Publicația Tematică Nr. 11 - DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020. Publicația “DEZVOLTAREA RURALĂ: ORIZONT 2014-2020” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală și include următoarele capitole: Tinerii Agricultori, Ferma mică din Carpații României, Forța de muncă dIn mediul rural, Din 2014 hrana va fi mai aproape de consumatori, Este nevoie de Leader!

1. r. 11
ăN
ic
at
T em
a
ţia
ic
bl
DEZVOLTAREA RURALĂ:
Pu
ORIZONT 2014-2020

2. Foto: Lucian Călugărescu, Neamţ
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.
Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Unitatea de Sprijin a Reţelei pot fi accesate pe Internet:
www.madr.ro; www.rndr.ro
USR: Departamentul Publicaţii, 2012
Fotografie copertă: Justina Nistor, Neamţ
© RNDR, 2012
Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

3. CUPRINS
ABREVIERI.........................................................................................................................................................................2
PREZENTARE.....................................................................................................................................................................3
INTRODUCERE..................................................................................................................................................................4
Tinerii Agricultori....................................................................................................................................................6
Ferma mică din Carpaţii României..................................................................................................................... 13
Forţa de muncă dIn mediul rural. ...................................................................................................................18
.
DIN 2014 HRANA VA FI MAI APROAPE DE CONSUMATORI.....................................................................................25
ESTE NEVOIE DE LEADER!............................................................................................................................................38
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................................. 51

4. ABREVIERI
AM-PNDR Autoritatea de Management pentru PNDR
APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
CE Comisia Europeană
CNC Comitetul Naţional de Coordonare
DAJ Direcţiile Agricole Judeţene
DGDR Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală
GAL Grupul de Acţiune Locală
GL Grupuri de Lucru
GLT Grupuri de Lucru Tematice
INS Institutul Naţional de Statistică
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PAC Politica Agricolă Comună
PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
REDR Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală
RNDR Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală
SDL Strategia de dezvoltare locală
SWOT Metodă de planificare strategică utilizată pentru evaluarea Punctelor Tari,
Punctelor Slabe, Oportunităţilor şi Ameninţărilor
UE Uniunea Europeană
USR Unitatea de Sprijin a Reţelei
2

5. PREZENTARE
P
ublicaţia „Dezvoltarea rurală - orizont Publicaţia tematică nr. 7
2014-2020” încheie prima serie „Mediul şi infrastructura verde”
de publicaţii tematice elaborate de Publicaţia tematică nr. 8
Departamentul de Publicaţii al Reţelei „Oportunități de finanțare”
Naţionale de Dezvoltare Rurală. Publicaţiile Publicaţia tematică nr. 9
tematice au fost elaborate atât pe baza „Un viitor pentru agricultura la scară mică în
activităţii celor opt Grupuri de Lucru România”
Tematice organizate în cadrul RNDR cât şi Publicaţia tematică nr. 10
pe baza opiniilor agenţilor dezvoltării rurale „Dezvoltarea rurală prin tradiţie, calitate şi
din România. Au fost prezentate informaţii originalitate”
şi numeroase exemple şi studii de caz care Publicaţia tematică nr. 11
reflectă dezvoltarea rurală din România şi „Dezvoltarea rurală: Orizont 2014-2020”
din alte ţări europene.
Publicaţia tematică nr. 11 a avut ca punct
Până acum au fost editate următoarele de plecare prezentările şi atelierele de
publicaţii tematice: lucru organizate în cadrul Conferinţei
Publicaţia tematică nr. 1 Naţionale „Comunitatea rurală: Provocări şi
„Înfiinţarea şi organizarea Grupului de Lucru oportunităţi în dezvoltarea rurală în perioada
LEADER şi a Grupurilor de Lucru Tematice” 2014-2020” ( www.rndr.ro).
Publicaţia tematică nr. 2
„Bune Practici şi Inovare” Majoritatea fotografiile care ilustrează
Publicaţia tematică nr. 3 publicaţia sunt transmise de membrii
„Forţa de muncă în mediul rural” RNDR, în cadrul concursului de
Publicaţia tematică nr. 4 fotografie organizat de Unitatea de
„Asociere, cooperare, comunicare” Sprijin a Reţelei şi prezintă frumuseţea
Publicaţia tematică nr. 5 mediului rural românesc.
„Provocări pentru creşterea competitivităţii
în mediul rural din România” USR le mulţumeşte tuturor celor care
Publicaţia tematică nr. 6 au trimis fotografii la acest concurs.
„Dezvoltarea durabilă a satului românesc. Câştigătorii consursului sunt anunţaţi
Patrimoniul cultural tradițional și natural – pe website-ul RNDR: www.rndr.ro
Abordare interdisciplinară”
3

6. INTRODUCERE
P
oliticile de dezvoltare rurală se
concentrează în principal pe trei
elemente: economia agroalimentară,
mediul înconjurător şi alte activităţi
neagricole adresate populaţiei rurale.
Deşi în ultimii ani au avut loc schimbări
în rolul şi funcţiile pe care trebuie să le
desfăşoare agricultura, aceasta continuă
să fie principala componentă a oricărui
program de dezvoltare rurală. Acest lucru
Foto: Mihai Petru Apostolescu, Prahova
este valabil mai ales în România, unde
ponderea economiei agricole în economia
rurală este de 60 %, de patru ori mai mare în comparaţie cu Uniunea Europeană și
decât în UE, unde aceasta reprezintă 14 %. analizează în ce măsură noua Reformă a PAC
(Otiman et.al. 2010). oferă răspunsuri situației actuale din mediul
rural românesc. Studiul arată că situația
Agricultura nu mai este văzută doar din actuală din România este similară cu cea din
punct de vedere al producției de alimente, ci UE din anii ‘70.
şi prin prisma multifuncționalităţii acesteia.
Obiectivele PAC în anii ‘70 au fost: creșterea
Reforma PAC a fost concepută pentru productivității agricole prin îmbunătățirea
întreaga Uniune Europeană. Cu toate tehnologiei, inclusiv mașini agricole mai
acestea, există diferențe semnificative de la eficiente, soiuri îmbunătățite, îngrășăminte
o ţară la alta. și erbicide, sisteme de irigare și formare
pentru agricultori, ameliorarea condițiilor
În anul 2010, Otiman et. al au publicat un de trai ale populației și creșterea veniturilor
studiu interesant legat de agricultură și agricultorilor, asigurarea disponibilității
dezvoltarea rurală în România. Studiul face suficiente de alimente pentru populația
diagnosticul situaţiei reale din România europeană.
4

7. Succesul măsurilor desfăşurate a avut drept În România majorarea veniturilor
rezultat creșterea randamentelor și apariția agricultorilor și, în general, ale locuitorilor
unor excedente. din mediul rural este esențială, pentru aceasta
fiind necesare investiții în modernizarea
Prin Reforma PAC din 2000, se stabilesc agriculturii și în dezvoltarea rurală, inclusiv
următoarele obiective: creșterea în dezvoltarea de afaceri în alte domenii
competitivității sectorului agricol; decât cel agricol.
îmbunătățirea igienei și calității alimentelor;
obţinerea unui echilibru între agricultură și În acest sens, implementarea strategiilor
alte activități care pot genera surse de venit; de dezvoltare locală joacă un rol important.
încurajarea practicării unei agriculturi Prin investițiile în sectorul rural neagricol
ecologice prin stabilirea unor plăți se urmărește crearea de locuri de muncă în
directe care nu sunt legate de producție, mediul rural și revitalizarea zonelor rurale
dar sunt condiţionate de aplicarea unor izolate și defavorizate (Vasile, 2008; Otiman
practici agricole respectuoase cu mediul et.al., 2010).
înconjurător.
Foto: Corina Murgilă, Braşov
5

8. Tinerii agricultori
Asistenţă Tematică,
Unitatea de Sprijin a RNDR
Foto: Lucian Călugărescu, Neamţ
A
ctivitatea agricolă din România se Înlocuirea fermierilor în vârstă cu cei mai
confruntă cu multe provocări legate tineri asigură continuitatea activităţii
de viitor, privitoare la conservarea agricole în zonele rurale.
mediului rural. Printre acestea, menţionăm:
obținerea producției în condiții de Dintre diversele modele existente în lume
infrastructură defectuoasă (mecanizare, şi în Uniunea Europeană, tinerii au nevoie
irigații), comercializarea produselor, de o agricultură competitivă, productivă şi
competiţia ţărilor terţe, schimbările sustenabilă din punct de vedere economic,
climatice, preţurile ridicate ale inputurilor, social şi al mediului. Din acest motiv, unul
forța de muncă îmbătrânită etc. dintre obiectivele urmărite de fondurile
europene în ultimii ani a fost acela de a
Cu toate acestea, nu încape îndoială că încerca să se asigure predarea ştafetei între
predarea ştafetei de la o generaţie generaţii, în agricultură.
la alta este cea mai importantă dintre
provocările cu care atât agricultura Prin intermediul unor instrumente cum ar fi
românească, cât şi cea europeană se Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
confruntă în prezent. Rurală (FEADR) se pun în practică acţiuni
6

