Lise bourbeau vindecarea celor 5 rani

Lise Bourbeau
Ylndecilea
celor
nedreptd
i{$illl!$nl
Editurs Ascendent

@ Copyright 2015, Lise Bourbeau
La gudrison des blessures
Les Editions E.T.C. Inc.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei
BOURBEAU, TISE
Vindecarea celor 5 rdni lLise Bourbeau ; trad.:
Eugen Enescu, Clara Toma. - Bucure5ti : Ascendent,
20Ls
rsBN 978-973-1859-82-8
I. Enescu, Eugen (trad.)
II. Toma, Clara (trad.)
Editor: Clara Toma
Coperta qi tehnoredactare: Magda CIpraru
Toate drepturile aparfin Editurii Ascendent.
Reproduceroa integrald sau pa4ial5, sub orice formd,
a textului dii aceastd carte este posibild doar cu acordul scris
al Editurii Ascendent.
Copyrigt@z0 I 5 Editura Ascendent
www. edituraascendent.ro
E-mail : offi ce@editura ascendent.ro
Vindecarea celor 5 rdni
Cdrli de LISE BOURBEAU
publicate in Romanio la Editura Ascendent
www.editu raascende nt. ro
e Ascultd-ti corpul prietenul tdu cel mai bun
e Ascultd-ti corpul in continuare!
. Ascultd-ti corpul! - joc de cdrJi
. Cine egtitu?
. lti mutlumesc, Dumnezeul meu!
. Corpul tdu ili spune: "lubegte-te!"
. Cele 5 rdni care ne impiedicd sd fim noi ingine
. Un an de congtientizdri prin metoda Ascuftd-li corpul
o lubire, iubire, iubire
e Despre cancer - o cdfte care dd speranld
. Ascultd, mdndncd Si inceteazd sd te controlezi
. Coledio Ascultd-|i corpul:
r Despre rela[iile intime t
o Despre responsabilitate, angajament gi culpabilitate
o Despre frici gi credinle
o Despre rela[iile pdrinti-copii
o Despre bani gi abundenti
o Despre emotii, sentimente 5i iertare
r Despre senzualitate gi sexualitate

Lise Bourbeau
Mullumiri
Mullumesc milioanelor de cititori din intreaga lume
care mi-au ficut impirtigiri despre modul in care
gi-au transformat viata dupd ce gi-au descoperit ce-
le cinci rini ale sufletului $i care m-au incurajat si
scriu aceastd carte
Multumesc formatoarelor din cadrul $colii Asculti-ti
Corpul care mi-au impirt5git descoperirile lor gi ale
participantilor la numerqasele ateliere pe care le
ofer in fiecare an
Mullumesc participan!ilcir la ateliere, care prin
impdrt5girile gi intrebirile lor m5 ajuti si imbund-
tdtesc atelierele AscultS-ti Corpu I
Mullumesc lui Sylvain care mi-a dat un impuls sd
scriu despre vindecarea rinilor, pentru cd mi-a
spus ci ceea ce era scris pe tema vindeciriiin car-
tea "Cele cinci rini care ne impiedicd si fim noi in-
gine" nu era indeajuns.
Mullumesc Virginiei Salou pentru munca sa remar-
cabil5 d.e rEvizuire lingvisticd.
Multumesc luiJean - Pierre Gagnon, directorul Edi-
turii ETC, pentru munca sa de exceptie
Multumesc Monicii Shields PDG al $colii AscultS-li
corpul, pentru crearea cope(ii gi revizuirea punerii
in pagini l
Vlndecoreo celor 5 rdni
Cuprins
Mul[umiri """"""""" 6
Pro1og.......... """"""" 8
CAPITOLUL UNU
Recapitularea celor cinci rini """"""" """"'L2
CAPITOLUL DOI
CAPITOLUL TREI
Ego-ul, cel mai mare obstacol in fafa vindecdrii rdnilor""' 54
CAPITOLUL PATRU
Diminuarea ego-ului 9i a rinilor """""""""' 90
CAPITOLUL CINCI
REnile de respingere 9i de nedreptate"""""""""""""" 108
cAPlroLUL SASE
Rinile de abandon 5i de trddare'i"""""""""' """"""""L27
CAPITOLUL SAPTE
Rana de umilire """"""""""' 152
CAPITOLUL OPT
Cum 5tim care ran6 este activatd """""""' 164
CAPITOLUL NOUA
Vindecarea 9i beneficiile sa|e """"""' """" 180
Concluzie..'.. """""2t7

Prolog
Au trecut deja 14 ani de c6nd am scris prirna mea
lucrare despre rSnile sufletului. Am hotir6t ci a sosit
timpul si vi impirtigesc numeroasele descoperiri pe
care le-am ficut de atunci gi, mai ales, si pun accentul
pe vindecarea acestor rini, care provoaci at6t de
multe suferinle.
Cele cinci rdni care ne impiedicd sd lim noi ingine
(Editura Ascendent, www.edituraascendent.ro) continui
si fie o carte de succes atAt in firile francofone c6t gi
in multe alte 1iri. Astizi, c6nd scriu aceste rdnduri
cartea a fost tradusi in 16 limbi. Se pare ci nu a fost
suficient faptul c5 am dedicat un intreg capitol
vindecSrii rEnilor, deoarece incd mai primesc multe
intrebiri despre: Cum reugim sI ne vindecim de
aceste rini?
inainte de a merge mai departe doresc insi si vi atrag
atenlia ci este foarte important si fi citit aceasti carte,
deoarece nu voi mai relua aici toate informaliile pe care
aceasti carte le confine. in primul capitol voi face o
scurti trecere in revisti a principalelor caracteristici,
pentru reimprospltarea memoriei, dar insist asupra
importanlei faptului de a fi citit sau recitit Cele cinci rdni
core ne impiediod sd fim noi ingine. Ego-ul este atat de
speriat cAnd aude despre aceste rSni inc6t face tot ce
poate pentru a ne impiedica si inlelegem gi si
interpretam corect ceea ce citim sau auzim despre ele.
Voi reveni - in Capitolul trei - cu mai multe detalii
despre enorma influen!5 a ego-ului in menfinerea
rdnilor.
Vindecareo celor 5 rdni
Pe parcursul acestei lecturi este posibil si ai cSteodati
impresia ci nu exprim aceleagi lucruri ca in prima
carte. Te-ag ruga in acest caz s5 nu te ingrijorezi prea
tare, pentru ci in ultimii 14 ani am descoperit foarte
multe subtiliteli, pe care le prezint in aceasti lucrare.
Dupi mii de ateliere suslinute de citre formatoarele
noastre gi de cdtre mine in toli acegti ani, pot si fiu
acum mult mai precisi pe subiectul rinilor, datoriti
atit observaliilor noastre c6t gi a mdrturiilor
participantilor la aceste ateliere.
Vei invifa din aceastl carte cum si ameliorezi acea
parte umani care continue sd creadi ci un anume gest
reprezinti o respingere, ci un alt comportament
reprezinti un abandon gi aga mai departe pentru toate
cele cinci rini. Realitatea este cu totul alta. Cind eSti cu
inima deschisi, aiin plus o privire de ansamblu mult mai
clari, poli privi evenimentele gi oamenii cu alli ochi.
O persoani poate s5-1i vorbeasci intr-un anume fel
inc6t sI te simli respins, cdnd in realitate acea
persoani nu face dec6t s5-gi exprime nigte nevoi
personale sau doar propriile limite. Pe misurd ce vei
deveni capabil si observi cd resimli o ran5, vei
descoperi cd gesturile sau vorbele respective te vor
rini din ce in ce mai pulin gi ili vor provoca tot mai
putini suferinli.
Am intilnit multe persoane care imi spuneau cd dupi
ce gi-au descoperit anumite rini - citind sau in cadrul
atelierelor - au fost gocati sau chiar descurajali c6nd
au aflat lucruri neplScute despre ei ingigi. Prima lor

