Transilvania Reporter nr 21

1. T R A N S I L V A N I A
Cluj-Napoca
REPORTER
Vineri, 25 mai 2012 Nr. 21 16 pagini Preţ 1 leu www.transilvanialive.ro Director: Vasile Dâncu
Cum e politicianul, cifra zilei
1
aşa e şi sloganul
milion de turişti se estimează că vor fi prezenţi
la Campionatul European de fotbal organizat
de polonia şi Ucraina. Ei vor cheltui cel puţin
800 de milioane de euro, în timp ce investiţiile
asociate evenimentului depăşesc 30 de miliarde
de euro.
Harta de risc în cluj
Feriţi-vă de căpuşele de
pădure! Doar ele
pot da boala Lyme
Un grup de cercetători de la USAMV Cluj a
studiat 14 mii de căpuşe din toată ţara şi a des-
coperit că specia proprie zonelor de pădure
este cea mai periculoasă şi se întâlneşte mai
mult în Transilvania. În mai multe ţări euro-
pene, căpuşele au devenit o problemă de sănă-
tate publică, cu măsuri de prevenţie şi de inter-
venţie mult mai eficiente. În România, deşi că-
puşele specifice zonei pot transmite boala
Lyme, la nivel naţional nu există o campanie
amplă de informare a populaţiei sau hărţi de
evitare a zonelor cu risc ridicat. pAginA 3
cultură pagina 7
Ion Caramitru: „Clujul este
al doilea oraş de suflet”
opinii pagina 6
ion mureşan
Jules Verne
D
„Un slogan ar trebui să sintetizeze o in patru în patru nentă care, de multe ori, reu-
stare a societăţii, să pună accentul pe o ca- ani, la alegeri, can- şeşte să-i definească din multe
în campania
didaţii împrumută puncte de vedere.
litate a candidatului, să ascundă un defect, trăsături asemănă- Specialiştii spun că, spre de-
electorală
dacă este cazul. La noi, aşa cum e politicia- toare unor produse expuse în osebire de sloganurile altor
nul, e şi sloganul. Se vede în toate aceste galantare. prin etichetă, amba- candidaţi, mai ales ale america-
sloganuri că electoratul nu contează, sunt laj, culori atractive, ei încearcă nilor, cele ale candidaţilor pen-
să se vândă prin ceea ce sunt tru funcţia de primar la Cluj-
etichete pe care politicianul şi le pune. nu sau, de cele mai multe ori, napoca şi la preşedinţia Consi- Liviu Petru Zăpârţan
Reprezentarea
deschide un dialog cu ceilalţi. Ei arată aro- prin ceea ce vor să pară. pe liului Judeţean sunt în general
ganţă şi autosuficienţă. Aproape niciun slo- lângă programele electorale terne. nu mobilizează şi nu
ţării la Consiliul
gan nu pune accent pe <<noi>>, toate vorbesc cu care se prezintă în faţa ale- transmit aproape nimic. De fapt,
gătorilor, sloganurile sunt o poate că sunt exact aşa cum
European
despre «eu». Eul fiecărui candidat este per- componentă importantă a am- sunt şi candidaţii. Ciobul lor de
sonajul principal” Vasile Dâncu, sociolog balajului candidaţilor, compo- oglindă. pAginiLE 8-9

2. 2 Editorial ClujEnii întrEabă
Ieri, editorialul meu scris O dată la patru ani, ierarhiile se inversează. Clujenii din casta de sus, politicienii, sunt luaţi la întrebări
pe la amiază arăta aşa: de oamenii de rând. Şi, spre deosebire de perioadele fără miză electorală, ei simt nevoia să răspundă.
Grădina zoo-politică
Transilvania RePORTeR oferă spaţiu poveştilor şi nevoilor dumneavoastră.
Iar candidaţilor, şansa de a găsi soluţii la problemele celor care îi vor vota sau nu în iunie.
Vreau spaţii verzi şi locuri
saBin
Îmi doresc
ca fiecare
editorial al meu
să fie anulat,
de joacă pentru copii
GhErMan
la fiecare amiază, „Într-un oraş de mărimea clujeanca. Totodată, ea a men-
Clujului ar trebui să existe mai ţionat şi lipsa coşurilor de gu-
de logica multe locuri de joacă pentru noi în părculeţele deja exis-
normalităţii cei mici”, spune Maria Crişan, tente, dar şi dezinteresul
o clujeancă, mamă a doi copii. administraţiei locale faţă de în-
N oua conducere a Inspecto-
ratului de Stat în Construcţii
a depus o adresă la judecătorie prin
Femeia locuieşte în cartierul
Someşeni şi se plânge că aici
municipalitatea a acordat o
atenţie mai scăzută amenajării
treţinerea constantă a locurilor
de joacă.
„Unele au devenit chiar
jungle. Iarba nu e tunsă, tobo-
de parcuri de joacă. Dacă în ganele sunt rupte, lipsesc
care anunţă că nu se mai constituie ultimii ani, cartierele Gheor- bănci şi mai ales, coşurile de
parte civilă în procesul numit „Trofeul gheni, Mănăştur sau Grigo- gunoi”, se plânge femeia. În
Calităţii”, al fostului premier Adrian rescu s-au îmbogăţit cu noi plus, clujeanca crede că ora-
Năstase. Prejudiciul adus ISC, calculat spaţii verzi dotate cu tobogane şului îi lipseşte un adevărat loc
de procurori, e undeva la 1,5 milioane şi leagăne pentru copii, cartie- de divertisment pentru cei
de euro. rul de la periferia Clujului a mici, cât şi pentru adulţi. O su-
Dar argumentul de ieri a noului şef al rămas cu mult în urmă. „În gestie în acest sens este ame-
ISC e halucinant: „Am făcut-o pentru timpul săptămânii nu am najarea la noi standarde a la-
că se împlinesc 150 de ani de când unde să-mi duc fetiţa să se cului Chios, din Parcul
Cuza a înfiinţat această structură". Gi- joace afară, pentru că în zonă Central, după modelul lacuri-
bonul nou s-a văzut zoon politikon şi nu există spaţii de joacă. Nu lor navigabile europene. Anul
pot să o las să se joace în acesta, acţiunile de igienizare
politica pentru el înseamnă miluială
stradă, unde circulă maşini. şi ecologizare a lacului au dus
de Fanar. Doar în weekend, când am la o întârziere a deschiderii
Ăsta chiar ne crede proşti! Ce-are Cuza mai mult timp, îmi duc copilul sale pentru clujenii care vor să
cu prejudiciul din proces? în Parcul Central”, subliniază se plimbe cu barca pe Chios.
Ajunge o bâtă la un car de oale şi un
prost la o guvernare. Va exista aceeaşi
problemă de cadre de care ne izbim Când vom avea parcuri curate şi locuri de joacă pentru copii în toate cartierele?
de două decenii ? Ei sunt miserupiştii
de conjunctură, băgaţii-în-faţă. Noro-
coşii de după exit-poll-uri, nici naiba
Marius EMil EckstEin Mircia
nu aude de ei până nu se învârt de
vreo funcţie. nicoară USL Boc PDL kovacs UDMR GiurGiu IND
Ni s-a promis că în instituţii vor fi nu- „Situaţia în municipiul Cluj- „Am modernizat 85% din- „Punctual, pentru zona din Spaţiul verde reprezintă o
miţi profesioniştii adevăraţi şi nu poli- Napoca se înrăutăţeşte pe zi ce tre locurile de joacă şi am creat jurul lacului Chios sunt pentru preocupare pentru mine şi este
trucii. Că de acuma încolo competenţa trece, deoarece autorităţile lo- 73 de noi locuri de joacă în respectarea distanţei de pro- o prioritate în programul meu
va fi singurul argument în companiile cale nu au acordat atenţie aces- toate cartierele oraşului. Am tecţie a acestuia, prin stoparea politic. Vreau ca în cel mai
de stat. tei probleme, dimpotrivă, în ul- întreţinut spaţiile verzi şi am ridicării de imobile şi rezerva- scurt timp, municipiul Cluj-
Daţi-l naibii afară! Ieşiţi la tv seara, în tima vreme tot mai multe spaţii creat sau am modernizat sub- rea unui culoar de promenadă Napoca să devină un oraş
prime-time, şi aruncaţi-l peste bord, în verzi au fost înlocuite de con- stanţial 11 parcuri importante. pietonală pe marginea lui. Le- verde, cu mai multe locuri de
direct. Pentru că şefuţu' ăsta nu imagi- strucţii, betoane şi garduri me- Am instalat aparate de fitness gat de curăţarea lacului, mă joacă pentru copii şi să rea-
nea unui partid o strică (e treaba par- talice. Strategia pentru mediu gratuit, în aer liber, în 14 zone voi interesa direct dacă acest pară copacii în Piaţa Unirii.
