SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 4
Universitatea din București Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Timpul în mitologie
Student: Scripcariu Adina Gabriela Profesor coordonator: Matei Ștefania
Anul III, OPC, Grupa II
2
Unele din aspectele cele mai evidente ale modernității sunt lipsa constantă de timp a
oamenilor și graba acestora. Încă de până să ne culcăm ne punem ceasul să sune, limitându-ne
somnul pentru a putea câștiga câteva minute în plus. Și de când ne trezim dimineața toate
activitățile noastre sunt dominate de trecerea timpului, pe care îl măsurăm până în cele mai
mici unități. Dar, deși importanța timpului este asociată cu perioada modernă, ea a influențat
omenirea din cele mai vechi timpuri. Oamenii din societățile agrare depindeau de anotimpuri
pentru a-și îngriji recolta, a-și crește animalele și a se adăposti de urgiile naturii. Astfel, nu
este de mirare că timpul a intrat în legendele și tradițiile oamenilor sub diferite forme,
indiferent de cultura și perioada din care făceau parte.
Unele din conceptele ce studiază timpul în legătură cu religia, mitologia și tradiția sunt
conceptele de "timp sacru" și de "timp profan". Conceptul de timp sacru este folosit special
pentru a analiza timpul legendelor, tradițiilor și sarbătorilor religioase, în timp ce timpul
profan desemnează timpul folosit de oameni în viața de zi cu zi. Unul din aspectele timpului
sacru sunt simbolurile, analogiile și metaforele folosite în legende1. În acest eseu am vrut să
observ cateva simboluri referitoare la timp din mitologia greacă și cea nordică.
Unul dintre cele mai des întâlnite simboluri este cifra 9. De exemplu, în mitologia greacă,
zeița Leto s-a chinuit timp de 9 zile și nouă nopți pentru a-i naște pe gemenii Artemis și
Apollo2. Tot în mitologia greacă, zeița recoltei, Demeter și-a căutat fiica Persephone timp de 9
zile și 9 nopți, și după ce a văzut că nu o poate găsi, a amenințat că va aduce iarnă veșnică pe
tot pământul până când o va vedea din nou3. De asemenea, potopul provocat de Zeus pentru a-
i pedepsi pe oameni a durat tot 9 zile și 9 nopți4. În mitologia nordică, tot atât a stat și Odin
spânzurat de copacul Yggdrasil, ce ține toate lumile (tot în număr de 9) pe ramurile sale,
pentru a dobândi înțelepciune5.
O altă perioadă des întâlnită este de un an sau o zi. Un an l-a ținut vrăjitoarea Circe pe Ulise
pe insula Aeaea, în timp ce i-a transformat pe tovarășii lui în porci6. În muncile lui Hercule
apare de câteva ori cifra 1. De exemplu, un an i-a trebuit lui Hercule pentru a prinde căpriorul
1 WilliamWatts Miller,Durkeimian Time, Time Society, nr. 9 (2000):pag. 7, DOI:
10.1177/0961463X000090010001
2 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.58
3 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 121-122
4 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 124
5 Elena-Maria Morogan, Mitologia nordică, Editura Enciclopedică,București,1992,pag. 16
6 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.102
3
zeiței Artemis (a patra muncă), și într-o zi a reușit să curețe grajdurile lui Augias (a cincea
muncă)7.
De asemenea, nimfa cântecului, Canens, a murit de oboseală după ce și-a căutat neîntrerupt
soțul timp de 6 zile și 6 nopți8, iar Persephone, în urma căsătoriei cu zeul morții - Hades, va
sta 6 luni pe pământ și 6 în împărăția acestuia; astfel au luat naștere anotimpurile in mitologia
greacă9. Nimfa Calypso il ține pe Ulise în insula Ogygia timp de 7 ani10, și tot după 7 ani
Oreste își ucide mama pentru a răzbuna moartea tatălui său, Agamemnon11. Războiul dintre
zeii olimpieni și titani a durat 10 ani12, ca și războiul dintre greci și troieni13.
Alte legende care se folosesc de timp sunt legenda vacii Audhulma din mitologia nordică
care a lins un bloc de gheață timp de 3 zile și a creat primul zeu pe nume Bure14. Timp de 8
ani au călătorit pe mare Elena și Paris pentru a ajunge în Troia15; fuga de la soțul ei Menelau
declanșând războiul troian. Datorită acestui război, Penelope a trebuit să-l aștepte pe Ulise să
se întoarcă acasă timp de 20 de ani16.
În concluzie, timpul a fost folosit de oameni în legende și tradiții de-a lungul istoriei lor.
Scopul acestor detalii a fost ori pentru a da o anumită simbolistică poveștilor (de exemplu
războiul troian a durat cât războiul zeilor cu titanii, numărul 3 reprezintă perfecțiunea, 7
omenirea etc.17), sau pentru a accentua și exagera unele trăsături de caracter (de exemplu
legenda Penelopei).
7 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.180-190
8 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.89
9 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 121-122
10 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 88
11 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 104
12 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 110
13 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 273-276
14 Elena-Maria Morogan,Mitologia nordică,Editura Enciclopedică,București,1992,pag.8
15 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.175
16 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.301
17 Irene Claver, Cartea cărților de superstiții, Editura Curtea Veche, București,2012, pag. 92-93
4
Bibliografie:
Articole:
- William Watts Miller, Durkeimian Time, Time Society, nr. 9 (2000): pag. 7, DOI:
10.1177/0961463X000090010001
Cărți:
- Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a, Editura Științifică, București,
1969
- Elena-Maria Morogan, Mitologia nordică, Editura Enciclopedică, București, 1992
- Irene Claver, Cartea cărților de superstiții, Editura Curtea Veche, București, 2012