9. pentru îmbunătăţirea situaţiei tinerilor În cadrul primei Conferințe Naționale
agricultori. În mod concret, prin Programul „Comunitatea rurală: Provocări şi
Naţional de Dezvoltare Rurală din România oportunităţi în dezvoltarea rurală în perioada
2007-2013, s-a implementat măsura 112 2014 – 2020”, organizată de Reţeaua
„Instalarea tinerilor fermieri”, cu două Naţională de Dezvoltare Rurală din România,
obiective: în zilele de 12 şi 13 septembrie, la Bucureşti,
• îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii a avut loc un atelier de lucru cu tema „Tineri
sectorului agricol prin promovarea instalării fermieri”.
tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului
de modernizare şi conformitate cu cerinţele La atelier au participat experţi din mai multe
pentru protecţia mediului, igiena şi organizaţii şi agenţi din teritoriu, pentru a
bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de analiza situaţia acestui sector de populaţie
muncă; din mediul rural românesc şi a discuta cum
• îmbunătăţirea managementului poate viitoarea Politică Agricolă Comună să-i
exploataţiilor agricole prin reînnoirea sprijine pe tinerii fermieri.
generaţiei şefilor acestora, fără creşterea
populaţiei active ocupate în agricultură. Din populaţia ocupată, care reprezintă 9,2
milioane de locuitori, 2,8 milioane lucrează
Valoarea aferentă acestei măsuri este de în sectorul agricol, silvicultură şi pescuit,
337 milioane de euro, din care 80% sunt România fiind singura ţară din Uniunea
fonduri FEADR, iar restul de 20% reprezintă Europeană în care acest sector reprezintă
contribuţia Guvernului României. În cadrul
acestei măsuri, până în luna august a anului
2012, s-au semnat peste 8 000 de contracte,
din aproape 22 500 de cereri de finanțare. În
ceea ce priveşte cheltuiala publică executată,
aceasta este de 110.464.817 euro, la aceeaşi
dată.
Având în vedere numărul de tineri din mediul
rural, aceste date referitoare la numărul de
proiecte executate demonstrează un interes
scăzut din partea tinerilor faţă de activitatea
agricolă (aproximativ 0,3% dintre tineri au
solicitat acordarea acestui sprijin). Foto: Corina Câtiul, Bistriţa - Năsăud
7

10. peste 25% din populaţia ocupată.
Referitor la populaţia care lucrează în
agricultură, doar 10% sunt tineri sub 24 de
ani, 18% au vârsta cuprinsă între 25 și 34 de
ani, în vreme ce segmentul de vârstă de peste
55 de ani reprezintă aproximativ 34%.
Prin comparaţie cu totalul economiei
naţionale, agricultura este sectorul care
concentrează cel mai mare procent de
populaţie activă cu vârsta cuprinsă între 55
şi 64 de ani.
Datorită faptului că cel mai mic procent de
populaţie ocupată în agricultură se află în
categoria 15 - 24 de ani, în următorii 10 ani,
când grupul între 55 şi 64 de ani (18,9%) va
ajunge la vârsta pensionării, fără măsuri de Foto: Elena Borcaias, Buzău
stimulare a tinerilor, există riscul abandonării
activităților agricole.
La nivel european, pentru fiecare fermier
Pe de altă parte, nivelul scăzut al pensiilor cu vârsta sub 35 de ani există 9 fermieri cu
face ca fermierul să continue activitatea o vârstă mai mare de 55 de ani. În anumite
agricolă, compatibilă cu primirea pensiei, state membre cum ar fi Portugalia, Spania,
aceasta împiedicând predarea ştafetei între Italia, Marea Britanie sau Bulgaria proporţia
generaţii din lipsă de teren disponibil. de tineri fermieri este foarte scăzută (un
singur tânăr fermier la fiecare 20 de peste 55
Din acest motiv, Comitetul Economic și de ani).
Social European sugerează că la succesul
politicilor de transmitere a exploataţiilor Cu toate acestea, în ţări ca Polonia, Austria
în favoarea tinerilor, ar contribui în mod sau Germania situaţia este diferită, existând
deosebit o creştere a pensiilor care să le un tânăr fermier la fiecare trei fermieri de
permită fermierilor de vârstă înaintată să peste 55 de ani. Aceste diferenţe se explică
renunţe cu demnitate la profesia lor. în mod fundamental datorită existenţei, în
8

11. Foto: Diana Damalan, Bucureşti
aceste ţări, a unui cadru legislativ favorabil Din atelierul de lucru au fost extrase mai
care a dus la o mai bună predare a ştafetei, multe idei ce definesc sectorul tinerilor
prin acordarea de stimulente pentru fermieri din România şi care au fost
transmiterea exploataţiilor. prezentate ulterior, la închiderea conferinţei:
Este important ca statele membre să acorde • vitalitatea zonelor rurale este strâns legată
avantaje fiscale, să elimine birocraţia, să de prezenţa unui sector agricol competitiv şi
investească în infrastructură şi servicii dinamic, atractiv pentru tinerii fermieri;
publice în mediul rural, să promoveze • principalele dificultăţi întâmpinate de
circuitele scurte de comercializare, să tinerii fermieri sunt accesul la terenuri şi
încurajeze diversificarea, pentru ca astfel la credite, costurile de instalare ridicate şi
mediul rural să devină mai atractiv pentru perioada lungă de timp până când exploataţia
cei care ar dori să trăiască și să muncească devine rentabilă;
la țară. • munca de fermier necesită din ce în ce mai
multe cunoştinţe tehnice şi o mare capacitate
9

12. financiară pentru investiţii; din acest motiv,
pregătirea şi formarea profesională pare
singura modalitate prin care numărul
tinerilor profesionişti pregătiţi poate creşte;
• este necesară o mai bună coordonare
a administraţiilor publice pentru
îmbunătăţirea eficienţei gestionării
fondurilor care să ducă la creşterea nivelului
de absorbţie şi să ajungă la cât mai mulţi
beneficiari;
• se sugerează aplicarea măsurii de
pensionare anticipată pentru a favoriza
accesul la terenuri şi a simplifica definiţia
tânărului fermier;
• satele româneşti trebuie să-şi păstreze
tinerii întreprinzători, pasionaţi de profesia
lor şi motivaţi să ofere alimente de o calitate
superioară, să furnizeze bunuri publice şi
să asigure păstrarea locurilor de muncă şi a
echilibrului teritorial.
Foto: Oana Ivan, Harghita
În afara acestor probleme, există şi alte
aspecte ce marchează tendinţa agriculturii, • punerea în valoare a demnităţii muncii în
cum ar fi: atractivitatea vieţii de la oraş, mediul rural;
formarea insuficientă a tinerilor din mediul • întărirea legăturii dintre acţiunile de
rural, lipsa informării în zonele rurale, consultanţă şi cele de suport tehnic oferite
costurile producţiei agricole etc. de PNDR prin măsura 112;
• implicarea tinerilor în proiecte de succes,
Într-un raport tehnic elaborat de RNDR, în în parteneriate publice şi private, ca mijloc
colaborare cu Universitatea Politehnică din pentru ca aceştia să ajute, să înveţe şi să
Madrid, se fac câteva recomandări pentru dezvolte competenţe legate de gestionarea
România. proiectelor;
• facilitarea accesului tinerilor la proprietate
Menţionăm în continuare câteva dintre în vederea demarării unor proiecte
aceste recomandări: antreprenoriale;
10

13. • comunicarea şi transmiterea de informaţii şi alte linii de acţiune pentru promovarea
către tineri, în mod util şi adecvat; transferului de cunoştinţe şi informaţii,
• stimularea comunicării şi a dialogului servicii de consiliere şi acţiuni de cooperare.
tinerilor fermieri cu actorii publici şi privaţi
pentru a motiva şi trezi interese comune în România poate opta pentru implementarea
ceea ce priveşte cooperarea şi diseminarea unui program subtematic privind tinerii
informaţiilor. fermieri. Un astfel de program presupune
însă o integrare adecvată în programul
Întinerirea sectorului agricol este una național de dezvoltare rurală și identificarea
dintre prioritățile perioadei următoare, măsurilor necesare, nu doar pentru a-i
tinerii fermieri fiind sprijiniţi prin fonduri stimula pe tineri să lucreze în mediul rural, ci
europene acordate pentru dezvoltarea și pentru a le oferi acces la servicii de calitate
rurală după anul 2013. Una dintre cele în ceea ce privește educația și sănătatea.
şase priorităţi ale Fondurilor Europene
în următoarea perioadă de programare Familiile de tineri care pot opta pentru
va fi „promovarea competitivităţii tuturor mutarea la țară sunt în mod direct interesate
tipurilor de agricultură şi a viabilităţii de un învățământ de calitate pentru copii și
exploataţiilor agricole”, incluzând sprijinul de servicii de sănătate comparabile cu cele
acordat noilor generaţii de fermieri. din mediul urban. În plus, sunt interesate ca
autoritățile să investească în infrastructura
Pentru a-i sprijini pe tineri, Uniunea de bază – canalizare, alimentare cu apă,
Europeană propune creşterea finanţării drumuri, acces la internet.
pentru investiţii în modernizarea,
transformarea şi comercializarea produselor Din păcate, investițiile în infrastructură
agricole, precum şi pentru investiţii nu sunt printre prioritățile vizate de noua
neproductive legate de obiective de mediu. Politică Agricolă Comună, în special pentru
Pentru perioada următoare, se urmăreşte că majoritatea statelor din UE au rezolvat
să se ofere în continuare sprijin pentru această problemă.
instalarea tinerilor fermieri.
Cu toate acestea, este clar că noile state
Statele membre care doresc acest lucru pot membre, printre care și România, au nevoie
implementa un subprogram specific, dedicat în continuare de astfel de investiții, fără de
tinerilor fermieri şi pot oferi un pachet care nu poate fi asigurat un mediu favorabil
integrat de măsuri, cuprinzând subvenţii dezvoltării afacerilor la țară și, prin urmare,
mai mari. Subprogramul poate include atragerii tinerilor în zonele rurale.
11

14. Propuneri în reforma PAC pentru În cazul statelor membre în care dimensiunea
tinerii fermieri fermei este redusă, limita este de 25 ha.
Această măsură va fi finanțată cu până la 2%
Plata de bază pe suprafață pentru tinerii din pachetul financiar național.
fermieri care își încep activitatea (cei care
nu au împlinit 40 de ani) ar trebui să fie O combinație de măsuri poate include
completată de o plată suplimentară de 25% subvențiile pentru instalare (până la 70 000
în primii 5 ani de la instalare. Această măsură de euro) și servicii de formare și consiliere.
este limitată la dimensiunea maximă a unei
ferme medii din statul membru respectiv.
Foto: Vasile Popovici, Maramureş
12