tidului până la urmă), ci încrederea presupune următoarele acţiuni: din oraş. Vom mai crea cel pu- lucru îi revine concret vreuneia Asta nu înseamnă că toată
inventarierea exactă a spaţiilor ţin două noi parcuri (Zorilor- «Am un trecut de ecolo- piaţa va intra în reabilitare, ci
mea ca român în România. Îmi alungă
verzi existente, după anumite USAMV şi Hoia). Vom spori vor fi doar plantaţi copaci în
orice scremere că într-o zi în ţara asta criterii - parcuri împădurite, par- numărul locurilor de joacă şi gist care, cred, e o ga- anumite zone ale pieţei.”
vor fi vremuri normale. Îmi arată cât curi amenajate, locuri de des- al locurilor pentru sport în aer ranţie suficientă că mă
de idiot pot fi eu, Sabin Gherman, şi
cât de idiot poţi fi tu, cititorule, când
tindere etc.; amenajarea cores- liber. Vor avea prioritate par- voi bate pentru cât mai
punzătoare a spaţiilor verzi curile tematice şi cele pentru
ne gândim că ai noştri copii mai au la localizate în fiecare zonă a mu- practicarea drumeţiei, a aler- multe spaţii verzi»
ce rămâne aici.
Pentru fraza aia, eu pe cretinul din
nicipiului; stimularea construc- gării. În parteneriat cu Consi- dintre firmele care se ocupă
În statistici
stăm bine
ţiilor care se angajează să cree- liul Judeţean, zona Hoia va de- de curăţenia oraşului, iar dacă
fruntea ISC îl bag în mă-sa. Nu pentru ze spaţii verzi cât mai generoase; veni o adevărată pădure-parc, acest lucru nu se întâmplă, voi
că l-ar salva pe Năstase sau pe altul - atragerea şi menţinerea inves- în care clujenii se vor putea re- remedia situaţia. În privinţa
e treaba fiecăruia. Dar îl bag în mă-sa titorilor din domeniul energiei laxa în aer curat. Vom sprijini parcurilor şi locurilor de joacă,
Clujul are 25,6 metri pă-
pentru toate speranţele mele acum nă- regenerabile şi înlocuirea trep- investitorii privaţi pentru reali- am un trecut de ecologist care traţi de spaţiu verde pe cap
ruite, pentru visările domestice cum că tată a mijloacelor de transport zarea unui Aqua Park la Băile cred că e o garanţie suficientă de locuitor, luând în calcul
nepoţii mei şi nepoţii tăi au de ce să în comun cu unele ecologice, Someşeni şi alte iniţiative pri- că mă voi bate pentru cât mai numărul de locuitori ai ora-
mai nască în România. acest lucru urmând a se realiza vate de dezvoltare a zonelor de multe spaţii verzi, parcuri ori şului, conform Direcţiei Re-
şi din fonduri europene”. agrement.” piste pentru biciclişti.” gionale de Statistică. Normele
P la 12.50, pe ziare.ro:
.S.: europene impun ca, până în
Directorul Inspectoratului de Stat în 2013, să avem 26 mp/locui-
Construcţii, Adrian Balaban Grăjdan, iGnoră opinia spEcialiştilor tor, de unde rezultă că suntem
destul de aproape de media
Adrian Zaharia,
europeană. Cu toate acestea,
ei sunt miserupiştii de conjunctură, titularul cursului Proiectare, autorităţile recunosc că nu
băgaţii-în-faţă. Norocoşii de după amenajare şi întreţinere spaţii verzi la USAMV: este suficient, deoarece au fost
exit-poll-uri, nici naiba nu aude de ei luate în considerare spaţiile
verzi de pe aliniamentele stra-
până nu se învârt de vreo funcţie „Clujul stă deplorabil la ca- Când s-a amenajat Bulevar- de niciunul dintre ele. Nu au dale, scuaruri şi cimitire, cele
pitolul spaţiu verde. Este unul dul Eroilor, noi le-am spus niciun om care să ştie exact din parcuri şi din pădure, cât
dintre cele mai slabe oraşe. puneţi orice dar nu tei, pentru ce face şi nu vor să inves- şi spatiile verzi aferente insti-
a fost demis din cauza „comportamen- Ne-au luat Craiova, Drobeta că nu rezistă la umiditate şi tească nişte bani în acest tuţiilor de cult, învăţământ sau
tului" său. Turnu-Severin, Piatra-Neamţ, aglomeraţie urbană. Ca ur- sens. Eu am luat atitudine şi a bazelor sportive, toate cal-
Şeful instituţiei a luat decizii fără să îl oraşe care arată acum foarte mare, în luna august se usucă în momentul în care s-au fă- culate la numărul de locuitori.
informeze pe primul-ministru, au au- frumos. La noi s-au cheltuit şi le cad toate frunzele. Au cut lucrărileîn Parcul Mare, Topul cartierelor verzi este
foarte mulţi bani, dar, din pă- pus platani în Piaţa Unirii, când s-au mutilat arborii condus de Gruia, cu peste
nunţat reprezentanţi ai Guvernului, ci-
cate, rezultate sunt prea puţin aceia în zece ani se vor usca. acolo. Nici măcar din punct 247 de hectare de spaţiu
taţi de Mediafax. Demisia a fost sem-
vizibile. Ştiu că luptăm pentru De ce nu angajează nişte spe- de vedere estetic nu erau ok, verde, întrucât este inclusă şi
nată de premierul Ponta. a deveni „oraş verde” în 2020, cialişti? Am propus primăriei dar să nu mai zic din punct pădurea Hoia. Locul al doilea
Ieri, DNA a făcut percheziţii la ISC. de aceea trebuie inaugurate o colaborare cu USAMV de vedere tehnic. Le-am tri- este ocupat de Gheorgheni,
cât mai multe parcuri, dar pentru amenajarea unor sen- mis un material foarte bine cu peste 229 de hectare de
P.S.2: Îmi doresc ca fiecare editorial al
sincer nu ştiu dacă vom reuşi. suri giratorii, împreună cu documentat despre ce în- spaţiu verde, urmat de Mă-
meu să fie anulat, la fiecare amiază, de Noi nu avem nişte oameni studenţii am făcut vreo patru seamnă acest lucru, dar nu a năştur, cu aproape 117 hec-
logica normalităţii. Ar fi o ţară dorită. profesionişti care să se ocupe. proiecte, dar nu au ţinut cont ţinut nimeni cont de el.” tare de spaţiu verde.
Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

3. ACTUALITATE soCIAL 3
Harta de risc în cluj
Vultureni
Coruş
Hoia
Luna de Jos
Becaş
Făget
Sălicea
Feriţi-vă de căpuşa de pădure! Părerea sPecialistului
Vaccinul pentru înţepătura
Doar ea poate da boala Lyme
de căpuşă nu protejează
de boala Lyme
Vaccinul anti-înţepătura de căpuşă disponibil
în Europa protejează împotiva encefalitei de
U
n grup de cercetă- stiere, în unele locuri chiar şi inima sau sistemul nervos), man. „În urma studiilor epide- căpuşă. Encefalita de căpuşe este o boală vi-
tori de la USAMV până la 1.000 de m altitudine. anaplasmoza (scade numărul miologice efectuate în această rală declanşată de flavivirusuri transmise prin
Cluj a studiat 14 Acest tip de căpuşă nu o să o de celule roşii), ehrlichoza (o etapă se poate concluziona că înţepătură de căpuşă Ixodes spp. (I. ricinus şi
mii de căpuşe din găseşti niciodată pe câmp. E boală infecţioasă cu evoluţie în zonele luate în studiu, pre- I. persulcatus). Sunt aceleaşi căpuşe care pot
toată ţara şi a descoperit că cea mai frecventă specie întâl- potenţial letală), dintre cele vi- domină atacul cu căpuşe din transmite şi Boala Lyme. Boala cu tablou cli-
specia proprie zonelor de pă- nită pe om din Transilvania”, rale - encefalita de căpuşă (in- specia Ixodes ricinus, princi- nic blând sau uneori grav se corelează cu ex-
dure este cea mai periculoasă explică medicul veterinar An- flamaţie a creierului), dintre palul vector al bolii Lyme în punerea la căpuşă în zonele împădurite din
şi se întâlneşte mai mult în drei Mihalca, şef de lucrări cele parazitare - piroplasmoza România”, se arată în prima Europa Centrala şi de Est, în lunile de pri-
Transilvania. În mai multe ţări USAMV Cluj. (afectează globulele roşii). Pen- etapă a cercetării. Cu alte cu- măvară şi vară. În zonele cu encefalită de că-
europene, căpuşele au devenit Căpuşa purtătoare de virus tru boala Lyme nu s-a produs vinte, specia căpuşelor care puşă şi produsele din lapte nepasteurizat sunt
o problemă de sănătate pu- care produce boala Lyme stă încă un vaccin. „Orice zonă pot provoca boala Lyme este incriminate.
