„Proprietarii adevăraţi şi în perspectivă ai bunurilor ipotecate din ţară sunt detentorii străini de titluri române”. Mihai Eminescu, În numărul său din urmă…, Timpul, 1 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, Ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1985, pag. 231

1. EMINESCU ECONOMISTUL Subiectul?
POLITIC AL MILENIULUI III Îndatorarea externă a României.
Prim-ministru al României:
de Radu Mihai Crişan
“Zestrea de credibilitate pe care o are
astăzi România este foarte importantă.
Aceasta se converteşte acum în bani
pentru România”, a declarat premierul(;)
la videoconferinţa cu prefecţii. El a
„Proprietarii adevăraţi subliniat faptul că decizia Board-ului FMI
şi în perspectivă ai de acorda ţării noastre tranşele a doua şi
bunurilor ipotecate din ţară a treia din acordul stand-by reprezintă o
sunt detentorii străini de dovadă că România şi-a îmbunătăţit
sensibil imaginea externă.
titluri române”. (Notă: Marius Dobrescu- Amos News. Data publicării:
Mihai Eminescu, În numărul 30 Aug 2002.
său din urmă…, Timpul, 1 http://2002.informatia.ro/Nastase_despre_credibilitatea
decembrie 1882, în Opere, _Guvernului-2208)
vol. XIII, Ediţie critică
întemeiată de Perpessicius, Mihai Eminescu: „Dar creditul
Editura Academiei Române,
Bucureşti, 1985, pag. 231
statului e sus, ni se zice. Să nu se uite
cumcă încă aveţi ce vinde. Mai sunt de
vândut trupurile de moşii ale statului, mai
e de vândut dreptul de-a le cumpăra; mai
sunt de vândut încă multe din România
din câte strămoşii au păstrat.
Şi, daca ne veţi întreba care e
Seară rece. De iarnă. Discut cu împrejurarea ce inspiră străinătăţii
directorul unei curajoase reviste culturale. încredere în solvabilitatea statului român,
Mă-ntreabă: Poţi face un articol despre vă vom spune asemenea care e.
Eminescu? Gândirea economică? Vreo Din ce în ce elementele naţionale
patru pagini? sunt substituite prin cele străine;
siguranţa că România devine un simplu
Ce pot surprinde-n patru pagini? nume pentru a însemna colonii din centrul
Pertinent? Europei lângă Dunăre, siguranţa că
Enunţ fugar subiectele economice poporul nostru nu mai e în stare de-a-şi
ale Eminescului şi-mi consum tot spaţiul. recâştiga vreodată pământul patriei sale
Fără a le înfăţişa în chip viu. Fără măcar din mâini străine, pe această siguranţă că
să reuşesc de a le consemna pe toate... viitorul e al lor în această ţară, ei
creditează guvernului”.
(Mihai Eminescu, În numărul său din urmă…, Timpul,
Atunci? 1 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, Ediţie critică
Ceea ce vedeţi aici. Focalizez o întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei
temă. Una singură. De mare actualitate. Române, Bucureşti, 1985, pag. 232)
Şi pe care o prezint ca dialog. Ca schimb
de replici. Autentice! Între cine? Şef al misiunii FMI pentru
Eminescu versus mai mari ai zilei. Prim- România: Bugetul pe 2010 prezentat de
ministru. Preşedinte. Şef de Misiune autorităţile române este unul "credibil" - a
F.M.I. în România. Plus alţii. După declarat, la finalul discuţiilor de marţi de la
trebuinţă. Ministerul Finanţelor Publice, Jeffrey

2. Franks (şeful misiunii FMI pentru (Financiarul, 17 Decembrie 2009.
România). Împrumutul României de la http://www.financiarul.ro/2009/12/18/traian-basescu-
ambele-transe-de-la-fmi-pe-17-februarie-2010/)
FMI se întinde pe o perioadă de 24 de
luni, fiind eliberat în 8 tranşe. Până acum, Mihai Eminescu: „De când lumea
România a primit peste 6,5 miliarde euro nu s-a văzut ca un popor să stea
de la FMI şi 330 de milioane de la Banca politiceşte sus şi economiceşte jos;
Mondială. amândouă ordinele de lucruri stau într-o
(Financiarul, 17 Decembrie 2009.
http://www.financiarul.ro/2009/12/18/traian-basescu- legătură strânsă; civilizaţia economică e
ambele-transe-de-la-fmi-pe-17-februarie-2010/) muma celei politice”.
