Workshop - Atitudini disfunctionale in trafic dezvoltate de conducatorii auto

1. Atitudini disfunctionale in trafic
dezvoltate de conducatorii auto
Conf.univ.dr. Mihaela Rus
Univ.Ovidius Constanta
Psih.pr. Ionel Simionca, CI Bistrita
Lect.univ.dr. Dan Octavian Rusu,
Univ. Babes Bolyai ,Cluj Napoca

2. Temele abordateTemele abordate
 Psihologia sigurantei rutierePsihologia sigurantei rutiere
 Analiza accidentului rutierAnaliza accidentului rutier
 Relatia aptitudini-atitudini-comportamentRelatia aptitudini-atitudini-comportament
 Consilierea in conditii de accidentConsilierea in conditii de accident
 Prezentari de cazPrezentari de caz
 Chestionare
– de conduită preventivă şi siguranţă rutieră-analiză
– Check-list al atitudinilor disfunctionale in trafic

3. Scop
Abordare
multidisciplinara
Psihologia
sigurantei rutiere
Psihologia
transporturilor
Psihologia
clinica
Psihologia
muncii

4. Ce este psihologia siguranteiCe este psihologia sigurantei
rutiere?rutiere?
Studiul comportamentuluiStudiul comportamentului
participantilor la trafic siparticipantilor la trafic si
procesele psihologiceprocesele psihologice
implicate in determinareaimplicate in determinarea
acestui comportamnentacestui comportamnent
Identificarea si cunoasterea
factorilor cognitivi si a
factorilor de personalitate
implicati in explicarea
comportamentului in trafic
Studiul atitudinilor si
motivelor care stau la
baza asumarii riscului
in trafic
INTREBARI?
•Care sunt aspecte psihologice relevante pentru siguranta
traficului si cum pot fi ele recunoscute?
•Cum putem utiliza rezultatele investigatiilor psihologice
in practica pentru a facilita formarea,consilierea, selectia,
reabilitarea conducatorilor auto,promovarea
comportamentelor adecvate in conducerea preventiva?

5. Ce analizam?Ce analizam?
Datele
accidentului
Cauzele accidentului
Conflict
in trafic
Factorii accidentului

6. Cauze
generatoare
Factorul
uman
Factorul
de mediu,
infrastructură
Factorul
vehicul

7. Consum alcool
Nesemnalizarea
directiei de mers
Stare de
oboseala
Nerespectarea
distantei
de rulare
Consum de
medicamente/
droguri
Viteza
excesiva

8. Cum se genereaza
comportamentul in trafic?
Credinte rationale
si irationale
Atitudini
Comportamente
in trafic
Experienţa Educaţie

9. Relatia aptitudini-
atitudini-comportament
Abilitatile de conducere
auto
SKILL
Comportamentul in trafic
STIL
DEPLASARE
Abilitati
cognitive
Abilitati
perceptiv-motrice
Calitatile atentiei
Spirit de observatie
Aspecte ale perceptiei
Orientare spatiala
Memoria topografica
Claritatea gandirii
Coordonare senzo-motrica
Precizia miscarilor
Promptitudinea reactiilor
Formarea deprinderilor de conducere
Performante in conducere
Asumarea riscului in trafic
Agresivitatea in trafic
Atitudinile si motivatia
Relatia factori de personalitate
–comportament
Biassari cognitive
Siguranta in trafic
Educare
Conducere preventiva
Reabilitare

10. Atitudini in trafic şi diferentele
culturale(Glad,Bermhoft, Maki,
Aberg,1991)
Tara Obiceiul de a bea
alcool
Conduce după ce a
consumat alcool
Atitudinea fata de cei
care conduc dupa ce
au consumat alcool
(pozitivă)
Danemarca 51% 51% 65%
Norvegia 56% 14% 20%
Suedia 38% 11% 18%

11. Efectul campaniilor de schimbare a
atitudinilor(Elvik et al.1997)*
• Analiza facută pe 87 de campanii
• Modificarea comportamentelor in urma campaniilor este mai puternica decat schimbarea
atitudinilor, care sunt mult mai rezistente
Comportament Inaintea
campaniei
După campanie
Alcool la volan 28,8% 24,2%
Viteză în trafic 50,5% 40,1%
Casca pentru
biciclişti
12,4% 19,8%
Centura de
siguranţă
61,6% 73,7%

12. Consilierea in situatii de accidentConsilierea in situatii de accident
 Implicarea unei persoane în situa ii de accident poate declan a deț ș
cele mai multe ori Stres posttraumatic.
 Acesta este invizibil aproape fără un psihodiagnostic clinic. Conform -
DSM IV TR acest SPT poate să apară în situa iile în care subiectul aț
suferit o expunere la un eveniment traumatic de genul:
A.Persoana a experimentat, a fost martoră sau confruntată cu
evenimente care au implicat moarte, vătămare gravă, periclitarea
integrităţii corporale proprii sau a altora.
B. Răspunsul la eveniment a fost frică intensă, neputinţă sau
oroare, ori comportament dezorganizat, agitat la copii.

13.  De cele mai multe ori persoana nu se prezinta la
psiholog imediat după accident ci ea vine doar
după un timp anume de la producere accidentului.
Printre acestea enumerăm:
 1. Reexperimentarea persistentă a evenimentului
În situa ia prezentată motivul pentru care seț
prezintă la psiholog este cel al retrăirii iș
reexperimentării evenimentului, indiferent dacă a
fost victimă sau cel care a declan at accidentul.ș

14. În situa iile următoare subiectul vine la psiholog din cu totul alte motiveț
decăt cele legate de accidentul propriu-zis pe care în mod constant le
evită.
2. Evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma
De asemenea prezen a la psiholog este argumentată de disconfortulț
psihologic de natură emo ională pe care subiectul sau cei din jur o resimt.ț
– 3. Prezenţa a cel puţin două dintre simptome de activare
emoţională (hiperarousal)
– 4. Durata de instabilitate emo ională depăşeşte o lună.ț
– 5. Dezgust şi interferenţă puternică în viaţa socială, profesională
sau personală.
– 6. Neacordare la timp a asisten ei psihologice de specialitate poateț
avea ca i consecin ă directă asupra subiectului dezvoltarea deș ț
simptome similare tulburărilor psihiatrice.

15. Terapia cognitiv comportamentală aplicata in SPT:
Prezentare de caz
 Conducătorii auto profesioni ti în mare măsurăș
sunt implica i în accidente rutiere din vina altora.ț
Subiectul nostru are 42 de ani este conducător
auto profesionist de aproape 20 de ani, căsătorit 2
copii, stare materială bună. Se prezintă
deoarecela controlul periodic este identificat de
medicul psihiatru cu simptome depresive si cu
accident rutier petrecut cu 8 luni in urma, se cere o
evaluare clinica. Ulterior revine pentru interven ieț
psihologică.

16.  Subiectul descrie contextul producerii accidentului:
– nu a fost sub influen a băuturilor alcoolice dar a avut problemem cuț
viteza.
– Dacă a fost cu permisul suspendat, da. În general permisul pentru
profesioni ti este destul de facil acordat înapoi iar procedurile suntș
destul de indulgente. Evaluarea psihologică este axată cu
preponderen ă pe aspectele aptitudinale i mai pu in pe aspecte cliniceț ș ț
i de personalitate. Motivele pentru care a avut permisul suspendatș
sunt: viteza excesivă i neacordarea priorită ii pietonilor pe trecerile deș ț
pietoni. Alte cauze invocate sunt: criza de timp-graba, obosela, situa iiț
conflictuale generate de: pietoni, colegii de servici, ef, familie,ș
probleme materiale/ credite, datorii.
– De men ionat: transportatorii de persoane sunt implica i în evenimenteț ț
rutiere tragice mai rar decât cei care sunt tranportatori de mărfuri.
Programul celor din urmă însemnă 3 luni pleca i de acasă 1 lunăț
acasă, dar i a a nu ei sunt cauzatorii de evenimente rutire.ș ș
– A avut coleg care a provocat evenimente tragice dar după condamnare
a putut să î i redobândească foarte facil permisul.ș