blică, cu măsuri de prevenţie pe orice gazdă, om sau animal împădurită reprezintă risc de cea mai prezentă la noi în ţară. Există patru vaccinuri inactivate disponibile
şi de intervenţie mult mai efi- şi practic stă pe o gazdă o dată contact cu căpuşe. Dacă ne Rezultatele cercetătorilor mai în Europa, produse în Austria şi Germania,
ciente. În România, deşi căpu- în viaţă, având trei stagii: larvă, îmbrăcăm corespunzător, cu indică şi principalele zone en-
şele specifice zonei pot trans- nimfă, adult. „E o falsă impre- pantaloni, şi mai ales dacă demice pentru borrelioza
mite boala Lyme, la nivel sie că acum avem mai multe scoatem căpuşa în 24 de ore, Lyme, şi anume localităţile:
naţional nu există o campanie căpuşe. Este o variaţie sezo- Dr. Mihaela
amplă de informare a popula- nieră. Probabil pentru că am «Specia care duce la boala Lyme este răspândită LUPŞE,
ţiei sau hărţi de evitare a zo- avut o iarnă mai lungă, au ieşit în toată România şi preferă habitate forestiere. director medical,
nelor cu risc ridicat. toate deodată. Sunt într-adevăr
mai multe cazuri diagnosticate Acest tip de căpuşă nu o să o găseşti niciodată Spitalul de Boli
Echipa de cercetare de la cu Lyme, pentru că au început pe câmp», Andrei Mihalca, medic veterinar Infecţioase Cluj
Universitatea de Ştiinţe Agri- să se ocupe mai mult de
cole şi Medicină Veterinară această boală la nivel naţio- riscul de-a contacta orice virus Cluj-Napoca (CJ), Arini (BV), care includ tulpini de flavivirusuri europene
Cluj a obţinut în 2010 finan- nal”, precizează medicul vete- este mult mai scăzut. Bacteria Cuca (AG), Goleşti (VL), şi încă două vaccinuri manufacturate în Rusia
ţare de la Consiliul Naţional rinar Andrei Mihalca, doctor se transmite după 24 de ore Sfântu Gheorghe (CV), Ceatal- care includ tulpini identificate în Extremul
al Cercetării Ştiinţifice din În- în ştiinţe medicale. de la înţepătură, e foarte im- chioi, Sălcieni, Maliuc, Satu Orient. Este necesară administrarea a trei
văţământul Superior pentru un Fiecare specie de căpuşă portant să ne examinăm după Nou, Visterna (TL), Nuntaşi, doze pentru a asigura protecţie cu durată im-
proiect dedicat studiului eco- poate transmite o listă întreagă ce am fost în astfel de locuri”, Săcele (CT). Studiul este pri- precis delimitată. Cele două vaccinuri euro-
logiei şi biologiei moleculare a de boli. Dintre cele bacteriene, atrage atenţia dr. Andrei Mi- mul din România care sem- pene sunt considerate sigure şi eficace.
bolii Lyme. Rezultatele, hărţile cele mai frecvente sunt Lyme halca. nalează un tip de infecţie (Bor- Cum numărul de cazuri noi de encefalită de
cu localizarea căpuşelor şi con- sau „boala cu 1.000 de feţe" relia burgdorferi) de la o specie căpuse poate varia semnificativ, strategia de
cluziile sunt în curs de finali- (provoacă afecţiuni ale pielii, Echipa este formată din 29 de căpuşe şi la arici, câini şi administrare a vaccinului trebuie stabilită în
zare. Transilvania REPORTER ale articulaţiilor, iar în cazurile de cercetători, director de pro- cai. funcţie de aprecierea riscurilor la nivel naţio-
a intrat în posesia unor date mai grave, afectează chiar şi iect fiind conf. dr. Călin Gher- Alina MIHUţ nal şi chiar regional. Raportarea cazurilor este
preliminare în exclusivitate. premiza care permite stabilirea strategiei op-
Zonele în care cercetătorii time. În regiunile cu număr de cazuri ≥5 ca-
au găsit şi căpuşe din judeţul zuri/100.000 persoane/an, raportate în ultimii
Cluj sunt: Făget, Hoia, Turda, În Europa, bolile transmise ducerii bolii. Căpuşele pot Ixodidae-lor, cea mai întâlnită cinci ani, OMS recomandă vaccinarea tuturor
Becaş, Sălicea, Floreşti, Valea de căpuşe la oameni sunt: en- transmite mai multe boli grave, specie în Europa. În Occident grupurilor de risc, inclusiv copiii. În regiunile
Ierii, Luna de Jos, Vultureni, cefalita de căpuşă, boala Lyme boala Lyme fiind cea mai răs- există în comerţ instrumente în care frecvenţa encefalitei de căpuşă este
Coruş. (borelioză), febra recurentă, fe- pândită prin purtători din Eu- de înlăturat căpuşe, de dimen- sub acest prag se recomandă vaccinarea în
bra hemoragică Crimeea- ropa şi America de Nord. Cea siuni mici, care pot fi purtate areale restrânse, sau vaccinarea persoanelor
Cercetătorii şi-au propus să Congo. mai mare incidenţă din spaţiul în buzunar, unele au ataşată cu risc occupaţonal (e.g. muncitori forestieri).
afle care sunt zonele de risc Biroul Regional European european este în Austria, Ce- şi o lupă. În multe ţări euro- Conform datelor emise de Ministerul Sănă-
pentru ţara noastră şi răspân- al Organizaţiei Mondiale a Să- hia, Germania, Slovenia şi ţă- pene, în Suedia de exemplu, tăţii în România au fost 57 de cazuri de en-
direa căpuşelor care transmit nătăţii a realizat un studiu prin rile baltice. În raportul întoc- există o monitorizare la nivel cefalită de căpuşa în anul 2010 şi 32 de ca-
boala Lyme. „Am examinat care arată că încălzirea globală mit de Biroul Regional al instituţional a evoluţiei popu- zuri în anul 2011.
14.000 de căpuşe din peste favorizează extinderea capuşe- OMS, România figurează fără laţiilor de căpuşe, hărţi cu dis- Boala Lyme este cauzată de bacterii denumite
300 de locaţii din ţară. Există lor şi deci pericolului contrac- date statistice. În lume, au fost tribuţia geografică şi cu zonele Borrelia burgdorferi în sens larg transmise de
foarte multe specii de căpuşe, tării bolii Lyme. Boala a fost identificate şi clasificate 850 cu risc ridicat. În Germania, căpuşe. Nu există vaccin disponibil actual-
fiecare are un alt habitat. Spe- identificată şi diagnosticată în de specii de căpuşe. Cele pe- ghidurile turistice pentru stră- mente pentru profilaxia bolii Lyme. De ase-
cia care duce la boala Lyme 1977, în localitatea americană riculoase pentru om, care sunt ini atrag atenţia că există un menea, împotriva vectorului căpuşă se poate
este răspândită în toată Româ- Lyme. Abia câţiva ani mai târ- purtătoare ale bacteriei bolii potenţial pericol ca oamenii acţiona cu insecticide, iar omul se poate pro-
nia şi preferă habitate fore- ziu a fost stabilită şi cauza pro- Lyme, fac parte din familia să fie muşcaţi de căpuşe. teja prin îmbrăcăminte adecvată si repelenţi.
Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

6. 6 opinii
Jules Verne în Reprezentarea ţării la
campania electorală Consiliul European
Ion LIvIu Petru
Mureşan ZăPârţan
scriitor diplomat
C S
ampania electorală este mă şi văd cum în 2013 voi lua şalupa de -a discutat mult în aceste zile ternaţionale, negociate de guvern”.
pentru un scriitor adevă- la portul Răscruci ca să merg până la por- despre participarea autorităţi- Coroborând aceste prevederi cu pre-
rată mană cerească. Atâ- tul Nima. Dacă ar fi promis că va curăţa lor române în forurile interna- vederea constituţională că numai parla-
tea idei îndrăzneţe, atâta mizeria îngrozitoare de pe râu, l-aş fi sim- ţionale, dar mai ales la reuniu- mentul este unica autoritate legislativă a
zbor avântat al imagina- patizat. Aşa, nu pot decât să vorbesc ca nile Consiliului European. Din ţării, pentru că este organul reprezentativ
ţiei, atâtea unghiuri nebă- în Jules Verne: „- Ei, ştii că mă faci să păcate datorită unei persona- suprem al poporului român, constatăm
nuite de a privi lucrurile, atâta înflăcărare, râd?...” lizări a funcţiilor publice din ţara noastră, că rolul preşedintelui este prezentat în
atâtea argumente irefutabile în sprijinul vehiculată şi întreţinută în opinia publică, termenii funcţiilor pe care le exercită şi
ideii că „viitorul este un prezent întârziat” Fan Jules Verne, Emil Boc se ignoră, pe de o parte felul în care sunt nu în termenii puterii pe care ar deţine-
agită naţiunea, încât scriitorul nu trebuie implicate instituţiile româneşti şi cele eu- o, iar aceste funcţii derivă din raporturile
decât să transcrie. Am început, de câteva
visează cu ochii deschişi ropene în procesul decizional comunitar de putere dintre celelalte instituţii ale sta-
zile, să cred că Jules Verne, părintele li- la un tramvai pe linia Cluj – Floreşti- iar pe de altă parte sunt desconsiderate tului. De aceea preşedintele nu face şi
teraturii de anticipaţie, cel care ne-a hră- Gilău. Eventual, Gilău – Răchiţele prevederile tratatelor Uniunii Europene nu poate face, în termeni constituţionali,
nit fantezia în copilărie, a trâit în vremea şi cele prezente în Constituţia României.
unei nesfârşite campanii electorale. Altfel Un alt candidat ne picură în imaginaţie În acest sens, trebuie să arătăm că în
de unde ne putea el ameţi mintea cu atâ- ideea unui tunel pe sub oraş. Îmi explic versiunea consolidată a Tratatelor privind Protocolar, nu este o mare
tea comori, călătorii în balon, sub mări, elucubraţia prin aceea că ideea tunelului Uniunea Europeană şi funcţionarea ei problemă să pui un tacâm
sub pământ, pe Lună etc? Fiecare înce- pe sub Feleac o fi fost înregistrată la OSIM care poartă numele simbolic dar neoficial în plus la dineul de lucru
put al unei mari aventuri în cărţile sale, de Funar. Din nou, nu am altceva de zis Tratatul de la Lisabona, la art. 15 se pre-
este, de altfel, o scurtă descriere a unei în plus decât Jules Verne: „- Ei, ştii că mă cizează faptul că în sistemul instituţional
campanii electorale. faci să râd?...” al Uniunii, Consiliul European este com- jocuri de putere. El constată doar con-
Destul să privim fotografiile candida- Alt fan Jules Verne, Emil Boc, visează pus din şefii de stat sau de guvern ai sta- stelaţia se putere pe care o construieşte
ţilor la funcţa de primar. Chipurile acestor cu ochii deschişi la un tramvai pe linia telor membre iar rolul lui este de a oferi poporul şi veghează ca participanţii la ea
concetăţeni ai noştri, la o adică, oameni Cluj – Floreşti - Gilău. Eventual, Gilău – Uniunii impulsurile necesare dezvoltării „să joace” corect. În niciun caz el nu
la locul lor în timpul anului, ca să ne sară Răchiţele. Ar fi propus şi el un monorai acesteia, definindu-i orientările şi priori- poate fi şi arbitru şi jucător în raporturile
în ochi o evidentă transfigurare. Zâmbetul peste Someş, dar tot Funar, care era cel tăţile politice generale, fără a exercita de putere. Prin urmare, poziţiile sale tre-
larg, ochii luminoşi, culorile calde din fun- mai dus cu pluta, şi-a înregistrat ideea la funcţii legislative. Prin urmare Tratatul buie să exprime hotărârile pe care le
dal, toate te fac să-ţi aduci aminte de eroul OSIM. Nu degeaba zice Jules Verne: „- Ei, respectă identitatea organizării şi func- adoptă factorii de putere ai ţării, în primul
din „Cinci săptămâni în balon”: „Se simţea ştii că mă faci să râd?...” ţionării fiecărui stat reprezentat, în de- rând cele adoptate de către Parlament.
că o idee mare îi frământă mintea”. Nu am făcut un inventar al promisiu- pendenţă de structura sa instituţională, În acelaşi timp, trebuie avut în vedere
Dar să trecem la aplicaţiuni. Cu o idee nilor idioate din ţară, dar cred că capaci- de locul pe care îl are în cadrul lui şeful faptul că, potrivit Constituţiei, Guvernul
tatea de a se minţi (a visa?) a românului de stat sau de guvern, ţinând seama de este puterea administrativă şi îşi exercită
Am început să cred că Jules sărac e nelimitată. Scriam, nu demult, în faptul că impulsurile sunt elaborate şi pro- competenţele pe baza legilor adoptate de
acest ziar, că românul poate fi minţit fără movate prin consensul tuturor reprezen- către acelaşi Parlament. Nu există nicio
Verne, părintele literaturii de an- limite, cu condiţia să-l laşi şi pe el să se tanţilor ţărilor membre. Se înţelege că la prevedere după care guvernul s-ar supune
ticipaţie, a trăit în vremea unei mintă singur. Amicul meu mi-a spus că, acest consens fiecare stat îşi aduce aportul unei alte puteri, cel mult, în anumite do-
nesfârşite campanii electorale dacă ar fi candidat, ar fi promis un pod în dependenţă de interesele sale naţionale menii întâlnindu-se cu funcţia preşedin-
de pe Dealul Feleacului pe Dealul Cetă- pe care le exprimă reprezentanţii săi, potrivit telui (care poate participa la şedinţele gu-
mare cât o escrocherie naţională a intrat ţuia şi câte un elicopter pentru fiecare competenţelor şi mandatului care le este vernului pe anumite probleme, dar
în campanie Dan Diaconescu. O astfel asociaţie de locatari. Şi, nu ştiu de ce, încredinţat. Aici începe discuţia legată de participarea nu este obligatorie). În Con-
de escrocherie nu am mai întâlnit de pe brusc, am văzut în el un bun primar. răspunsul la întrebarea Cine ar trebui să secinţă, la Consiliul European, conform
vremea Caritasului. A promite fiecărui ce- Nu înţeleg cum nimeni dintre cei apro- reprezinte România la Consiliul European? sistemului politic românesc, trebuie să par-
tăţean votant al PP-DD câte 20 de mii de piaţi nu le spune oamenilor ăştia o vorbă ticipe atât Preşedintele, ca reprezentant al
euro este deja un caz de abuz de încredere bună, cum nimeni nu încearcă să-i aducă În Constituţia României nu se regăseşte statului român, cât şi primministruul ca
şi înşelătorie pe faţă. Care sunt infracţiuni cu picioarele pe pământ. Ba, mai mult, îi şef al puterii administrative, singurul în-
penale. La Caritas trebuia să contribui cu încurajează în producţiunile lor maladive. termenul de şef de stat, care a fost drituit să asume acele teme şi orientări
o sumă pe care o primeai înapoi înmulţită Dimpotrivă, tot Jules Verne ne spune că: introdus doar în limbajul de presă ale Consiliului European care au conse-
de opt ori. La PP-DD nu mai e nevoie să „De altfel, foarte curând, îndoiala nu mai şi asimilat de către unele personaje cinţe asupra administraţiei ţării; iar în con-
investeşti nimic. Când am aflat că partidul era posibilă”... căci „începură să vină de strucţia europeană ele au cea mai mare
acesta are aderenţă în Transilvania, mi-am pretutindeni mii de scrisori de încurajare,
publice în mod abuziv pondere. Nu este vorba de coabitare, cum
făcut cruce. Eu credeam că lanţul Carpa- se primiră felicitări” şi „mulţi aventurieri cu cel de preşedinte al României se afirmă deseori, pentru că preşedintele
ţilor ne scuteşte de prostie. Credeam că îndrăzneţi cerură să împartă cu el gloria”. nu are legătură cu raporturile de putere
ardelenii nu sunt atâta de bătuţi în cap. Care este relaţia acestor oameni cu În primul rând, trebuie să constatăm sau cu cele de partide care, cu voia sau
Ori că măcar oamenii care şi-au pierdut realitatea din ţara asta necăjită şi săracă? faptul că, în Constituţia României, nu se fără voia lui, le construieşte doar poporul
casele la Caritas vor protesta. Nu pot să Ca să nu vorbesc de autism ori de alte regăseşte termenul de şef de stat, care a suveran, ci de felul în care se reflectă con-
înţeleg, şi pace bună, cum poţi crede afecţiuni ale minţii şi caracterului, prefer fost introdus doar în limbajul de presă şi ţinutul raporturilor dintre instituţiile sta-
într-un astfel de guzgan! Ori eşti retardat să recurg tot la „Cinci săptămâni în ba- asimilat de către unele personaje publice tului în participarea la Consiliul European.