15. Ferma mică din Carpații
României
Ioan Agapi, director executiv al Federaţiei
Agricultorilor de Munte „Dorna”
Î
n momentul de față, nu avem o definiție a celelalte gospodării din Carpați. Mă leg de
fermei mici, în lipsa căreia nu ştim către zona montană pentru că aici am crescut și
cine şi cum trebuie distribuit sprijinul cunosc bine realitatea satului de munte și a
financiar pe care urmează să-l primim de la fermei mici.
UE în următorii ani.
Totodată, abordez acest subiect – ferma
Pentru perioada următoare de programare, mică montană – ținând cont de aria extinsă
este necesară identificarea criteriilor care a Carpaților, de aproximativ 30% din totalul
să definească „ferma mică”, ținând cont de suprafeței României. Nu plec de la numărul
specificul agriculturii din România. Comisia de UDE (unități de dimensiune economică),
Europeană nu impune statelor membre pentru că sunt de părere că aceasta este o
o anumită definiție, lăsând la latitudinea direcție greșită.
autorităților din fiecare stat să-şi contureze
un set propriu de criterii.
Deocamdată, tema aprig dezbătută privind
ferma mică și sprijinirea ei după 2014 nu a
avut o finalitate care să satisfacă toate părțile
implicate.
În acest articol, doresc să abordez cu
preponderență subiectul fermei mici din
zona montană, având tot timpul în minte
gospodăriile din satul meu de munte,
care sunt identice în ceea ce privește
pluriactivitatea din zona montană, cu toate Foto: Lucian Călugărescu, Neamţ
13

16. astăzi în gestionarea acestor terenuri. Mai
mult decât atât, eficiența acestor ferme, de
dimensiuni mai mari, nu ar putea satisface
din punct de vedere economic (prin taxe și
impozite) asistența socială acordată foștilor
mici fermieri, rămași fără loc de muncă.
Așadar, ferma mică, în opinia mea, este
gospodăria țărănească ce desfășoară activități
multiple și este capabilă să se autoîntrețină.
O gospodărie din zona de munte cu un hectar
de teren din care doar 20 ari sunt teren
arabil, poate să-și producă legumele pentru
Foto: Corina Murgilă, Braşov uz intern; dacă are și câțiva stupi – produce
miere; două sau trei camere pot fi închiriate
Cred că trebuie să pornim de la realitate și turiștilor; dacă este așezată pe malul unui
de la importanța fermei mici din punct de pârâu, poate avea și un mic iaz de pește. La o
vedere socio-economic și ca impact asupra primă evaluare, nu are teren suficient pentru
biodiversității. a fi luată în seamă. Dar, în același timp,
pluriactivitatea îi permite să fie viabilă.
La o primă evaluare, ferma mică este
neimportantă din punct de vedere economic Mai mult, acest tip de fermă mică contribuie
(strict contabil), dar făcând o evaluare la menținerea biodiversității prin faptul că
profundă, constatăm că cei care se ocupă acel minuscul punct de pe harta României,de
de fermele mici își câștigă existența, nefiind un hectar, este întreținut. Gândiți-vă că zona
asistați social, păstrează biodiversitatea și montană a României este un cumul de astfel
tradiția. de puncte mici, care împreună însă reprezintă
o bogăție.
Dacă fermele montane de mici dimensiuni,
cu terenuri când pe coastă, când în jurul De aceea, consider că România trebuie să
casei, ar dispărea iar terenurile acestea, valorifice posibilitatea oferită de reforma
prin comasare, ar fi preluate de un număr Politicii Agricole Comune de a avea un
redus de agricultori, am constata că numărul program subtematic pentru zona montană și
locurilor de muncă nou create ar fi cu mult un program subtematic pentru fermele mici.
mai mic decât numărul persoanelor implicate
14

17. Foto: Corina Câtiul, Bisitriţa - Năsăud
Printre măsurile care trebuie • cadru legal pentru înregistrare la APIA a
adoptate pentru zona montană, aşa terenurilor sub 0,3 hectare;
cum a reieşit din atelierul de lucru • facilități de dezvoltare a activităților de
desfăşurat la conferinţa naţională procesare la micii producători;
organizată de RNDR, se numără: • definiţia fermei mici să se facă în funcţie de
zonă şi de producţie;
• dezvoltarea agroturismului ca pârghie • încurajarea băncilor populare rurale;
de valorificare a produselor agricole și • susţinere financiară pentru asocierea
neagricole; producătorilor;
• modernizarea stânelor, care să poată fi • învăţământ liceal – clase de agricultură
obiective turistice; ecologică;
• facilități pentru dezvoltarea unor • sprijin pentru pieţe locale.
meșteșuguri;
15

18. Dintre măsurile care trebuie adoptate Dezvoltare Rurală-Comunală);
pentru stimularea asocierii, nu doar • corelare între legea generală a cooperaţiei şi
în zona montană, ci şi în celelalte legea cooperativelor agricole;
zone ale ţării, trebuie menţionate • reducerea plafonului de recunoaştere a
cele identificate de participanţii la grupului de producători de legume-fructe
evenimentul organizat de RNDR, şi de la 100 000 de euro valoarea producţiei
anume: comercializate la 20 000 de euro;
• măsură specială pentru modernizare şi • o parte din subvenţiile acordate fermierilor
utilare/procesare destinată grupurilor de să fie oferite prin grupurile de producători,
producători; sau ADR (asociaţie de dezvoltare rurală) nu
• recunoaşterea grupurilor să nu se mai facă individual.
pe tip de produs, ca până acum, pentru că
acest lucru implică multă birocraţie (aceiaşi
membri pot face parte acum dintr-un grup Micii fermieri în reforma PAC
de crescători de animale şi dintr-un grup de
producători de fructe, acest lucru însemnând Orice fermier care solicită sprijin în 2014
două ştampile, contabilităţi separate); ar poate decide, până la 15 octombrie 2014, să
trebui ca o cooperativă să poată comercializa participe la schema pentru micii fermieri și,
o gamă variată de produse (Asociaţie de prin urmare, să primească o plată anuală
Foto: Andreea Titianu, Bucureşti
16

19. Foto: Stefan Belafalvi, Harghita
fixată de statul membru la o sumă cuprinsă Costul total al schemei pentru micii fermieri
între 500 și 1 000 de euro, indiferent de nu poate depăși 10% din pachetul financiar
dimensiunea fermei. (Cifra va fi legată fie de național, iar nivelul plății va fi ajustat în
plata medie per beneficiar, fie de plata medie consecință, dacă este necesar.
națională per hectar pentru 3 ha.)
De asemenea, va exista o finanțare în
Aceasta va fi o simplificare enormă pentru cadrul Fondului de dezvoltare rurală pentru
fermierii în cauză și pentru administrațiile consilierea micilor fermieri în vederea
naționale. Participanții vor avea de dezvoltării economice şi granturi pentru
respectat cerințe mai puțin severe legate restructurare, în cazul regiunilor cu o mare
de eco-condiționalitate și vor fi scutiți de la fragmentare a terenurilor agricole.
aplicarea măsurii de ecologizare. (Evaluarea
impactului arată că aproximativ o treime Se va acorda un ajutor de instalare de până
dintre fermele care solicită finanțare în la 15 000 de euro pentru fiecare fermă mică.
cadrul PAC au o suprafață de cel mult 3
ha, dar aceasta nu reprezintă decât 3% din Zona montană în reforma PAC: în cazul
întreaga suprafață agricolă a UE-27.) zonelor muntoase, cuantumurile ajutoarelor
pot fi de până la 300 euro/ha.
17

20. Forța de muncă din mediul rural
Grupul de Lucru Tematic 5
“Forţa de muncă în mediul rural”
Î
ncă din anii ’90, mediul rural adăpostește
cea mai mare parte a populației sărace. În
ultima perioadă, sărăcirea mediului rural
a fost accelerată și de criza economică pe care
România o traversează, dar și de întârzierea
adoptării de către autorități a unor măsuri
anticriză eficiente.
Reducerea oportunităţilor și așa puține,
scăderea prețurilor la vânzarea produselor
agricole și a puterii de cumpărare, pierderea
locului de muncă și creșterea riscului de
excluziune socială și economică, ar trebui să
facă din populația din mediul rural un grup
țintă al unor politici publice de ocupare și
economice specifice și coerente.
• Membrii Grupului de Lucru Tematic
5, „Forța de muncă în mediul rural”, au
identificat o serie de probleme pe care le
consideră de actualitate și relevante pentru
a face obiectul politicilor publice viitoare în
sectorul ocupării în mediul rural și anume:
1. mediul de afaceri din România, mai ales
cel din mediul rural este neatractiv pentru
IMM-uri datorită unui sistem de impozitare
împovărător și a unor proceduri greoaie
pentru înființarea-dezvoltarea firmelor
mici și mijlocii; Foto: Sebastian Puraci, Caraş-Severin
18

21. 2. necunoașterea nevoii reale de formare integra pe piața muncii; recomandăm ca
din mediul rural pentru toate categoriile PNDR și POP 2014-2020 să fie elaborate
de potenţiali beneficiari; pornind de la direcțiile de acțiune ale acestei
3. existenţa discriminării la angajare în strategii, care ar oferi o perspectivă coerentă
mediul rural şi acces discriminatoriu la și integrată, în locul practicilor existente, de
formare-educaţie prin nepromovarea implementare a unor proiecte singulare, de
egalităţii de şanse pentru toate categoriile nișă.
sociale. • mutarea accentului de la statutul de
salariat la cel de ANTREPRENOR:
Pentru aceste probleme, membrii Grupului simplificarea procedurilor fiscale și
de Lucru Tematic 5 recomandă următoarele îmbunătăţirea mediului de afaceri prin
potențiale soluții: eliminarea obligaţiilor şi constrângerilor
• realizarea unei strategii inovatoare pentru fiscale, sprijinirea noilor sisteme private
generarea de locuri de muncă şi prosperitate de investiţii şi de încurajare şi mobilizare
în mediul rural și în agricultură, care a economiilor locale în afacerile locale,
să includă iniţiative inovatoare pentru îmbunătăţirea accesului la piaţa externă,
sprijinirea grupurilor dezavantajate de a se la inovare, la fondurile UE. Diversificarea
economiei rurale şi creșterea competitivității
întreprinderilor locale, stimularea
întreprinderilor din sectoarele cheie de
creştere, diversificarea activităţilor acestora,
diversificarea pieţelor, integrarea femeilor
în afacerile locale.
• încurajarea formelor asociative;
introducerea criteriului de apartenență la o
formă asociativă este salutară, dar diferenţa
de punctaj dintre grupurile de producători
și o asociație profesională este prea mică
și nu stimulează formarea grupurilor
de producători, care ar trebui să fie un
criteriu decisiv de selecție pentru acordarea
sprijinului. Lipsa formalizării în agricultura
românească face ca înființarea grupurilor de
producători să fie problematică. Producătorii
Foto: Simona Țura, Iaşi care vând doar pe baza certificatului de
19