Lise Bourbeou
reactie a fost de a incerca s; se descotoroseascS, s5
ignore aceste lucruri.
Este important sd nu te autoiluzionezi cd de acum
inainte vei cunoagte toate trucurile necesare pentru a
nu te mai simti rinit. Sunt convinsi ci at6ta timp c6t un
Om revine pe PdmSnt o face pentru ci rdnile sale il
impiedici si fie el insugi, si fie centrat, si fie cu inima
deschisS. A vrea s5-Ii elimini aceste rini e mai degrabi
un semn de respingere decSt de acceptare, aga cum o
persoani care vrea si slSbeasci se auto-respinge in loc
si se accepte aga cum este. $tim cd gi dac5 reugim sI ne
debarasim de ceva sau de cineva pentru ci nu reugim
s5-l acceptim, acel ceva (sau cineva) va reveni in for!5.
Citeodati sub o alti formi, dar ne va provoca aceleagi
suferinfe. A cunoagte ce rani !i se activeazS si cum s5 o
accepli, te va ajuta si nu te mai folosegti de masca
asociati acestei rdni. Vei fi plScut surprins s5 descoperi
ci poli si pui imediat un balsam pe acea rani gi s5-ti
alini suferinla. Acest balsam se numegte acceptore. Pe
mdsuri ce apare acceptarea, rinile se diminueazi gi dor
din ce in ce mai pulin atunci c6nd sunt activate.
Presupun ci egti la curent cu puterea acceptdrii,
pentru cd acest subiect se reglsegte in toate cdrtile gi
conferinfele mele precum 9i in cadrul atelierelor.
Continuim si vorbim neincetat despre acceptare
pentru ca ego-ul acceseazi mai ales suferinlele din
trecut 9i ne face sd uitim ceea ce auzim din nou.
La fel ca in toate celelalte cirli ale mele am si continui
sd mi adresez cititorilor la persoana doua, singular.
Vreau, de asemenea, si precizez ci atunci c6nd
vttuht oreo celor 5 rdni
Iolosesc genul masculin m5 adresez gi cititoarelor. Voi
l,rce precizirile necesare atunci cAnd va fi cazul.
l)cntru a te ajuta sd devii mai congtient de gradul de
rrnportan[i al fiecireia dintre rinile tale - ceea ce
rcprezinti un alt obiectiv major al acestei cirli - voi da
numeroase exemple de rini activate. De-a lungul anilor
mi s-a intdmplat de multe ori s5-i intreb pe oameni
familiarizali cu subiectul: Egti congtient de rana care !i-a
fost atinsd in situalio pe core mi-o descrii? Persoana
respectivi md privea surprinsS, pentru cd nu observase
decSt propria neribdare, de exemplu. lati agadar un
bun exemplu de ego care ne impiedici sd fim congtienli
de fiecare dati cSnd o rani ne este activati. Cum ai
putea si incepi s5-1i vindeci rinile in condiliile in care
egti doar rareori congtient cd suferi?
Acum nu-!i rimAne dec6t s5-1i deschizi mai mult inima
pentru a continua lectura. Vei remarca ci la sfir;itul
fiecirui capitol se afli o pagini goali, unde vei putea
s5-!i notezi ceea ce DECIZI si apliciin via[a ta de zi cu zi
din cele invSlate in capitolul respectiv. i1i reamintesc
ci pentru a determina schimbiri concrete 9i pozitive in
viala ta, trebuie s5 TE DECIZI s5 aclionezi diferit in viala
cotidianS. Trebuie, de asemenea, si accepli c5 nu ai
putut si faci schimbirile pini acum.
Doua tucruri sunt infinite, Universulgi Prostia
,: OEeneaqtS.ln geea ce privette Universul, :,
l]]]'i'i.i1':l],1.:]:.l..1.l.:.tnc5l..nUsunt..slgur;':::..

Lise Bourbeou
CAPITOLUL UNU
n- C.elm+< ()xtl)- N<{uftL
Pentru inceput, T1i amintesc ce venim toli pe lume cu
rini pe care trebuie sE inv515m si ni le acceptSm.
Acestea s-au dezvoltat pe parcursul a numeroase
incarnSri gi in funclie de planul nostru de viali, unele
vor fi mai acute decAt altele. Suferinla are un grad
diferit pentru fiecare gi cea mai nnare parte dintre noi
nu gtim de unde vine gi nici cum si o impiedicSm. Tot
ceea ce Stim este.ci numeroase situalii 5i persoane ne
fac si reaclionim gi sd suferim. De aceea este atAt de
interesant si descoperim sursa suferinlelor noastre.
De ce se numesc ele rini ale sufletului? Pentru c5
sufletul nu mai poate sd fie indepSrtat de planul siu de
via|i repetabilS atunci c6nd ne l5sf,m ego-ul si ne
conduc6 viafa. Sufletul suferS, pentru cE scopul
re?ncarndrilor sale este de a trdi 'in dragoste adevlrat5
gi acceptare de sine pentru a ajunge s5-5i triiasci
divinitatea. Sufletul nostru suferd in moduri diferite, tn
funclie de r5nile sale. Este deprimant faptul c5 ne
lSsdm ego-ul si ne convingS ci ne ajutd sd suferim mai
pulin, cSnd in realitate el ne face si suferim mai mult.
Vlrxtt,<:oreo celor 5 rdni
Modul preferat de ego pentru a ne face si evitim
,,uferinfa generatS de o rand este de a ne convinge si
grurtim o masc5, de fiecare datd c6nd acea rani ne
tste activatS. El crede sincer ci astfel ne protejeazd 9i
rru realizeazi ci proced6nd astfel nu facem decit s5 ne
intrefinem gi si ne alimentim rinile. Cu cAt o rand este
erlimentati cu atSt ne face mai riu. Cu c6t aclionim
rnai rapid gi mai puternic cu atSt reac{ia dureazd rnai
mult.
De ce existi at6tea sinucideri? De ce existd milioane de
oameni care devin dependenli de substanle care ii
adorm, care ii impiedicd si fie congtienli de o
problemi adevirati - ligiri, dulciuri, jocuri, alcool,
droguri, medicarnente? De ce existi din ce ?n ce mai
multe boli, in ciuda progreselor gtiinfelor medicale? De
ce existi atitea divo(uri gi separiri? Pentru ci
oamenii nu vor si simti toatd durerea din sufletul lor.
Din pdcate, negarea acestei dureri nu face decdt si o
intensifice. Poli sd faci comparalia cu o ranl fizic5:
plaga este deschisd gi se infecteazd pe zi ce trece. Chiar
daci incerci si o acoperi ca si nu se rnai vadd, infeclia
progreseazd gi durerea se intelepte pSni la limita de
suportabilitate. i1i rimAn doui posibilit5!i: moartea
sau acliUnea pentru vindecare. lati unde a ajuns
umanitatea! E momentul si devenim congtienli de c6t
de urgent trebuie si aclionim pentru a ajunge si trSim
o via!5 fericiti 9i nu o viali in suferin!5
DupI at61ia ani de observafie gi dupE ce am ascultat o
mullime de oameni povestindu-mi problemele lor -
personale sau profesionale - mi-am dat seama c3t este
i|.Ego este:!rn
,suferinta SufletUrli