(Mihai Eminescu, Ce imperturbabili sunt confraţii…,
Mihai Eminescu: „Matei Basarab Timpul, 4 septembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag.
182)
răscumpăra cu bani din visterie pământuri
„Prin atârnarea noastră economică
încăpute pe mâini străine; astăzi trei din
am ajuns ca toate guvernele, spună ele
patru părţi ale acestor pământuri sunt în
ce-or pofti, să atârne mai mult sau mai
asemenea mâini. Se înţelege că cu
puţin de înrâuriri străine”.
pământul trec drepturile publice, cu (Mihai Eminescu, Frază şi adevăr, Timpul, 23
acestea Parlamentul, cu Parlamentul decembrie 1877, în Opere, vol. X, Ed. cit., Bucureşti,
puterea”. 1989, pag. 31)
(Mihai Eminescu, De îmbunătăţiri rele…, Timpul, 3
decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 234) Ministru de Finanţe al României:
"Nu consider că o creştere economică
Preşedinte al României: „Noi negativă echivalează cu un colaps", a
suntem dependenţi de aceşti bani, pentru declarat ministrul Finanţelor Publice(;) în
că avem cheltuieli din bugetul de stat mai cadrul evenimentului "Agenda de
mari decât încasările şi fără aceşti bani Business a României pe 2009", organizat
există riscul să nu putem plăti investiţiile, de Ziarul Financiar în colaborare cu
salarii, pensii. Or, este vital pentru noi să PricewaterhouseCoopers.
primim aceşti bani, pentru a onora Acesta a completat că este doar o
obligaţiile care sunt...” problemă mai dificilă care trebuie
("Naşul"-15.10.2009.
http://www.monitoring.ro/index.php? gestionată în noile condiţii economice
option=com_content&view=article&id=6257:qnaulq- globale. Cu această ocazie, ministrul a
15102009-invitat-traian-bsescu&catid=86:b1- ţinut să amintească obiectivele din
tv&Itemid=272) programul anticriză: limitarea scăderii
creşterii economice, protejarea
Mihai Eminescu: „Posibilitatea intereselor economice ale populaţiei,
dată unor nulităţi şi unor parveniţi de-a menţinerea calendarului de aderare la
trăi din buget, din întreprinderi, din arenzi, zona euro şi sincronizarea politicilor
din păsuieli; posibilitatea constituţională guvernului cu planul european de
dată unor oameni de provenienţă incertă redresare economică”. (Ziarul Financiar,
de-a exploata munca poporului fără nici o 18.03.2009. (http://www.zf.ro/zf-24/pogea-nu-
compensaţie, iată răul, incurabil poate, al consider-ca-o-crestere-economica-negativa-inseamna-
organizaţiei noastre”. colaps-4059843/)
(Mihai Eminescu, Răul de căpetenie…, Timpul, 22
august 1881, în Opere, vol. XII, Ed. cit., Bucureşti, Proiect de Buget de Stat al
1985, pag. 303)
României: „Creşterea economică se va
Ziar economic din România: intensifica începând din 2011, când va
„Pachetul de sprijin pentru România se ajunge 2,4 la sută, 2012 - 3,7 la sută şi
ridică în total la 19,95 miliarde euro, în 2013 - 4,4 la sută, inflaţia medie urmând
afară de FMI Comisia Europeană oferind să scadă la 2,5 la sută, până în 2013”.
(Adevărul, marţi, 6 octombrie 2009.
5 miliarde de euro, Banca Mondială, 1 http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Poriectul
miliard şi BERD şi alţi finanţatori mondiali, -economica-crestere-bazeaza-
încă 1 miliard”. pentru_0_129587521.html)
2

3. exportator din lume, cu o cotă de
Mihai Eminescu: „Pentru aproximativ 20% din exportul mondial.
încurcarea judecăţii profanilor se clădeşte Comerţul intra-comunitar şi comunitar va
un labirint de cifre şi fraze creşte cu cel puţin 9%, datorită înlăturării
pseudoştiinţifice, fără cap şi fără coadă, barierelor tarifare şi non-tarifare. În acest
în care nu se vede esprimată clar nici o sens, este vitală creşterea competitivităţii
idee cumsecade, dar din al căror întreg produselor româneşti. O piaţă mai mare
reiese intenţia guvernului vătămătoare va determina creşterea nivelului de
intereselor Statului”. producţie şi va conduce la crearea
(Mihai Eminescu, Mai toate ziarele oficioase…, economiilor de scară.
