SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 10
Descargar para leer sin conexión
Cine are carte, împarte?
Pe agenda noilor guvernanţi: egalitatea şanselor
                 de a fi educat

                       Sorin Adam Matei
                       Purdue University


  http://www.matei.org/research/publications/carteimparte.pdf
      Publicat in Adevarul Literar si Artistic, Februarie 15, 2005




          Preşedintele Traian Băsescu anunţa în primul
          său discurs de după cîştigarea alegerilor că una
          dintre priorităţile sale şi ale alianţei D.A. este
          promovarea egalităţii şanselor de a reuşi în viaţă
          a tuturor românilor şi în special a celor tineri.
          Aceasta este o problemă vitală. Ea este însă
          tratată mai mult din perspectiva inegalităţii
          şanselor economice. Această inegalitate, deşi
          reală, este numai o parte a problemei, anume,
          cea de la suprafaţă. Ca un aisberg, a bună parte
          a acestei chestiuni se află, cum fostul căpitan de
          vas bine ştie, sub luciul apei. Şansele de reuşită
          în viaţă ale românilor sunt foarte inegale, unele
          categorii sociale lăsînd moştenire statutul lor
          social copiiilor şi nepoţilor într-un procent foarte
          mare. Articolul de faţă arată cum acest fenomen
          se leagă nu numai de capitalul economic ci, mai
          ales, de cel intelectual. El relevă, poate pentru
          prima dată în presa din România, că fiii şi fiicele
          de intelectuali au mult mai multe şanse de a
          ajunge intelectuali, comparat cu congenerii lor
          provenind din alte grupuri sociale.




                                                                     1
filosofia,     „cultura”,     Europa,
       Un         vechi      proverb     literatura, etc. În acest proces,
                                         intelectualii publici selectaţi printr-
românesc spune: „Cine are carte,
                                         un proces de consacrare în
are parte”. Un alt proverb, însă,
                                         interiorul unor grupuri închise au
adaugă: „Cine împarte, parte îşi
                                         un rol hotărîtor, acţionînd ca nişte
face”. Există vreo legătură mai
                                         preoţi iniţiaţi ai unui cult „socio-
profundă      între    aceste    două
                                         intelectual”. Cum şi de ce are loc
proverbe decît simplul joc de
                                         acest proces, care sunt efectele sale
cuvinte? Eu cred că da. Problema
                                         şi alternativele posibile, este
este atît de serioasă încît i-am
                                         explicat în cartea „Boierii Minţii”.
dedicat în cartea mea, „Boierii
                                                 Elitismul mai poate fi
minţii” un spaţiu considerabil. Una
                                         descris, însă, şi ca un proces social
dintre tezele cărţii este că mulţi,
                                         profund, care afectează viaţa
deşi nu toţi, intelectuali din
                                         publică românească în mod tăcut. E
România au un comportament de
                                         vorba de modul în care se creează
grup închis, în care prestigiul şi
                                         şi se menţine clasa intelectuală în
anume privilegii, inclusiv de a face
                                         mod nemijlocit. În timp ce
parte din casta intelectualilor, în
                                         ideologia şi ideile elitismului
special cei de vîrf, sunt cu grijă
                                         afectează viaţa publică la nivel de
drămuite şi apărate.
                                         vîrf, procesele sociale care îl
       Teoria a fost primită în
                                         sprijină subteran se referă la modul
mediul românesc cu variate reacţii,
                                         în care intelectualii şi urmaşii lor
de la entuziasm la oprobiu. Intens
                                         au acces la educaţie şi la o şansă ne-
disputată a fost în special una
                                         egală de a înainta în societate, în
dintre sugestiile cărţii, anume că
                                         general. De acest proces m-am
intelectualitatea     românească--ca
                                         ocupat foarte puţin în volum şi aş
instituţie socială--este, din motive
                                         vrea să îl descriu în cifre în acest
sociologice şi istorice, caracterizată
                                         articol.
de un model de viaţă care pune
accentul pe rolul special al acestui
                                         Copiii de intelectuali au
grup în societate şi care poate duce,
în anume condiţii, la elitism.           de 7 ori mai mari şanse
       Deşi elitismul de care
                                         de a face facultatea
vorbeşte cartea „Boierii Minţii” este
                                                Fenomenul la care mă refer
un fenomen destul de complex, el
poate fi descris în două feluri. Pe
                                         cînd vorbesc despre „crearea
de o parte el se compune din
                                         nemijlocită”        a       grupului
acţiuni şi atitudini conştiente,
                                         intelectualilor    este   acela    al
subiective, ale unor indivizi şi
                                         mobilităţii sociale încetinite. Prin
grupuri specifice. Aceşti actori
                                         acest termen sociologii descriu
sociali cred că ideile publice,
                                         modul în care generaţiile şi
visurile comune şi tematica
                                         grupurile sociale îşi menţin ori
discuţiei sociale trebuie să fie
                                         schimbă compoziţia socială în
inspirate, modelate şi organizate în
                                         decursul timpului. Sau, mai pe
jurul unor teme înalte: naţiunea,
                                         şleau     spus,    vorbind     despre


                                                                              2
intelectuali:1 în ce proporţie devin                               deveni      intelectuali?     Calculele
copiii de intelectual, intelectuali,                               statistice     arată      că     copiii
                                                                                       2

comparaţi        cu      copiii    de                              absolvenţilor de facultate români
neintelectuali?                                                    au de şapte ori mai multe şanse de
        Pentru      că     moştenirea                              a termina o facultate decît copiii
poziţiei sociale nu este o excepţie în                             românilor care nu au terminat
România sau în lume, ci mai                                        facultatea. Analiza ia în considerare
degrabă regula, discuţia nu poate fi                               vîrsta     subiectului,    diferenţele
purtată în mod abstract. Este de                                   regionale, de sex, de venit şi cele
aşteptat ca o anumită moştenire a                                  dintre ţărani şi oraşeni, calculînd
poziţiei sociale să existe. Părinţii                               care ar fi efectul educaţiei tatălui
vor ca copiii lor să fie tot atît de                               dacă toate celelalte condiţii nu ar
fericiţi şi cel puţin tot atît de                                  conta. În alt fel spus, care sunt
privilegiaţi social pe cît au fost ei.                             şansele unui român de a absolvi o
De aceea, ca să judecăm situaţia                                   facultate dacă numai educaţia
dintr-o anume societate trebuie să                                 tatălui ar fi ce l-ar distinge de
folosim o unitate de măsură.                                       compatrioţii săi? În aceste condiţii
                                                                   de egalitate teoretică, şansele ar fi
Aceasta poate fi comparaţia
                                                                   de şapte la unu.3 Dacă toate
societăţii vizate cu societăţile la
                                                                   celelalte condiţii ar fi egale,
care ea aspiră să se alinieze în
                                                                   pentru        fiecare        absolvent
termeni sociali şi intelectuali.
                                                                   universitar între 25 şi 90 de ani,
        Unde se află România în
                                                                   provenind dintr-o familie al cărui
termenii mobilităţii intelectuale?
                                                                   tată a fost neintelectual, ar exista
Mai precis, cu cît sunt mai
                                                                   şapte absolvenţi ai căror părinţi au
favorizaţi copiii de intelectuali din
                                                                   terminat ei înşişi o facultate.
România       faţă     de    cei   de
neintelectuali din România, sau de
                                                                   Neşansa românului fără
intelectuali din alte ţări, de a

                 De cîte ori sunt mai mari şansele de a face facultatea pentru copiii
                    de absolvenţi universitari, comparaţi cu cei ai părinţilor fără
                              facultate, toate celelalte condiţii fiind egale
          8.00         7.45
                                   7.06
          7.00
                                                6.03
          6.00                                            5.34
          5.00
                                                                       4.06
          4.00
                                                                              3.30
          3.00                                                                            2.60
                                                                                                     1.87
          2.00
          1.00
          0.00
                                                                                                    ia
                                                       r ia




                                                                                     ia
                  ia




                                          cia




                                                                   A
                              ia




                                                                 SU




                                                                                  an
                 ân




                                                                                                 gl
                             n




                                                      a
                                      re
                          lo




                                                                                             An
                                                   ng




                                                                                 m
             om



                         Po



                                     G




                                                                                er
                                                  U
            R




                                                                               G




 Surse: Barometrul de opinie publică, 2000 (România); European Social Survey, 2002-
 2003 (Anglia, Germania, Franţa, Polonia, Grecia, Ungaria); General Social Survey, 2000
 (SUA). Datele includ numai subiecţi peste 25 de ani. Analiza statistică aparţine autorului.