Más contenido relacionado

Similar a Scripcariu adina gabriela, anul iii, opc, grupa 2

Monologul lui faust
Monologul lui faustMonologul lui faust
Monologul lui faust
Nancy Martin
 
RELIGIOZITATEA ORIENTULUI APROPIAT ÎN EPOCA PRE-MOZAICĂ RELIGIOZITATEA ORIEN...
RELIGIOZITATEA ORIENTULUI APROPIAT ÎN EPOCA PRE-MOZAICĂ  RELIGIOZITATEA ORIEN...RELIGIOZITATEA ORIENTULUI APROPIAT ÎN EPOCA PRE-MOZAICĂ  RELIGIOZITATEA ORIEN...
RELIGIOZITATEA ORIENTULUI APROPIAT ÎN EPOCA PRE-MOZAICĂ RELIGIOZITATEA ORIEN...
messianicrestorer
 
Aryana Havah - Inuaki reptilianul din mine
Aryana Havah - Inuaki reptilianul din mineAryana Havah - Inuaki reptilianul din mine
Aryana Havah - Inuaki reptilianul din mine
Valentina Ghe
 
Rudolfsteiner dincronicaakasha-161028224723
Rudolfsteiner dincronicaakasha-161028224723Rudolfsteiner dincronicaakasha-161028224723
Rudolfsteiner dincronicaakasha-161028224723
Costel Bucur
 
26737284 mit-si-religie-in-grecia-antica
26737284 mit-si-religie-in-grecia-antica26737284 mit-si-religie-in-grecia-antica
26737284 mit-si-religie-in-grecia-antica
Tatiana Olteanu
 
CONSIDERAŢII DESPRE MITOLOGIA, PANTEONUL, PANDEMONIUL ŞI INFERNUL SUMERO-AKKA...
CONSIDERAŢII DESPRE MITOLOGIA, PANTEONUL, PANDEMONIUL ŞI INFERNUL SUMERO-AKKA...CONSIDERAŢII DESPRE MITOLOGIA, PANTEONUL, PANDEMONIUL ŞI INFERNUL SUMERO-AKKA...
CONSIDERAŢII DESPRE MITOLOGIA, PANTEONUL, PANDEMONIUL ŞI INFERNUL SUMERO-AKKA...
messianicrestorer
 
Lacasurile secrete-ale-leului-williamson
Lacasurile secrete-ale-leului-williamsonLacasurile secrete-ale-leului-williamson
Lacasurile secrete-ale-leului-williamson
miron on
 
Mircea eliade-istoria-ideilor-si-credintelor-religioase-vol-2
Mircea eliade-istoria-ideilor-si-credintelor-religioase-vol-2Mircea eliade-istoria-ideilor-si-credintelor-religioase-vol-2
Mircea eliade-istoria-ideilor-si-credintelor-religioase-vol-2
Alex Matei
 

Similar a Scripcariu adina gabriela, anul iii, opc, grupa 2 (20)

Faust, de Johann Wolfgang von Goethe
Faust, de Johann Wolfgang von GoetheFaust, de Johann Wolfgang von Goethe
Faust, de Johann Wolfgang von Goethe
 
Noi nu suntem urmasii romei dr.napoleon savescu
Noi nu suntem urmasii romei   dr.napoleon savescuNoi nu suntem urmasii romei   dr.napoleon savescu
Noi nu suntem urmasii romei dr.napoleon savescu
 
Nicolae balca istoria filosofiei antice
Nicolae balca   istoria filosofiei anticeNicolae balca   istoria filosofiei antice
Nicolae balca istoria filosofiei antice
 
Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice
Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainiceSchweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice
Schweizer, Andreas - Itinerarul sufletului in tinuturile tainice
 
Monologul lui faust
Monologul lui faustMonologul lui faust
Monologul lui faust
 
RELIGIOZITATEA ORIENTULUI APROPIAT ÎN EPOCA PRE-MOZAICĂ RELIGIOZITATEA ORIEN...
RELIGIOZITATEA ORIENTULUI APROPIAT ÎN EPOCA PRE-MOZAICĂ  RELIGIOZITATEA ORIEN...RELIGIOZITATEA ORIENTULUI APROPIAT ÎN EPOCA PRE-MOZAICĂ  RELIGIOZITATEA ORIEN...
RELIGIOZITATEA ORIENTULUI APROPIAT ÎN EPOCA PRE-MOZAICĂ RELIGIOZITATEA ORIEN...
 