Timpul, 16 noiembrie 1879, în Opere, vol. X, pag. 354)
Implementarea legislaţiei comunitare,
Prim-ministru al României: investiţiile de capital şi creşterea
"Încheiem un an economic extrem de cheltuielilor în sectorul cercetare-
greu, poate cel mai greu din ultimii 60 de dezvoltare vor contribui semnificativ la
ani şi, cu siguranţă, cel mai greu de după creşterea productivităţii.
Revoluţie.
Intrăm într-un an 2010 care, chiar dacă Aderarea la Uniunea Europeană va
va fi încă dificil, totuşi va fi mai bun decât aduce o îmbunătăţire a mediului de
2009, pentru că vom avea creştere afaceri românesc, îmbunătăţire care a
economică şi împreună, prin muncă, început să se facă deja simţită, prin
solidaritate, lege şi eliminarea risipei şi cadrul legislativ mai stabil şi practici de
prin munca politicienilor, sperăm să afaceri mai transparente. Au fost deja
ducem România acolo unde toţi românii eliminate sau sunt în curs de eliminare
aşteaptă, unde să aibă acces la barierele în calea liberei circulaţii a
demnitate, prosperitate şi la acea zi de serviciilor şi a mărfurilor. Cadrul legislativ
mâine fără griji şi cu multă speranţă", a comun furnizat de Piaţa Unică va creşte
afirmat(;) [primul ministru], joi, după ce a eficienţa generală a economiei româneşti
vizitat Centrul de Îngrijire şi Asistenţă prin îmbunatăţirea alocării resurselor,
Cluj, citat de Mediafax.(;) Premierul a fost creşterea gradului de specializare şi
prezent joi, la Cluj, unde a oferit pachete încurajarea concurenţei.
cu cadouri de sărbători vârstnicilor În condiţiile îmbunătăţirii mediului de
internaţi în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă afaceri, România a început deja să
Cluj-Napoca, precum şi angajaţilor devină o ţintă atractivă pentru investiţiile
instituţiei. străine. La aceasta va contribui în
(Ziare.com, joi 31 decembrie 2009.
http://www.ziare.com/actual/politica/12-31-2009/boc-
continuare şi statutul de economie de
in-2010-politicienii-trebuie-sa-faca-ce-trebuie-si-mai- piaţă funcţionala obţinut de România(;).
putin-ce-le-place-984163) Atragerea unui volum mai mare de
investiţii străine va asigura rapid şi direct
Înalt oficial în Ministerul accesul la un management eficient, la
Integrării Europene din România: tehnologii moderne şi la noi segmente de
„Aderarea României la Uniunea piaţă”.
(Euractiv, 29 mai 2006.
Europeană va avea un impact pozitiv
http://www.euractiv.ro/content/section
asupra economiei româneşti, deschizând %7CreadStory/stID_4/pT_sumare/pID_5340/Care-
noi perspective de afaceri. Pentru sunt-avantajele-economice-ale-Romaniei-din-
companiile româneşti, aderarea la perspectiva-aderarii-la-UE.html.html)
Uniunea Europeană va însemna, în
primul rând, accesul pe Piaţa Unică, o Mihai Eminescu: „Marii oameni ce
piaţă care, după extinderea de la 1 mai se pretind reprezentanţi ai poporului
2004, a ajuns la peste 450 milioane românesc întreg, cei ce pretind a
consumatori. Odată cu extinderea, se personifica idealurile noastre naţionale,
aşteaptă ca UE să devină cel mai mare lupta de emancipare ce ne absoarbe(;),
3

4. aceştia nu au în vedere decât utopii „Legile(;) ar trebui să fie, dacă nu
cosmopolite, proprii a ne dezorganiza şi codificarea datinei juridice, cel puţin
mai mult, a slăbi în noi simţul de dictate şi născute din necesităţi reale,
conservaţiune naţională şi, dacă se imperios cerute de spiritul de echitate al
servesc din când în când de ideile poporului; nu reforme introduse în mod
comune poporului românesc, o fac numai clandestin, necerute de nimenea sau
debitându-le ca pe o marfă, pentru a-şi vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un
câştiga popularitate”. nou spectacol(;)”.
(Mihai Eminescu, E greu a afla…, Timpul, 27 (Mihai Eminescu, Ceea ce dă guvernului…, Timpul, 1
noiembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 229) aprilie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 87)
„Toate dispoziţiile câte ating viaţa
„Producţiunea naţională nu se juridică şi economică a naţiei trebuie să
poate mănţine, nici naşte chiar, fără rezulte, înainte de toate, din suprema
măsuri protecţioniste”. lege a conservării naţionalităţii, cu orice
(Mihai Eminescu, Alexandria, povestea…, mijloc şi pe orice cale, chiar dacă mijlocul
Timpul, 30 iulie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 155) şi calea n-ar fi conforme cu civilizaţia şi
„Copilul industriei naţionale trebuie umanitarismul care azi formează masca
crescut întâi, ferit de lupta cu industria şi pretextul cu care Apusul se luptă cu
bărbată a străinătăţii şi abia când se va toate civilizaţiile rămase îndărăt sau
împuternici şi va ajunge egal în tărie, [î]l eterogene”.
putem lăsa să concureze sub regimul (Mihai Eminescu, De ceea ce ne temem…, Timpul, 27
libertăţii comerţului”. mai 1879, în Opere, vol. X, pag. 259)
(Mihai Eminescu, Influenţa austriacă asupra
românilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august „Capitalul, cel puţin cel imobiliar,
1876, în Opere, vol. IX, Ed. cit., Bucureşti, 1980, pag. avea înainte un caracter istoric, tradiţional
167)
şi personal. Legăturile între boieri şi
„O dovadă despre asta ne-o dau
ţărani erau istorice, tradiţionale,
toate statele. Anglia şi America, Franţa şi
personale. E nenatural a admite ca
Germania, Rusia, Austria, toate au
oameni de aceeaşi rasă, care neam de
protejat industria lor pentru a o avea, l-au
neamul lor trăiseră şi lucraseră împreună,
crescut pe copil cu cheltuială şi, după ce
să nu aibă un sentiment de cruţare şi
a devenit bărbat, i-a[u] dat voie să se ia la
omenie între ei. Boierul cel mai avar, cel
trântă cu toată lumea”.
(Mihai Eminescu, Influenţa austriacă asupra
mai lacom de avere, n-ar fi îngăduit să i
românilor din Principate, Convorbiri literare, 1 august se exploateze ţăranii de către slugile lui.
1876, în Opere, vol. IX, Ed. cit., Bucureşti, 1980, pag. Astăzi capitalul e impersonal. O moşie
167) străveche (în sens larg un activ, indiferent
Spre exemplu: „Olanda cerea de natura lui: productivă, comercială etc.
pentru comerţul său libertate. Hugo n.n.) încape pe mâna unui străin de
Grotius scrie un compendiu: liberum origine, care caută să scoată lapte din
mare. Englezii răspund: ne iertaţi – mare piatră. Puţin îi pasă de soarta lucrătorului,
clausum. De la bilul maritim datează de biserică ori de şcoală. Omul e pentru
înflorirea Angliei”. el un instrument de muncă, o vită
(Mihai Eminescu, Alexandria, povestea…, Timpul, 30 trebuitoare pentru un timp mărginit, până
iulie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 155) ce vinde sau arendă altuia moşia. Lipsa
de sentiment de rasă, lipsa de solidaritate
„Natura poporului, instinctele şi
între popor şi clasele dirigente, recrutate
înclinările lui moştenite, geniul lui, care
dintre Cariadgii şi Basmangii (alcătuite din
adesea, neconştiut, urmăreşte o idee pe
elemente neromâneşti n.n.) lipsa de simţ
când ţese la războiul vremii, aceste să fie
istoric şi naţional, ne-au adus unde
determinante în viaţa unui stat, nu
suntem şi au prefăcut o ţară veche, cu
maimuţarea legilor şi obiceielor străine”.
(Mihai Eminescu, Ceea ce dă guvernului…, Timpul, 1
trecutul ei cinstit, cu datinele ei oneste,
aprilie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 87) într-un han de oaspeţi străini, în care
toată organizaţia (organizarea socială n.n.)
