managementul riscului

1. Managementul riscului

2. Managementul riscului Cuprins:

7. Tranzacţionarea în marjă

8. Tranzacţionarea în marjă Tranzacţionarea în marjă oferă investitorilor posibilitatea de a deschide poziţii care au o valoare mai mare decât fondurile disponibile în cont.

9. Tranzacţionarea în marjă Tranzacţionarea în marjă oferă investitorilor posibilitatea de a deschide poziţii care au o valoare mai mare decât fondurile disponibile în cont. Exemplu: Dacă marja este de 5%, pentru a putea deschide o poziţie de 100 000 EUR, suma necesară deschiderii poziţiei este de 5 000 EUR(5% din 100 000).

10. Tranzacţionarea în marjă Tranzacţionarea în marjă oferă investitorilor posibilitatea de a deschide poziţii care au o valoare mai mare decât fondurile disponibile în cont. Exemplu: Fondurile depuse în contul investitorilor sunt folosite ca măsură de securitate în cazul în care piaţa se mişcă împotriva predicţiilor acestora. Ţine de responsabilitatea investitorului să urmărească şi să păstreze marja la care se supune contul în condiţiile necesare. Dacă marja este de 5%, pentru a putea deschide o poziţie de 100 000 EUR, suma necesară deschiderii poziţiei este de 5 000 EUR(5% din 100 000).

11. Tranzacţionarea în marjă Tranzacţionarea în marjă oferă investitorilor posibilitatea de a deschide poziţii care au o valoare mai mare decât fondurile disponibile în cont. Exemplu: Fondurile depuse în contul investitorilor sunt folosite ca măsură de securitate în cazul în care piaţa se mişcă împotriva predicţiilor acestora. Ţine de responsabilitatea investitorului să urmărească şi să păstreze marja la care se supune contul în condiţiile necesare. Trebuie menţionat faptul că tranzacţionarea în marjă necesită o atenţie ridicată deoarece posibilitatea de obţinere a profitului, dar şi posibilitatea de pierdere este mult mai mare. Din acest motiv, investitorii ar trebui să fie la curent cu noţiuni de Risk Management pentru a se putea proteja faţă de volatilitatea pieţei. Dacă marja este de 5%, pentru a putea deschide o poziţie de 100 000 EUR, suma necesară deschiderii poziţiei este de 5 000 EUR(5% din 100 000).

16. Tranzacţionarea în marjă Prin intermediul platformei StockHit World puteţi tranzacţiona 4 mari grupe de instrumente diferite: Forex, CFD-uri, Futures şi Stocks. Doar primele 3 grupe vă oferă posibilitatea tranzacţionării în marjă.

17. Tranzacţionarea în marjă Prin intermediul platformei StockHit World puteţi tranzacţiona 4 mari grupe de instrumente diferite: Forex, CFD-uri, Futures şi Stocks. Doar primele 3 grupe vă oferă posibilitatea tranzacţionării în marjă. Instrumente tranzacţionate în marjă prin intermediul platformei StockHit World Forex Multiplicator de la 1: 2 00 CFD -uri Multiplicator de la 1:40 Futures Marjă fixă/ contract Stocks NU se tranzacţionează în marjă

18. Beneficiile efectului de levier - exemplu

19. Beneficiile efectului de levier - exemplu Investitorul X are în cont suma de 1 0.000 EUR

20. Beneficiile efectului de levier - exemplu Investitorul X are în cont suma de 1 0.000 EUR Deschide o poziţie long 200. 000 EURUSD la 1, 3000

21. Beneficiile efectului de levier - exemplu Investitorul X are în cont suma de 1 0.000 EUR Deschide o poziţie long 200. 000 EURUSD la 1, 3000 M ar ja : 1 .000 EUR (0,5%)

22. Beneficiile efectului de levier - exemplu Investitorul X are în cont suma de 1 0.000 EUR Deschide o poziţie long 200. 000 EURUSD la 1, 3000 M ar ja : 1 .000 EUR (0,5%) Închide poziţia la 1, 3050 (50 pips profit )