                                                                                                            3
români, sunt superiore celor de 1,8
facultate: mai mare ca a
                                                               mai mari pentru copiii englezi, de
francezului,                                                   2,6 pentru cei germani, sau 3,3
americanului, ungurului,                                       pentru cei francezi sau 4 pentru
etc.                                                           americani. Cu alte cuvinte, efectul

       Ce                                                      educaţiei tatălui asupra soartei
              înseamnă o diferenţă                             intelectuale a copiilor e de patru ori
                                                               mai mare în România ca în Anglia
de 7 la 1? E mult, e puţin?
                                                               (7,5/1,87), şi aproape de două ori
Răspunsul poate fi dat comparînd
                                                               mai mare ca în Franţa (7,5/3,9) sau
şansele românilor de a face
                                                               Statele Unite (7,5/4,06). Efectul din
facultatea, cunoscînd educaţia
                                                               România este apropiat, deşi mai
tatălui, cu cele ale membrilor unor
                                                               ridicat, decît acela din ţări afine
societăţi occidentale sau est-
                                                               cultural şi economic, cum ar fi
europene cu care România se vrea
                                                               Polonia şi Grecia, deşi este simţitor
sau se poate compara:4 Franţa,
                                                               mai mare, o dată şi jumătate
Germania, Anglia, Statele Unite,
                                                               (7,5/5,34), ca acela din Ungaria.
Grecia, Ungaria sau Polonia.
                                                                      Efectul educaţiei tatălui
       În      România,      efectul
                                                               devine şi mai semnificativ cînd
educaţiei tatălui asupra educaţiei
                                                               aflăm că în România numărul celor
copiilor este foarte puternic,
                                                               educaţi la nivel universitar este mai
punînd de departe în umbra ce se
                                                               mic ca în ţările de referinţă.
întîmplă în Anglia, Germania,
                                                               Graficul de mai jos arată că atît la
Franţa sau SUA. De pildă, şansele
                                                               nivelul subiecţilor, cît şi la acela al
de 7 ori şi jumătate mai mari de a

            Proporţia celor cu studii universitare şi a celor care au părinţi
                                absolvenţi universitari
                                                               25%
                    25%
                                                                               23%       23%
                                                                       22%
                    20%

                                                          16%
                    15%                  13% 14%             16%

                                   9%
                    10%
                                                                    10%      10%     10%
                                                         7%
                      5%                       5%
                                        4%
                                3%

                      0%
                           ia

                                   ia
                         ân




                                         cia
                                   n




                                                  r ia
                     om


                                lo




                                                           A
                                         re
                              Po




                                                  a

                                                         SU
                                        G


                                               ng




                                                                         ia
                     R




                                                                                   ia
                                                                      an
                                              U




                                                                                gl
                                                                     m


                                                                              An
                                                                    er
                                                                   G




                           Au taţi absolvenţi universitari      Au studii universitare



 Surse: Barometrul de opinie publică, 2000 (România); European Social Survey, 2002-2003
 (Anglia, Germania, Franţa, Polonia, Grecia, Ungaria); General Social Survey, 2000 (SUA).
 Datele includ numai subiecţi peste 25 de ani. Analiza statistică aparţine autorului.

termina facultatea, de care se                                 taţilor lor, în România educaţia
bucură copiii de intelectuali


                                                                                                    4
universitară este mult mai puţin         (deşi, în treacăt fie spus, aceste
prevalentă.5                             fenomene nu sunt străine României
       Absolvenţii de facultate sunt     şi, deşi nu hotărîtoare, au un efect
de două ori şi jumătate mai puţin        de accentuare a gradului de
numeroşi în România ca în                moştenire a statutului intelectual,
occident şi cu una pînă la două          mai ales in zona post-universitară).
treimi mai rari ca în ţări ca Polonia,           Moştenirea statutului de
Ungaria sau Grecia.                      intelectual începe cu cultura
       Acest rezultat pare să            pedagogică din clasele primare,
întărească ipoteza avanstată în          unde notele mari, recunoaşterea
„Boierii    Minţii”,    anume       că   socială şi efortul educaţional au
România se află într-o situaţie de       fost şi sunt concentrate pe copiii de
„paramodernitate”6. Faptul ca            familii „bune”, adică de intelectuali
şansele de a deveni un intelectual       şi funcţionari, în era comunistă, la
cu diplomă dacă nu eşti fiu de titrat    care s-au adăugat familiile noilor
universitar        sunt         invers   îmbogăţiţi după 1989. O bună
proporţionale cu mărimea elitei          porţiune a clasei profesorale
intelectuale pare să indice că miza      îmbrăţişează o prejudecată larg
cuceririi statutului de intelectual e    împărtăşită în România, anume că
mai mare unde grupul este mai            valoarea intelectuală a unui copil şi
restrîns. Această relaţie e în acord     şansele sale de reuşită academică
cu ce se întîmplă în societăţile care    sunt o reflecţie a condiţiei sociale a
au revigorat comporatmente şi            familiei lor. Intelectuali ei înşişi,
structuri sociale neo-feudale. În        profesorii au de multe ori o
astfel de cazuri educaţia este încă      imagine stereotipă despre copiii de
văzută ca un privilegiu ce trebuie,      neintelectual:               murdari,
în cel mai bun caz, apărat, nu ca o      nedisciplinaţi, flămînzi, incapabili
un drept social ce trebuie lărgit.       de performanţă etc. Într-un mod
                                         care li se pare „natural,” bazîndu-
                                         se pe superficiala judecată a
Cauzele lipsei de şanse
                                         aparenţelor, resursele mentale şi de
reale                                    energie ale multor profesori, ca şi
       Aceste rezultate ne aduc la       cele materiale ale instituţiilor din
                                         care fac parte, sunt îndreptate
întrebarea       firească     despre
                                         asupra copiilor „buni”, a celor care
mecanismele prin care are loc
                                         vin din familii educate sau avute.
moştenirea statutului intelectual.
                                         În unele situaţii, deşi poate nu
Ca şi în cartea „Boierii Minţii”,
                                         majoritare, dar destul de frecvente
prefer o interpretare sociologică, nu
                                         ca să aibă un impact asupra calităţii
una inspirată de teoria conspiraţiei.
                                         procesului educativ al copiilor de
Este     evident      că  moştenirea
                                         neintelectuali,                notele,
statutului nu e produsul direct al
                                         recunoaşterea socială şi atenţia sunt
taţilor educaţi intervenind pe lîngă
                                         cumpărate        prin     mită      şi
comisiile de admitere sau prin
                                         contraservicii. În multe şcoli s-a
trucarea metodelor de selecţie la
                                         practicat (şi se practică, încă),
facultate          în       favoarea
                                         metoda      de    segregare     socio-
organizatorilor sau a odraslelor lor