mintal, ori speri că, într-o bună zi, Elodia lon” de Jules Verne, căci tare se mai po- în mod abuziv cu cel de preşedinte al Cât despre ideea năstruşnică a exis-
va ocupa postul Robertei Anastase la pre- triveşte: „Se povesteşte că, un englez ve- României. În fapt, Constituţia, în art. 80 tenţei unui singur scaun în sala Consi-
şedinţia Camerei Deputaţilor, ceea ce ar nise la Geneva să viziteze lacul. Se urcase referitor la rolul preşedintelui scrie că Pre- liului European nu putem afirma decât
fi scuzabil. La toate acestea, un prieten, într-una din acele trăsuri vechi, cu băncile şedintele „reprezintă statul român şi este că el are un singur loc sau două locuri,
căruia, în numele democraţiei, orice abe- dispuse lateral, ca în omnibuze, dar, în- garantul independenţei naţionale, al uni- conform voinţei României de a avea un
rasţie i se pare normală, mi-a replicat cu tâmplător, se aşezase cu spatele spre lac; tăţii şi integrităţii teritoriale a ţării„ că el anumit regim politic, pe care instituţiile
un citat din Jules Verne: „- Ei, ştii că mă trăsura parcurse în linişte drumul ei cur- veghează la respectarea Constituţiei şi la europene îl respectă. Într-o altă Consti-
faci să râd?...” cular, fără ca el să se fi gândit măcar o buna funcţionare a autorităţilor publice tuţie, termenii acestei probleme se pot
La Cluj, am întâlnit proiecte la fel de dată să-şi întoarcă privirea. Totuşi engle- având funcţia de mediere între puterile schimba. Iar protocolar, nu este o mare
ridicol-avântate. Domnul Tişe promite să zul nostru se înapoiase la Londra încân- statului precum şi între stat şi societate. problemă să pui un tacâm în plus la di-
facă Someşul navigabil până la Dej. Parcă tat de lacul Geneva.” În art. 91 se arată că „încheie tratate in- neul de lucru, faţă de cele de până acum.
Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

7. cultură
7
ion caramitru:
„Clujul este al doilea
oraş de suflet”
D
irector al Teatrului Naţional întreruperi sunt chinuitoare şi atunci am
din Bucureşti şi preşedinte al inventat un lucru: interesul pentru spaţiul
Uniunii Teatrale din România, de dincolo de realitate. Am încercat să
Ion Caramitru este regizorul modific modul de a povesti întâmplarea
operei „Evgheni Oneghin”, spectacol pre- folosind metode de tip cinematografic,
zentat în cadrul Festivalului Operelor Na- respectiv flash-back, întoarcerea în timp,
ţionale desfăşurat la Cluj-Napoca. Publi- desfacerea decorului în bucăţi pentru a
cul clujean a avut ocazia să asculte una putea combina scene din trecut cu cele
dintre capodoperele artei lirice ruse, in- din prezent”, a povestit Ion Caramitru.
spirată din romanul în versuri cu acelaşi În calitate de regizor, Ion Caramitru a
titlu al lui Alexandr Puşkin. Din distribuţia montat pentru Opera Naţională din Bel-
spectacolului au făcut parte solişti ai Ope- fast, Irlanda, dar a făcut regie de teatru şi
rei Naţionale din Bucureşti, dar şi cola-
boratori: Ionuţ Pascu, Cristian Mogoşan,
Crina Zancu, Maria Jinga, Pompeiu Hă- Clujul este pentru mine, aş spune, al
răşteanu, Ana Maria Comşa, Andreea If- doilea oraş de suflet după cel în care
timescu, Florin Diaconescu, Dan Indricău, m-am născut. Aici există o elită
Anastasia Jinga. Reprezentaţia s-a desfă-
şurat sub conducerea muzicală a dirijo- intelectuală şi o foame de cultură
rului Iurie Florea. care nu se dezminte», Ion Caramitru
Ajuns actor dintr-o întâmplare, dorind
de fapt să urmeze cursuri de regie, Ion
Caramitru s-a dedicat artei spectacolelor în Japonia. „Încă de mic copil am avut în
cinematografice, dar şi celor de teatru şi familie cântăreţi de operă, am făcut trei
operă. „Întâmplarea a făcut ca exact acele ani de pian şi mi-am dezvoltat o intuiţie a
cursuri de regie pe care le urmam , să fie raportului dintre ceea ce se întâmplă dra-
oprite cu mai puţin de două luni înainte matic în Operă şi fiorul muzical care com-
de examen – erau prea mulţi regizori pro- pletează. Cred că există un realism specific
babil – şi cum atunci la regie era un bun spectacolului de Operă. Rigoarea de a res-
obicei de a se susţine şi un examen de pecta muzica este obligatorie, iar a inventa
actorie, candidaţii erau obligaţi să şi spună fără să contrazici muzica este cel mai im-
ceva ca actori. Eram pregătit şi pentru Fa- portant”.
cultatea de Litere de la Universitatea din Ion Caramitru găseşte oportun mo-
Bucureşti. Dacă nu aş fi intrat din prima mentul organizării unui Festival al Ope-
la Teatru, destinul mi-ar fi fost altul. Din relor la Cluj-Napoca, în contextul în care
păcate, sau din fericire cursurile de regie festivalurile de teatru au luat amploare în
nu s-au mai înfiinţat, doi sau trei ani, şi ultimii 20 de ani. „Cred că e un început
astfel am putut muşca din frumuseţea pentru o viitoare ediţie care să fie şi com-
foto nicu cherciu
meseriei de actor. Mi-a rămas însă destul petititvă şi care să menţioneze momentele
de consecventă şi intenţia de a pune în de vârf să premieze pe cei care excelează
scenă, lucru pe care l-am făcut după ce şi aşa mai departe, mi se pare un lucru
mi-am impus să nu îmi pun în practică fantastic şi sper că şi oraşul, şi Ministerul
această dorinţă în mod aleatoriu. Prezenţa Culturii şi toţi cei care pot să ajute se vor
mea la catedra de actorie a fost în acest convinge că lucrul acesta trebuie conti-
scop, de a mă acomoda cu pedagogia tea- nuat”. Directorul Teatrului Naţional din «Scena Operei din Cluj este mult mai mică decât cea din Bucureşti.