23. Beneficiile efectului de levier - exemplu Investitorul X are în cont suma de 1 0.000 EUR Deschide o poziţie long 200. 000 EURUSD la 1, 3000 M ar ja : 1 .000 EUR (0,5%) Închide poziţia la 1, 3050 (50 pips profit ) P rofit: 200.000 X 0,0 05 0 = 1.000 USD ( 766 EUR)

24. Beneficiile efectului de levier - exemplu Investitorul X are în cont suma de 1 0.000 EUR Deschide o poziţie long 200. 000 EURUSD la 1, 3000 M ar ja : 1 .000 EUR (0,5%) Închide poziţia la 1, 3050 (50 pips profit ) P rofit: 200.000 X 0,0 05 0 = 1.000 USD ( 766 EUR) Return on investmen t (ROI) = 7 6 , 6 % ( investiţie de 1.000 EUR)

25. Beneficiile efectului de levier - exemplu Investitorul X are în cont suma de 1 0.000 EUR Deschide o poziţie long 200. 000 EURUSD la 1, 3000 M ar ja : 1 .000 EUR (0,5%) Închide poziţia la 1, 3050 (50 pips profit ) P rofit: 200.000 X 0,0 05 0 = 1.000 USD ( 766 EUR) Return on investmen t (ROI) = 7 6 , 6 % ( investiţie de 1.000 EUR) Valoare cont : 10.766 EUR creştere de 7,66%

26. Asumarea excesivă a riscului În exemplul următor veţi observa ce se întâmplă dacă investitorul X devine prea încrezător în abilităţile sale de a câştiga întotdeauna - ceva ce nici un investotor NU poate realiza.

27. Asumarea excesivă a riscului În exemplul următor veţi observa ce se întâmplă dacă investitorul X devine prea încrezător în abilităţile sale de a câştiga întotdeauna - ceva ce nici un investotor NU poate realiza.

28. Asumarea excesivă a riscului - exemplu - 43,72

29. Asumarea excesivă a riscului - exemplu - Aşadar, Investitorul X a început bine tranzacţionarea, cu un câştig de 7,66%. 43,72

30. Asumarea excesivă a riscului - exemplu - Aşadar, Investitorul X a început bine tranzacţionarea, cu un câştig de 7,66%. Dar...!!!!!!!!! Investitorul X are în cont 10.766 EUR şi efectuează o altă tranzacţie: 43,72

31. Asumarea excesivă a riscului - exemplu - Aşadar, Investitorul X a început bine tranzacţionarea, cu un câştig de 7,66%. Dar...!!!!!!!!! Investitorul X are în cont 10.766 EUR şi efectuează o altă tranzacţie: Deschide o poziţie long de 400.000 EURUSD, dar piaţa se mişcă în defavoarea lui cu 200 pips. 43,72

32. Asumarea excesivă a riscului - exemplu - Aşadar, Investitorul X a început bine tranzacţionarea, cu un câştig de 7,66%. Dar...!!!!!!!!! Investitorul X are în cont 10.766 EUR şi efectuează o altă tranzacţie: Deschide o poziţie long de 400.000 EURUSD, dar piaţa se mişcă în defavoarea lui cu 200 pips. Pierdere: 400.000 x (1,292 – 1,3120) = - 8.000 USD (-6.191 EUR) 43,72

33. Asumarea excesivă a riscului - exemplu - Aşadar, Investitorul X a început bine tranzacţionarea, cu un câştig de 7,66%. Dar...!!!!!!!!! Investitorul X are în cont 10.766 EUR şi efectuează o altă tranzacţie: Deschide o poziţie long de 400.000 EURUSD, dar piaţa se mişcă în defavoarea lui cu 200 pips. Pierdere: 400.000 x (1,292 – 1,3120) = - 8.000 USD (-6.191 EUR) Investitorul X decide să închidă poziţia şi să marcheze pierderea. 43,72