                                                                             5
educaţională, unde „copiii buni”,         oraş. Distanţa socială dintre sat şi
adică cei care provin din familii         oraş este, poate, cea mai serioasă
„alese”, sunt grupaţi în clasa „A”,       din     România        contemporană.
iar ceilalţi sunt grupaţi în clase de     Aceasta s-a tradus şi se traduce
calitate descrescătoare „B”, „C”,         încă în mediul rural prin şcoli mai
„D”, etc., ca produsele de carne, în      puţin     dotate,    profesori      sau
ordinea raportului dintre cantitatea      învăţători mai puţin pregătiţi,
de „os” şi „pulpă.”                       programe învechite sau absente,
        Această        metodă        a    care au dus şi duc încă la recrutarea
defavorizat şi defavorizează încă         mult mai rară a elitelor intelectuale
copiii de neintelectuali. Inteligenţa     din zona rurală.
este    egal    distribuită    printre           Procesul de moştenire a
membrii fiecărei clase sociale.           statutului social s-a prelungit şi
Copiii de neintelectuali, însă,           prin resursele şi motivaţiile
îngrămădiţi în clase de „proşti”, au      părinţilor. Părinţii sunt natural
fost şi sunt expuşi la mai puţin          preocupaţi de succesul copiilor lor
efort educaţional, au avut mai            şi intelectualii fac o treabă mai
puţine oportunităţi de a fi               bună în a-şi pregăti copiii pentru
recompensaţi şi recunoscuţi ca            facultate. Acesta este un lucru bun
elevi promiţători, şi în general au       şi de bun simţ. Problema este că în
fost convinşi că lumea şcolii nu e        cazul copiilor de neintelectuali
pentru ei. Cei mai perseverenţi şi        neajunsurile       sau       neputinţa
mai inteligenţi dintre ei au              părinţilor se răsfrîng asupra
supravieţuit şi încă se mai strecoară     copiilor, care nu au nici o vină.
printre picături. Cei medii, însă,               În fine, chiar dacă un copil
care dacă ar fi fost în clasa „A” ar fi   de oameni de rînd ajunge la
făcut o figură onorabilă mai tîrziu       facultate, posibilitatea de a rămîne
în liceu şi ar fi ajuns să intre la       şi de a face faţă studiilor a fost şi
facultate, s-au pierdut şi se vor         este condiţionată de posibilităţile
pierde, încă, pe drum.                    materiale ale părinţilor. Pentru
        La segregarea socială din         mulţi copii de neintelectuali din
interiorul şcolilor se adaugă             familii sărace, însăşi opţiunea de a
segregarea geografică, între mediul       da la facultate a fost în trecut şi este
rural şi cel urban. Comform               încă limitată de posibilitatea de a
calculelor statistice, chiar şi copiii    furniza copilului banii necesari
absolvenţilor de facultate ce stau la     intreţinerii.
ţara au mai puţine şanse de a face
studii universitare. În fapt, deşi o      Cît s-a schimbat după
distanţă între copiii de intelectuali
                                          1989?
„de ţară” şi cei de tărani adevăraţi
                                                 Acest
există, toţi copiii de la ţară,                             tablou acoperă o
indiferent de studiile tatălui, au
                                          bună periodă de timp, de dinainte
între de 1,5 şi 6 ori mai puţine
                                          şi de după 1989. Multe lucruri s-au
şanse, depinzînd de mărimea
                                          schimbat, vor spune unii, şi poate
localităţilor, de a termina o
                                          în bine, după 1989. Astăzi studenţii
facultate, comparat cu copiii de la
                                          pot lucra şi se pot întreţine,


                                                                                6
nemaidepinzînd        de    resursele                   E adevărat că acestă creştere
părinţilor. Locurile la facultăţile de           procentuală a celor cu taţilor
stat s-au înmulţit. Facultăţile                  educaţi este parţial explicată de
private absorb pe mulţi dintre copii             faptul că părinţii titraţi ai
celor    cu    resurse     materiale.            membrilor       generaţiei     post-
Dezavantajele ar trebui, deci, să se             revoluţionare sunt mai numeroşi,
mai atenueze. Graficul de mai jos                fiind produsul perioadei de
arată situaţia moştenirii statutului             extindere a învăţămîntului superior
intelectual pentru generaţia care a              românesc din anii 60. Este însă
fost educată după revoluţie                      îngrijorător faptul că această
(subiecţi care aveau între 26 şi 30              creştere a nivelului de educaţie a
de ani în anul 2000).                            părinţilor se reflectă mai mult


                     Educatia fiilor în functie de cea a tatãlui
               100
                                                      31
                                    96
               90

               80

               70
                                                      69
               60

               50

               40

               30
                                                                        Tatãl
               20
     Procent




                                                                             are facultate
               10

                0                                                            fãrã facultate
                               fãrã facultate    are facultate


                     Subiect
 Sursa: Barometrul de opinie publică, 2000 (România). Datele includ numai subiecţii între
 26 şi 30 de ani în anul 2000. Analiza statistică aparţine autorului.
       În acest grup nu mai puţin                pentru absolvenţii de faculte din
de 31% dintre cei care au făcut                  anii de după 1989, decît pentru
facultatea au avut un tată absolvent             restul populaţiei de aceiaşi vîrstă,
de facultate. Este o proporţie de trei           fără studii universitare. După cum
ori mai mare decît cea pentru toate              se poate observa de mai sus,
generaţiile de peste 25 de ani                   congenerii     absolvenţilor     de
studiate, unde în mod normal cam                 facultate din perioada post 1989
10% din absolvenţii de facultate                 fără studii superioare provin intr-o
aveau taţi cu diplomă universitară.              proporţie de numai 4% din taţi



                                                                                             7
educaţi universitari. Comparînd         polarizarea economică. Dacă nu
cele două grupuri vedem că şansele      poţi face bani, sau învîrti afaceri
ne-egalizate ale celor ce au taţi       semi or ilegale, dar dacă eşti
educaţi de a termina facultatea sunt    deştept şi capabil, ai putea spera ca
de 8 ori mai mari decît cele ale        prin educaţie să capeţi cumva o
congenerilor lor (31/4).                slujbă pe lîngă noii îmbogăţiţi. Pînă
        Folosind metoda egalizării      la urmă, mafioţii şi rudele lor au
condiţiilor, membrii generaţiei         nevoie de arhitecţi să le facă case,
între 26 şi 30 de ani în 2000,          de doctori să le îngrijească
educată mai ales după 1989, care        sănătatea, sau de avocaţi să îi scape
au tatăl absolvent universitar au de    de puşcărie. În condiţiile date,
17 de ori mai multe şanse de a fi       aceste slujbe sunt, în continuare,
absolvenţi de facultate ei înşişi,      rezervate în bună măsură celor care
cînd toate celelalte condiţii sunt      au deja un capital intelectual in
egale (situarea domiciliului, sex,      familie.
vîrsta,    venit).   Deşi    datorită           Intelectualii români sunt în
numărului redus de membrii ai           faţa uneia dintre cele mai
eşantionului folosit (134) aceast       dramatice provocări din istoria lor.
indicator este ceva mai puţin precis    Deşi     mulţi     dintre    ei   sunt
din punct de vedere statistic decît     nemulţumiţi de felul în care este
cele menţionate mai sus, este prea      guvernată şi organizată România,
mare pentru a fi ignorat.7 Şansele      şi de imensele polarizări sociale şi
de a face facultatea pentru copiii de   economice care au însoţit tranziţia
intelectuali educaţi după 1989, de      de la comunism, ei par să ignore
între 8 şi 17 ori mai mari, sunt mai    procesele ce se întîmplă în jurul şi
mari faţă de cele de 7 ori mai mari,    sub directa lor supraveghere. Din
pentru întreaga populaţie educată       fericire, ei au puterea şi autoritatea
universitar. Acest lucru indică că      să facă ceva. O campanie de
situaţia nu a devenit mai bună, din     îmbunătăţire a şanselor copiilor de
punctul de vedere al mobilităţii        la ţară şi a celor de neintelectuali de
intelectuale, după 1989.                a-şi continua studiile cît de departe
                                        îi duce mintea, energia şi motivaţia
                                        se impune imediat.
Ce se poate face?
                                                Preşedintele Băsescu vorbea
      Diferenţele dintre grupul         în discursul său de după alegeri nu
                                        numai de egalitatea şanselor, dar şi
celor ce provin din familii de
                                        de mobilizarea societăţii civile. Un
intelectual şi a celor ce provin din
                                        pas concret în această direcţie ar fi
familii fără studii superioare nu
                                        creerea         unei        organizaţii
vor dispărea de pe o zi pe alta şi
                                        nonguvernamentale               pentru
pot duce la o sciziune socială cu
                                        solidaritatea socială, care să strîngă
efecte dramatice. Ele însoţesc
                                        şi să distribuie bani pentru
procesul care se desfăşoară în
                                        finanţarea de burse de merit pentru
paralel, de distanţare economică a
                                        copiii din aceste grupuri, inclusiv
românilor din variate clase sociale.
                                        pentru studiul la şcoli generale ori
Educaţia ar fi putut să fie un
                                        licee, publice sau private, bine
mecanism de compensare pentru


                                                                             8
echipate. Bursele ar putea acoperi        Este o mişcare a solidarităţii
şi meditaţii, inclusiv pentru             sociale, nu a milei. Numai astfel cei
învăţarea limbilor străine, pentru        care au avut şansa sau voinţa de a
intrarea la facultăţile căutate, dintre   ajunge     la    vîrful    piramidei
care multe sunt acum bilingve.            intelectuale româneşti vor putea da
        Guvernul, şi mai ales             un răspuns decent la întrebarea din
ministerul educaţiei, pot, la rîmdul      titlul acestui articol. Da, cine are
lor să pună umărul la acest proiect.      carte, poate împarte privilegiul mai
O examinare a modului în care             departe, dincolo de cercul strîmt al
şcolile decid împărţirea copiilor în      rudelor, prietenilor şi intereselor
clase şi a modului în care aceste         lor imediate. E nevoie, însă, de
clase sunt tratate se impune              decenţă, viziune şi voinţă.
imediat. Măsuri de egalizarea
                                          NOTE
procesului educaţional şi de
nediscriminare      socială    trebuie    1
                                            În acest articol, datorită cerinţelor analizelor
implementate unde este necesar.
                                          statistice, statutul de intelectual este tratat în
Profesorii şi învăţătorii trebuie         sensul cel mai larg, fiind asimilat cu o
educaţi să nu mai facă diferenţe          persoană cu studii universitare.
                                          2
                                            Am efectuat acest calcul pe baza datelor
între copiii ce provin din familii cu
                                          oferite de sondajul CURS din Noiembrie 2000
diferite posibilităţi materiale şi        al populaţiei adulte româneşti (Barometerul de
intelectuale. Învăţămîntul trebuie        Opinie Publică, Noiembrie 2000, 1775 de
inclus în programul de eliminare a        subiecţi, vezi
                                          http://www.osf.ro/ro/index.php?option=conten
corupţiei pe care noul preşedinte l-
                                          t&task=view&id=20&Itemid=38). Tipul de
a promis. Legile anti-corupţie            analiza folosită este regresia logistică şi
trebuie rescrise în aşa fel încît să      include numai subiecţii peste 25 de ani la data
                                          interviului. Modelul explică 25% din variaţia
includă şi şcolile, liceele şi
                                          nivelului de educaţie al subiectului, iar nivelul
universităţile.      Profesorii      şi   de confidenţă al efectului educaţiei tatălui este
învăţătorii care sunt prinşi că fac       de 99.9%. Efectul educaţiei tatălui este socotit
                                          independent de cel al educaţiei mamei, care
favoruri educaţionale sau că dau
                                          este şi el luat în considerare.
note pe ochi frumoşi trebuie trimişi      3
                                            Cifra este mai mica decît cea pe care am
la cursuri de perfecţionare şi            obţine-o din datele ne-egalizate. Dacă nu luăm
pedepsiţi     administrativ.      Dacă    în considerare aceşti factori, diferenţa este de
                                          12 la 1.
comportamentul se arată intratabil,       4
                                            Caculele, care îmi aparţin, au fost efectuate
aceştia trebuie daţi afară din            folosind aceeaşi metodologie ca şi pentru
învăţămînt.                               România, folosind bazele de date European
                                          Social Survey, pentru ţările europene, create pe
        Mişcarea nu trebuie însă să
                                          baza unor sondaje de opinie efectuate între
fie      animată       de      spiritul   2002 şi 2003 (vezi
„discriminării pozitive”. Scopul ei       http://www.europeansocialsurvey.org/) şi
                                          folosind baza de date General Social Survey,
nu trebuie să fie de a impune
                                          pentru Statele Unite (vezi
staliniste cote de fii de muncitori şi    http://www.icpsr.org), creată cu ajutorul unui
ţărani în învăţămîntul mediu sau          sondaj efectuat în anul 2000.
                                          5
superior. Ea trebuie să se bazeze pe        Cifra de 9%, bazată pe sondajul CURS din
                                          Noiembrie 2000 pentru populaţia peste 25 de
mobilizarea societăţii civile pentru
                                          ani, este estimativă. Ea este un coeficient
finanţarea       realelor       talente   statistic care aproximează proporţia reală a
nedescoperite şi neîncurajate din         populaţiei educate la nivel universitar, cu un
                                          adaus de plus ori minus marja de eroare de
toate grupurile sociale româneşti.
                                          2.4%.



                                                                                          9
6
  Ar trebui adăugat şi că, atît în carte cît şi în
acest context, consider „modernitatea” un caz
ideal, nu o realitate empirică şi cu atît mai
puţin reflecţia unei anumite ţări. Într-un anume
sens, toate societăţile contemporane sunt
„paramoderne”, cu singura distincţie că unele
sunt mai aproape de ideal, iar altele mai
departe. Folosesc, însă „paramodern”, ca o
abreviere conceptuală pentru România şi tările
aflate într-o situaţie similară cu a sa, pentru a
accentua distanţa dintre ele şi ideal.
7
  Cu un eşantion mai mare şanesele ar putea fi
mai mici, deşi nu sub nivelul ne-egalizat de 8,
pentru această generaţie. Din motive statistice
(numărul redus de subiecţi) această analiză
exclude regiunea. Dacă introducem şi regiunea
în analiză şansele cresc la 22 la 1.




                                                     10

Más contenido relacionado

Destacado

Communication As A Spatial Problem
Communication As A Spatial ProblemCommunication As A Spatial Problem
Communication As A Spatial ProblemSorin Adam Matei
 
Enhancing C-Span Video Archive with Practice Capital Metadata and data journa...
Enhancing C-Span Video Archive with Practice Capital Metadata and data journa...Enhancing C-Span Video Archive with Practice Capital Metadata and data journa...
Enhancing C-Span Video Archive with Practice Capital Metadata and data journa...Sorin Adam Matei
 
Sorin Adam Matei Curriculum Vitae
Sorin Adam Matei Curriculum VitaeSorin Adam Matei Curriculum Vitae
Sorin Adam Matei Curriculum VitaeSorin Adam Matei
 
The Internet is a magnifying glass
The Internet is a magnifying glassThe Internet is a magnifying glass
The Internet is a magnifying glassSorin Adam Matei
 
Barometru Preelectoral 17 21nov
Barometru Preelectoral 17 21novBarometru Preelectoral 17 21nov
Barometru Preelectoral 17 21novSorin Adam Matei
 

Destacado (7)

Communication As A Spatial Problem
Communication As A Spatial ProblemCommunication As A Spatial Problem
Communication As A Spatial Problem
 
Web 3.0
Web 3.0Web 3.0
Web 3.0
 
Enhancing C-Span Video Archive with Practice Capital Metadata and data journa...
Enhancing C-Span Video Archive with Practice Capital Metadata and data journa...Enhancing C-Span Video Archive with Practice Capital Metadata and data journa...
Enhancing C-Span Video Archive with Practice Capital Metadata and data journa...
 
Nca2006
Nca2006Nca2006
Nca2006
 
Sorin Adam Matei Curriculum Vitae
Sorin Adam Matei Curriculum VitaeSorin Adam Matei Curriculum Vitae
Sorin Adam Matei Curriculum Vitae
 
The Internet is a magnifying glass
The Internet is a magnifying glassThe Internet is a magnifying glass
The Internet is a magnifying glass
 
Barometru Preelectoral 17 21nov
Barometru Preelectoral 17 21novBarometru Preelectoral 17 21nov
Barometru Preelectoral 17 21nov
 

Similar a Cine are carte, imparte?

0perioada Adolescentei
0perioada Adolescentei0perioada Adolescentei
0perioada Adolescenteikalrak
 
Prezentare Campanie 10 zile de activism
Prezentare Campanie 10 zile de activismPrezentare Campanie 10 zile de activism
Prezentare Campanie 10 zile de activismBiblionet
 
Copiii supradotati rolul scolii
Copiii supradotati  rolul scoliiCopiii supradotati  rolul scolii
Copiii supradotati rolul scoliiButcovan Lucia
 
Dinamica grup 1.doc
Dinamica grup 1.docDinamica grup 1.doc
Dinamica grup 1.docramsis
 
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015IRES2015
 
History of-the-20th-century-and-education-for-democratic-citizenship-education
History of-the-20th-century-and-education-for-democratic-citizenship-educationHistory of-the-20th-century-and-education-for-democratic-citizenship-education
History of-the-20th-century-and-education-for-democratic-citizenship-educationssuserd16b51
 
Generalitati Despre Metoda Si Tehnici
Generalitati Despre Metoda Si TehniciGeneralitati Despre Metoda Si Tehnici
Generalitati Despre Metoda Si Tehnicimihail
 
Eseu şcoala gimnazială bălăceana
Eseu  şcoala gimnazială bălăceanaEseu  şcoala gimnazială bălăceana
Eseu şcoala gimnazială bălăceanaRomanoButiQ
 
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie textRoxana Apostol
 
Personalitatea adolescentului
Personalitatea adolescentuluiPersonalitatea adolescentului
Personalitatea adolescentuluiPopescu Floriana
 
copii dotati.ppt pentru webinar Chisinau 12 aug 2022.ppt
copii dotati.ppt pentru webinar Chisinau 12 aug 2022.pptcopii dotati.ppt pentru webinar Chisinau 12 aug 2022.ppt
copii dotati.ppt pentru webinar Chisinau 12 aug 2022.pptMaxDanyCekan
 
Cum putem schimba Romania
Cum putem schimba RomaniaCum putem schimba Romania
Cum putem schimba RomaniaMircea Tivadar
 
Lucrare Scrisa_J.J Rousseau_02.docx
Lucrare Scrisa_J.J Rousseau_02.docxLucrare Scrisa_J.J Rousseau_02.docx
Lucrare Scrisa_J.J Rousseau_02.docxGiorgianaNuic
 
Cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi – două paradigme...
Cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi – două paradigme...Cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi – două paradigme...
Cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi – două paradigme...asociatiabibmd1
 
Dimensiunea culturală a dezvoltării
Dimensiunea culturală a dezvoltăriiDimensiunea culturală a dezvoltării
Dimensiunea culturală a dezvoltăriiGhenadie Sontu
 
Predarea valorilor naţionale şi europene în învăţământul preșcolar
Predarea  valorilor  naţionale şi europene în învăţământul preșcolarPredarea  valorilor  naţionale şi europene în învăţământul preșcolar
Predarea valorilor naţionale şi europene în învăţământul preșcolarMalciu Marilena
 
Educatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorEducatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorSima Sorin
 
Educatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorEducatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorSima Sorin
 

Similar a Cine are carte, imparte? (20)

0perioada Adolescentei
0perioada Adolescentei0perioada Adolescentei
0perioada Adolescentei
 
Prezentare Campanie 10 zile de activism
Prezentare Campanie 10 zile de activismPrezentare Campanie 10 zile de activism
Prezentare Campanie 10 zile de activism
 
Copiii supradotati rolul scolii
Copiii supradotati  rolul scoliiCopiii supradotati  rolul scolii
Copiii supradotati rolul scolii
 
Dinamica grup 1.doc
Dinamica grup 1.docDinamica grup 1.doc
Dinamica grup 1.doc
 
1066
10661066
1066
 
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
Vasile Dancu - Viata mea si sensurile ei 2015
 
C1 introducere
C1 introducereC1 introducere
C1 introducere
 
History of-the-20th-century-and-education-for-democratic-citizenship-education
History of-the-20th-century-and-education-for-democratic-citizenship-educationHistory of-the-20th-century-and-education-for-democratic-citizenship-education
History of-the-20th-century-and-education-for-democratic-citizenship-education
 
Generalitati Despre Metoda Si Tehnici
Generalitati Despre Metoda Si TehniciGeneralitati Despre Metoda Si Tehnici
Generalitati Despre Metoda Si Tehnici
 
Eseu şcoala gimnazială bălăceana
Eseu  şcoala gimnazială bălăceanaEseu  şcoala gimnazială bălăceana
Eseu şcoala gimnazială bălăceana
 
99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text99311102 anthony-giddens-sociologie text
99311102 anthony-giddens-sociologie text
 
Personalitatea adolescentului
Personalitatea adolescentuluiPersonalitatea adolescentului
Personalitatea adolescentului
 
copii dotati.ppt pentru webinar Chisinau 12 aug 2022.ppt
copii dotati.ppt pentru webinar Chisinau 12 aug 2022.pptcopii dotati.ppt pentru webinar Chisinau 12 aug 2022.ppt
copii dotati.ppt pentru webinar Chisinau 12 aug 2022.ppt
 
Cum putem schimba Romania
Cum putem schimba RomaniaCum putem schimba Romania
Cum putem schimba Romania
 
Lucrare Scrisa_J.J Rousseau_02.docx
Lucrare Scrisa_J.J Rousseau_02.docxLucrare Scrisa_J.J Rousseau_02.docx
Lucrare Scrisa_J.J Rousseau_02.docx
 
Cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi – două paradigme...
Cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi – două paradigme...Cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi – două paradigme...
Cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi – două paradigme...
 
Dimensiunea culturală a dezvoltării
Dimensiunea culturală a dezvoltăriiDimensiunea culturală a dezvoltării
Dimensiunea culturală a dezvoltării
 
Predarea valorilor naţionale şi europene în învăţământul preșcolar
Predarea  valorilor  naţionale şi europene în învăţământul preșcolarPredarea  valorilor  naţionale şi europene în învăţământul preșcolar
Predarea valorilor naţionale şi europene în învăţământul preșcolar
 
Educatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorEducatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superior
 
Educatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superiorEducatia studentilor in inv superior
Educatia studentilor in inv superior
 

Más de Sorin Adam Matei

Wikipedia structure of collaboration
Wikipedia structure of collaborationWikipedia structure of collaboration
Wikipedia structure of collaborationSorin Adam Matei
 
Galeria Valorilor Romanesti
Galeria Valorilor RomanestiGaleria Valorilor Romanesti
Galeria Valorilor RomanestiSorin Adam Matei
 
Marital Status, Individualism And On Line
Marital Status, Individualism And On LineMarital Status, Individualism And On Line
Marital Status, Individualism And On LineSorin Adam Matei
 
Barometrul de opinie publica 1999
Barometrul de opinie publica 1999Barometrul de opinie publica 1999
Barometrul de opinie publica 1999Sorin Adam Matei
 
Sondaj de opinie, Ianuarie 2007
Sondaj de opinie, Ianuarie 2007Sondaj de opinie, Ianuarie 2007
Sondaj de opinie, Ianuarie 2007Sorin Adam Matei
 

Más de Sorin Adam Matei (7)

Wikipedia structure of collaboration
Wikipedia structure of collaborationWikipedia structure of collaboration
Wikipedia structure of collaboration
 
Visible Past
Visible PastVisible Past
Visible Past
 
Galeria Valorilor Romanesti
Galeria Valorilor RomanestiGaleria Valorilor Romanesti
Galeria Valorilor Romanesti
 
Marital Status, Individualism And On Line
Marital Status, Individualism And On LineMarital Status, Individualism And On Line
Marital Status, Individualism And On Line
 
Romanian Holocaust Carp
Romanian Holocaust CarpRomanian Holocaust Carp
Romanian Holocaust Carp
 
Barometrul de opinie publica 1999
Barometrul de opinie publica 1999Barometrul de opinie publica 1999
Barometrul de opinie publica 1999
 
Sondaj de opinie, Ianuarie 2007
Sondaj de opinie, Ianuarie 2007Sondaj de opinie, Ianuarie 2007
Sondaj de opinie, Ianuarie 2007
 

Cine are carte, imparte?

  • 1. Cine are carte, împarte? Pe agenda noilor guvernanţi: egalitatea şanselor de a fi educat Sorin Adam Matei Purdue University http://www.matei.org/research/publications/carteimparte.pdf Publicat in Adevarul Literar si Artistic, Februarie 15, 2005 Preşedintele Traian Băsescu anunţa în primul său discurs de după cîştigarea alegerilor că una dintre priorităţile sale şi ale alianţei D.A. este promovarea egalităţii şanselor de a reuşi în viaţă a tuturor românilor şi în special a celor tineri. Aceasta este o problemă vitală. Ea este însă tratată mai mult din perspectiva inegalităţii şanselor economice. Această inegalitate, deşi reală, este numai o parte a problemei, anume, cea de la suprafaţă. Ca un aisberg, a bună parte a acestei chestiuni se află, cum fostul căpitan de vas bine ştie, sub luciul apei. Şansele de reuşită în viaţă ale românilor sunt foarte inegale, unele categorii sociale lăsînd moştenire statutul lor social copiiilor şi nepoţilor într-un procent foarte mare. Articolul de faţă arată cum acest fenomen se leagă nu numai de capitalul economic ci, mai ales, de cel intelectual. El relevă, poate pentru prima dată în presa din România, că fiii şi fiicele de intelectuali au mult mai multe şanse de a ajunge intelectuali, comparat cu congenerii lor provenind din alte grupuri sociale. 1
  • 2. filosofia, „cultura”, Europa, Un vechi proverb literatura, etc. În acest proces, intelectualii publici selectaţi printr- românesc spune: „Cine are carte, un proces de consacrare în are parte”. Un alt proverb, însă, interiorul unor grupuri închise au adaugă: „Cine împarte, parte îşi un rol hotărîtor, acţionînd ca nişte face”. Există vreo legătură mai preoţi iniţiaţi ai unui cult „socio- profundă între aceste două intelectual”. Cum şi de ce are loc proverbe decît simplul joc de acest proces, care sunt efectele sale cuvinte? Eu cred că da. Problema şi alternativele posibile, este este atît de serioasă încît i-am explicat în cartea „Boierii Minţii”. dedicat în cartea mea, „Boierii Elitismul mai poate fi minţii” un spaţiu considerabil. Una descris, însă, şi ca un proces social dintre tezele cărţii este că mulţi, profund, care afectează viaţa deşi nu toţi, intelectuali din publică românească în mod tăcut. E România au un comportament de vorba de modul în care se creează grup închis, în care prestigiul şi şi se menţine clasa intelectuală în anume privilegii, inclusiv de a face mod nemijlocit. În timp ce parte din casta intelectualilor, în ideologia şi ideile elitismului special cei de vîrf, sunt cu grijă afectează viaţa publică la nivel de drămuite şi apărate. vîrf, procesele sociale care îl Teoria a fost primită în sprijină subteran se referă la modul mediul românesc cu variate reacţii, în care intelectualii şi urmaşii lor de la entuziasm la oprobiu. Intens au acces la educaţie şi la o şansă ne- disputată a fost în special una egală de a înainta în societate, în dintre sugestiile cărţii, anume că general. De acest proces m-am intelectualitatea românească--ca ocupat foarte puţin în volum şi aş instituţie socială--este, din motive vrea să îl descriu în cifre în acest sociologice şi istorice, caracterizată articol. de un model de viaţă care pune accentul pe rolul special al acestui Copiii de intelectuali au grup în societate şi care poate duce, în anume condiţii, la elitism. de 7 ori mai mari şanse Deşi elitismul de care de a face facultatea vorbeşte cartea „Boierii Minţii” este Fenomenul la care mă refer un fenomen destul de complex, el poate fi descris în două feluri. Pe cînd vorbesc despre „crearea de o parte el se compune din nemijlocită” a grupului acţiuni şi atitudini conştiente, intelectualilor este acela al subiective, ale unor indivizi şi mobilităţii sociale încetinite. Prin grupuri specifice. Aceşti actori acest termen sociologii descriu sociali cred că ideile publice, modul în care generaţiile şi visurile comune şi tematica grupurile sociale îşi menţin ori discuţiei sociale trebuie să fie schimbă compoziţia socială în inspirate, modelate şi organizate în decursul timpului. Sau, mai pe jurul unor teme înalte: naţiunea, şleau spus, vorbind despre 2
  • 3. intelectuali:1 în ce proporţie devin deveni intelectuali? Calculele copiii de intelectual, intelectuali, statistice arată că copiii 2 comparaţi cu copiii de absolvenţilor de facultate români neintelectuali? au de şapte ori mai multe şanse de Pentru că moştenirea a termina o facultate decît copiii poziţiei sociale nu este o excepţie în românilor care nu au terminat România sau în lume, ci mai facultatea. Analiza ia în considerare degrabă regula, discuţia nu poate fi vîrsta subiectului, diferenţele purtată în mod abstract. Este de regionale, de sex, de venit şi cele aşteptat ca o anumită moştenire a dintre ţărani şi oraşeni, calculînd poziţiei sociale să existe. Părinţii care ar fi efectul educaţiei tatălui vor ca copiii lor să fie tot atît de dacă toate celelalte condiţii nu ar fericiţi şi cel puţin tot atît de conta. În alt fel spus, care sunt privilegiaţi social pe cît au fost ei. şansele unui român de a absolvi o De aceea, ca să judecăm situaţia facultate dacă numai educaţia dintr-o anume societate trebuie să tatălui ar fi ce l-ar distinge de folosim o unitate de măsură. compatrioţii săi? În aceste condiţii de egalitate teoretică, şansele ar fi Aceasta poate fi comparaţia de şapte la unu.3 Dacă toate societăţii vizate cu societăţile la celelalte condiţii ar fi egale, care ea aspiră să se alinieze în pentru fiecare absolvent termeni sociali şi intelectuali. universitar între 25 şi 90 de ani, Unde se află România în provenind dintr-o familie al cărui termenii mobilităţii intelectuale? tată a fost neintelectual, ar exista Mai precis, cu cît sunt mai şapte absolvenţi ai căror părinţi au favorizaţi copiii de intelectuali din terminat ei înşişi o facultate. România faţă de cei de neintelectuali din România, sau de Neşansa românului fără intelectuali din alte ţări, de a De cîte ori sunt mai mari şansele de a face facultatea pentru copiii de absolvenţi universitari, comparaţi cu cei ai părinţilor fără facultate, toate celelalte condiţii fiind egale 8.00 7.45 7.06 7.00 6.03 6.00 5.34 5.00 4.06 4.00 3.30 3.00 2.60 1.87 2.00 1.00 0.00 ia r ia ia ia cia A ia SU an ân gl n a re lo An ng m om Po G er U R G Surse: Barometrul de opinie publică, 2000 (România); European Social Survey, 2002- 2003 (Anglia, Germania, Franţa, Polonia, Grecia, Ungaria); General Social Survey, 2000 (SUA). Datele includ numai subiecţi peste 25 de ani. Analiza statistică aparţine autorului. 3
  • 4. români, sunt superiore celor de 1,8 facultate: mai mare ca a mai mari pentru copiii englezi, de francezului, 2,6 pentru cei germani, sau 3,3 americanului, ungurului, pentru cei francezi sau 4 pentru etc. americani. Cu alte cuvinte, efectul Ce educaţiei tatălui asupra soartei înseamnă o diferenţă intelectuale a copiilor e de patru ori mai mare în România ca în Anglia de 7 la 1? E mult, e puţin? (7,5/1,87), şi aproape de două ori Răspunsul poate fi dat comparînd mai mare ca în Franţa (7,5/3,9) sau şansele românilor de a face Statele Unite (7,5/4,06). Efectul din facultatea, cunoscînd educaţia România este apropiat, deşi mai tatălui, cu cele ale membrilor unor ridicat, decît acela din ţări afine societăţi occidentale sau est- cultural şi economic, cum ar fi europene cu care România se vrea Polonia şi Grecia, deşi este simţitor sau se poate compara:4 Franţa, mai mare, o dată şi jumătate Germania, Anglia, Statele Unite, (7,5/5,34), ca acela din Ungaria. Grecia, Ungaria sau Polonia. Efectul educaţiei tatălui În România, efectul devine şi mai semnificativ cînd educaţiei tatălui asupra educaţiei aflăm că în România numărul celor copiilor este foarte puternic, educaţi la nivel universitar este mai punînd de departe în umbra ce se mic ca în ţările de referinţă. întîmplă în Anglia, Germania, Graficul de mai jos arată că atît la Franţa sau SUA. De pildă, şansele nivelul subiecţilor, cît şi la acela al de 7 ori şi jumătate mai mari de a Proporţia celor cu studii universitare şi a celor care au părinţi absolvenţi universitari 25% 25% 23% 23% 22% 20% 16% 15% 13% 14% 16% 9% 10% 10% 10% 10% 7% 5% 5% 4% 3% 0% ia ia ân cia n r ia om lo A re Po a SU G ng ia R ia an U gl m An er G Au taţi absolvenţi universitari Au studii universitare Surse: Barometrul de opinie publică, 2000 (România); European Social Survey, 2002-2003 (Anglia, Germania, Franţa, Polonia, Grecia, Ungaria); General Social Survey, 2000 (SUA). Datele includ numai subiecţi peste 25 de ani. Analiza statistică aparţine autorului. termina facultatea, de care se taţilor lor, în România educaţia bucură copiii de intelectuali 4
  • 5. universitară este mult mai puţin (deşi, în treacăt fie spus, aceste prevalentă.5 fenomene nu sunt străine României Absolvenţii de facultate sunt şi, deşi nu hotărîtoare, au un efect de două ori şi jumătate mai puţin de accentuare a gradului de numeroşi în România ca în moştenire a statutului intelectual, occident şi cu una pînă la două mai ales in zona post-universitară). treimi mai rari ca în ţări ca Polonia, Moştenirea statutului de Ungaria sau Grecia. intelectual începe cu cultura Acest rezultat pare să pedagogică din clasele primare, întărească ipoteza avanstată în unde notele mari, recunoaşterea „Boierii Minţii”, anume că socială şi efortul educaţional au România se află într-o situaţie de fost şi sunt concentrate pe copiii de „paramodernitate”6. Faptul ca familii „bune”, adică de intelectuali şansele de a deveni un intelectual şi funcţionari, în era comunistă, la cu diplomă dacă nu eşti fiu de titrat care s-au adăugat familiile noilor universitar sunt invers îmbogăţiţi după 1989. O bună proporţionale cu mărimea elitei porţiune a clasei profesorale intelectuale pare să indice că miza îmbrăţişează o prejudecată larg cuceririi statutului de intelectual e împărtăşită în România, anume că mai mare unde grupul este mai valoarea intelectuală a unui copil şi restrîns. Această relaţie e în acord şansele sale de reuşită academică cu ce se întîmplă în societăţile care sunt o reflecţie a condiţiei sociale a au revigorat comporatmente şi familiei lor. Intelectuali ei înşişi, structuri sociale neo-feudale. În profesorii au de multe ori o astfel de cazuri educaţia este încă imagine stereotipă despre copiii de văzută ca un privilegiu ce trebuie, neintelectual: murdari, în cel mai bun caz, apărat, nu ca o nedisciplinaţi, flămînzi, incapabili un drept social ce trebuie lărgit. de performanţă etc. Într-un mod care li se pare „natural,” bazîndu- se pe superficiala judecată a Cauzele lipsei de şanse aparenţelor, resursele mentale şi de reale energie ale multor profesori, ca şi Aceste rezultate ne aduc la cele materiale ale instituţiilor din care fac parte, sunt îndreptate întrebarea firească despre asupra copiilor „buni”, a celor care mecanismele prin care are loc vin din familii educate sau avute. moştenirea statutului intelectual. În unele situaţii, deşi poate nu Ca şi în cartea „Boierii Minţii”, majoritare, dar destul de frecvente prefer o interpretare sociologică, nu ca să aibă un impact asupra calităţii una inspirată de teoria conspiraţiei. procesului educativ al copiilor de Este evident că moştenirea neintelectuali, notele, statutului nu e produsul direct al recunoaşterea socială şi atenţia sunt taţilor educaţi intervenind pe lîngă cumpărate prin mită şi comisiile de admitere sau prin contraservicii. În multe şcoli s-a trucarea metodelor de selecţie la practicat (şi se practică, încă), facultate în favoarea metoda de segregare socio- organizatorilor sau a odraslelor lor 5
  • 6. educaţională, unde „copiii buni”, oraş. Distanţa socială dintre sat şi adică cei care provin din familii oraş este, poate, cea mai serioasă „alese”, sunt grupaţi în clasa „A”, din România contemporană. iar ceilalţi sunt grupaţi în clase de Aceasta s-a tradus şi se traduce calitate descrescătoare „B”, „C”, încă în mediul rural prin şcoli mai „D”, etc., ca produsele de carne, în puţin dotate, profesori sau ordinea raportului dintre cantitatea învăţători mai puţin pregătiţi, de „os” şi „pulpă.” programe învechite sau absente, Această metodă a care au dus şi duc încă la recrutarea defavorizat şi defavorizează încă mult mai rară a elitelor intelectuale copiii de neintelectuali. Inteligenţa din zona rurală. este egal distribuită printre Procesul de moştenire a membrii fiecărei clase sociale. statutului social s-a prelungit şi Copiii de neintelectuali, însă, prin resursele şi motivaţiile îngrămădiţi în clase de „proşti”, au părinţilor. Părinţii sunt natural fost şi sunt expuşi la mai puţin preocupaţi de succesul copiilor lor efort educaţional, au avut mai şi intelectualii fac o treabă mai puţine oportunităţi de a fi bună în a-şi pregăti copiii pentru recompensaţi şi recunoscuţi ca facultate. Acesta este un lucru bun elevi promiţători, şi în general au şi de bun simţ. Problema este că în fost convinşi că lumea şcolii nu e cazul copiilor de neintelectuali pentru ei. Cei mai perseverenţi şi neajunsurile sau neputinţa mai inteligenţi dintre ei au părinţilor se răsfrîng asupra supravieţuit şi încă se mai strecoară copiilor, care nu au nici o vină. printre picături. Cei medii, însă, În fine, chiar dacă un copil care dacă ar fi fost în clasa „A” ar fi de oameni de rînd ajunge la făcut o figură onorabilă mai tîrziu facultate, posibilitatea de a rămîne în liceu şi ar fi ajuns să intre la şi de a face faţă studiilor a fost şi facultate, s-au pierdut şi se vor este condiţionată de posibilităţile pierde, încă, pe drum. materiale ale părinţilor. Pentru La segregarea socială din mulţi copii de neintelectuali din interiorul şcolilor se adaugă familii sărace, însăşi opţiunea de a segregarea geografică, între mediul da la facultate a fost în trecut şi este rural şi cel urban. Comform încă limitată de posibilitatea de a calculelor statistice, chiar şi copiii furniza copilului banii necesari absolvenţilor de facultate ce stau la intreţinerii. ţara au mai puţine şanse de a face studii universitare. În fapt, deşi o Cît s-a schimbat după distanţă între copiii de intelectuali 1989? „de ţară” şi cei de tărani adevăraţi Acest există, toţi copiii de la ţară, tablou acoperă o indiferent de studiile tatălui, au bună periodă de timp, de dinainte între de 1,5 şi 6 ori mai puţine şi de după 1989. Multe lucruri s-au şanse, depinzînd de mărimea schimbat, vor spune unii, şi poate localităţilor, de a termina o în bine, după 1989. Astăzi studenţii facultate, comparat cu copiii de la pot lucra şi se pot întreţine, 6
  • 7. nemaidepinzînd de resursele E adevărat că acestă creştere părinţilor. Locurile la facultăţile de procentuală a celor cu taţilor stat s-au înmulţit. Facultăţile educaţi este parţial explicată de private absorb pe mulţi dintre copii faptul că părinţii titraţi ai celor cu resurse materiale. membrilor generaţiei post- Dezavantajele ar trebui, deci, să se revoluţionare sunt mai numeroşi, mai atenueze. Graficul de mai jos fiind produsul perioadei de arată situaţia moştenirii statutului extindere a învăţămîntului superior intelectual pentru generaţia care a românesc din anii 60. Este însă fost educată după revoluţie îngrijorător faptul că această (subiecţi care aveau între 26 şi 30 creştere a nivelului de educaţie a de ani în anul 2000). părinţilor se reflectă mai mult Educatia fiilor în functie de cea a tatãlui 100 31 96 90 80 70 69 60 50 40 30 Tatãl 20 Procent are facultate 10 0 fãrã facultate fãrã facultate are facultate Subiect Sursa: Barometrul de opinie publică, 2000 (România). Datele includ numai subiecţii între 26 şi 30 de ani în anul 2000. Analiza statistică aparţine autorului. În acest grup nu mai puţin pentru absolvenţii de faculte din de 31% dintre cei care au făcut anii de după 1989, decît pentru facultatea au avut un tată absolvent restul populaţiei de aceiaşi vîrstă, de facultate. Este o proporţie de trei fără studii universitare. După cum ori mai mare decît cea pentru toate se poate observa de mai sus, generaţiile de peste 25 de ani congenerii absolvenţilor de studiate, unde în mod normal cam facultate din perioada post 1989 10% din absolvenţii de facultate fără studii superioare provin intr-o aveau taţi cu diplomă universitară. proporţie de numai 4% din taţi 7
