ACASĂ ÎN TRANSILVANIA Adoptă o casă din Muzeul Etnografic

1. ACASĂ ÎN TRANSILVANIA
Adoptă o casă din Muzeul Etnografic
Consiliul Judeţean Cluj

2. • Sursă de finanţare: bugetul Consiliului Judeţean şi sponsorizări
• Perioadă de desfăşurare: 2011-2012
• Locaţie: Municipiul Cluj
• Cadru partenerial: Consiliul Judeţean Cluj , Muzeul Etnografic al Transilvaniei,
O.N.G.-uri şi operatori economici
• Iniţiator/responsabil implementare: Consiliul Judeţean Cluj împreună cu Muzeul
Etnografic al Transilvaniei

3. Obiective
• Realizarea unui parteneriat constructiv cu comunitatea, cu societatea civilă şi mediul
economic, prin implicarea activă a O.N.G.-urilor şi a agenţilor economici în sprijinirea
deliberativului judeţean şi a muzeului în procesul de salvare, recondiţionare şi punere în
valoare a unor importante elemente de patrimoniu material etnografic aflate în grav
pericol de degradare iremediabilă şi pierdere definitivă.
• Realizarea lucrărilor de restaurare la timp, evitându-se astfel pierderi inestimabile şi
irecuperabile.
• La finalizarea proiectului o serie de obiective importante şi reprezentative pentru
patrimoniul cultural naţional vor fi intens promovate şi incluse în circuitul turistic:
- Casa de la Vidra;
- Casa din Bedeciu (Cluj);
- Gospodăriile din Geaca, Mărişel, Mărgău (Cluj), Gârda (Alba), Caşin-Imper (Harghita),
Cămârzana (Satu Mare);
- Piua de bătut sumane din Budureasa (Bihor).

4. Activităţi şi resurse
• Implicarea Consiliului Judeţean şi a muzeului constau doar în remunerarea
personalului propriu ale cărui atribuţii profesionale coincid oricum cu scopul
proiectului.
• Muzeul Etnografic alocă resursele umane şi materiale de care dispune, personal de
specialitate, experţi în etnografie şi cultură tradiţională, specialişti în restaurare şi
conservare.
• Resursele financiare necesare în sumă de 490.000 lei sunt asigurate prin
intermediul agenţilor economici parteneri urmând ca şi O.N.G.-urile şi alţi
reprezentanţi ai societăţii civile să îşi aducă aportul sub formă de muncă voluntară.

5. Rezultate
• Există un obiectiv finalizat - Gospodăria din Geaca.
• Alte doua proiecte sunt în faze extrem de avansate, urmând să fie finalizate în
intervalul imediat următor:
- Piua de la Budureasa;
- Gospodăria din Mărişel.
• În vederea unei mai bune prezentări, începând cu data de 1 mai, secţia în aer liber
din Hoia beneficiază de un panou hartă amplasat la intrare şi de alte 50 de panouri
de identificare pentru fiecare obiectiv, amplasate în parc. Acestea conţin informaţii
în limbile română şi engleză.

6. Impact la nivel local/regional/naţional
Elemente de noutate, sustenabilitate
 Proiectul reprezintă un model de bune practici în ceea ce priveşte colaborarea de
succes între sectoarele public, privat şi cel neguvernamental, într-un demers
integrat, în scopul rezolvării unei probleme reale a comunităţii.
 Oferiră posibilităţi agenţilor economici care activează în judeţul Cluj de a
demonstra responsabilitate socială şi solidaritate cu comunitatea din care provin şi
pe ale cărei resurse îşi dezvoltă afacerea.
 Reacţia pozitivă la acest demers al CJC transformă proiectul într-unul pilot, care
poate fi replicat le nivelul întregii ţări, acest model putând fi uşor preluat şi de
către alte administraţii publice locale.
 Un alt element inovator îl constituie schimbul de roluri, faptul că o instituţie
publică se transformă dintr-un contribuitor net, un „donator” de fonduri, într-un
un beneficiar al suportului sectorului privat şi a celui neguvernamental.

7. Foto
Casa de la Vidra
Gospodăria din Bedeciu

8. Foto
Gospodăria din
Mărgău
Gospodăria din Cămârzana

9. Foto
Gospodăria din Mărişel Gospodăria din Caşin-Imper
Gospodăria din Geaca