34. Asumarea excesivă a riscului - exemplu - Aşadar, Investitorul X a început bine tranzacţionarea, cu un câştig de 7,66%. Dar...!!!!!!!!! Investitorul X are în cont 10.766 EUR şi efectuează o altă tranzacţie: Deschide o poziţie long de 400.000 EURUSD, dar piaţa se mişcă în defavoarea lui cu 200 pips. Pierdere: 400.000 x (1,292 – 1,3120) = - 8.000 USD (-6.191 EUR) Investitorul X decide să închidă poziţia şi să marcheze pierderea. Valoarea contului: 4.575 EUR (scădere cu 57 , 5%) 43,72

35. Asumarea excesivă a riscului Exemplul precedent este un exemplu clar al faptului că Investitorul X nu a utilizat un ordin stop loss, producând mari pierderi contului său. A pierdut mai mult de 50% din valoarea contului, însă problema lui nu este aceasta: el va trebui să-şi dubleze valoarea contului, doar pentru a ajunge de unde a pornit!

36. Asumarea excesivă a riscului Exemplul precedent este un exemplu clar al faptului că Investitorul X nu a utilizat un ordin stop loss, producând mari pierderi contului său. A pierdut mai mult de 50% din valoarea contului, însă problema lui nu este aceasta: el va trebui să-şi dubleze valoarea contului, doar pentru a ajunge de unde a pornit! !!!

37. Principii ale unui bun management al riscului

44. Regula de 2% Regula de 2% - un investitor nu trebuie să piardă mai mult de 2% din valoarea contului pe o singură tranzacţie. Respectarea acestei reguli a condus la “supravieţuirea” multor investitori în condiţii de piaţă volatilă. .

45. Regula de 2% Regula de 2% - un investitor nu trebuie să piardă mai mult de 2% din valoarea contului pe o singură tranzacţie. Respectarea acestei reguli a condus la “supravieţuirea” multor investitori în condiţii de piaţă volatilă. Dacă ne reamintim de investitorul X, valoarea iniţială a contului lui era de 10.000 EUR, aşadar 2% reprezintă 200 EUR- aceasta trebuia să fie pierderea maximă pentru o singură poziţie.

49. Dimensionarea corectă a poziţiei După cum am observat în exemplul precedent, dimensionarea corectă a poziţiei este foarte importantă! Pentru a determina corect dimensiunea poziţiei, trebuie calculat preţul la care se plasează ordinul Stop Loss .

54. Dimensionarea corectă a poziţiei Unii investitori utilizează regula de 3% sau de 1%, în funcţie de apetitul sau aversiunea faţă de risc.

55. Dimensionarea corectă a poziţiei Unii investitori utilizează regula de 3% sau de 1%, în funcţie de apetitul sau aversiunea faţă de risc. Depinde şi de intervalul de timp pe care se doreşte păstrarea poziţiei. Pentru intervale mai lungi de timp, ordinul Stop Loss se poate plasa la distanţă mai mare faţă de preţul de deschidere.

56. Dimensionarea corectă a poziţiei Unii investitori utilizează regula de 3% sau de 1%, în funcţie de apetitul sau aversiunea faţă de risc. Depinde şi de intervalul de timp pe care se doreşte păstrarea poziţiei. Pentru intervale mai lungi de timp, ordinul Stop Loss se poate plasa la distanţă mai mare faţă de preţul de deschidere. Este important şi instrumentul tranzacţionat. Deşi exemplele anterioare au fost pentru Forex, regulile se aplică şi pentru celelalte instrumente, urmându-se aceleaşi principii şi modalităţi de calcul adaptate fiecărui instrument.

57. Dimensionarea corectă a poziţiei Unii investitori utilizează regula de 3% sau de 1%, în funcţie de apetitul sau aversiunea faţă de risc. Depinde şi de intervalul de timp pe care se doreşte păstrarea poziţiei. Pentru intervale mai lungi de timp, ordinul Stop Loss se poate plasa la distanţă mai mare faţă de preţul de deschidere. Este important şi instrumentul tranzacţionat. Deşi exemplele anterioare au fost pentru Forex, regulile se aplică şi pentru celelalte instrumente, urmându-se aceleaşi principii şi modalităţi de calcul adaptate fiecărui instrument. Este însă decizia fiecărui investitor în parte ce risc doreşte să-şi asume.