Lise Bourbeou
de evident faptul cA atragem anumite comportamente
gi atitudini din partea celorlalli in func!ie de rdnile
noastre. Am ajuns s5 inleleg ci avem cu tolii cel pulin
patru din cele cinci r5ni. Suferim cu tolii de respingere,
abandon, trldare pi nedreptate. Se pare ci doar rana
de umilin!5 nu o are toati lumea. Cea mai mare parte
dintre oameni admite c5 are cel pulin doud dintre cele
patru rSni menlionate, cele care sunt cele mai
evidente gi cele mai dureroase. in funclie de
schimbirile petrecute de-a lungul vielii noastre putem
s5 constatim cd unele rini par si se diminueze, iar
altele par si se agraveze.
Eu personal, provin dintr-o familie numeroasS. Pirinlii
mei au ficut tot ce le-a stat in putin!5 pentru cei
unsprezece copii, muncind mult, dar firi si fie at6t de
prezenli gi atenli la nevoile noastre pe c3t ne-am fi
dorit noi. Nu prea aveau timp s5 ne facS complimente
9i si ne asculte. Atunci cum de unii dintre noi s-au
simlit mai degrabi respingi, altii abandonali ori trddali,
iar allii au suferit de nedreptate. Unii dintre noi au
suferit gi de umilin[5. Acum gtiu cd nu ceea ce erau sau
ficeau pirinlii nogtri ne provoca anumite suferinle
asociate cu anumite rini. Era perceplia noastrd
personalS a atitudinii lor.
Vtrnlrr oreo celor 5 rdni
lrr cartea despre rdni am explicat cum in spatele
triidirii se aflS abandonul gi cum in spatele nedreptdtii
,,r' ascunde respingerea,fird ca noi si trSim aceste rdni
t u aceeapi intensitate. Te sfituiesc s5-[i amintegti acest
lucru atunci c6nd vei simli nedreptate sau tridare.
incerc6nd sd afli de ce fi-e fricS pentru tine intr-o
ritualie care te rSnegte vei descoperi c5 fricile de a fi
respins sau abandonat sunt cele mai inspiim6ntitoare
gi mai dureroase. Acum am aceastd certitudine pentru
cd cele doud rSni importante si vizibile la mine au fost
intotdeauna tridarea gi nedreptatea. Am crezut multd
vreme ci nu suflr sau cI sufir prea pufin de abandon
gi de respingere. Abia in ultimi zece ani am inceput si
admit cd frica de a fi respinsi gi frica de a fi
abandonati erau chiar mai prezente dec6t frica de a fi
trddatd sau frica de a cddea victimd unei nedreptSli.
i1i mai amintesc si faptul ci frica de a respinge, de a
abandona, de a trdda pe cineva sau de a fi nedrept cu
cineva este tot at6t de importantl ca frica de ce ar
putea s5-1i faci ei [ie. Vei realiza, de asemenea, faptul
cd te rinegti gi singur, la fel de dureros. Te respingi, te
abandonezi, te umilegti, te trddezi si egti nedrept cu
tine insuli in aceeagi misurS in care triiegti lucrur.ile
astea cu ceilalli. in cadrul atelierelor Ascultd-gi Corpul
noi numim acest mare adevir Triunghiul Viegii.

Lise Bourbeau
' ,Triunghiul Vielii ilustreazS faptul c5 ceilal[i sunt cu
'ri.-rtine
ata cum e$ti tu cu ei ti cum egti cu tine tnsuli.
'.'Gradul de suferinlf,, fricile giemofiile sunt identice .
Vom face un scurt breviar cu caracteristicile fiec5rei
rlni gi a fiecirei mSgti la care si te raportezi pe tot
parcursul acestei cir!i. Amintegte-|i ci purtSm o mascd
ca urmare a activirii unei rini - de citre tine insuli sau
de citre altcineva - pentru a ne proteja. Ego-ul ne
joaci feste fdc6ndu-ne si credem ci nu avem nicio
rani gi este convins c5 neg6nd rana, aceasta va durea
mai pufin. Facem tot posibilul si ignorim rana gi mai
ales si nu o simlim, crezdnd cd astfel ceilalli nu o vor
vedea gi nu o vor simfi.
vurdecoreo celor 5 rdni
caracteristicile fiecirei m5gti diferi pulin de cele
rlescrise in prima mea carte, deoarece includ gi
rezultatele tuturor cercetirilor gi observa!iilor din
Lrltimiani.
RANA DE RESP!NGERE
Aparilia rinii: De la conceplie p6ni la virsta de un an.
Copil care se simte respins de citre pdrintele de acelagi
sex gi nu crede in dreptul siu la existenli.
Masci: Fugar
Frica luicea mai mare: Panica
Atitudinea gi comportamentul rinii gi a mSgtii active:
Fugarul crede profund ci nu valoreazd nimic sau nu
mare lucru. Este constant nemulfumit de ceea ce
este. Se consideri nul gi crede ci nu valoreazi ni-
mic. Are foarte puline stimi de sine.
Este convins ci daci nu ar exista deloc n-ar fi mare
lucru" Se considerS diferit fa15 de restul familiei.
Se simte neinleles gi rupt de restul lumii, chiar gi de
umanitate. Se simte adesea singur, nelinigtit gi fe-
bril c6nd nimeregte ?ntr-un grup.
$i-a dezvoltat mai multe moduri de fugi (astral,
droguri, alcool, somn, pleciri precipitate, jocuri vir-
tuale etc.)
Se protejeazi in mod incongtient utilizAnd negarea.
Se rupe ugor de lumea exterioar5, refugiindu-se in
lumea sa imaginard sau in astral. Se poate chiar in-
Eu mi iubesc
1t'

Lise Eourbeau
treba ce caute pe Pim6nt sau daci nu cumva a ate-
rizat intr-o familie care nu este a sa.
CAnd e singur este invadat de emo!ii, mai ales de
diverse frici"
Acordd pulinS importan!5 luourilor materiale. Se
simte atras mai mult de zona spiritualS sau de cea
intelectualS.
PosedS o imaginafie bogatS dar din picate o
folosegte pentru a-gi crea scenarii de respingere.
Crede, congtient sau nu, cE fericirea nu poate dura
prea mult.
Vorbegte in general pulin gi se retrage dacd
nimeregte intr-un grup. ii este fricS c5 deranjeazi
sau ci nu pare suficient de interesant. Este consi-
derat solitar gi l5sat in pace. Cu c6t se izoleazd cu
at6t pare ci devine invizibil.
in prezenla cuiva care ridici tonul sau devine agre-
siv pSrdsegte imediat situa!ia, inainte de a intra in
panicS.
CAnd se simte privit, devine nelinigtit, ingrijorat de
elinsugi.
Are o energie nervoasi care ii conferi o mare ca-
pacitate de munc5. Simte ci existS doar c6nd este
foarte ocupat, ceea ce tl ajutd sd se conecteze la
lumea materialS.
E un perfecfionist, care imbdtr6nind se panicheazi
din ce ?n ce mai mult la g6ndul ci n-ar fi capabil si
facl fa!5 viefii. Crede cd gi-a ratat existenta.
/rrtlecoreo celor 5 rdni
. Frica de a fi respins il face si devini obsesiv in
anumite situalii.
. UtilizeazS frecvent cuvinte de genul: nimic, nulita-
te, a dispdrea, inexistent, fSri valoare etc.
Aspectulfizic
. Corpul mic, ingust, foarte slab.
o Partea superioari a corpului contractatS, retrasi
o O parte din corp mai mici
. il lipsegte o parte din corp (s6ni, fese etc.)
o Prezinti scobituri (piept, spate, stomac)
o Are o parte a corpului asimetrici
. Ochii mici gi privire fugari
. Cearcine pronuntate
o Voce slab5, stinsa
. Probleme de piele (mai ales pe fa15)
o Preferi vestimentatia de culoare neagrS

