2. Fotografia Kirlian constă în înregistrarea unui obiect expus într-
un câmp electric de înaltă tensiune și frecvență. În imaginile astfel
obținute, obiectul fotografiat este înconjurat de un halou luminos,
policrom.
Este cunoscută și ca „efectul Kirlian”, „procedeul Kirlian”, „tehnica
Kirlian”.
Efectul Kirlian a fost descoperit întâmplător în anul 1939 de soții
Kirlian; a fost amplu desbătut și studiat în URSS de cercetători
ca Iniușin și Adamenko precum și în alte țări
caCehoslovacia, Italia, SUA. A stârnit controverse și a constituit
subiectul a numeroase reuniuni științifice la care au participat
medici, psihologi, biologi, ingineri, alți oameni de știință.
Pornind de la procedeul soților Kirlian sunt imaginate soluții
tehnice noi care au lărgit considerabil aria posibilităților de
investigare și cunoaștere a materiei vii.
În funcție de autori și de tehnica folosită imaginea obținută are
diferite denumiri: electrografie, electrofotografie, efect corona
(folosit îndeosebi de cercetătorii americani), fotografie Kirlian, etc.
3. Rezultate ale analizelor efectuate pe fotografia Kirlian
Fotografia Kirlian se poate realiza atât structurilor vii cât și
structurilor nevii.
Structurile anorganice au o imagine statică, monocromatică și
reproductibilă.
Structurile organice au o imagine dinamică, variabilă de la un
moment la altul și de la o stare a organismului la alta.
Diversele stări funcționale a organismului, normale sau patologice le
corespund culori specifice care diferă de starea fiziologică a
organismului, arată cercetătorii acestui procedeu.
Dr. Dumitru Constantin consideră că efectul Kirlian evidențiază
biocâmpul organismelor vii, bazându-și afirmația inclusiv pe
concluziile oamenilor de știință Northrop, Burr și Ravitz care, în
studiul lor asupra biocâmpurilor, au evidențiat fluctuații
semnificative dependente de mai mulți factori.
4. Cercetări întreprinse cu ajutorul fenomenului Kirlian
La Institutul de neuropsihiatrie al Universității Los Angeles din California și
la American Psyhological Association, în anii ’70, Thelma Moss și grupul ei
de cercetători au studiat bio-câmpurile la plante și oameni și pe această cale
a posibilelor interacțiuni energetice dintre organismele vii. Fotografiile
obținute, în urma unor atente analize, au scos în evidență diverse imagini, cu
diferite culori și intensități în funcție de tensiunea psihică, mânie, teamă,
stare de relaxare. Printre constatări au figurat și acelea conform cărora în
unele zone ale organismului apare un aspect mai estompat iar în altele mai
accentuat. Aceste zone cu imagini diferite au putut fi ulterior determinate a
fi structuri cu energie bioelectrică variabilă.
Asemenea descoperiri, ce au la bază efectul Kirlian, oferă posibilitatea de a
spune că din punct de vedere fizic, funcționarea sistemelor vii poate fi
concepută ca o fluctuație de câmpuri energetice. Ca urmare acestor cercetări
și experimente științifice, există păreri ale unor oameni de știință conform
cărora interacțiunile umane ar putea fi interpretate și înțelese ca fiind, în
primul rând, ca interacțiuni ale unor câmpuri energetice.