58. Rată T ake P rofit / S top L oss pozitivă Alt principiu necesar de urmat este o rată pozitivă Take profit/ Stop Loss.

59. Rată T ake P rofit / S top L oss pozitivă Alt principiu necesar de urmat este o rată pozitivă Take profit/ Stop Loss. Exemplu: Poziţie long EURUSD la 1,2600 Ordin Limită la 1,2650 (Profit 50 pips) Unde trebuie plasat ordinul Stop Loss? Nu la mai puţin de 1,2575 (Pierdere 25 pips) Raport Take Profit/ Stop Loss = 2

60. Rată T ake P rofit / S top L oss pozitivă Alt principiu necesar de urmat este o rată pozitivă Take profit/ Stop Loss. Exemplu: Poziţie long EURUSD la 1,2600 Ordin Limită la 1,2650 (Profit 50 pips) Unde trebuie plasat ordinul Stop Loss? Nu la mai puţin de 1,2575 (Pierdere 25 pips) Raport Take Profit/ Stop Loss = 2

61. Rată T ake P rofit / S top L oss pozitivă Alt principiu necesar de urmat este o rată pozitivă Take profit/ Stop Loss. Exemplu: NOTĂ: Ordinul Stop Loss nu trebuie neapărat plasat matematic la 1/2 sau 1/3 distanţă faţă de ordinul limită. În plasarea ordinelor Stop şi Limită este bine să se ţină cont şi de nivelele identificate în analiza tehnică. Poziţie long EURUSD la 1,2600 Ordin Limită la 1,2650 (Profit 50 pips) Unde trebuie plasat ordinul Stop Loss? Nu la mai puţin de 1,2575 (Pierdere 25 pips) Raport Take Profit/ Stop Loss = 2

62. Structurarea poziţiilor Cu toţii vrem să păstrăm o poziţie deschisă pe toată durata unui trend favorabil, pentru a profita la maxim de mişcările de preţ. O schimbare de trend nu înseamnă neapărat începutul unei inversări masive a trendului, ci poate fi doar o corecţie.

63. Structurarea poziţiilor Cu toţii vrem să păstrăm o poziţie deschisă pe toată durata unui trend favorabil, pentru a profita la maxim de mişcările de preţ. O schimbare de trend nu înseamnă neapărat începutul unei inversări masive a trendului, ci poate fi doar o corecţie. Structurarea poziţiilor cu multiple ieşiri poate fi avantajoasă în cazul mişcărilor masive de preţ.

64. Structurarea poziţiilor Cu toţii vrem să păstrăm o poziţie deschisă pe toată durata unui trend favorabil, pentru a profita la maxim de mişcările de preţ. O schimbare de trend nu înseamnă neapărat începutul unei inversări masive a trendului, ci poate fi doar o corecţie. Structurarea poziţiilor cu multiple ieşiri poate fi avantajoasă în cazul mişcărilor masive de preţ. Exemplu: Poziţie long 150.000 EURUSD la 1,2600. Plasarea unui ordin limită la 1,2650 (50 pips) pentru 50.000 EURUSD Plasarea altui ordin limită la 1,2675 (75 pips) pentru 50.000 EURUSD Ceilalţi 50.000 EURUSD îi lasă “descoperiţi” în speranţa că va prinde tot trendul. Plasarea unui ordin trailing stop pentru 150.000 EURUSD la 1,2575.