4

5. s-a făcut (a fost făcută n.n.) în favorul ca ea să fie un rezultat, o expresiune
străinilor, pentru a le face traiul cât mai fidelă a trebuinţelor acelui popor”.
neted şi mai moale în ţara nimănui, căci (Mihai Eminescu, Ecuilibrul, Federaţiunea, 22 aprilie,
numai firma (denumirea-i n.n.) mai e a 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 92)
noastră. Noi nu suntem contra îmbogăţirii „Legislaţiunea trebui pusă în aplicarea
celor ce vin şi se aşează în ţară. Cu celei mai înaintate idei de drept, pusă în
timpul vor deveni, poate, buni cetăţeni ai raport cu trebuinţele poporului, astfel
acestui stat. Dar, ca de dragul lor, să încât explicarea ori aplicarea drepturilor
ucidem oamenii noştri proprii, ca de prin lege să nu contrazică spiritul
dragul luxului, desfătărilor, înlesnirilor de acestora. Industria trebuie să fie a naţiunii
trai (care sunt - cu toatele, indubitabil şi aceleia şi păzită de concurenţă iar
aproape în exclusivitate - apanajul purtătorul ei, comerţul, s-o schimbe pe
elementelor de origine străină n.n.) să aur, dar aurul, punga ce hrăneşte pe
compromitem existenţa fizică şi morală a industriaş şi îmbracă pe agricultor,
rasei române, iată ceea ce e de neauzit şi trebuie, de asemenea, să fie în mâinile
de neînţeles. Poporul nostru e pe calea aceleiaşi naţiuni”.
de a ajunge ca fellah din Egipt. Totul e (Mihai Eminescu, Ecuilibrul, Federaţiunea, 22 aprilie,
4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 93)
străin acolo, afară de mizerie. Numai ea e
„Nu acel legiuitor va fi însemnat
naţională, egipteană”.
(Mihai Eminescu, Economiştii observă…, Timpul, 10 care va plagia legi străine traduse din
iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 238, 239) codicele unor ţări depărtate ce au trăit şi
„La noi, în ţara absolutei libertăţi, este(;) trăiesc în alte împrejurări, ci cel care va
cu putinţă, ca lucrătorul să nu se bucure şti să codifice datina ţării lui şi soluţiunea
nici de duminecă, nici de sărbătoare, să pe care poporul în adâncul convingerilor
nu se bucure nici de răgazul pe care sale o dă problemelor în materie.
Scriptura îl asigură până şi animalelor. Nu acel om politic va fi însemnat,
Mania de a trata pe om ca simplă maşină, care va inventa şi va combina sisteme
ca unealtă pentru producere, este, întâi, nouă, ci acel care va rezuma şi va pune
tot ce poate fi mai neomenos; al doilea, în serviciul unei mari idei organice
dezastruoasă prin urmările ei. Căci, vita înclinările, trebuinţele şi aspiraţiunile
de muncă se cruţă la boală, i se măsură preexistente ale poporului său”.
puterile, nu se încarcă peste măsură, (Mihai Eminescu, Novele din popor de Ioan Slavici.
Un volum de 456 pag[ini], Bucureşti 1881, Editura
pierderea ei e egală cu cumpărarea unei Librăriile Socec et. comp, Timpul, 28 martie 1882, în
alteia, încât interesul bine înţeles al Opere, vol. XIII, pag. 85)
proprietarului este cruţarea. La om lucrul
se schimbă. Poate să se stingă în bună
voie, se va găsi, totdeauna, altul la loc,
căci, nevoia e o dăscăliţă amară, care
primeşte orice condiţii”.
(Mihai Eminescu, Robie modernă, Curierul de Iaşi, 12
decembrie 1876, în Opere, vol. IX, pag. 286) --------------- * * ----------------
„Un popor, oricare ar fi el, are
dreptul a-şi legiui trebuinţele şi
tranzacţiunile ce rezultă neapărat din
acele trebuinţe, reciprocitatea relaţiunilor
sale; într-un cuvânt: legile unui popor,
drepturile sale, nu pot purcede decât din
el însuşi”.
(Mihai Eminescu, Ecuilibrul, Federaţiunea, 22 aprilie,
4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 93)
„Condiţiunea de viaţă a unei legi, garanţia
stabilităţii (garanţia legitimităţii n.n.) sale e
5