trală, pentru că regia înseamnă în mod Bucureşti a precizat că problemele tea-
obligatoriu şi pedagogie”, declară Ion Ca- trelor din România sunt aceleaşi pe care
Este nevoie de un spaţiu mai larg în această Operă», Ion Caramitru
ramitru. le întâmpină şi operele: „În primul rând
„Foarte multe încercări de spectacole finanţarea, apoi legislaţia care lasă de do-
de operă nu fac altceva decât să se înde- rit, blocarea posturilor în ultimii patru ani,
părteze de muzică şi să facă spectacol în foarte multe impedimente care fac să
zone care nu sunt muzicale, cred că dacă funcţionăm cu mare greutate”. sa, organizatorii vor proiecta la TIFF 2012 în comunicatul TIFF. Caramitru a debutat
ai respect faţă de muzică, nu poţi să nu Fost ministru al Culturii în perioada pelicula „Ştefan Luchian”, capodopera din pe marele ecran în Comoara din Vadul
spui în primul rând că spectacolul pe care în care Sibiul a fost desemnat capitală 1981 a regizorului Nicolae Mărgineanu. Vechi (1964), regizat de Victor Iliu. Au ur-
îl faci trebuie să pună în valoare muzica culturală europeană, Ion Caramitru îi pre- Rolul lui Luchian l-a consacrat pe Ion Ca- mat roluri în peste 40 de producţii româ-
şi importanţa ei, lucru pe care încerc să îl vede şi oraşului Cluj-Napoca o astfel de ramitru ca unul dintre cei mai talentaţi ac- neşti şi străine şi colaborări cu nume grele
fac în spectacolul «Evgheni Oneghin»”, a titulară. „Tot ce-i posibil, toate oraşele mari tori din generaţia sa. „Ion Caramitru a fost ale cinematografiei precum Liviu Ciulei,
spus regizorul. „Am modificat curgerea fi- speră să obţină această calitate, şi Iaşiul, onorat de-a lungul timpului cu numeroase Mircea Veroiu, Dan Piţa, Andrei Blaier, Ale-
rească a tablourilor. Libretul operei este Sibiul a fost bineînţeles şi Bucureştiul, dar distincţii. În 1995, Elisabeta a II-a a Marii xandru Tatos, Steven Soderbergh, Brian De
un mare poem, se cântă versurile lui Puş- Clujul are multe date care îl pot face să Britanii şi Irlandei de Nord l-a decorat cu Palma sau Costa Gavras.
kin, iar muzica romantică adaugă dulceaţă câştige această competiţie”. titlul de Ofiţer de Onoare al Ordinului Im- După 1989, numele său a apărut pe
libretului, iar pentru mine cele două au Actorul Ion Caramitru fi premiat la
va periului Britanic, pentru activitatea cultu- afişele unor producţii străine precum Kafka
devenit pleonastice. Din cauza acestei ri- a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional rală româno-britanică iniţiată de acesta, (1991), un thriller marca Steven Soderbergh
gori impuse atunci când s-a compus, de Film „Transilvania” (TIFF) desfăşurată iar doi ani mai târziu, statul francez i-a ofe- inspirat de viaţa lui Franz Kafka, Two De-
opera pare statică şi uneori plictisitoare. la Cluj-Napoca în perioada 1-10 iunie. El rit medalia de Cavaler al Ordinului Litere- aths (r. Nicolas Roeg), Mission: Impossible
În original cortina ar trebui să se lase de va primi Premiul pentru Întreaga Activi- lor şi Artelor. În anul 2000, a fost recom- (r. Brian De Palma) sau Amen (r. Costa
cel puţin 14 ori, timp în care se schimbă tate, oferit în fiecare an unei personalităţi pensat şi cu Ordinul pentru Merit al Gavras).
decorurile. Pentru un om de teatru aceste din cinematografia autohtonă. În cinstea României în grad de Mare Cruce”, se arată Cristina BELIGăR
Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

8. 8
reportaj
analiză
Politicienii clujeni
îşi dau măsura Prin
Yes we can’t
sloganurile alese
În SUA, orice campanie
C
andidaţii politici sunt niile electorale din diverse ţări: cu ceilalţi. În al doilea rând, alegător şi candidat, iar acest
politică are o axă ca produsele din ma- de preşedintele iranian Mah- arată aroganţă şi autosufi- lucru se poate realiza printr-
gazin. Ca pufuleţii moud Ahmadinejad, de un cienţă, pentru că aproape ni- o strategie integrată - slogan,
fundamentală în strategia de sau crenvurştii, de partid din Israel sau de candi- ciun slogan nu pune accent vizual şi mesaje principale,
comunicare. Candidaţii se exemplu. Pentru a atrage aten- datul la primăria unui oraş din pe „noi”, toate vorbesc despre toate canalizate în aceeaşi di-
înconjoară de cei mai buni ţia şi a se putea „vinde”, ei tre- Rusia. A fost folosit chiar de „eu”. Eul fiecărui candidat este recţie, lucru pe care nu l-am
buie ambalaţi frumos şi pro- o companie auto şi de o personajul principal. Sunt lip- văzut până acum în această
consilieri pentru a le inocula movaţi, fiindcă, aşa cum se echipă de fotbal, iar fostul pre- site de forţă persuasivă şi asta campanie. Un test al sloganu-
alegătorilor ideea că ei sunt spune, reclama este sufletul şedinte american Al Gore l-a arată că nu trăim încă într-o rilor se poate face simplu, în-
cea mai bună opţiune pentru a comerţului. Unul dintre instru- preluat şi el la o reuniune a societate a comunicării. De ainte de alegeri (când s-ar
mentele de promovare a unui ONU privitoare la schimbările asemenea, la aceste sloganuri crede că electoratul s-a fami-
apăra interesele ţării. Un personaj politic - în cazul nos- climatice. se vede că lipseşte o strategie liarizat cu candidaţii şi strate-
mesaj eficient, difuzat la mo- tru candidat la funcţia de La noi, unul dintre mesa- de comunicare în spate, pen- giile lor de comunicare): în-
mentul oportun, poate impul- primar al municipiului Cluj-Na- jele reuşite, cu impact, a fost tru că cele mai multe sunt cli- trebaţi oamenii de pe stradă
poca şi la preşedinţia Con- al preşedintelui Traian Bă- şee şi formule fără legătură cu ce slogan are un candidat sau
siona un candidat la Casa Albă. siliului Judeţean - îl constituite sescu, pentru referendumul realitatea. Tuturor le lipsesc ur- altul, fără ca respondenţii să
Preşedintele Barack Obama a şi sloganul. Adică acel mesaj din 2007, cu sloganul „Arde-i mătoarele lucruri: nu dau o aibă vreun material electoral
dat la 5 mai lovitura de în- scurt şi concis, clar, puternic pe corupţi” şi cu imaginea perspectivă sau o miză, ori în faţă. Cei mai mulţi nu-şi
şi credibil, care ar trebui să se unui ardei iute. asta ar trebui să fie principala vor aminti exact nicio sin-
ceperea campaniei sale în „lipească” de sufletul sau de funcţie a sloganului. În multe tagmă”.