65. Structurarea poziţiilor Cu toţii vrem să păstrăm o poziţie deschisă pe toată durata unui trend favorabil, pentru a profita la maxim de mişcările de preţ. O schimbare de trend nu înseamnă neapărat începutul unei inversări masive a trendului, ci poate fi doar o corecţie. Structurarea poziţiilor cu multiple ieşiri poate fi avantajoasă în cazul mişcărilor masive de preţ. Exemplu: Poziţie long 150.000 EURUSD la 1,2600. Plasarea unui ordin limită la 1,2650 (50 pips) pentru 50.000 EURUSD Plasarea altui ordin limită la 1,2675 (75 pips) pentru 50.000 EURUSD Ceilalţi 50.000 EURUSD îi lasă “descoperiţi” în speranţa că va prinde tot trendul. Plasarea unui ordin trailing stop pentru 150.000 EURUSD la 1,2575.

66. Structurarea poziţiilor Cu toţii vrem să păstrăm o poziţie deschisă pe toată durata unui trend favorabil, pentru a profita la maxim de mişcările de preţ. O schimbare de trend nu înseamnă neapărat începutul unei inversări masive a trendului, ci poate fi doar o corecţie. Structurarea poziţiilor cu multiple ieşiri poate fi avantajoasă în cazul mişcărilor masive de preţ. Exemplu: Poziţie long 150.000 EURUSD la 1,2600. Plasarea unui ordin limită la 1,2650 (50 pips) pentru 50.000 EURUSD Plasarea altui ordin limită la 1,2675 (75 pips) pentru 50.000 EURUSD Ceilalţi 50.000 EURUSD îi lasă “descoperiţi” în speranţa că va prinde tot trendul. Plasarea unui ordin trailing stop pentru 150.000 EURUSD la 1,2575.

67. Structurarea poziţiilor Cu toţii vrem să păstrăm o poziţie deschisă pe toată durata unui trend favorabil, pentru a profita la maxim de mişcările de preţ. O schimbare de trend nu înseamnă neapărat începutul unei inversări masive a trendului, ci poate fi doar o corecţie. Structurarea poziţiilor cu multiple ieşiri poate fi avantajoasă în cazul mişcărilor masive de preţ. Exemplu: Poziţie long 150.000 EURUSD la 1,2600. Plasarea unui ordin limită la 1,2650 (50 pips) pentru 50.000 EURUSD Plasarea altui ordin limită la 1,2675 (75 pips) pentru 50.000 EURUSD Ceilalţi 50.000 EURUSD îi lasă “descoperiţi” în speranţa că va prinde tot trendul. Plasarea unui ordin trailing stop pentru 150.000 EURUSD la 1,2575.

68. Pierdere zilnică / săptămânală/ lunară limitată Pentru a fi un investitor de succes, este necesară abilitatea de limitare a pierderii într-o anumită perioadă de timp faţă de profitul mediu marcat. Pentru aceasta, trebuiesc setate limite zilnice, săptămânale sau lunare ale pierderii admise.

74. Număr de tranzacţii echilibrat Pe lângă toate aspectele menţionare anterior, trebuie ţinut cont şi de latura psihologică a tranzacţionării. Urmând metodele descrise anterior, un investitor îşi poate însuşi un bun echilibru între tranzacţiile profitabile şi cele mai puţin profitabile.

75. Număr de tranzacţii echilibrat Pe lângă toate aspectele menţionare anterior, trebuie ţinut cont şi de latura psihologică a tranzacţionării. Urmând metodele descrise anterior, un investitor îşi poate însuşi un bun echilibru între tranzacţiile profitabile şi cele mai puţin profitabile. Însă, poate deveni şi mai bun dacă evită să cadă în oricare dintre cele două extreme: “ undertrad er ” sau “ overtra der ”.

76. Număr de tranzacţii echilibrat Pe lângă toate aspectele menţionare anterior, trebuie ţinut cont şi de latura psihologică a tranzacţionării. Urmând metodele descrise anterior, un investitor îşi poate însuşi un bun echilibru între tranzacţiile profitabile şi cele mai puţin profitabile. Însă, poate deveni şi mai bun dacă evită să cadă în oricare dintre cele două extreme: “ undertrad er ” sau “ overtra der ”. OVERTRADER Nu ştie când să se oprească A marcat profituri consistente, dar le poate pierde într-o singură zi. Încearcă să profite de fiecare mişcare a pieţei, fiecare pip, care în final îl conduce la epuizare şi la pierderi, ca şi consecinţă. UNDERTRADER Îndeplineşte regula de 2%... ... dar se opreşte din tranzacţionare imediat ce a înregistrat un mic profit. Ratează semnalele următoare ce pot conduce la tranzacţii foarte profitabile. Ca şi consecinţă, apar regretele pierderii oportunităţilor oferite.