lrmcul FUGARUTuT
RANA DE RESPINGERE
Vlndccoreo celor 5 rdni
RANA DE ABANDON
Aparlfia rinii: lntre unu gi trei ani, in relatia cu
plrintele de sex opus. Copi! care a suferit pentru ci nu
se simlea suslinut de citre pirintele de sex opus in
relalia afectiv5. l-a lipsit,,hrana"afectivi sau a primit o
formt de afecliune lipsiti de cildurd ori diferitd de
agteptdrile sale.
Masca: Dependent
Frica luicea mai mare: Singuritatea
Atitudinea gi comportamentul riniigi a mlgtii active:
o Dependentului ii este foarte greu si ,,funclioneze"
singur, iar singuritatea il inspiimintS. Cauti intot-
deauna prezenla gi afecliunea altora. Are nevoie in
primul rind de susfinerea celor din jur.
o Adeseori suferi de tristeie profundi (singur sau
nu)fdrd sd prea gtie de ce.
o C6nd este singur pl3nge mult timp, firi si realizeze
cd de fapt igi pl6nge singur de mil5.
. iti provoacd incongtient boli sau situalii dramatice
doar pentru a atrage atenlia gi mila celorlalli. Dez-
volti o atitudine de victim5, crezind sincer ci este
ghinionist.
o Fuzioneazi ugor cu ceilal!i. Pdtrunde in suferinlele
gi emoliile lor, dar se folosegte de acestea pentru a
atrage atenlia asupra sa.
Lise Bourbeou

Lise Bourbeau
igi evidenliazi partea de vedetS, de cele mai multe
ori exprimati intr-un mod dramatic, doar pentru a
atrage atenlia. intr-un grup, ii place si vorbeascS'
despre el insugi. Raporteazd orice int6mplare la el
insugi.
Se aga!5 fizic de al1ii. ii este dificil s5 facl sau sE
decidd ceva de unul singur.
Cere intotdeauna plrerea 9i ajutorul celorlalli gi de
multe ori preferi sd pard incapabil doar pentru a
obline ajutor, nu pentru cd nu ar putea reugi sin-
gur. P6ni la urmd e foarte posibil si nu urmeze sfa-
turile primite pentru cd de fapt, el cautd doar
atenIie.
C6nd ajutd pe cineva sau c6nd face un servici cuiva
o face doar in speranla ci acesta se va ocupa de el.
Are suiguri gi cobo16guri frecvente, astSzi vesel
m6ine trist. Se destabilizeazi usor din cauza
emo!iilor.
Dificultatea de a termina o rela[ie ?l determind sE
faci tot felul de compromisuri ca sd nu r5m6n5 sin-
gur.
Crede ci daci cineva este de acord cu el, aceasta
este o dovadd de dragoste.
in prezenla unei persoane furioase sau agresive se
inmoaie brusc Ai devine ca un copilag speriat
imbitr6nind, spaima de singurltate cregte.
Deseori preferi si indure o relafie dificilS decdt sd
rim6n5 singur.
Vtrdecoreo celor 5 rdni
. Folose$te preponderent cuvinte ca: singur, absent,
nu mai suport, o las baltd etc.
Aspectulfizic
. Corp longilin, sublire, fdri tonus
. Sistem muscular nedezvoltat
r Brale lungi, care se bdlSnginesc pe 16ngi corp
. Umerii cSzuli
o Spatele curbat
. PErti ale corpului cdzute, flasce
o Ochi mari ;i trigti
o Voce slabi, p16ngicioasS
o Se sprijini foarte des de ceva sau de cineva.
o Preferl hainele largi , 1515i

I
IrIzIcu I. DEPEN DENTULUI
RANA DE ABANDON
Vttrlt'r rrrr'0 celor 5 rdni
RANA DE UM|UNTA
Aparitia rdnii: intre unu gi trei ani, in raport cu
gr;irintele care i-a reprimat orice formi de plScere
lrzic6. Aceasti rand poate apdrea in raport cu unul
rlntre pdrinli - cel care se ocupS de dezvoltarea fizici
ii sexualS a copilului - sau in raport cu ambii pirinli.
(.opil care a suferit umilirea din partea unui pdrinte
llentru ci a experimentat pldcerea simlurilor.
libertatea plScerii i-a fost zdrobiti de atitudinea
represivi 9i dispreluitoare a pirintelui. A simlit ruginea
fa!5 de acest pirinte.
Masca: Masochist
Frica luicea mai mare: Libertatea
Atitudinea gi cornportamentul rinii gi a migtii active:
o Masochistul are un suflet de misionar, pe care il
manifesti adesea prin frici
o I se pare ci Dumnezeu (sau Paznicul moralei din
familie) il supravegheazi 9i il judeci permanent.
Face tot ce poate pentru a se arita demn in fa[a lui
Dumnezeu sau in ochii celor pe care ii iubegte. Cre-
de ci pentru a fi spiritual 9i demn, trebuie si
ugureze suferinlele umanitdfii. Din acest motiv igi
face o datorie din a-i servi pe cei la care !ine, pu-
n6ndu-i pe primul plan, inaintea sa. Pe de alti par-
te, masochistul are dificulti[iin a accepta mAngdie-
rile sau risfSlul.
Lise Bourbeau

Lise Qourbeou
Este foarte retinut in vorbire, pentru cI a inleles ci
n-are dreptul si spune lucruri care sA-i deranjeze
pe ceilalli. Are chiar inclinalia s5-i scuze pe alfii.
Refuzi si-gi recunoasci senzualitatea gi plScerile
pe care aceasta i le procurS.
Respinge pulsiunile asociate cu plScerile simlurilor
pentru ci se teme cd va fi coplegit giiiva fi rugine.
li este, de asemenea, teamd ci va fi pedepsit daci
se bucurd prea tare de via!5.
A avut mai multe intdmplSri implie6nd sexualitatea,
at3t in copilSrie c6t giin adolescen!5.
Face tot ce poate ca s5'nu fie niciodati liber, cici
pentru el ,,a fi liber"inseamni ,,a fi neingrddit gi a
avea prea multe plSceri"
ili reprimi astfel libertatea, punSnd nevoile
celorlalli in prim plan gi neavAnd astfel timp si se
bucure de propria via!6. Crede ci prin pldcerile
simlurilor se depirteazd de spiritualitate. in plus,
nu vrea si fie perceput ca lipsit de suflet.
Tgi cunoagte nevoile, dar nu gi le asculti, crezdnd ci
trebuie si,#isacrifice pentru a se simtitmplinit.
Se simtedqiseori maculat, grobian, indemn. Uneori
chiarrdezjustat de el insugi.
Compenseazi insi gi se recompenseazi m6nc6nd,
crez6nd ci igi face plicere, dar ruginea gi auto-
culpabilizarea ii strici gi aceastd bucurie.
5e ?ngragi cu ugurinli, pentru a-gi gisi motive de a
nu se bucura de plScerea simfurilor.
Vlndecorea celor 5 rdni
o Are talentul de a provoca amuzamentul altora, prin
autoderiziune, umilindu-se singur.
o Este atras de locuriin care nu se tnt6mplS mare lucru,
cici nu este congtient de mirelia sufletuluisiu.
o Folosegte cu precidere cuvinte ca: nedemn, mic,
gras, porc, murdar etc.
Aspectulfizic:
o SupraPonderal,rubicond
o Talie scundi
o Fatd rotundS, bucdlatd
Ochi mari, rotunzi cu privire de copil
GAtulgros
MicS umfldturi de bizon in partea de sus a spatelui
Parli ale corpului rotunjite
Se imbraci deseori cu haine
scoate in evidenli rotunjimile
igi pdteazd deseori hainele
Voce mieroasl
strdmte, ceea ce-i
a
a
a
o
a
a
o