speranţa realegerii sale. Ante- mintea alegătorului, să-i ră- În Cluj, pentru alegerile din din cazuri - nu e cazul la Cluj, Şi copywriterul Darius
rior, el anunţase sloganul mână în memorie. 10 iunie, sloganurile alese de dar am văzut la Bucureşti - că Groza, director departamentu-
principalii candidaţi suferă, sloganurile dramatizează inu- lui web la Vitrina Advertising,
menit să-i seducă pe alegători: Un slogan care a făcut ca- cred specialiştii în comunicare, til şi asta face să fie necredi- crede că niciun candidat nu
„Forward" („Înainte"). O idee rieră este cel al lui Barack la mai multe capitole. Sloga- bile şi să fie slabe ca forţă. surprinde şi că aproape toţi au
simplă care vine să com- Obama, în campania electo- nurile sunt: „Întotdeauna pen- Încă o observaţie: cele mai mers pe mesaje goale, dar că,
rală din 2008, când acesta a tru clujeni” (Emil Boc), „Clujul multe nu sunt sloganuri, ci oricum, nu sloganurile vor fi
pleteze mesajul care a con- câştigat preşedinţia SUA cu merită totul” (Marius Nicoară), sunt teme enunţate, nu au ro- decisive pentru decizia de vot
tribuit la materializarea mesajul „Yes, We Can” (Da, pu- „Meritaţi altceva” (Mircia Giur- tunjimea unui slogan, forţa de a electoratului: „În primul
visului celor care, în urmă cu tem). Sloganul de campanie giu), „Clujean DeVotat” (Peter penetrare. Dar, alegerile de rând, la nivel de Cluj, nu cred
trei decenii, nici măcar nu era de fapt „Change We Can Eckstein Kovacs), „Preşedinte fapt nu se câştigă cu sloganuri, că decizia de vot se ia decisiv
Belive In” (Schimbarea în care pentru Cluj” (Alin Tişe), „Ne- ele sunt doar o componentă. în funcţie de mesajul campa-
puteau învăţa alături de albi în putem să credem), dar Barack voia de schimbare” şi „Schim- De ale mai multe ori învinşii niei. Ştim bine că bătaia - atât
numeroase centre şcolare: Obama l-a modificat puţin cu barea începe de la noi” (Horea au sloganurile cele mai fru- la Primărie, cât şi la CJ - e între
„Yes, we can" („Da, putem"). ocazia unui discurs ţinut în ia- Uioreanu). moase, cele mai comunicaţio- <<monştri sacri>>. Nefiind new-
nuarie 2008 în New Ham- „La noi, din păcate, putem nale, cele mai tari, mai remar- comeri, nu au surprins cu ni-
(Las Provincias) psire, chiar după ce pierduse să spunem sintetic că, aşa cate şi mai iubite într-o mic; nu au adus nicio promi-
alegerile în statul respectiv. cum e politicianul, e şi sloga- campanie”, spune sociologul siune care să nu ne fi fost
Atât sloganul, cât şi discursul nul. Un lucru principal care Vasile Dâncu. hrănită deja şi înşelată. În
,au fost concepute de un tânăr se vede în toate aceste sloga- afară de Eckstein - care a făcut
care atunci avea 27 de ani. Se nuri e că electoratul nu con- Raluca Crişan, PR Mana- un joc de cuvinte, numai că
spune că celebrul discurs a tează, nu sunt dialogice, sunt ger la PR&MORE, consideră din nefericire nu mai suntem
fost scris într-o zi. Sloganul lui etichete pe care politicianul şi că sloganurile clujenilor nu în 1992 - toţi au mers pe va-
Obama a fost atât de popular le pune în piept sau ca un fel sunt puternice şi că le nu vor riante goale. Nu se diferenţiază
şi atât de influent, încât ulte- de floare la pălărie. Nu în- influenţa decisiv votul. Mai între ei, toţi s-au învârtit în
rior a fost preluat în campa- cearcă să deschidă un dialog mult, crede că alegătorii nici <<meritat>>, în <<schimbare>>, ace-
nu şi le vor mai aminti: „Slo- leaşi promisiuni recurente. În
«La noi, din păcate, putem să spunem sintetic că, ganul nu poate influenţa de- general, alegătorii sunt supra-
cisiv votul, cel puţin nu cele saturaţi de asigurarea schim-
aşa cum e politicianul, e şi sloganul. Un lucru principal folosite de competitorii de la bării, care se tot produce de
care se vede în toate aceste sloganuri Cluj. Pentru a influenţa, tre- mai bine de 20 de ani”.
buie să creeze o legătură
e că electoratul nu contează», Vasile Dâncu, sociolog emoţională pronunţată între Marius AVRAM
Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER

9. analiză 9
meritaţi
altceva
Vasile Dâncu: Este un can-
Vasile Dâncu, (IRES): Este Vasile Dâncu: Este un didat fără şanse şi maghiar pe
un slogan stereotip care arată slogan maximalist, destul de deasupra, astfel că îşi conştien-
următorul lucru: candidatul puternic prin modul în care tizează perfect condiţia şi se
ascunde ceva, nu vrea să de- arată un angajament total raportează cu detaşare la ale-
conteze detaliile, se ascunde geri şi asta îl face să vină cu
pentru Cluj. Are simplitate,
după un principiu, este defe- un slogan interesant, o con-
are noutate şi prin angaja-
nisv, nu vorbeşte nici despre strucţie stilistică simplă, un joc
mentul personal primeşte
oameni, nici despre el. Este de cuvinte în limba română.
credibilitate. Este mai slab
mai degrabă un principiu. Este un fel de autoironie şi un
în ceea ce priveşte concre-
Este un mesaj slab din punct fel de comentariu discret, iro-
teţea şi emoţia, aici are mi-
de vedere comunicaţional. Vasile Dâncu: Este singurul nic la cel care i-ar reproşa că
nusuri. Dar este puternic, Vasile Dâncu: Aici se vede
Nu transmite o atitudine, are nu este român. E un slogan in-
pentru că incită la reînvierea cel mai bine omul din spatele slogan care apelează electora-
un ton conservator şi nu tre- teresant pentru că, prin stilis-
orgoliului şi mândriei locale. sloganului. Este singurul slo- tul, singurul care caută direct
zeşte nicio perspectivă, deci tică, poziţionează candidatul.
Lipsa de concreteţe, candi- gan care conţine o doză mare dialogul şi care nu este o eti-
nu dă o temă. Este mai de- Are emoţie, simplitate are şi
datul încearcă s-o compen- de narcisism, prin numele can- chetă. Este un slogan care în-
grabă perfect pentru ascun- concreteţe, pune accent pe
seze printr-un program des- didatului din slogan. Este un cearcă măgulirea electoratului
derea lui Emil Boc de frica identitatea lui de clujean şi
tul de detaliat, cu care vine slogan arogant, care caută să clujean, este simplu şi emoţio-
de dezbatere, ascunderea faţă într-un fel ascunde aparte-
un program de guvernare lo- facă uitate scandalurile de co- nal, dar îi lipseşte noutatea,
de electorat, de fapt încerca- nenţa politică, aceasta fiind aici
cală. Nicoară are un pro- rupţie de la Consiliul Judeţean, concreteţea şi credibilitatea.
rea de a nu participa la Vasile Dâncu: Este un principalul lui handicap. Este
gram interesant comunica- pentru că pune accent pe pos- Enunţă mai degrabă o per- uşor naiv acest slogan, dar can-
această competiţie. În gene- slogan interesant, poate cel
ţional, care a pornit printr-o tura de preşedinte al Clujului mai interesant din campania spectivă, dar nu creează o didatul Eckstein nu are scopul
ral, analiza unui slogan se miză; de aceea este cel mai li-
variantă emoţională „îmi - funcţie care nu există -, nu al clujeană şi poate cel mai de a câştiga alegerile şi ştie că
face după cinci criterii: sim-
pasă de Cluj” şi apoi a vrut Consiliului Judeţean Cluj. În- plin de semnificaţie. Este mitat ca mesaj dintre toate. va avea puţine voturi de la ro-
plitate, noutate, concreteţe,
să închidă această dezba- cearcă să ascundă instituţia. simplu, este emoţional, con- Este prea ambiguu; când mâni, aşa încât îşi permite să-
credibilitate şi potenţial emo-
tere cu acest „Clujul merită Preşedinte este o sintagmă fo- cret. Stă mai slab la noutate spune „meritaţi altceva” de fapt şi construiască o detaşare de
ţional. Sloganul lui Boc are
totul”. losită cel mai mult în Româ- şi la gradul de credibilitate. efectul pervers e că poate să intelectual prin acest artificiu
atuul simplităţii, dar are mi-
nia: preşedinte de scară, de Are valoare importantă, pen- transmită că merită alternativa lingvistic, printr-un joc de cu-
nus la toate celelalte capitole:
n-are un grad de noutate, este Raluca Crişan: Marius Ni- bloc, este o formulă foarte uzi- tru că este incitativ, pu- la PDL, adică USL şi candida- vinte în limba română, vrea să
stereotip, n-ar grad de con- coară şi Mircia Giurgiu merg tată. Nu transmite nicio miză nându-i pe clujeni cumva în tul USL. Principalul defect al arate că este importantă con-
creteţe, credibilitatea este cu acelaşi verb, „a merita” - pentru comunitate, pentru avangarda schimbării Ro - acestui slogan este lipsa de diţia de clujean dincolo de par-
slabă şi nu are niciun pic de în timp ce Nicoară îl leagă Cluj, nu invită la dialog, este mâniei - un orgoliu foarte concreteţe, pentru că nu trimite tid, dincolo de etnie.