77. Număr de tranzacţii echilibrat Pe lângă toate aspectele menţionare anterior, trebuie ţinut cont şi de latura psihologică a tranzacţionării. Urmând metodele descrise anterior, un investitor îşi poate însuşi un bun echilibru între tranzacţiile profitabile şi cele mai puţin profitabile. Însă, poate deveni şi mai bun dacă evită să cadă în oricare dintre cele două extreme: “ undertrad er ” sau “ overtra der ”. OVERTRADER Nu ştie când să se oprească A marcat profituri consistente, dar le poate pierde într-o singură zi. Încearcă să profite de fiecare mişcare a pieţei, fiecare pip, care în final îl conduce la epuizare şi la pierderi, ca şi consecinţă. UNDERTRADER Îndeplineşte regula de 2%... ... dar se opreşte din tranzacţionare imediat ce a înregistrat un mic profit. Ratează semnalele următoare ce pot conduce la tranzacţii foarte profitabile. Ca şi consecinţă, apar regretele pierderii oportunităţilor oferite.

78. Număr de tranzacţii echilibrat Pe lângă toate aspectele menţionare anterior, trebuie ţinut cont şi de latura psihologică a tranzacţionării. Urmând metodele descrise anterior, un investitor îşi poate însuşi un bun echilibru între tranzacţiile profitabile şi cele mai puţin profitabile. Însă, poate deveni şi mai bun dacă evită să cadă în oricare dintre cele două extreme: “ undertrad er ” sau “ overtra der ”. OVERTRADER Nu ştie când să se oprească A marcat profituri consistente, dar le poate pierde într-o singură zi. Încearcă să profite de fiecare mişcare a pieţei, fiecare pip, care în final îl conduce la epuizare şi la pierderi, ca şi consecinţă. UNDERTRADER Îndeplineşte regula de 2%... ... dar se opreşte din tranzacţionare imediat ce a înregistrat un mic profit. Ratează semnalele următoare ce pot conduce la tranzacţii foarte profitabile. Ca şi consecinţă, apar regretele pierderii oportunităţilor oferite.

79. Număr de tranzacţii echilibrat Un “ overtarder” respectă toate regulile menţionate anterior şi poate obţine rezultate foarte bune, însă nu ştie întotdeauna când să se oprească. Dacă efectuaţi tranzacţii peste măsură, puteţi pierde tot profitul realizat pînă în acel moment, sau chiar mai mult! Dacă vă identificaţi cu un overtrader, vă sugerăm ca, atunci când pierdeţi 50% din profitul mediu realizat/ zi, aceasta să reprezinte un semnal că ar trebui să vă opriţi din tranzacţionare în acea zi.

80. Număr de tranzacţii echilibrat Un “ overtarder” respectă toate regulile menţionate anterior şi poate obţine rezultate foarte bune, însă nu ştie întotdeauna când să se oprească. Dacă efectuaţi tranzacţii peste măsură, puteţi pierde tot profitul realizat pînă în acel moment, sau chiar mai mult! Dacă vă identificaţi cu un overtrader, vă sugerăm ca, atunci când pierdeţi 50% din profitul mediu realizat/ zi, aceasta să reprezinte un semnal că ar trebui să vă opriţi din tranzacţionare în acea zi. Un “undertrader ” încearcă, de asemenea, să respecte regula de 2 %, însă are tendinţa de a se opri după prima tranzacţie profitabilă, temându-se de pierderea profitului înregistrat. Astfel, ratează eventualele oportunităţi apărute pe piaţă.

85. De reţinut: Cele 6 principii ale unui bun management al riscului: