chronologically gradated (from primary education to
university education),
 organized and managed from the center – the Ministry of
Education,
 the assessment is done by the teacher,
 uses less participative methods; the authority and discipline
are imposed by constraint; the relation teacher-student is
formal.
Informal Education – it is achieved by lifelong learning, each individual
acquires attitudes, values, habits from the quotidian experience, using
educational resources from the environment he lives in – family and
neighbours, playground, shop, library or mass-media. This education is
achieved individually or by interactions with the members of the
community without having been planned; it helps people learn
anytime and anywhere.
Non-formal Education – it is not an activity without a forming effect,
but it should be understood as an educational reality less formal. The
53

54. concept of non-formal education is associated with the concept of
„lifelong learning”.
The assessment in the non-formal education is done by the learner,
and the multi-discipline approach of the learning process helps people
understand and appreciate the environment and their relation with it.
The non-formal education prepares the students for a lasting future, it
analizes the problems for a long term.
Characteristics:
 the applied methods are focused on the active participation
 the method is an instrument to achieve the activity objectives –
the game is a frequent used method.
 answers the question HOW?
 the NGO-s are important providers of non-formal education.
Of all these types of education, the outdoor education is closest
to the non-formal education, since, like this one, the outdoor
education is focused on the active participation; it maximizes the
learning process by minimalizing the constraint specific to school;
offers a practical utility imediate to the achieved knowledge; it is used
in different contexts and has a relaxing learning environment and an
easy content; uses methods that stimulate the involvement and the
participation; it has flexible structure and planning; the learning
process trends towards the participant; it is based on the
participants’experience. Both non-formal and outdoor education can
be successfully integrated in the formal education so that the learning
process effects could be maximized. The present tendency is to amplify
the two forms, especially because the moment they are applied, they
lead to a more valuable educative system from a quality point of view;
they have long term advantages; they cover a wide range of teaching
line; and the most important, the educational act focuses equally on
54

55. those who implement it (the teachers) and on those who are the
learning object (the students).
The formal education has the credit of being well organized and
structured, containing a wide range of information and knowledge that
a person needs in his/her educational formation; the informal
education completes the formal education and it ensures the learning
process anytime and anywhere, throughout the entire life; the non-
formal education comes with such elements to satisfy the person’s
needs (psychical, social and emotional needs), using different
interactive and involvement methods; and the outdoor education
„revives” the 3 forms of education and extends its benefic action to
different fields (especially strong development, environment
protection, personal and professional development).
We consider that teachers, head teachers and especially the
Ministry of Education should consider the outdoor education a
significant part in the education system, and as a whole range of
learning opportunities.
55

56. II
EXAMPLES OF OUTDOOR EDUCATION APPROACH FOR
DIFFERENT SCHOOL SUBJECTS
1. SCHOOL CURRICULUM VERSUS OUTDOOR EDUCATION
The interdisciplinary approach helps us to use or integrate
concepts and methods among different forms of education. The
education system plays an important role in achieving this goal. It
should be organized in order to allow educational players to create a
flexible educational teaching process, adjustable according to the
learning needs of students. As we mentioned earlier, the formal
education provides appropriate knowledge and educational
information, the informal education provides a lifelong learning
process, the non-formal education is participatory, interactive while
the outdoor education "revives" the three forms of education.
Together these forms of education create a quality education system
in terms of content, and especially the results.
The school curriculum designates the content of formal
learning, the teaching-learning strategies, the methods and means, the
resources, the assessment methods focused on the educational-
institutional component. School curriculum is predetermined, clearly
defined from other forms of education through a set of rules and
regulations by national decision makers, in this case the Ministry of
Education. Formal education is recognized as the main means of
instruction by which students learn; other forms are not given due
attention even though their impact is sometimes more intense.
The experience as teachers / educators /primary school
teachers made us identify some of the disadvantages / side effects of
formal education.
56

57. - the school curriculum requires a set of rules and regulations
that both students and their teachers should observe which
denotes an authoritarian role of the teacher - the main
disadvantage is that order and discipline give rise to fears and
tensions among students
- There are teachers who pay excessive attention to their school
subjects (for example a tutor who prefers to teach his school
subject instead of devoting his time for tutoring his classes; the
side effect being that students develop aversion towards that
school subject on one hand and on the other hand, homeroom
classes are also extremely important as they ensure a spiritual
connection between student and teacher)
- The manuals for different disciplines often abound in
theoretical terms, which causes mechanical learning among
students; as a consequence there is an essential need to direct
the information towards practice
- The formal education leads to repetition, habit and boredom
because teachers teach the same lesson over and over again,
so they lose interest; the process of teaching the lesson
becomes a mechanical one and it does not take into account
whether the student is paying attention to the lesson or if he is
interested in the learning process and especially if he is
motivated to learn.
- Unlike formal education, outdoor education faces several
obstacles:
Generally, there is no coherent vision of both Romanian and
Turkish education; as a consequence outdoor education is not
complementary to the formal education,
- There is a lack of local awareness, initiative, social participation
for local development
- Lack of school funding / parents precarious situation to
implement various outdoor activities,
57

58. - Lack of legislation that would provide outdoor education its
rightful place,
- Lack of social partnership (the connections between schools
and various education actors are almost nonexistent),
- In schools, there is no training for teachers in the field of
outdoor education,
- There is a lack of cooperation and communication skills, there
are teachers reluctant to change and deficiencies in
communication, etc..
- Outdoor education is often associated with some risks – the
fact that it takes place outdoors , pose some risks that many
teachers do not want to assume not so much from fear as
convenience
The integration of outdoor education into school curriculum is
an important part of ensuring the student's personal and professional
development, especially because the current situation is characterized
by lack of interest and motivation for learning on students’ part,
increased level of non-involvement in school life, preoccupations
which affect students’ behavior in a negative way, lack of respect for
the school as an institution, for the teacher and for the family. As we
mentioned above, outdoor education refreshes academic education, it
also provides interactive learning opportunities which if properly
implemented could lead to minimizing the negative aspects existing in
the current education system.
A first step in linking outdoor education to formal education
would be its enactment, the establishment of educational assistance
centers focused on this model of education on the one hand to
support the implementation of outdoor education in schools and on
the other hand to support vocational and continuing training of
teachers, so that they acquire a range of skills and expertise. Moreover
the encouragement of social partnership between schools and various
experienced NGOs, would facilitate the integration of outdoor
58

59. education in the current education system, would provide examples of
good practice.
We recognize school as the leading provider of school
education, however the school should adapt to the new system
requirements, the needs of students and teachers; there is a constant
necessity to refresh the current teaching-learning process which no
longer meets the needs of the present society.
2. PRACTICAL EXAMPLES OF INTEGRATION OF OUTDOOR EDUCATION
INTO SCHOOL CURRICULUM
The integration process of outdoor education into school
curricula involves different stages from the planning to
implementation. When an outdoor activity is planned, we should
undertake a series of connections with a particular school subject that
we want to "revive" (see Fig. 1).
Language
and
Communication
Mathematics Technologies
and Science
OUTDOOR
EDUCATION
Social Physical
studies Education
and Sports
Arts
Sport
59

60. In the following part, we will give you some information and
practical examples about different school subjects.
Language and Communication
Choose to hold your classes outdoor, whether you have
a story / a novel /a novel to Romanian or foreign
language lessons. Here are a few examples:
- Stage a scene of a story after it was previously read in class -
you can ask students to
change the storyline of the story (to avoid chaos and
disorganization, prepare students for work the day before,
support students through the process, without interfering in
their decisions to establish a new narrative –this work does not
require a rehearsal, it is advisable to allow students to be
spontaneous, they will think in advance how to change the
storyline, but for example they will be encouraged to
improvise.
- Identify natural elements that students can write on: the earth,
stones or leaves
- Start a story by choosing a natural object (a tree, a flower, etc.)
and encourage students to continue the story
- Create a place or more places to read (when you have
something to read you can go to that place). Ask your students
to help you organize that place.
- Encourage students to write poems about various objects
(trees, grass, etc.).
- ABC Hike: Walk around outside looking for things that begin
with the letters of the alphabet. As you come across an ant,
have the students either write about or draw a picture of the
60

61. ant under the letter A. See how many letters of the alphabet
you can cover.
- Tree Tales: Have small groups of students sit silently for a short
period of time next to a tree. What sounds do they hear?
Where do they come from? If the tree could talk, what stories
could it tell? Write a haiku, or other poem about the tree.
There is a variety of activities that can be developed to teach
languages in a unique way so that students will form their imagination,
creativity, communication skills and literary / artistic skills.
Mathematics and Science
Mathematics also provides diversified opportunities
through the composition or solving of problems;
students are placed in the position to assess numbers in
different terms, for example:
- gather a pile of stones; the teacher and each student will choose one
stone ; the teacher will compare his stone with that of his students;
they will compare the stones in terms of size and then they take a
piece of chalk and draw the symbols <> = a to exemplify.
- Go out in the school yard and ask students to form various geometric
shapes, so that they learn in an interactive way
- Measure the school yard or the flower garden, etc..
Landscape Tally
Take a walk, looking for different colors, shapes, or objects. Have
students keep a tally sheet, marking down the objects as the class finds
them. Make simple graphs to represent the numbers in the various
categories. How would you describe your area to someone from
another city or country?
Classifications
Have students collect 20 or so leaves that they find lying on the
ground, and sort them into different piles (by color, shape, etc.).
Discuss how different classification criteria lead to different pile
61