potenţial emoţional. Sloganul explicit de Cluj, evitând o re- un slogan autosuficient şi fără mare al Clujului. Într-un fel spre el, candidatul indepen-
este lipsit şi de creativitate. laţionare directă cu actuala forţă persuasivă. De fapt, Alin măguleşte şi transmite indi- dent care vine cu alt mesaj şi Raluca Crişan: Eckstein-
conducere a oraşului, Giur- Tişe este obsedat de imaginea rect, făcând o aluzie fină la trimite în general spre alterna- Kovacs Peter are practic două
Raluca Crişan (PR&More): giu, din postură de candidat proprie, în toţi cei patru ani a Funar, nevoia de a schimba tivă. campanii, una în limba ma-
Emil Boc a ales un slogan sta- independent, deci nesusţinut reuşit să-şi facă tot timpul şi de a nu fi în contratimp ghiară, adresată electoratului
tic, fără verb, care face apel la de niciun partid, preferă adre- campanie, cu toate mijloacele, cu schimbarea din România, Raluca Crişan: Marius Ni- maghiar, şi una în română,
emoţional şi leagă întreaga sa sarea directă şi exprimarea al- astfel că sloganul acesta este să acceptăm că de la noi coară şi Mircia Giurgiu merg axată pe mesaje „împăciuito-
activitate politică de Cluj-Na- ternativei la clasa politică de mai degrabă ca un semn de poate să pornească o schim- cu acelaşi verb, „a merita” - în riste” între cele două etnii.
poca, încercând astfel să con- acum, chiar dacă şi el a figu- punctuaţie în comunicarea sa, bare care oricum se va pro- timp ce Nicoară îl leagă expli- Pentru varianta românească
vingă electoratul că a lucrat rat pe listele a trei partide. un slogan care închide impe- duce şi fără noi. De aseme- cit de Cluj, evitând o relaţio- a ales un vechi clişeu, folosit
întotdeauna pentru Cluj, indi- rial, să zicem, o epocă de rea- nea, este un slogan inclusiv, nare directă cu actuala con- mai ales în anii ’90 de-a lun-
ferent că a fost aici sau la Bu- Darius Groza: Marius Ni- lizări. Este singurul slogan au- îi implică pe toţi clujenii în ducere a oraşului, Giurgiu, din gul ţării în diverse variaţiuni
cureşti, şi să contrabalanseze coară merge şi el pe o va- toreferenţial, este cel mai bun proiect. postură de candidat indepen- („Un primar deVotat”, „Un om
acuzele că a părăsit primăria riantă atentă, o cupolă largă, diagnostic pentru personajul dent, deci nesusţinut de niciun deVotat”).
la mai puţin de un an după care include totul şi nimic. din spatele lui. Raluca Crişan: Challen- partid, preferă adresarea di-
realagerea sa în această func- Trebuie totuşi privită în con- ger-ul Horea Uioreanu osci- rectă şi exprimarea alternativei Darius Groza: Eckstein
ţie. textul general al acţiunilor Raluca Crişan: Alin Tişe lează între două exprimări la clasa politică de acum, chiar este singurul care merge pe
sale preelectorale şi electo- mizează pe o asociere puter- ale ideii de schimbare, una dacă şi el a figurat pe listele a ceva cât de cât creativ, inclusiv
Darius Groza (Vitrina): rale. Nicoară a adoptat încă nică în mentalul românesc: statică, plată („Nevoia de trei partide. cu acea „famacie” Eckstein
Boc încearcă să-şi asigure re- timpriu o strategie de abor- preşedintele, văzut ca jucătorul schimbare”) şi o promisiune din centru, chiar dacă ideile
venirea în oraş într-un amba- dare a targetului prin diverse suprem, şi pe plăcerea clujeni- - îndemn la acţiune („Schim- Darius Groza: Mircia sunt destul de ponosite. Se
laj care vrea să transmită că dezbateri publice pe diverse lor de a se considera „mai alt- barea începe de la noi”). Giurgiu foloseşte două clişee, poate să iasă, în evidenţă prin
mereu a operat în interesul teme de interes local sau mai fel” - mai presus decât cei din schimbarea şi faptul că Clu- această metodă măcar pentru
local. Iniţial ca primar, apoi larg. Dezbatere ACTA, dez- capitală, dar nu „provinciali”. Darius Groza: Uioreanu, jul merită, ca-ntotdeauna, săr- faptul că nu a adoptat acelaşi
ca premier şi acum un nou batere cu pensionarii, cu stu- deşi e la Consiliul Judeţean, manul, fără să definească ce limbaj de lemn. Însă campa-
primar optimist, Boc se jură denţii, cu Boc şi Biblia şi că- Darius Groza: Tişe pare vine cam cu acelaşi mesaj aduce nou. „Altceva”. Poate fi nia sa nu e unitară, nu în con-
că e tot „Jenny from the tuşele. Compensează prin să-şi anunţe candidatura şi ca şi mulţi la Primărie, pare orice, să votăm cu ochii- formitate cu un singur mesaj
block". ieşire în târg. atât. să se confunde cu ei. nchişi. central.
repere
Vasile Dâncu, ciun slogan nu are valoare
singur. Valoarea sa trebuie
«Sloganurile lui Traian Băsescu erau de
o maximă agresivitate şi au reuşit să-i mobi-
recţie, nu dau o atitudine, nici
verbal, nici nonverbal. Avem
în administraţie, dar fără
această cultură a comunică-
sociolog: pusă în conexiune cu restul mai degrabă o politică a sta- rii… Nici ei nu ştiu să-şi
mesajelor, cu restul strategiei. lizeze, mai ales pe tineri, pe cei care au o atitu- tuilor, să zicem, oamenii sunt aleagă destul de bine comu-
„Practica sloganurilor în Sunt sloganuri care închid o dine mai puternică - cei cu studii superioare, puşi să aleagă între poze, dar nicatorii, jurnaliştii. Cei mai
România este la nivelul de campanie, care sunt ultimul cei de până la 50 de ani, patronii, oamenii cu nu între oameni vii. Cred că mulţi care vin în marketingul
specializare al politicii şi co- semn de punctuaţie al unei asta este o deficienţă a co- politic sunt oameni din biz-
municării politice. Încă avem campanii şi sunt sloganuri resurse agreează asemenea incitări la acţiune» municării politice la noi, a nisul acesta, dar oameni care
foarte multe de făcut. Po- care deschid comunicarea stafurilor electorale. Încă nu sunt de diverse formaţii şi
liticienii de regulă îşi creează într-o campanie, trimit publi- am reuşit să profesionalizăm care nu au o formaţie siste-
singuri sloganurile sau le aleg cul spre celelalte mesaje. Un să ascundă un defect dacă la pălărie. În aceste sloganuri comunicarea politică, să o matică în domeniul comuni-
fără să fie testate de specia- slogan ar trebui să facă cât este cazul. ale noastre se observă lipsa aducem la un stadiu în care cării. Sper că următoarele
lişti. De aceea, ele sunt con- 1.000 de imagini, ca să folo- Ceea ce mă şochează la de vână politică, lipsa de forţă să transformi candidaţii în campanii vor fi invadate de
struite mai degrabă pe înţe- sesc o sintagmă inversă la cu- sloganurile din ultima vreme interioară. Avem mai degrabă candidaţi vii, în oameni care tinerii absolvenţi de docto-
lesul politicienilor, nu pe noscuta butadă „o imagine este că nu sunt polemice, a candidaţi care se raportează entuziasmează, motivează, rate, masterate din zona co-
înţelesul publicului. Atunci face cât 1.000 de cuvinte”. În dispărut din ele competiţia, cu narcisism. Uitaţi-vă şi la care sunt purtătorii unor teme municării şi jurnalismului,
când analizăm un slogan, mod normal, un slogan ar temele incitative şi cele care posturile candidaţilor din fo- de acţiune, nu de reflecţie. Ni- care să însemne altceva, să
este oarecum nefiresc să vor- trebui să sintetizeze o stare a mobilizează. De aceea spu- tografiile electorale: sunt mai velul culturii politice nu este pară şi campaniile noastre un
bim despre impactul sloga- societăţii, să pună accentul neam că sunt mai degrabă degrabă în poziţii statice, nu foarte ridicat. Sunt foarte eveniment de sărbătoare, un
nului în sine, pentru că ni- pe o calitate a candidatului, nişte etichete, nişte flori puse cheamă la ei, nu indică o di- buni politicieni oneşti, buni spectacol comunicaţional.
Vineri, 25 mai 2012 - Transilvania REPORTER