17.  Sinteza întrebărilor:
 Vârstă, vechime în postul actual, ruta profesională, dacă a avut accidente,
permis suspendat, dacă a fost bolnav, dacă a avut internări la spital, dacă
fumează, bea alcool, cafea, energizante.
 A fost evaluat cu CASS ++ 2.1. CU SCALA DE atitudini disfunc ionale DAS-A.ț
Scala DAS-A, indică măsura în care atitudinile disfunc ionale sunt considerateț
ca fiind proprii gândirii subiectului: cu cât scorul total este mai mare, cu atât
nivelul atitudinilor disfunc ionale este mai mare. În cadrul teoriei cognitiveț
asupra depresiei (Beck i colab., 1979) schemele de tip depresiv i credin eleș ș ț
centrale constituie structuri latente, care pot fi activate de evenimentele de
via ă stresante. Scorul ob inut este peste 148 nivel ridicat al atitudinilorț ț
disfunc ionale.ț
 Scala de atitudini disfunctionale, Forma A (DAS)
 Descriere test: Aceastã scalã evalueazã atitudinile ce pot constitui o
predispoziþie pentru instalarea depresiei.
 Rezultatele obtinute:
 Scor brut: 148 (0 - 280; prag: 170)
 Nivel ridicat al atitudinilor disfunctionale

18. Rezultatele testariiRezultatele testarii
Profilul de distres emo ionl PDE. CEț
MĂSOARĂ SCALA?
Profilul Distresului Emo ional (PDE) este oț
scală cu 26 de itemi care măsoară emo iileț
negative disfunc ionale i emo iile negativeț ș ț
func ionale din categoriile „frică” iț ș
„tris e/deprimare”. Scorul ob imut este pesteț ț
87 ceea ce reprezintă un nivel foarte ridicat de
distres.
Rezultatele obþinute:
Scor brut: 87 (0 - 104; prag: 87)
Nivel obtinut: 2 (peste prag)
Interpretare: Nivel foarte ridicat de
distres

19.
La ZKPQ, Centralizare rezultate obtinute
pe scalele chestionarului:

21. Chestionarul de evaluare a stilului explicativ (OPT) Descriere test: Acest
chestionar evalueazã stilul explicativ (optimist vs. pesimist)

22. Chestionarul de personalitate CP5F Descriere test: Acest chestionar
evalueazã suprafactorii modelului Big Five: Extraversiunea (E),
Amabilitatea (A), Constiinciozitatea (C), Stabilitatea emoþionalã (S) Si
Autonomia (D).

23. Sesiunile în număr de 8 au cuprins:
 Expunerea pentru “obişnuire” cu evenimentul in care a fost implicat. 1
sesiune 40 de minute
 Expunere in vivo sau în imaginar în cursul sesiunilor sau între sesiuni –
retrăirea traumei. În sesiuni scurte
 Nu toate victimele rezistă la expunere (cei care reacţionează emoţional
prin vină sau furie)
 Managementul anxietăţii – dezvoltarea abilităţilor de control asupra
fricii: relaxare musculară, stoparea gândurilor, controlul respiraţiei,
respiraţie diafragmatică, dialog ghidat cu sine, training pentru
inocularea stresului
 Provocarea cogniţiilor problematice (ex. autoblamarea).
 Incheierea interventiei. Au disparut simptomele si trebuie sa revina
peste 2 luni.

24. Analize…
 Chestionar de conduită preventivă şi
siguranţă rutieră-analiză
 Check-list de atitudini disfunctionale in traficCheck-list de atitudini disfunctionale in trafic

26. Contact
Email: admin@psihotrafiq.ro
Website: www.psihotrafiq.ro