lrzrcu r. MAsocH rsru LU r
Vindecoreo celor 5 rdni
RANA or rRAoane
Aparitia rinii: tntre doi gi patru ani, in raport cu
pirintele de sex opus. Copil dezamdgit, fiindcd a simlit
ci agteptirile sale de afecliune nu ii sunt indeplinite de
cStre pirintele de sex opus. S-a simlit tridat sau
manipulat Tn zona sa dragoste - sexualitate. $i-a
pierdut increderea in acel plrinte dupi ce a suportat
promisiuni neTndeplinite, minciuni sau semne de
slSbiciune. $i-a judecat pdrintele ca incapabil de a-gi
asuma responsabilitatea.
MascS: Controlant
Fricile principale: disociere, separare gi renegare
Atitudinea gi comportamentul rdnii 9i a mSgtii active:
o Controlantul face totul pentru a-i convinge pe
ceilalli de forla personatitSlii sale. igi folosegte
calitilile de conducdtor pentru a-9i impune voinla.
. ili neglijeazi vulnerabilitatea giincearcd sd se arate
puternic. Jine ca ceilalli si gtie de ce este el capa-
bil.
o Face in aga fel inc6t sd fie considerat responsabil.
Crede c5 a fi responsabil inseamni a fi gef. in reali-
tate este de fapt iresponsabil, cdci ii acuzd intot-
deauna pe allii gi dE vina pe ei. igi gisegte cu
ugurinli scuze, astfel inc6t sd scape de acuzalii.
Lise Bourbeau
RANA DE UMILINTA

Lise Bourbeou
incearci si fie special, important. Cauti titluri gi
onoruri, incearci si fie in centrul atenliei.
Este ugor impresionabil de cineva celebru gi bogat,
acord6nd imediat incredere unei astfel de persoa-
ne. Uiti si fie vigilent 9i in caz de dezamigire devi-
ne neincrezitor
Reputalia e foarte importantd pentru el 9i daci
gi-o simte ameninlatd este gata si o distrugd pe a
celui care i-o pune in pericol
Minte cu ugurin!5 pentru a scipa basma curatS,
dar nu poate tolera ca cineva s5-l minti pe el. Nu il
deranjeazi subiectul minciunii, ci minciuna ln sine.
Exemplu: Dacd domnul igi ingealS sofia, aceasta va
fi mai deranjati de faptul ci a fost minliti dec6t de
faptul ci domnul gi-a gisit pe altcineva.
Are foarte multe agteptiri de la ceilalli gi este foar-
te exigent. Atunci c6nd delegS o activitate cuiva in-
sisti ca lucrurile si fie fScute in felul sdu giin ritmul
siu, pentru a-ti demonstra superioritatea gi
importanla. Controleazd intruna, din lipsi de in-
credere.
Ti place sE prevadS totul, pentru a putea controla
totul. Nu suportS ca ceva sau cineva s5-i strice pla-
nurile. Acceptd cu greu neprevlzutul.
Se crede indispensabil gi ii place si creadi ci
ceilalli nu s-ar descurca firS el.
Se destiinuie cu greu, pentru ci nu are incredere in
cei de sex opus. Se teme ci ar putea profita de el.
in nici un caz nu vrea si vorbeasci de gregelile sau
de slSbiciunile sale.
o Este un bun manipulator;i profiti pentru a-gi
controla partenerul. Refuzi s5 admiti ci este in
ciutare de dovezi de dragoste din partea acestuia.
Manipuleazi prin orice mijloc: bosumflSri, gantaj,
minciuni, seducfie, fipete, amenin!5ri. Poate ajun-
ge chiar la violen!5.
. inlelege gi aclioneazi rapid, dar de multe ori dupi
o judecatd pripitS.
o E intotdeauna sigur pe el gi incearci s5-gi impuni
punctul de vedere in fala celorlalli. ii place s5 aibE
ultimul cuvdnt.
o Este ranchiunos. Poate si puni brusc caplt unei
relalii gi s5 refuze apoi orice contact pentru o lungS
perioadd de timp.
o Este intolerant gi lipsit de ribdare fa!5 de cei ce se
migcl maiincet. Nu ezitd si-gi manifeste furia.
. incearci si pari independent pentru a evita frica
de separare, de a fi abandonat. ii critici pe cei
dependenli.
o Folosette cu precddere cuvinte ca: asociat, diso-
ciat, separat, pdrisit, intr-adevir etc.
Aspectulfizic:
o Bdrbatul arati forli gi putere in partea superioari
a corpului, are umerii mai largi dec6t goldurile.
30

,uttl.'t (treo celor 5 rdni
a
a
a
a
a
a
a
Lise Bourbeau
La femeie goldurile sunt mai largi dec6t umerii.
Bazinul degaji forg5.
Mugchi dominanfiin mai multe zone ale corpului.
Voce puternic5.
Piept bombat.
Un surplus de greutate, nu pare gras, mai degrabd
puternic.
Tendinti de a face burti, cu v6rsta.
Ochi mari, privire intensS, seducitoare.
Preferi hainele colorate
''
" t't'
il 'r i
l(-* +
,' )* @ I (
,1')
r.'iez' /r. "-,- i:t-;
,l*-.
ii -ll-'-.,
l, il l
..- .1 ,-,_- . ,',
,
, ,/ '-.
r/,, l
t
'i
't' '
i i ll
'i' , 11( , ,,i
,/'.r.
,
,
Y1
,i