22. producător sunt evident favorizați față Concret, domeniile ICC cuprind: designul,
de PFA sau vânzarea printr-un grup de arhitectura, moda, filmul, muzica, artele
producători. Avantajele intrării în grupuri de vizuale, meșteșugurile, arhivele digitale,
producători sunt pe termen mediu și lung, publicitatea, IT-ul, editarea de cărți,
inițial costurile de oportunitate sunt prea industria audiovizuală. ICC au reprezentat
mari (din pricina schimbărilor impuse de în 2010 cca 3,3% din PIB-ul total al UE și
condițiile de recunoaștere a grupului). au generat cca 3% din locurile de muncă din
• Promovarea conceptului de industrii România. Uniunea Europeană a subliniat
culturale şi creative (ICC). ICC sunt importanţa ICC printr-o serie de documente
considerate un factor esenţial pentru strategice, de iniţiative practice (constituirea
inovare, coeziune socială şi teritorială, având de grupuri de lucru şi platforme, cum ar fi
efecte benefice asupra celorlalte sectoare ale European Platform on Cultural and Creative
economiei şi asupra societăţii în ansamblu. Industries) şi de programe de finanţare,
Foto: Vasile Nistor, Neamţ
20

23. oferindu-le un rol tot mai însemnat în
propunerea legislativă pentru viitoarea sa
politică de coeziune în perioada 2014-2020.
• Educaţie şi formare profesională sigură
pentru locuitorii din zonele rurale, prin
creşterea şi îmbunătăţirea ofertei
educaţionale (învăţământul primar,
secundar şi superior), precum şi prin
orientarea ofertei de formare spre zonele
rurale, conform nevoilor specifice pieţei
forţei de muncă. Formarea trebuie integrată
într-o strategie multisectorială, de
dezvoltare a zonelor rurale, ținând cont și de
pericolul în care se găsește satul românesc
de a-și pierde identitatea, tradițiile și
valorile, împrumutând tot mai mult din
trăsăturile zonei urbane moderne. De aceea,
oferta educațională ar trebui să cuprindă
protejarea patrimoniului tradițional,
specializări în practici tradiționale, inclusiv
meșteșuguri și marketing pentru produsele
meșteșugărești, tehnici de construcție care
respectă arhitectura tradițională, gestionarea
mediului, inovarea pentru o dezvoltare
sustenabilă, antreprenoriatul.
Unele aspecte semnalate de noi se regăsesc
în documentul elaborat de OECD în
2006, „Noua paradigmă rurală: politici
şi guvernare”, care prezintă provocările
comune cu care se confruntă regiunile
rurale: emigrarea şi îmbătrânirea populaţiei,
un nivel scăzut de educaţie, o productivitate
redusă, un nivel scăzut al serviciilor publice.
În plus, existența facilităților sociale Foto: Sebastian Puraci, Caraş-Severin
21

24. incorect dimensionate pentru populația din probleme individuale. Aceste aspecte fac
mediul rural încurajează munca la negru. dificilă recunoaşterea resurselor locale şi a
Recomandăm efectuarea unui studiu care valorii deosebite a acestora, iar mobilizarea
să identifice cele mai bune soluții pentru comunităţii pentru a găsi cele mai eficiente
sprijinirea integrării sociale și pentru soluţii de utilizare şi de regenerare a
creșterea gradului de ocupare a populației acestora, care să conducă la creşterea
din mediul rural indiferent de etnie, vârstă, bunăstării comunităţii în general, pare un
educație, gen etc. ideal greu de atins”( Carta albă a sectorului
ONG 2012, Fundația PACT).
Resursele umane din mediul rural românesc
„Resursa umană de la nivel rural are un În România, în 2010 cel mai mare procent
nivel scăzut de educaţie şi de informare al persoanelor (vârsta 20-64 de ani) cu un
în toate domeniile (legislaţie, oportunităţi loc de muncă remunerat a fost al lucrătorilor
de finanţare, cetăţenie europeană etc.). din agricultură (30,1%), femeile având
Spiritul de iniţiativă şi de leadership în un procent mai mare (31,4%) decât cel al
comunităţi este mai degrabă latent sau bărbaților (29%). În UE, România este
orientat unilateral spre soluţii pentru printre țările cu cea mai scăzută rată de
Foto: Andrea Debreczeni, Cluj
22

25. Foto: Daniel Curteanu, Dolj
ocupare pentru tineri cu vârsta între 20-30 mai mari de abandon școlar. În consecință,
de ani înregistrând un procent de 52,8% îmbunătățirea acestor indicatori în zonele
(sursa: Eurostat, Ancheta anuală asupra rurale ale României este esențială pentru
forței de muncă - 2010). atingerea obiectivelor principale prevăzute
în Strategia Europa 2020 (EU Agricultural
De subliniat faptul că economia rurală Briefs; No 4, October 2011). Mai mult
neagricolă din România a angajat numai decât atât, România trebuie să se alinieze
24,5% din populaţia rurală activă, conform obiectivelor strategiei Europa 2020 prin care
Programului Naţional de Dezvoltare Rurală Uniunea Europeană a reiterat angajamentul
din România 2007-2013. său de a promova adoptarea modelului social
european, care promovează crearea de locuri
În prezent, zonele rurale înregistrează rate de muncă mai multe și mai bune în întreaga
mai mici de învățământ superior și rate UE.
23

26. Pentru a atinge aceste obiective, Strategia O altă categorie de populaţie venită din
Europeană de Ocupare încurajează măsuri oraşe este cea educată, cu venituri mai
pentru a îndeplini trei obiective principale ridicate, care alege să se stabilească în sate
până în 2020: 75% din persoanele cu vârsta periurbane şi în satele cu potenţial turistic
cuprinsă între 20 şi 64 de ani să fie ocupate; ridicat (INS, 2008c).
reducerea abandonului școlar sub 10%;
reducerea numărului de persoane cu risc de
sărăcie și excludere socială.
Dorim însă să atragem atenția asupra nevoii
derulării unui studiu care să analizeze
ipoteza dezvoltării unui nou posibil scenariu
al ruralității din România, făcând referire
la existența unui grad scăzut de interes
al populației din mediul rural de a lucra,
precum și la ipoteza instalării fenomenului
migrației inverse a populației din mediul
urban în mediul rural, în special în zonele
adiacente marilor centre urbane.
Migraţia din mediul urban în mediul rural
a început să întreacă la număr migraţia
rural-urban începând din 1997, în special
din cauza reîntoarcerii populaţiei care s-a
mutat la oraşe în perioada de industrializare
forţată, soldul migraţiei fiind negativ doar
pentru populaţia de 20-29 de ani.
Peste jumătate din cei care se stabilesc în
mediul rural sunt persoane de peste 40 de
ani, împreună cu copiii lor sub 15 ani; mulţi
dintre ei sunt şomeri sau pensionari care nu
se pot întreţine la oraş.
Foto: Anca Arghiri, Bucureşti
24

27. Din 2014 hrana va fi mai aproape de
consumatori
Tiberiu Cazacioc,
Asociația
Grupul de Inițiativă Radu Anton Roman
C
onsumul de produse locale este o altă
formă de patriotism - un patriotism
al hranei. Reforma Politicii Agricole
Comune propusă de Comisia Europeană,
de echipa Comisarului European pentru
Agricultură și Dezvoltare Rurală Dacian
Cioloș, include și o prioritate interesantă
pentru agricultura românească. Una dintre
cele șase priorități propuse este organizarea
lanțurilor alimentare, ceea ce va oferi
posibilități sporite de acces la piață. Punctul
de vedere pe care vi-l propunem atrage
atenția agricultorilor, micilor fermieri,
producătorilor din mica industrie alimentară,
spre noile oportunități de piață care le vor
permite să ofere românilor produse locale de
calitate, proaspete și de sezon.
Un croitor măsoară de șapte ori și taie o
dată? Probabil că da, pentru a reduce cât
mai mult riscul de a pierde material, timp
și deci bani, dacă ar da greș. Dacă lucrează
în serie mică, un croitor nu produce fără să
aibă clienți. Dacă vorbim de o fabrică de
confecții, aceasta își susține piața aflând ce
își doresc clienții, croind cât mai bine pe
dimensiunile indivizilor din grup (modelele Foto: Rodica Ciutureanu, Dolj
25

28. antropometrice), făcându-și reclamă și Uniunea Europeană va susține financiar
propunând linii vestimentare. integrarea în lanțul alimentar, schemele
de calitate, promovarea pe piețe locale,
În agricultură lucrurile sunt cu mult mai circuitele scurte de aprovizionare prin
complicate, dar atunci când avem în implicarea grupurilor de producători și
vedere desfacerea, orientarea către piață a organizațiilor interprofesionale și prin
și către consumator, în funcție de volumul gestionarea riscurilor.
producției, totul pare a se reduce la trei
variabile. Prima opțiune este vânzarea Conform definiției propuse de Comisia
prin formele de comerț modern și anume Europeană, un lanț scurt de aprovizionare
hipermarketuri, supermarketuri, cash and (short food chain) „implică un număr limitat
carry, discounteri. A doua opțiune este de operatori economici angajați în activități
vânzarea în piețele urbane organizate. A de cooperare și de dezvoltare economică
treia posibilitate este vânzarea la colțul locală, precum și relații geografice și sociale
străzii, la marginea drumului. Toate aceste strânse între producători și consumatori.”
opţiuni constituie forme de piață.
Foto: Nicu Buculei, Argeş
26

29. Prezentul ne cere piețe noi, inovative,
competitive
Pentru a inova și pentru a profita de
oportunitățile pe care ni le va oferi reforma
PAC, trebuie să privim cu alți ochi ce se
întâmplă în prezent.
Prima formă de desfacere, cea de comerț
modern îi forțează pe legumicultori și
horticultori să cultive anumite soiuri de
fructe și legume de mare productivitate,
însă în detrimentul soiurilor autohtone,
îi forțează să se organizeze, să dețină
competențe de marketing și cunoștințe
sofisticate de organizare de stocuri și
logistică.
De aceea, combinarea cu lanțurile de
comerț modern este în fapt un proces
dificil de adaptare și transformare a
producătorilor de legume și fructe, forțați
de cerinţele partenerilor lor, cu avantajele
date de predictibilitatea vânzării, dar cu
dezavantajele unei dependențe pe termen
lung și ale reducerii diversității. Unul din
efecte este că niciodată, în mod normal,
consumatorul nu va găsi în comerțul modern
zecile de soiuri de mere, de exemplu, ce cresc
în România, ci doar câteva.
Pot fi o alternativă piețele de en gros
ale producătorilor, ale asociațiilor,
ale cooperativelor, ale organizațiilor
interprofesionale, de la care să cumpere
27

30. lanțurile comerciale moderne sau de la Aplicarea reglementărilor referitoare la
care să cumpere lanțurile de restaurante, vânzarea în piețe, precum și la folosirea
alianțe de consumatori de grup. certificatului de producător, ar elimina
problemele din ultimii ani şi din prezent.
A doua formă de desfacere sunt piețele
urbane, atât de mult criticate. Unul din Dar pentru că piețele urbane sunt doar surse
actorii acestei forme de organizare sunt de venituri, pare că nu contează cine vinde
consiliile locale. Piețele urbane din orașele și ce.
României sunt organizate și administrate de
consiliile locale, fiind în mod legitim surse Starea de fapt este confirmată de faptul că
de venit pentru bugetele locale. Așa cum celelalte piețe ce se organizează în prezent
funcționează în prezent, acestea nu sunt sunt fie parte a evenimentelor de tipul
decât spații comerciale de un tip special, „Ziua Recoltei”, fie evenimente de piață
adică magazine, dar nu piețe de legume și de tip volant, organizate de asociații de
fructe. Pieţele urbane sunt acaparate de producători, sindicate, de companii mici sau
importul de legume și fructe, care afectează de către Mișcarea „Slow Food” din România.
competitivitatea micului producător. Piețele volante alternative sunt soluția.
28

31. Trebuie demonstrată și construită o relație
mai apropiată cu consumatorul. Este necesar
ca orice piață alternativă să demonstreze
consumatorului unde au fost cultivate și de
unde au fost recoltate legumele și fructele,
prin pancarte, bannere, etichete, cărți de
vizită, pagini de internet. Piețele alternative
trebuie să aducă în fața consumatorului
producători, numai sâmbăta și duminica,
pentru că numai atunci cei care trudesc
pământul pot veni la întâlnirea cu
consumatorul.
Un altfel de legumicultor, horticultor,
apicultor, va trebui să fie prezent, omul care
știe procesul agricol și poate da explicații. Ar
mai fi necesar să se treacă spre fiscalizarea
acestui tip de producție, pentru că numai
astfel va fi susținută competitivitatea
legumicultorilor și horticultorilor care vor
beneficia de sprijin european.
A treia formă de vânzare, dar dezorganizată,
este vânzarea de la colțul străzii. Și pentru
aceasta se pot găsi forme de vânzare care deja
sunt practicate pe scară mică și în România.
Este vorba de organizarea, sindicalizarea
unui grup de consumatori care devin
coproducători. Astfel de forme pot fi: „Coșul
cu legume”, „Coșul verde”, „Coșul bio”, „CAP
Gurbănești.” Pentru cantitățile mici pot fi
stabilite relații cu restaurantele mici, cu
bistrourile, care doresc să folosească legume
și verdețuri din agricultura locală, proaspete, Foto: Adriana Daniela Stan, Călăraşi
în mod fiscalizat.
29

32. să o depășească. Pentru fiecare dintre
aceste situații, producătorii trebuie să aibă
pregătite instrumentele necesare asigurării
unui echilibru.
În ultimii 22 de ani și mai ales în ultimii șase
ani, de când România este stat membru al
Uniunii Europene, s-a vorbit foarte puțin
despre lanțul sau canalul de distribuție, iar
consumatorul este aproape absent.
Dacă urmărim majoritatea dezbaterilor
despre producția agricolă, știrile despre
efectul nefast al stării vremii, toate
întâmplările care au ca subiect produsele
agricole, observăm că nu se vorbește aproape
deloc despre consumator. Se discută foarte
Foto: Diana Bogdan, Caraş-Severin mult despre piețe, dar foarte puțin despre
nevoile consumatorului.
Dacă adăugăm viziunii noastre, în lanțul
Lanțul alimentar, în prezent un drum alimentar, consumatorul, situația devine
întortocheat până la consumator mai clară, dar şi mai diversificată. Unde se
află consumatorul? La muncă, în excursie,
Orice activitate umană care nu are în turismul rural, gătește acasă, iese cu
rezultate numai pentru sine, pentru cei prietenii la restaurant, este uneori, din
care o întreprind, ci şi pentru satisfacerea nefericire, la spital. În prezent, în România,
nevoilor celorlalți, are nevoie de planificare. nu se discută aproape deloc despre lanțuri
Producția, ca și oferta de servicii, alimentare integrate care să includă fabricile
include aprovizionarea cu materii prime, de conserve, unitățile de alimentație publică
transformarea, desfacerea și distribuția lor. (creșe, grădinițe, spitale, cantine de ajutor
Toate acestea alcătuiesc un lanț. Și activitatea social, restaurante, bistrouri, baruri).
în agricultură are nevoie de organizarea în
lanț, de organizarea pe canale de distribuție. Nu mai vorbim despre faptul că de multe
Este posibil ca uneori planificarea producției ori gastronomia întâlnită atunci când
să nu satisfacă cererea contractată, alteori profităm de turismul rural este bazată pe
30

33. Foto: Rodica Ciutureanu, Dolj
produse alimentare ce provin din industria Lanțurile alimentare, o prioritate a
alimentară, şi nu din gospodăria gazdei. reformei PAC
„Slow Food” vine cu această filosofie care
propune suveranitatea hranei, nefiind însă Uniunea Europeană este o construcție
singura mișcare de acest fel. Cu alte cuvinte, instituțională în continuă adaptare.
nu producția de inputuri este importantă, Transformarea sa este determinată atât de
ci calitatea hranei de care are parte un dinamica sa internă, cât și de modificarea
consumator din România. contextului global, din 2008 şi până în
prezent. Atingerea obiectivelor stabilite prin
Nu procedurile HAACP contează în primul Strategia 2020 face ca politicile comunitare
rând, ci dacă hrana conține nutrienți, să fie în continuă schimbare. Nu demult,
dacă are elementele nutritive necesare. Comisia Europeană a dat publicității
Viitorul va cere hrană de calitate, proaspătă Propunerea de Regulament al Parlamentului
și hrănitoare, care să provină dintr-o European şi al Consiliului privind sprijinul
agricultură durabilă, care poluează puțin. pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul
O hrană corespunzătoare trebuie să fie European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
subiectul unui mod de a trăi sănătos, cu (FEADR).
efect asupra duratei de viață.
31

34. Adaptarea Politicii Agricole Comune ține și a gestionării riscurilor în agricultură.
cont de realitățile contemporane, fiind
propuse șase priorități ale politicii de Ariile de intervenție sunt prevăzute, în
dezvoltare rurală, printre care și promovarea propunerea de Regulament, la Art. 5,
organizării lanțurilor alimentare și a alin. (3), astfel: „Promovarea organizării
gestionării riscurilor în agricultură. lanțului alimentar și a gestionării riscurilor
în agricultură, cu accent pe următoarele
Unul din obiectivele generale al reformei sectoare: (a) o mai bună integrare a
PAC este competitivitatea agricolă. producătorilor primari în lanțul alimentar
Aceasta va fi atinsă prin obiectivul tematic prin intermediul schemelor de calitate, al
promovarea organizării lanțului alimentar promovării pe piețele locale și în cadrul
32

35. circuitelor scurte de aprovizionare, al Foto: Rodica Ciutureanu, Dolj
grupurilor de producători și al organizațiilor
interprofesionale; (b) sprijinirea gestionării
riscurilor la nivelul exploatațiilor.”
În ceea ce privește programarea politicii
de dezvoltarea rurală, Comisia Europeană
propune ca unul din cele patru subprograme
tematice (vezi TITLUL II, Programarea,
Capitolul I, Conținutul programării,
Articolul 8, Subprograme tematice) să fie:
„(d) lanțurile scurte de aprovizionare.”
Aceasta înseamnă că vor fi orientate fonduri
pentru atingerea acestei priorități.
Reforma PAC, propusă de CE statelor
membre al Uniunii Europene, prin cele
trei propuneri de regulamente, va veni doresc să aducă producătorii și consumatorii
în întâmpinarea nevoilor producătorilor mai aproape unii de alții.
români, dar și a consumatorilor.
Un lanț alimentar scurt va da valoare
Plângerile atât de frecvente referitoare produselor locale, produselor de calitate
la lipsa accesului la piețe ne arată că de tip „specialitate tradițională garantată”
agricultura din România suferă de lipsa (STG), „denumire de origine protejată”
asocierii în cooperative, a unor asociații de (DOP), „indicație geografică protejată” (IGP),
marketing și distribuție, iar consumatorii produselor din agroturism și vor aduce fructe
nu sunt suficient prezenți decât ca putere de și legume proaspete în piețele alternative.
cumpărare, nu ca relație umană, socială.
Prin intermediul unui astfel de subprogram,
cumpărătorii vor avea șansa să devină mai
apropiați de producătorii lor, prin lanțurile
scurte ale hranei. În țară funcționează
organizații, asociații care luptă, muncesc și își
33

36. Ce ne trebuie pentru a organiza un lanț alimentar scurt cu o piață alternativă,
volantă:
• Un program național, multisectorial și interministerial privind alimentația sănătoasă;
• Piața să fie destinată producătorilor direcți;
• La piață să participe un număr suficient de mare de producători, organizați pe principiul
teritorial (minim 10);
• Participanții la piață să se asociaze (dacă nu sunt asociați deja) în cooperativă, asociație
neguvernamentală, pentru a administra piața volantă și să aleagă un comitet de conducere
care să includă producători care vând direct, la tarabă;
• Managerul pieței să fie o persoană calificată conform COR (Clasificării Ocupațiilor din
România) ca administrator de piață, având cunoștințe de management, bugete, relații cu
producătorii și autoritățile, contabilitate simplă, marketing;
• Să se încheie contracte ferme de participare la piață;
• Să se asigure diversitatea și sezonalitatea ofertei (legume, fructe, brânzeturi, produse din
carne);
• Să se folosească o infrastructură de piață volantă ce poate fi activată, instalată și demontată
periodic;
• Sloganul pieței să spună clar că este vorba de „Produse proaspete, locale, de sezon”, pentru
că acestea sunt de la producători direcți, din apropierea orașului, a zonei urbane;
• Să se creeze un set de reguli de acces în piață (ex. numai vânzare directă, doar rude de
gradul I), posibilitatea ca piața să fi standardizată și să se aplice francize, fără costuri, către
alte organizații de producători;
34

37. • Setul de reguli de tipul „Târgul Țăranului” să fie protejat prin marcă înregistrată la OSIM;
• Numai cine respectă regulile standard și le aplică să poată organiza o piață volantă de tip
franșizat în altă parte a țării; este de preferat extinderea modelului, pentru consolidarea lui
într-o rețea de piețe volante de producători;
• Toate elementele de comunicare precum sigla, tipul de literă, publicitate, culori,
identitatea vizuală, să fie create specific doar pentru tipul de piață volantă creat;
• Relația cu cumpărătorii să fie una de tip comunitar, cumpărătorii trebuind să afle cât mai
multe lucruri despre producție, putând fi chiar invitați la fermă;
• Cooperarea cu grupurile mișcării „Slow Food” din România, pentru activități de educare
a consumatorului;
• În cadrul pieței să se organizeze periodic întâlniri cu consumatorii, „Ziua producătorului”,
prezentări despre legume și fructe pentru grupuri de școlari, liceeni, copii de grădiniță, să
se organizeze vizite la fermele din apropierea orașului, să fie marcate sezoanele pentru a
atrage atenția asupra caracterului local al produselor.
35

38. Ce ne spun cifrele despre piețele locale
Conform publicației EU Rural Review, ediția nr. 12 din 2012, editată de Rețeaua Europeană
de Dezvoltare Rurală:
• Aproximativ 4% din producătorii din Flandra lucrează într-un lanț alimentar scurt;
• În 2005, peste 16% din fermierii din Franța erau implicați în vânzarea directă a produselor;
• Aproape 46 000 sau o treime din toate fermele din Austria sunt implicate în vânzări directe.
Pentru 11 000 din acestea, vânzările directe înseamnă peste jumătate din veniturile lor anuale.
Lanțurile alimentare scurte sunt importante pentru producătorii austrieci de fructe, vin, ouă
și carne de porc, fiind mai puțin importante pentru marketingul și distribuția de lapte și
produse din carne de la ferme (acestea sunt consumate în agroturism);
• Circa 5% din sumele cheltuite pe hrană în Spania se plătesc pentru produsele vândute prin
lanțurile alimentare scurte;
• În Italia este înregistrată o creștere continuă a sectorului, cu 63 000 de producători în
2009, o creștere de 4,7% față de 2008, cu o valoare de 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o
creștere de 11%; din acest volum, 40% sunt vânzări directe de vin și 20% sunt vânzări directe
de fructe și legume.
Mai multe la http://enrd.ec.europa.eu
36

39. Franța aplică în prezent legislația privind lanțurile alimentare scurte
În Franța, conform Legii nr. 2010-874 din 27 iulie 2010 privind modernizarea agriculturii
și pescuitului, se dispune chiar din Art. 1 ca Programul Național de Alimentație să prevadă
acțiuni practice privind dezvoltarea circuitelor alimentare scurte și aprovizionarea cu
produse agricole locale pentru alimentația publică, colectivă sau privată (art. L.230-1 din
Codul rural și al pescuitului maritim). În același articol, se prevede ca statul să aibă ca
obiectiv pentru aprovizionarea serviciilor sale de alimentație colectivă achiziția de produse
din lanțuri alimentare scurte, ce provin din exploatații agricole sau de la organizații ce
regrupează exploatațiile agricole.
Statul francez definește ca lanț alimentar scurt, un mod de comercializare al produselor
agricole care se realizează prin vânzarea directă de la producător către consumator (în
cazul de mai sus achizitorul public) ori prin vânzarea indirectă, cu condiția să nu existe
decât un singur intermediar. Lanțul alimentar scurt nu este definit pe baza unui criteriu
geografic.
Sursă: Ministerul Francez al Economiei și Finanțelor, GUIDE DE L’ACHAT PUBLIC DE
FRUITS, LEGUMES ET POMMES DE TERRE A L’ETAT FRAIS, validat în 27 aprilie 2012
de Consiliul Științific al Observatorului Economic al achizițiilor publice, care înlocuiește
Ghidul GEMRCN nr. F9-02 din 28 ianuarie 2003, cu privire la achiziția de fructe, legume
și cartofi în stare proaspătă.
Mai multe detalii la http://www.economie.gouv.fr/daj/guide-lachat-public-fruits-
legumes-et-pommes-terre-a-letat-frais
37

40. Este nevoie de LEADER !
Raluca Barbu,
Consultant independent politici de dezvoltare
rurală şi mediu
F
oarte puțini oameni care trăiesc în
zonele rurale vor fi auzit vreodată de
Programul LEADER al Politicii Agricole
Comune (PAC). Acesta încă reprezintă
uneori un acronim, ce propune o inițiativă
de regenerare a economiei și a comunităților
rurale. Numele provine din limba franceză:
Liaisons entre Actions de Développement
de l’Economie Rurale (Legături între acțiuni
pentru dezvoltarea economiei rurale). De la
debutul său din anii 1990 și până în prezent,
un număr mare de locuitori din mediul rural a
aflat care sunt beneficiile create de LEADER:
locuri de muncă, întreprinderi noi, sprijin
pentru servicii esențiale pentru comunitățile
rurale, incluziune socială. Cu timpul, această
Foto: Lucian Călugărescu, Neamţ
abordare a dezvoltat o adevărată „inițiativă
comunitară”, un concept european pentru
a genera un nou mod de gândire despre
eficient, proceduri complicate de elaborare și
dezvoltarea zonelor rurale pe termen lung,
luare a deciziilor, accent exagerat de mare pe
pornind de la nivel local.
controlul și monitorizarea proiectelor și nu
suficient pe atingerea obiectivelor, birocrație
Însă LEADER a întâmpinat și numeroase
sufocantă, insuficienta încurajare a GAL-rilor
obstacole, printre care concentrarea excesivă
în implementarea unor proiecte inovatoare,
pe o anumită măsură sau metodologie,
lipsa transparenței etc.
conducând la limitarea autonomiei GAL-
ului în a formula strategiile locale cât mai
38

41. Foto: Diana Damalan, București
Ne aflăm acum la finele unei perioade Noile prevederi privind programul
de programare a politicii agricole și de LEADER pentru 2014 - 2020
dezvoltare rurală și privim deja spre perioada
următoare. S-au examinat provocările LEADER va continua și în viitoarea perioadă
și oportunitățile cu care se confruntă de programare, în cadrul Fondului European
comunitățile rurale, s-a contribuit direct cu pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
idei pentru a le soluționa și pune în practică (FEADR), pentru a sprijini obiectivele
și s-a învățat din experiența perioadelor politicii de dezvoltare rurală și diseminare a
anterioare. inovației, însă, ca element de noutate, poate fi
sprijinit și prin alte fonduri ale UE, incluzând
Învățămintele au fost luate în considerare posibilitatea „multifinanțării” strategiilor
pentru a așeza LEADER-ul pe un făgaș de dezvoltare locală (SLD - Strategia de
mai temeinic după 2013, încurajându-se dezvoltare locală”: un ansamblu coerent
totodată o creștere continuă a participării de operațiuni alcătuit pentru a răspunde
actorilor locali, ținând seama pe deplin de obiectivelor și nevoilor locale, contribuind
nevoile multisectoriale din comunitățile la îndeplinirea priorităților Uniunii pentru
rurale. dezvoltarea rurală).
39

42. Acest articol se concentrează pe clarificarea Parlamentul European și, prin urmare, pot
noutăților și a implicațiilor ce derivă din suferi unele modificări în timpul negocierilor.
aplicarea propunerilor legislative ale
Comisiei, publicate în octombrie 2011. Se estimează că aceste discuții se vor încheia
Trei propuneri juridice distincte din partea la finalul lui 2012.
Comisiei Europene sunt relevante pentru
LEADER în viitor: Regulamentul privind Astfel, printre propuneri, se numără:
sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat a) ca LEADER să rămână un program
din FEADR, Cadrul Strategic Comun (CSC), obligatoriu pentru statele membre, cu o
Regulamentul privind fondurile europene, alocare financiară de minimum 5% din
precum și Regulamentul (PAC) pentru pachetul FEADR în cadrul fiecărui program
măsuri orizontale. Aceste propuneri sunt de dezvoltare rurală (PDR);
în prezent discutate de către Consiliu și
Foto: Dana Maria Oprişan
40