  • 8. educaţi universitari. Comparînd polarizarea economică. Dacă nu cele două grupuri vedem că şansele poţi face bani, sau învîrti afaceri ne-egalizate ale celor ce au taţi semi or ilegale, dar dacă eşti educaţi de a termina facultatea sunt deştept şi capabil, ai putea spera ca de 8 ori mai mari decît cele ale prin educaţie să capeţi cumva o congenerilor lor (31/4). slujbă pe lîngă noii îmbogăţiţi. Pînă Folosind metoda egalizării la urmă, mafioţii şi rudele lor au condiţiilor, membrii generaţiei nevoie de arhitecţi să le facă case, între 26 şi 30 de ani în 2000, de doctori să le îngrijească educată mai ales după 1989, care sănătatea, sau de avocaţi să îi scape au tatăl absolvent universitar au de de puşcărie. În condiţiile date, 17 de ori mai multe şanse de a fi aceste slujbe sunt, în continuare, absolvenţi de facultate ei înşişi, rezervate în bună măsură celor care cînd toate celelalte condiţii sunt au deja un capital intelectual in egale (situarea domiciliului, sex, familie. vîrsta, venit). Deşi datorită Intelectualii români sunt în numărului redus de membrii ai faţa uneia dintre cele mai eşantionului folosit (134) aceast dramatice provocări din istoria lor. indicator este ceva mai puţin precis Deşi mulţi dintre ei sunt din punct de vedere statistic decît nemulţumiţi de felul în care este cele menţionate mai sus, este prea guvernată şi organizată România, mare pentru a fi ignorat.7 Şansele şi de imensele polarizări sociale şi de a face facultatea pentru copiii de economice care au însoţit tranziţia intelectuali educaţi după 1989, de de la comunism, ei par să ignore între 8 şi 17 ori mai mari, sunt mai procesele ce se întîmplă în jurul şi mari faţă de cele de 7 ori mai mari, sub directa lor supraveghere. Din pentru întreaga populaţie educată fericire, ei au puterea şi autoritatea universitar. Acest lucru indică că să facă ceva. O campanie de situaţia nu a devenit mai bună, din îmbunătăţire a şanselor copiilor de punctul de vedere al mobilităţii la ţară şi a celor de neintelectuali de intelectuale, după 1989. a-şi continua studiile cît de departe îi duce mintea, energia şi motivaţia se impune imediat. Ce se poate face? Preşedintele Băsescu vorbea Diferenţele dintre grupul în discursul său de după alegeri nu numai de egalitatea şanselor, dar şi celor ce provin din familii de de mobilizarea societăţii civile. Un intelectual şi a celor ce provin din pas concret în această direcţie ar fi familii fără studii superioare nu creerea unei organizaţii vor dispărea de pe o zi pe alta şi nonguvernamentale pentru pot duce la o sciziune socială cu solidaritatea socială, care să strîngă efecte dramatice. Ele însoţesc şi să distribuie bani pentru procesul care se desfăşoară în finanţarea de burse de merit pentru paralel, de distanţare economică a copiii din aceste grupuri, inclusiv românilor din variate clase sociale. pentru studiul la şcoli generale ori Educaţia ar fi putut să fie un licee, publice sau private, bine mecanism de compensare pentru 8
  • 9. echipate. Bursele ar putea acoperi Este o mişcare a solidarităţii şi meditaţii, inclusiv pentru sociale, nu a milei. Numai astfel cei învăţarea limbilor străine, pentru care au avut şansa sau voinţa de a intrarea la facultăţile căutate, dintre ajunge la vîrful piramidei care multe sunt acum bilingve. intelectuale româneşti vor putea da Guvernul, şi mai ales un răspuns decent la întrebarea din ministerul educaţiei, pot, la rîmdul titlul acestui articol. Da, cine are lor să pună umărul la acest proiect. carte, poate împarte privilegiul mai O examinare a modului în care departe, dincolo de cercul strîmt al şcolile decid împărţirea copiilor în rudelor, prietenilor şi intereselor clase şi a modului în care aceste lor imediate. E nevoie, însă, de clase sunt tratate se impune decenţă, viziune şi voinţă. imediat. Măsuri de egalizarea NOTE procesului educaţional şi de nediscriminare socială trebuie 1 În acest articol, datorită cerinţelor analizelor implementate unde este necesar. statistice, statutul de intelectual este tratat în Profesorii şi învăţătorii trebuie sensul cel mai larg, fiind asimilat cu o educaţi să nu mai facă diferenţe persoană cu studii universitare. 2 Am efectuat acest calcul pe baza datelor între copiii ce provin din familii cu oferite de sondajul CURS din Noiembrie 2000 diferite posibilităţi materiale şi al populaţiei adulte româneşti (Barometerul de intelectuale. Învăţămîntul trebuie Opinie Publică, Noiembrie 2000, 1775 de inclus în programul de eliminare a subiecţi, vezi http://www.osf.ro/ro/index.php?option=conten corupţiei pe care noul preşedinte l- t&task=view&id=20&Itemid=38). Tipul de a promis. Legile anti-corupţie analiza folosită este regresia logistică şi trebuie rescrise în aşa fel încît să include numai subiecţii peste 25 de ani la data interviului. Modelul explică 25% din variaţia includă şi şcolile, liceele şi nivelului de educaţie al subiectului, iar nivelul universităţile. Profesorii şi de confidenţă al efectului educaţiei tatălui este învăţătorii care sunt prinşi că fac de 99.9%. Efectul educaţiei tatălui este socotit independent de cel al educaţiei mamei, care favoruri educaţionale sau că dau este şi el luat în considerare. note pe ochi frumoşi trebuie trimişi 3 Cifra este mai mica decît cea pe care am la cursuri de perfecţionare şi obţine-o din datele ne-egalizate. Dacă nu luăm pedepsiţi administrativ. Dacă în considerare aceşti factori, diferenţa este de 12 la 1. comportamentul se arată intratabil, 4 Caculele, care îmi aparţin, au fost efectuate aceştia trebuie daţi afară din folosind aceeaşi metodologie ca şi pentru învăţămînt. România, folosind bazele de date European Social Survey, pentru ţările europene, create pe Mişcarea nu trebuie însă să baza unor sondaje de opinie efectuate între fie animată de spiritul 2002 şi 2003 (vezi „discriminării pozitive”. Scopul ei http://www.europeansocialsurvey.org/) şi folosind baza de date General Social Survey, nu trebuie să fie de a impune pentru Statele Unite (vezi staliniste cote de fii de muncitori şi http://www.icpsr.org), creată cu ajutorul unui ţărani în învăţămîntul mediu sau sondaj efectuat în anul 2000. 5 superior. Ea trebuie să se bazeze pe Cifra de 9%, bazată pe sondajul CURS din Noiembrie 2000 pentru populaţia peste 25 de mobilizarea societăţii civile pentru ani, este estimativă. Ea este un coeficient finanţarea realelor talente statistic care aproximează proporţia reală a nedescoperite şi neîncurajate din populaţiei educate la nivel universitar, cu un adaus de plus ori minus marja de eroare de toate grupurile sociale româneşti. 2.4%. 9
  • 10. 6 Ar trebui adăugat şi că, atît în carte cît şi în acest context, consider „modernitatea” un caz ideal, nu o realitate empirică şi cu atît mai puţin reflecţia unei anumite ţări. Într-un anume sens, toate societăţile contemporane sunt „paramoderne”, cu singura distincţie că unele sunt mai aproape de ideal, iar altele mai departe. Folosesc, însă „paramodern”, ca o abreviere conceptuală pentru România şi tările aflate într-o situaţie similară cu a sa, pentru a accentua distanţa dintre ele şi ideal. 7 Cu un eşantion mai mare şanesele ar putea fi mai mici, deşi nu sub nivelul ne-egalizat de 8, pentru această generaţie. Din motive statistice (numărul redus de subiecţi) această analiză exclude regiunea. Dacă introducem şi regiunea în analiză şansele cresc la 22 la 1. 10