Aryana Havah - Inuaki reptilianul din mine
Aryana Havah - Inuaki reptilianul din mineAryana Havah - Inuaki reptilianul din mine
Aryana Havah - Inuaki reptilianul din mine
 
62556550 folclor-muzical
62556550 folclor-muzical62556550 folclor-muzical
62556550 folclor-muzical
 
Rudolfsteiner dincronicaakasha-161028224723
Rudolfsteiner dincronicaakasha-161028224723Rudolfsteiner dincronicaakasha-161028224723
Rudolfsteiner dincronicaakasha-161028224723
 
Religiile sincretiste eleniste - I.F.R
Religiile sincretiste eleniste - I.F.RReligiile sincretiste eleniste - I.F.R
Religiile sincretiste eleniste - I.F.R
 
Apararatul lui-uriel
Apararatul lui-urielApararatul lui-uriel
Apararatul lui-uriel
 
Ray spangenburg diane k. moser - istoria stiintei (vol.2)
Ray spangenburg   diane k. moser - istoria stiintei (vol.2)Ray spangenburg   diane k. moser - istoria stiintei (vol.2)
Ray spangenburg diane k. moser - istoria stiintei (vol.2)
 
26737284 mit-si-religie-in-grecia-antica
26737284 mit-si-religie-in-grecia-antica26737284 mit-si-religie-in-grecia-antica
26737284 mit-si-religie-in-grecia-antica
 
CONSIDERAŢII DESPRE MITOLOGIA, PANTEONUL, PANDEMONIUL ŞI INFERNUL SUMERO-AKKA...
CONSIDERAŢII DESPRE MITOLOGIA, PANTEONUL, PANDEMONIUL ŞI INFERNUL SUMERO-AKKA...CONSIDERAŢII DESPRE MITOLOGIA, PANTEONUL, PANDEMONIUL ŞI INFERNUL SUMERO-AKKA...
CONSIDERAŢII DESPRE MITOLOGIA, PANTEONUL, PANDEMONIUL ŞI INFERNUL SUMERO-AKKA...
 
O poveste despre egipt show
O poveste despre egipt showO poveste despre egipt show
O poveste despre egipt show
 
Lacasurile secrete-ale-leului-williamson
Lacasurile secrete-ale-leului-williamsonLacasurile secrete-ale-leului-williamson
Lacasurile secrete-ale-leului-williamson
 
Lacasurile secrete-ale-leului
Lacasurile secrete-ale-leuluiLacasurile secrete-ale-leului
Lacasurile secrete-ale-leului
 
6 vi g_2019_ro
6 vi g_2019_ro6 vi g_2019_ro
6 vi g_2019_ro
 
Mircea eliade-istoria-ideilor-si-credintelor-religioase-vol-2
Mircea eliade-istoria-ideilor-si-credintelor-religioase-vol-2Mircea eliade-istoria-ideilor-si-credintelor-religioase-vol-2
Mircea eliade-istoria-ideilor-si-credintelor-religioase-vol-2
 
Din Istoria Culturii geto-dacilor
Din Istoria Culturii geto-dacilorDin Istoria Culturii geto-dacilor
Din Istoria Culturii geto-dacilor
 