43. b) după 2013 programul LEADER trebuie
să servească obiectivele priorităților de
dezvoltare rurală care contribuie la Strategia
Europa 2020 pentru o creștere inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii politicii
de dezvoltare rurală și să aducă un spirit de
inovare, fără a fi însă limitat de regulile unor
măsuri predefinite;
c) limitarea la maximum 49% a drepturilor
de vot deținute de sectorul public, sau al
oricărui singur grup de interes în procesul
de luare a deciziilor în cadrul strategiilor de
dezvoltare locală (SDL);
d) posibilitatea multifinanțării LEADER- Foto: Daria Răducanu, Bucureşti
lui (corelarea cu alte fonduri europene)
pe principiul „dezvoltare locală bazată pe
comunitate”.
Astfel, după 2013, Fondul European pentru
Consolidarea abordării LEADER în Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)
perioada următoare va acoperi toate aspectele pregătirii și ale
implementării SDL-urilor, funcționarea GAL-
Creșterea capacității locale urilor, precum și cooperarea între teritorii și
grupuri care aplică o abordare ascendentă,
Se dorește ca în viitorul cadru legislativ gestionată de comunitate, în materie de
2014 - 2020, structura programului dezvoltare locală. În acest fel, GAL-urile își
LEADER să fie mai bine adaptată pentru a pot îmbunătăți cunoștințele și abilitățile
sprijini consolidarea capacității GAL-urilor, pentru o implementare ulterioară cât mai
urmărind diferitele grade de dezvoltare și eficace a SDL.
experiență din zonele rurale.
Toți actorii implicați în LEADER (GAL-
Pentru a-și îndeplini misiunea, programul uri și autorități) ar trebui să beneficieze, de
LEADER trebuie să fie cât mai accesibil asemenea, și de sprijin pentru schimburi de
tuturor celor care posedă un nivel necesar experiență, efectuate de către rețelele rurale
de angajare și un spirit inovator, fiind nevoie naționale (RRN) și Rețeaua Europeană de
de expertiză, aceasta variind de la caz la caz. Dezvoltare Rurală (REDR).
41

44. Foto: Diana Bogdan, Caraş-Severin
Se propune ca RRN să asigure formarea GAL- și funcționare, având, de asemenea,
urilor de-a lungul întregului proces LEADER posibilitatea de a experimenta mici proiecte
și să le sprijine pentru monitorizarea și pilot. Dacă se dovedește că GAL-urile care au
evaluarea SDL-urilor. accesat acest sprijin pentru a testa abordarea
LEADER decid, după un timp, că nu este
LEADER start-up kit (sprijin pentru cazul să continue, nu vor fi obligați să treacă
inițierea în LEADER) mai departe la aplicarea unei SDL.
Ca o dispoziție specială pentru potențialele Rată de cofinanțare mai mare
GAL-uri care nu au fost implicate anterior
în LEADER, este introdus noul “LEADER Termenul „rată de cofinanțare” se referă
start-up kit”. Potențialele GAL-uri vor la contribuția fondurilor UE în cadrul
putea utiliza acest sprijin pentru înființare cheltuielilor publice ale unui program.
42

45. Cofinanțarea este, de obicei, prevăzută acestea se numără:
cu un prag maxim. Pentru următoarea • definirea zonei acoperite;
perioadă de programare este propusă o rată • analiza SWOT (aplicată teritoriului);
de cofinanțare mai mare pentru LEADER: • obiectivele strategiei și ordinea priorităților;
90% în regiunile mai puțin dezvoltate și • contribuția cooperării și (eventual)
80% în alte regiuni, comparativ cu actualele inovației la obiectivele strategiei;
rate de 75% și, respectiv, 50%, prevăzute în • precum și un plan de acțiune care să
mod normal pentru măsurile de dezvoltare cuprindă: structura GAL-ului, regulile și
rurală. Cum adesea LEADER se confruntă cu procedurile de organizare internă, sistemul
lipsa fondurilor publice (naționale) pentru a de monitorizare și evaluare.
sprijini inițiativele locale ce aduc abordări
noi, această majorare urmărește facilitarea SDL-urile trebuie să conțină cel puțin una
și încurajarea sprijinului pentru strategii din următoarele priorități ale UE pentru
locale inovatoare. dezvoltare rurală:
1)încurajarea transferului de cunoștințe și a
Mai multă flexibilitate și un cadru inovării în agricultură, silvicultură și zonele
îmbunătățit pentru valorificarea rurale;
LEADER-ului
Curtea Europeană de Conturi (CEC), în
Raportul său special nr. 5/2010 privind
punerea în aplicare a abordării LEADER
pentru dezvoltarea rurală, a constatat că,
în ciuda unor exemple de bună practică,
modul în care s-au implementat proiectele
a condus la anumite limitări. S-a considerat
că atât Comisia, cât și statele membre nu
au fost suficient de exigente în a asigura că
programul LEADER este implementat la
adevăratul său potențial pentru a îndeplini
obiectivele stabilite prin SDL-uri.
De aceea, s-a propus ca după 2013 să fie
introduse o serie de elemente minime pe
care SDL-urile ar trebui să le conțină. Printre Foto: Diana Bogdan, Caraş-Severin
43

46. 2)creșterea competitivității tuturor tipurilor
de agricultură și creșterea viabilității
exploatațiilor;
3)promovarea organizării lanțurilor
alimentare și a gestionării riscurilor în
agricultură;
4)refacerea, conservarea și consolidarea
ecosistemelor care depind de agricultură și
silvicultură;
5)promovarea utilizării eficiente a resurselor
și sprijinirea tranziției către o economie
cu emisii reduse de carbon și rezistentă la
schimbările climatice în sectoarele agricol, Foto: Sebastian Puraci, Caraș-Severin
alimentar și silvic;
6)promovarea incluziunii sociale, a reducerii
sărăciei și a dezvoltării economice în zonele
criteriile de eligibilitate specifice pentru
rurale.
LEADER în PNDR lor, sau să continue vechea
abordare axată pe măsurile din PNDR, dacă
O completare importantă este faptul că
aceasta s-a dovedit a fi de succes.
pentru prima dată GAL-urile au obligația
de a monitoriza și evalua LDS, aceasta fiind
În scopul de a asigura fluxul de numerar,
necesară pentru a demonstra plusvaloarea
GAL-urile pot solicita Agenției de Plăți
realizată.
competente achitarea unui avans în cazul în
care se include în programul de dezvoltare
Mai multă flexibilitate
rurală o astfel de posibilitate. Avansurile nu
pot depăși 50% din sprijinul public privind
Multe state membre s-au limitat până acum
costurile de funcționare și de animare.
doar la măsurile oferite prin Programul
Național de Dezvoltare Rurală (PNDR),
În perioada actuală acest lucru este doar
condiționând obiectivele SDL-urilor și
în mod special prevăzut pentru până la
adaptarea lor la cerințele locale.
20% din costurile de funcționare (conform
prevederilor menționate în articolul 42 al
Prin articolul 64 al Consiliului (CE) din
propunerii de regulament pentru dezvoltare
Regulamentul 1698/2005 s-a prevăzut deja
rurală).
posibilitatea ca statele membre să propună
44

47. Costurile de funcționare sunt considerate autorităților și agențiilor de plată în acest
a fi costurile legate de gestionarea proces pentru a depista neregulile apărute.
implementării strategiei de dezvoltare Astfel, s-a ajuns la sancțiuni aplicate
locală prin intermediul grupului de acțiune întregului PNDR, în locul penalizărilor la
locală (GAL). Costurile aferente animării nivel de proiect. Combinat cu concentrarea
teritoriului sunt costuri care acoperă SDL-urilor adesea numai pe măsurile din
acțiunile de informare cu privire la strategia PNDR, s-a ajuns inevitabil la pierderea
de dezvoltare locală, precum și activitățile amprentei locale a strategiilor și la limitarea
de dezvoltare a proiectelor. acestora.
Creșterea autonomiei administrative a Pentru următoarea perioadă se dorește
GAL-urilor o împărțire clară a sarcinilor, atât a
autorităților, cât și a GAL-urilor. Se propune
Deși abordarea de jos în sus presupune ca astfel descrierea sarcinilor minime ale
GAL-ul să decidă cu privire la proiectele GAL-urilor, având responsabilitatea de a
implementate prin LEADER urmărind implementa SDL-urile.
obiectivele SDL, procedurile stabilite au
condus în timp la o implicare accentuată a
Foto: Daria Răducanu, Bucureşti
45

48. În cazul în care la nivel național
multifinanțarea este valabilă (statul membru
a realizat cadrul legislativ aferent coordonării
fondurilor), GAL-urile vor putea opta pentru
acest tip de finanțare a SDL-urilor.
Îmbunătățirea proiectelor de
cooperare
Cooperarea nu este obligatorie. Cu toate
acestea, în cazul în care nu se optează pentru
cooperare, SDL-urile, prin analiza SWOT a
teritoriului, trebuie să indice de ce acțiunile
de cooperare nu sunt avute în vedere.
Foto: Daria Răducanu, Bucureşti
Proiectele de cooperare sunt îngreunate de
Multifinanțarea Strategiei de Dezvoltare regulile administrative diferite din statele
Locală membre. Noua legislație ar trebui să includă
unele dispoziții pentru a armoniza aceste
Parte a FEADR, abordarea LEADER devine diferențe, în vederea facilitării cooperării.
acum componenta unui concept mai larg
și integrat - “Dezvoltare locală bazată pe Câteva clarificări privind proiectele de
comunitate” (DLBC), subiect al multi- cooperare interteritorială sau transnațională:
finanțării din alte fonduri UE. Sprijinul • „Cooperare interteritorială” înseamnă
acordat prin axa LEADER va fi coerent și cooperarea în interiorul unui stat membru;
coordonat cu sprijinul pentru dezvoltare • „Cooperare transnațională” înseamnă
locală acordat din alte fonduri cu gestiune cooperarea dintre teritorii aparținând mai
partajată ale UE. multor state membre, precum și cu teritorii
ale unor țări terțe;
Aplicarea acestui concept, bazat pe principiul • În același sens, este prevazută și asistență
LEADER, se va opera la nivelul tuturor tehnică pregătitoare pentru proiectele de
fondurilor din Cadrul Strategic de Referință cooperare interteritorială și transnațională,
pentru 2014-2020, ca principal instrument cu condiția ca grupurile de acțiune locală
de dezvoltare la nivel subregional, finanțat să poată demonstra că au în vedere
din fondurile UE. implementarea unui proiect concret.
46