I
IFIZICU L CONTROIANTU LU I
RANA DE TRADARE

Lise Bourbeou
RANA DE NEDREPTATE
Aparitia rinii: intre patru 9i $ase ani, in relalie cu
pirintele de acelagi sex. Copil care a suferit din cauzi
ci pirintele de acelaqi sex a fost distant, rece. Nu a
putut si se exprime, si fie el insugi in relalia cu acel
pdrinte. A reaclionat renun!6nd la propria sensibilitate,
impunAndu-gi si evolueze 9i si fie perfect. $i-a blocat
exprimarea individua litilii.
Masca: Rigid
Frica principalS: lndiferenla
Atitudinea gi comportamentul riniigia migtii active:
o Rigidul incearcd si pari vioi 9i dinamic, chiar 5i
atunci cAnd este obosit.
r Admite foarte greu ci ar avea vreo problemi sau
ci il deranjeazd ceva. DacS admite existenta unei
probleme, se grdbegte si adauge ci nu e mare lu-
cru, ci se descurci singur sau ci deja a rezolvat.
. igi foloseqte autocontrolul pentru a fi perfect 9i
pentru a-gi atinge idealul pe care singur 9i l-a stabi-
lit sau acel.ideal pe care ceilalliil agteapti de la el.
o Face totul pentru a-$i controla furia 9i o face
congtient, de teami si nu-9i piardd controlul.
o Poate incerca s5-i controleze pe ceilalli atunci cind
perfecliunea ii este pusi la indoiald 9i trebuie si se
apere.
Vindecorea celor 5 rdni
. in ciuda faptului ci vrea ca totul si fie perfect gi
echitabil, de multe ori el este cel care exagereazi o
acuzalie sau un gest. Nu igi di seama cit de ne-
drept poate s5 devini uneori fa15 de allii sau chiar
fald de elinsupi.
r Rigidul nu vrea si SIMTA. i9i manifesti cu greu sen-
timentele pentru ci nu gtie cum s5-gi gestioneze
sensibilitatea. Ti este teami ci s-ar putea si-gi
piardd controlul gi si nu mai fie perfect in ochii
celorlalli.
o Pare de altfel rece 9i insensibil, pentru ci incearci
sI arate - altora, dar 5i sie insugi - ci nimic nu-l
atinge. Din acest motiv este incapabil sd stabileasci
relalii profunde, intime.
o Se comportS foarte aspru cu corpul siu gi admite
doar rareori ci este bolnav. Aproape insensibil la
frig sau la durere, se mSndregte ci nu are nevoie
de medici sau medicamente.
o Se crede apreciat mai ales-pentru ceea ce face 9i
pentru aspectul fizic. Nu are repaus p6nd c6nd to-
tul nu este terminat gi perfect. inainte si-gi permiti
vreo plScere trebuie si simtd ci o meritS, muncind
pentru ea.
o Pretinde mult de la el insugi, vrea sd fie tot timpul
performant gi nu-gi respecti limitele. De aceea nu
tolereazi lenegii.
o Este specialist in auto-sabotaj, atunci c6nd - dupi
pirerea lui - ii merge prea bine.
35

Lise Bourbeou
r l,trrl trr'lruie si fie corect, justificat gi explicabil.
( ,rrrtl t'ste prins cu vreo gregealS se justificS imediat
;,r tle teama de a fi prins igi pregitegte justificirile
din timp.
. Nu se poate abfine si nu intrerupi pe cineva care
face afirmatii nedrepte, crez6nd sincer cI astfel il
ajut5. ii criticd cu ugurin!5 pe cei care nu se com-
porti aga cum i se pare lui cd ar fi drept gi corect,
se critici ugor gi pe sine. in opinia lui cunogtinlele
sunt mai importante decit sentimentele. Se
m6ndregte cu memoria gi cunogtinlele sale.
o CAnd igi atinge limitele poate deveni foarte sarcas-
tic, batjocoritor, incipil6nat gi intransigent.
o UtilizeazS frecvent cuvinte ca: intr-adevir, exact,
nici o problemi, cu siguran!5, niciodati, trebuie,
intotdeauna, corect, extraordinar, fantastic gi mul-
te superlative.
Aspect fizic:
o Corp bine proporlionat, cit de perfect se poate
o Tinut5 dreapti
o Umeri pdtrali
o PSrtiale corpului rigide (picioare, g5t, spate)
o Migcdri rigide.
o Aparilie ingrijitd 9i seducitoare
o Mijloc subfire, strins cu centuri sau cu hainele
o FalcS puternicd
Vindecoreo celor S rdni
. Abdomen plat, pe care 9i-l !ine supt
o Fese rotunde, bombate
e Ten curat, luminos
e Privire strilucitoare, vioaie, directd
o Voce uscatS, vorbire rapidi
36

hrzrcur- RTGTDULUT
RANA DE NEDREPTATE
Activarea rinilor
Atitudinile gi comportamentele prezentate la
descrierea fieclrei mSgti se manifesti in momentul
c6nd rana respectivi este activati gi decidem si
purtim acea masci. De ce si purtim o masci? Pentru
cd ego-ul nostru ne face si credem ci adopt6nd
comportamente diferite vom resimli mai pulin durerea
provocati de activarea r5nii. in plus, credem ci ceilalli
nu ne vor observa rana.
Putem face o comparalie cu modul ?n care acoperim o
rani fizici cu un pansament sau cu faptul de a lua un
medicament inainte de aparilia durerii. Putem
pretinde astfel ci nu existi nici o problemi, Durerea
fizicd este o reflectare a unei durerii psihice gi scopul ei
este sI ne atragi atenlia asupra adeviratei cauze a
riului.
Aceasti carte ili va indica mijloacele prin care vei ili
putea pune capit suferinlei de unul singur. Acest lucru
nu va fi totugi posibil doar prin simpla lecturS. Va
trebui si inveli cum si utilizezi metodele prezentate gi
pe mdsuri ce vei invila si le utilizezi vei reu;i s5-1i
atenuezi durerile firi ajutor din exterior.
Vindecarea unei rini sufletegti poate fi comparati cu
vindecarea unei rini fizice. De exemplu, o persoani
care poate s5 gdseasci mesajul corespunzitor unei
dureri fizice a trecut prin diverse stadii de inv51are. La
inceput, nu i;i di seama gi este in intregime
Lise Bourbeau

Lise Bourbeou
dependenti de ajutor exterior (medicamente sau
terapeut). Pe urmi devine congtienti c5 existi un
mesaj dincolo de durerea fizici gi - continuSnd si
urmeze tratamentul - incearci sd decodeze acest
mesaj. Cu timpul, ajunge si decodeze mesajul
respectiv 9i nu mai are nevoie de ajutor exterior.
Cum se activeazd o ran5? Se poate ?nt6mpla in trei
feluri, cum am menlionat mai devreme c6nd vorbeam
de,,Triunghiu I Vie!i i"
Egti afectat de atitudinea sau comportamentul
pe care cineva le are la adresa ta.
Te simfi vinovat fald de cineva, !i-e teami c5-l
vei rini gi ii vei activa vreo rani prin ceea ce
faci sau spui sau prin ceea ce intenlionezi si
faci sau si spui.
3. Suferi din cauza din a ceva ce-ti faci sau cum
egti cu tine insuli.
Trecem zilnic de la o rani la alta, in funclie de
circumstanle gi de persoanele pe care le frecventim.
Am remarcat ci in general, in viala profesionalS
suferim cel mai adesea de respingere gi de nedreptate,
in timp ce in viala personal5 avem abandonul gi
nedreptatea. Umilinla o triim intotdeauna in raport cu
noi ingine. Nu-i acuzSm pe ceilalli c5 ne umilesc. Voi
explica asta in capitolul despre umilin!5.
>-.--(D-<
Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viafa
mea urmitoarele:
1.
2.