Scripcariu adina gabriela, anul iii, opc, grupa 2

  • 1. Universitatea din București Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Timpul în mitologie Student: Scripcariu Adina Gabriela Profesor coordonator: Matei Ștefania Anul III, OPC, Grupa II
  • 2. 2 Unele din aspectele cele mai evidente ale modernității sunt lipsa constantă de timp a oamenilor și graba acestora. Încă de până să ne culcăm ne punem ceasul să sune, limitându-ne somnul pentru a putea câștiga câteva minute în plus. Și de când ne trezim dimineața toate activitățile noastre sunt dominate de trecerea timpului, pe care îl măsurăm până în cele mai mici unități. Dar, deși importanța timpului este asociată cu perioada modernă, ea a influențat omenirea din cele mai vechi timpuri. Oamenii din societățile agrare depindeau de anotimpuri pentru a-și îngriji recolta, a-și crește animalele și a se adăposti de urgiile naturii. Astfel, nu este de mirare că timpul a intrat în legendele și tradițiile oamenilor sub diferite forme, indiferent de cultura și perioada din care făceau parte. Unele din conceptele ce studiază timpul în legătură cu religia, mitologia și tradiția sunt conceptele de "timp sacru" și de "timp profan". Conceptul de timp sacru este folosit special pentru a analiza timpul legendelor, tradițiilor și sarbătorilor religioase, în timp ce timpul profan desemnează timpul folosit de oameni în viața de zi cu zi. Unul din aspectele timpului sacru sunt simbolurile, analogiile și metaforele folosite în legende1. În acest eseu am vrut să observ cateva simboluri referitoare la timp din mitologia greacă și cea nordică. Unul dintre cele mai des întâlnite simboluri este cifra 9. De exemplu, în mitologia greacă, zeița Leto s-a chinuit timp de 9 zile și nouă nopți pentru a-i naște pe gemenii Artemis și Apollo2. Tot în mitologia greacă, zeița recoltei, Demeter și-a căutat fiica Persephone timp de 9 zile și 9 nopți, și după ce a văzut că nu o poate găsi, a amenințat că va aduce iarnă veșnică pe tot pământul până când o va vedea din nou3. De asemenea, potopul provocat de Zeus pentru a- i pedepsi pe oameni a durat tot 9 zile și 9 nopți4. În mitologia nordică, tot atât a stat și Odin spânzurat de copacul Yggdrasil, ce ține toate lumile (tot în număr de 9) pe ramurile sale, pentru a dobândi înțelepciune5. O altă perioadă des întâlnită este de un an sau o zi. Un an l-a ținut vrăjitoarea Circe pe Ulise pe insula Aeaea, în timp ce i-a transformat pe tovarășii lui în porci6. În muncile lui Hercule apare de câteva ori cifra 1. De exemplu, un an i-a trebuit lui Hercule pentru a prinde căpriorul 1 WilliamWatts Miller,Durkeimian Time, Time Society, nr. 9 (2000):pag. 7, DOI: 10.1177/0961463X000090010001 2 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.58 3 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 121-122 4 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 124 5 Elena-Maria Morogan, Mitologia nordică, Editura Enciclopedică,București,1992,pag. 16 6 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.102
  • 3. 3 zeiței Artemis (a patra muncă), și într-o zi a reușit să curețe grajdurile lui Augias (a cincea muncă)7. De asemenea, nimfa cântecului, Canens, a murit de oboseală după ce și-a căutat neîntrerupt soțul timp de 6 zile și 6 nopți8, iar Persephone, în urma căsătoriei cu zeul morții - Hades, va sta 6 luni pe pământ și 6 în împărăția acestuia; astfel au luat naștere anotimpurile in mitologia greacă9. Nimfa Calypso il ține pe Ulise în insula Ogygia timp de 7 ani10, și tot după 7 ani Oreste își ucide mama pentru a răzbuna moartea tatălui său, Agamemnon11. Războiul dintre zeii olimpieni și titani a durat 10 ani12, ca și războiul dintre greci și troieni13. Alte legende care se folosesc de timp sunt legenda vacii Audhulma din mitologia nordică care a lins un bloc de gheață timp de 3 zile și a creat primul zeu pe nume Bure14. Timp de 8 ani au călătorit pe mare Elena și Paris pentru a ajunge în Troia15; fuga de la soțul ei Menelau declanșând războiul troian. Datorită acestui război, Penelope a trebuit să-l aștepte pe Ulise să se întoarcă acasă timp de 20 de ani16. În concluzie, timpul a fost folosit de oameni în legende și tradiții de-a lungul istoriei lor. Scopul acestor detalii a fost ori pentru a da o anumită simbolistică poveștilor (de exemplu războiul troian a durat cât războiul zeilor cu titanii, numărul 3 reprezintă perfecțiunea, 7 omenirea etc.17), sau pentru a accentua și exagera unele trăsături de caracter (de exemplu legenda Penelopei). 7 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.180-190 8 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.89 9 Ana Balaci,Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 121-122 10 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 88 11 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 104 12 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 110 13 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag. 273-276 14 Elena-Maria Morogan,Mitologia nordică,Editura Enciclopedică,București,1992,pag.8 15 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.175 16 Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a,Editura Științifică,București,1969,pag.301 17 Irene Claver, Cartea cărților de superstiții, Editura Curtea Veche, București,2012, pag. 92-93
  • 4. 4 Bibliografie: Articole: - William Watts Miller, Durkeimian Time, Time Society, nr. 9 (2000): pag. 7, DOI: 10.1177/0961463X000090010001 Cărți: - Ana Balaci, Dicționar mitologic greco-roman, ediția a II-a, Editura Științifică, București, 1969 - Elena-Maria Morogan, Mitologia nordică, Editura Enciclopedică, București, 1992 - Irene Claver, Cartea cărților de superstiții, Editura Curtea Veche, București, 2012