49. administrative naționale sau regionale
Exceptând alte GAL-uri, partenerii din de selectare a proiectelor de cooperare
cadrul unui GAL finanțat din FEADR pot fi: transnațională și o listă a costurilor eligibile, cel
(a) un parteneriat public-privat dintr- târziu în termen de doi ani de la data aprobării
un teritoriu rural, care implementează o programelor lor de dezvoltare rurală.
strategie de dezvoltare locală în interiorul
sau în afara Uniunii; De asemenea, proiectele de cooperare se vor
(b) un parteneriat public-privat dintr-un aproba cel târziu în termen de patru luni de la
teritoriu nerural, care implementează o data depunerii proiectului.
strategie de dezvoltare locală.
Statele membre comunică Comisiei proiectele
În cazul în care grupurile de acțiune locală de cooperare transnațională aprobate.
nu selecționează proiecte de cooperare,
statele membre instituie un sistem de Un alt obiectiv este consolidarea legăturii
depunere permanentă a candidaturilor rural-urban prin cooperare. Noi posibilități de
pentru proiecte de cooperare. cooperare au fost introduse pentru perioada de
după 2013. Orice alt teritoriu (mediu rural sau
Pentru a asigura mai multă trasparență urban), selectat în conformitate cu abordarea
acestui tip de proiect, se prevede ca metodologică comună pentru dezvoltarea
statele membre să comunice procedurile locală, ar putea fi considerat partener de
cooperare.
Foto: Armand Dascălu, Suceava
Un premiu pentru proiectele inovatoare de
cooperare pe plan local va sprijini inițiativele
transfrontaliere favorabile inovării.
Consolidarea strategiilor de dezvoltare
locală
Urmărind experiențele acumulate în cadrul
LEADER, se poate spune că dezvoltarea
locală integrată bazată pe comunitate este tot
mai mult recunoscută ca un mod eficient de
implementare a politicilor UE. În acest sens,
Comisia Europeană, prin recentele propuneri
47

50. Foto: Nicu Buculei, Argeș
ale Politicii Agricole Comune (PAC), deschide privește strategiile de dezvoltare locală și a
calea pentru consolidarea parteneriatelor subliniat necesitatea îmbunătățirii calității
locale, prin posibilitatea finanțării simultane acestora și modul de realizare a obiectivelor
din diferite fonduri europene (dezvoltare propuse.
rurală, dezvoltare regională, fondul social
sau din domeniul pescuitului), urmărind Raportul a evidențiat în mod special că
un set de norme comune pentru a asigura „GAL-urile nu au pus un accent îndeajuns
îndeplinirea obiectivelor într-un mod de puternic pe realizarea obiectivelor
integrat. strategiilor lor”, deturnând adesea resursele
dedicate prin proiecte pentru activități care
Cu toate acestea, un factor determinant nu au fost identificate ca priorități strategice.
al succesului abordării LEADER este Ca urmare, începând cu luna mai 2011, un
calitatea strategiilor de dezvoltare locală grup de lucru specializat (focus group) creat
(SDL). Un raport realizat în 2010 de către la nivel european (inițiat și moderat de către
Curtea Europeană de Conturi (CEC) privind Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală) a
punerea în aplicare a Programului LEADER demarat un proces de observare a modului în
a evidențiat o serie de deficiențe în ceea ce care GAL-rile își pot îmbunătăți și consolida
48

51. calitatea strategiilor, ținând cont mai bine Foto: Diana Bogdan, Caraş-Severin
de caracteristicile și condițiile locale și
acordând o mai mare atenție monitorizării
și evaluării performanțelor („Better Local
Development Strategies”).
Concluziile grupului de lucru au fost
sintetizate într-un raport care include o serie
de bune practici aplicate pe întreg teritoriul
UE.
Rezumând, concluziile grupului de lucru
privind îmbunătățirea Strategiilor de
Dezvoltare Locală (SDL) menționează
următoarele:
• SDL reprezintă un proces: o strategie bună
înseamnă un proces eficient de implicare.
Acest lucru presupune o analiză atentă a
nevoilor comunității, bazată pe o puternică
implicare a localnicilor, precum și o abordare
dinamică și realistă în aplicarea strategiei de
către parteneri.
• Cu cât mai devreme cu atât mai bine: cu
cât planificarea, pregătirea și planul de lucru
sunt demarate mai devreme, cu atât mai
solidă va fi strategia și va exista o continuitate
între un program și următoarele perioade de
programare.
• Mobilizați toți partenerii interesați:
beneficiarii sunt parteneri activi în punerea
în aplicare a SDL-lor, prin urmare implicarea
lor cât mai devreme și trasparența sunt cheia
succesului unei SDL și a unui parteneriat
solid.
• Comunicați deschis: este importantă
49

52. menținerea unui dialog permanent cu este necesar; de aceea, este nevoie de o
autoritățile (autoritățile de management și permanentă monitorizare și evaluare a
agențiile de plată) - ele pot atenționa GAL- performanțelor SDL.
urile cu privire la eventualele greșeli și pot • Autoevaluarea: realizată chiar de către
oferi sfaturi practice. GAL, reprezintă un bun instrument pentru a
• Investiți în parteneri și animatori: evalua progresul SDL.
dezvoltarea capacităților, abilităților celor • Interacționați cu comunitatea: este vital
implicați la toate nivelurile este esențială ca membrii GAL să mențină o interacțiune
pentru asigurarea unei înțelegeri unitare directă cu promotorii de proiecte, în special
a SDL. Prin urmare, sesiunile de instruire, în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea
asistare și mentoring trebuie apreciate, SDL.
încurajate și aplicate cât mai mult cu putință. • Concentrați-vă pe imaginea de ansamblu:
• Fiecare euro contează: atenție la progresul în derularea SDL și obținerea
procedurile și regulile finanțării – o corectă rezultatelor prevăzute în proiecte trebuie
estimare a costurilor, precum și evaluarea privite în ansamblul SDL.
cofinanțărilor și aprecierea potențialelor • Dați mai departe: GAL-urile ar trebui să
ajustări sunt extrem de importante pentru promoveze în mod activ și transparent ceea ce
ca SDL să se implementeze cât mai eficient fac și cum fac, mai ales în cadrul comunității
și fără întârzieri sau întreruperi. cu care lucrează. Oamenii trebuie să știe că
• Selectați proiectele care sunt conforme există o strategie și că aceasta va fi realizată,
și servesc obiectivelor SDL: prin urmare, să înțeleagă că acea strategie îi implică și
criteriile de selecție pentru proiecte ar trebui servește intereselor lor.
să fie definite pornind de la obiectivele SDL. • Bucurați-vă de întregul proces de învățare:
• Rămâneți alerți: atât SDL, cât și proiectele toți cei implicați trebuie să fie încurajați să
ce le deservesc au nevoie de o revizuire învețe prin procesul de implementare a SDL
constantă - și chiar de ajustare, dacă și să împărtășească ceea ce au învățat!
50

53. Bibliografie
Atlasul economiei sociale, FDSC, 2011;
Carta Alba a sectorului ONG 2012;
Dezvoltarea rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural, Kerekes Kinga, Editura Accent,
2010;
Laura Ioana Palcica, Maria Palcica – Resursele umane și pregătirea forței de muncă din mediul
rural, Editura Orizonturi, Timișoara, 2005;
Otiman, Păun Ion, Filon Toderoiu, Violeta Florian, Cecilia Alexandri, Camelia Gavrilescu,
Iuliana Ionel, Mariana Grodea, Cornelia Alboiu, Minodora Moldovan, Vasile Goşa, Andrea Nagy.
Agriculture and Rural Development in Romania – The Main Modalities To Attenuate The Crisis
Policy brief CRPE (Centrul Roman de Politici Europene), „De ce nu este atractivă asocierea -
Sprijinul din fonduri europene pentru asocierea în agricultură”, iunie 2012.
Programul Naţional de Reformă 2011 – 2013;
Strategia de Competitivitate a României 2012-2020;
Strategia Guvernului României de Incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor
pentru perioada 2011 – 2020;
Strategia României privind Imigraţia pentru perioada 2011-2014;
The New Rural Paradigm: Policies and Governance, OECD, 2006
Vasile Mioara (2008). Perspectives on Rural Development in The European Union. Scientific
Papers Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development. Vol.8(1)/2008
ISSN 1844-5640 Effects And To Resume Economic Growth. Agricultural Economics and Rural
Development, New Series, Year VII, no. 2, p. 163–211, 201
51

54. Foto: Daria Răducanu, Bucureşti

55. Foto: Andreea Dumitrache, Bucureşti
Contact:
Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)
Str. Clucerului nr. 35, et. 1, Sector 1, Bucureşti, CP 011363
Tel/fax: 021 3171580, 021 3171581
E-mail: info@rndr.ro
Internet: www.rndr.ro
Acest material a fost realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei
Naţionale de Dezvoltare Rurală”.
2012
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Departamentul Publicaţii USR