CAPITOLUL DOI
in**at L fr,<txexrte;
Acest capitol regrupeazi intrebiri care ni se pun
frecvent in atelierele si conferintele Scolii AscultS-ti
Corpul
Copii adoptati trebuie sd considere cd rdnile lor au
fost octivote de pdrin{ii biologici sau de cei adoptivi?
RSnile ni se activeazi inilial de la concepere p6nd la
v6rsta de ;apte ani. Confbrm anumitor curente din
psihologie ne dezvoltim toate credintele pAni la
v6rsta de gapte ani. E sigur ci cea mai mare parte a
modului nostru de 96ndire, fricile, credinlele,
sentimentele, deciziile, le trSim in mod incon;tient. in
ceea ce privegte apari!ia sau activarea rinilor aceasta
se prezintS atSt prin rela!ia cu pSrin!ii adoptivi c6t gi cu
cei biologici. De fapt, toli cei care au avut un rol
important in primii qapte ani de via!5 au participat la
,,trezirea rdnilor" existente inainte de nagtere. Bunici,
educatori, profesorii sau orice altS persoanS
importantS, Am ascultat cu atenlie numeroase
mirturii ale unor persoane adoptate, care la
maturitate si-au gisit pirinlii biologici. Pe misuri ce
?ncepeau s5-i frecventeze gi si petreacS mai mult timp
cu ei descopereau o mare aseminare intre rinile lor,
deci 9i intre ernoliile, fricile gi credinlele lor. Un copil
adoptat va avea intotdeauna o legiturl foarte
puternici cu pirinlii sii biologici, datoritd faptului ci
i-a ales pentru aceastd incarnare. Legitura lor genetici
este la fel de importantd ca legdtura dintre sufletele
lor. Daci esti copil adoptat, amintegte-fi c5 experienfa
unui abandon 9i a unei respingeri de mic copil face
parte din planul tdu de viafd, pentru a te ajuta sd
accepli aceste riniin viafa ta. i1i va fi foarte greu si le
vindeci atSta timp cdt nu ifi asumi responsabilitatea
acestei alegeri.
De la nagtere, cei care se ocupi de un copil vor acfiona
gi vor reacliona in raport cu acesta in funclie de ceea
ce au de invSlat ?mpreun5. Absolut nimic nu este ldsat
la int6mplare. Viala este at6t de inteligentd incSt
trebuie neapdrat sd acceptdm aceasti inteligentd. Am
auzit de multe ori cdte o mami pl6ng6ndu-se: Nu gtiu
cum de imi pierd controlul otAt de repede cu fiico mea
cea micd. Are talentul de o md face sd reoclionez gi sd
uit de bunele mele intenlii de o fi mai tolerontd cu eo.
Nu fnfeleg, moi oles cd n-am ovut deloc acest gen de
probleme cu sorq ei, core e cu door trei ani moi more.
in acest caz, rdnile se activeazi gi la pirinte gi la copil.
Mama isi pierde controlul pentru cd se simte respinsi
de fiica ei. Dupd asta se auto-acuz5 ci este o mami rea
(r5ni de respingere gi de nedreptate) gi reactioneazi cu
furie. Acest gen de reaclie poate surveni chiar daci fata
nu scoate nici un cuv6nt: o privire sau o anurnitd mimici
ajung. Asta demonstreazi foarte clar ci suferinfa ne
este provocatS de interpretarea pe care o dim faptelor.
O rand activati la una indicd faptul ci acea rand a fost
activati gi la cealaltS, in acelagi rnoment gi cu aceeagi
intensitate. La fel se int6mpli gi in cazul unui copil
adoptat.
Lise Bourbeou

Lise Bourbeou
Precizez aici ci nu este necesar si gtim c6nd 9i de citre
cine ne-au fost activate rinile in prima copilSrie' E
suficient si recunoagtem existenla lor. Pe misurd ce
devenim mai congtienli Siinvdlim si ne acceptim mai
bine, multe evenimente din trecut ne devin maiclare.
Dacd unul dintre pdrinli o fost absent cdnd erom mici,
inseamnd cd anumite rdni nu ne-ou lost activote?
Din pdcate, nu. $tiu cd unora le-ar fi plicut si aibi
aceasti gans5, dar nu este cazul. Daci de exemplu o
mamd gi-a crescut singuri fiica, firi ca cineva si joace
rolul tatilui, copilul va fi atins in rinile sale de abandon
pi de tridare. Rdnile au putut si fie activate Tn moduri
diferite:
Lucrurile se petrec la fel pentru toli cei care au avut un
singur pirinte in copilSrie ;iin adolescen!5
Moma mea d murit cdnd oveom trei ani, ior tato s-a
recdsdtorit cdnd aveom Sase. Core dintre cele doud
mame mi-ou activat moi mult rdnile.
in familiile reconstituite, toti cei care joaci un rol
parental au influenle asupra ta. in general, pdrinlii
biologici activeazd rini mai profunde, dar de multe ori,
noul pdrinte nu face dec6t sd continue aceasti
activare.
Amintegte-li ci atragem intotdeauna persoanele de
care avem nevoie in fiecare moment al vietii noastre.
Persoonele homosexuale ar trebui sd inverseze rolul
pdrinlilor?
Nu, fie ci vorbim de o femeie sau de un bdrbat,
homosexualitatea sa nu are nimic de-a face cu rinile.
Preferinla sexualS este un fapt foarte personal gi de
naturi strict fizic6, chiar dacS alegerea se face ca
reaclie la relalia cu unuldintre pirinli.
Ceea ce este important - repet - nu este si gtim cine a
fost prima persoani care a activat unele r5ni, ci sd
recunoattem ci avem aceste rini gi ci pirinlii nogtri
au fost alegiin funcfie de planul lor de via]d, care este
str6ns legat de al nostru. Ei participi Tntotdeauna la
dezvoltarea noastrS spi ritua 15.
o Prin ceea ce mama a povestit despre
tatilui.
o Prin ceea ce fiica a observat la alli ta1i,
copii.
Prin intermediul unui frate mai mare sau a unei
alte persoane de sex masculin din familie.
Prin imaginea pe care gi-o face singuri despre tatil
siu.
I
Prin orice birbat care poate reprezenta un tatd in
ochii ei, cum ar fi un profesor sau un prieten de
familie.
absenla
ai altor

Lise Bourbeau
Reacfia la alegerea homosexualit5lii unei persoane are
legdturi directi cu ceea ce acea persoane are de
invSlat. in general, daci pirin!ii accept5 cu ugurinta
aceastd alegere, asta va ajuta propria acceptare, iar
rinile sale nu se vor activa in sfera sexualitifii. Daci
unul sau ambii pirinli nu vor accepta, atunci se vor
activa una sau mai multe rini. Putem determina aceste
rini pe baza descrierii lor.
in ceea ce privegte partenerii, determinarea rinilor
activate poate fi mai dificili. De exemplu, c6nd doui
femei trdiesc impreunS, una poate juca mai pregnant
un rol de birbat. Daci este cazul t5u gi egti consideratd
a fi femeia din cuplu, partenera ta poate sd ili
retrezeasci suferinlele trSite cu mama ta dar gi pe cele
avute in raport cu tatil tiu.
Sfatul meu, in acest gen de situafii este si nu incerci si
afli prea multe. Trebuie doar s5-1i gestionezi corect
fiecare ran5, pe mdsurd ce se activeazd gi asta ili va
imbunitili relalia. DacI iti accepli ugor
homosexualitatea vei fi mai pufin confuzi ;i vei putea
s5-1i gestionezi mult mai ugor emoliile triite.
Aud des ci aceasti confuzie se manifesti deseori 9i la
cuplurile heterosexuale. O femeie poate spune ci
partenerul ei se comporti asem5nitor marnei ei ;i se
intreabi cum s5-gi interpreteze rinile. Trebuie doar si
se bazeze pe comportament, pentru ci acesta ii va
indica despre ce masci este vorba gi ce rani ii
corespunde. Verific6nd pe urmi cum gi-a judecat
partenerulin modul siu de A Fl va descoperiiin final ci
la fel gi-a judecat gi tatil. Confuzia vine din faptul c5
degi comportamentul este diferit, acuzafia este
aceeagi. Voi reveni asupra acestui subiect, intr-un alt
capitol al acestei cirfi.
Auzim din ce in ce moi des de persoane tronssexuale,
bisexuole, intersexuole etc. pe cine trebuie ocestea sd
ia in considerare pentru octivarea rdnilor lor.
Rdspunsul este acelagi. pirinf ii ne activeazi
intotdeauna anumite rini, fird si vrea, pentru ca noi
si devenim conptienli de ceea ce avem de invilat, la
fel cum gi ei au nevoie de noi pentru evolufia sufletului
lor. Atunci c6nd o persoani alege un mod de viald in
afara normelor obignuite, este predispusi si
experimenteze diferite forme de respingere, atat din
partea altora c6t gi din partea sa (autorespingere).
Cu toate astea, existi milioane de oameni care se nasc
cu o rani gravd de respingere, degi par si triiasci
absolut conform normelor. Este deci preferabil sd nu
ne pierdem timpul ciut6nd .diferite detalii, ci si ne
concentrim pe atenuarea, vindecarea propriilor
suferinfe, pentru ci nimeni altcineva nu o poate face
in locul nostru.
Ce se intdmpld cdnd este vorbo de o mamd surogot?
De cdtre cine este inlluenlot copilul in privinld rdnilor
sale?
in cele noui luni de sarcini legitura dintre cei doi este
foarte puternicS, pentru cd fdtul depinde in totalitate
de mama purtitoare. El este deci influen[at de ceea ce

Lise Bourbeou
ea triiepte, de ceea ce ea simte. Pentru ci nu existe
hazard, femeia disponibilS ;i dispusd si poarte acel
copil il va influenla in func!ie de nevoile lui sufletegti.
Dupi ce va pierde orice contact cu ea, copiluligi va uita
repede inceputul de via!5 9i va trSi experienfele de
care are nevoie al5turi de mama care il va cregte.
Acest gen de experien!5 poate fi triit diferit. Unii copii
se pot simli respingi, allii abandonali sau nedreptSfiti.
Pot exista copii care sE considere aceasti alegere de
nagtere demonstreazi cd nagterea lor este foarte
doritS.
in zilete noostre lecundolia in vitro este des folositd.
Ce influenle poote oveo oceastd metodd osupra rdni-
lor sufletegti ale copilului?
Trebuie din nou sd ne amintim ci hazardul nu existi gi
ci totul ne este pre programat tnainte de nagtere, in
conformitate cu planul nostru de via!5. Putem
considera ci dacd sperma tatilui este fecundati de
cdtre mami totul se petrece normal. Mai ales pirinlii
respectivi trebuie si se intrebe ce au de invS;at din
aceast5 experienld. Copilul va gti doar ci a fost foarte
dorit, ceea ce nu e intotdeauna cazul la ceilalli copii.
Fecundalia in vitro se poate face gi cu sperma unui
necunoscut, fecundatd de citre mamd. in acest caz
copilul va trii aceleagi stiri ca gi c6nd ar avea un tati
absent sau dispdrut.
in situalia in care o mami surogat fecundeazd sperma
tatdlui, putem si consideram aceleagi efecte ca in
cazul mamei purtitoare.
Este important si relinem ci indiferent de
circumstanfe - sufletul copilului (pi cel al pirinlilor)
aveau nevoie de aceste experienle pentru a putea
evolua in conformitate cu planul lor de via!5.
Doar ego-ul crede ci suferinlele ne sunt cazate de
cdtre ceilalli. Cdt timp acceptim si credem asta,
considerSndu-ne victime, nici o dezvoltare spiritualS
nu este posibilS.
Ali spus cd fiecare dintre noi avem cele patru rdni, cu
exceplio umilinfei. Cum se foce cd eu sunt singura din
fomilie care dm aceastd rond?
Cdnd spun avem toli patru-1ini din cinci asta nu
inseamni ci sufletul nu are nevoie si accepte rana de
umilinli. Avem cu tofii o memorie genetici mogteniti
din familie a9a cum avem li o memorie celulari
acumulatd pe parcursul vielilor triite de sufletul nostru.
Toate aceste vieli ne sunt folositoare pentru a inv51a s5
acceptim tot ce poate fi trdit pe aceast5 lume. Pe
parcursul unor viefi, experimentdm gi rana de umilinfi,
pentru a ne verifica nivelul de acceptare al ei
Persoana care a pus aceastd intrebare credea ci este
singura din familie care suferi de aceasta ran5.
Ciut6nd mai atent in genealogia familiei va gisi -
48 49

Lise Bourbeau
hr,rtc probabil - o persoanS care ii seamini mult gi
(.rre este gi ea la fel de afectat5. lntuilia imi spune ci
atunci cAnd cineva seamSnd foarte mult cu un
strdbunic, de exemplu, este de fapt acela$i suflet care
s-a reincarnat pentru incerca s5 completeze un proces
de acceptare ce nu care nu a fost incheiat.
Vid adesea oameni care nu pot accepta rana de
umilinti a unui membru de familie giii spun lucruri de
genul: De ce ii lapi sd profite de tine in halul ocesta?Egti
prea bun! Sau: De ce te ingrogi otdt? Ar trebui sd tii
pulin regim!
Daci te simli criticat - in gAnd sau in cuvinte - cei
rotofei care au mai multe caracteristici ale misti de
masochist, vei $ti c5 incl nu ai acceptat
comportamentul gi aspectul fizic ale rinii de umilinfd.
S-ar putea ca rana si reapari mai t6rziu sau si fie
am6natd pentru o viald viitoare.
E la fel pentru persoanele care au de exemplu doar
fala rotundi gi nici un alt semn vizibil al acestei rini.
Dacd se controleazi si nu se ingrape, din cauza mSgti
de rigid, inseamni ci n-au intrat in procesul de
acceptare.
E mult mai inlelept s5 facem fa!5 lecfiilor pe care
trebuie si le inv515m. Astfel, nu evitim doar si retriim
aceleagi suferinfe gi in alte viefi, dar cel mai mare
beneficiu al acceptirii de sine 9i de allii este fericirea
pe care o resimlim.
trnlr'r 0reo celor 5 rdni
(trmenii au sceleasi rdni?
l',rrral nu de mult se credea ci gemeniifal;i erau diferifi,
,rv,ind fiecare o personalitate distincti gi ci gemenii
rrk'ntici erau identici din toate punctele de vedere, at6t
lrzic c6t 9i ca trisdturi de caracter. Unii cercetitori suslin
,rr um c5 gemenii identici nu sunt identici LOA%, mai ales
rrceea ce privegte rnodul devia!5 pe careil adoptS si al
lrolilor pe care le au. De exemplu, cercetdtorii nu
rcugesc si inteleagS cum este posibil ca unul dintre
liemeni si dezvolte un cancer de foarte t6nir, iar
r elilalt doar pe la 70 de ani.
[xisti foarte multe studii despre gemeni, multe dintre
ele inci in curs de validare, aga c5 cei interesali le pot
gisi cu upurin!5 pe net.
lin6nd cont de legea cauzS-efect, care ne spune noi ne
construim viala prin ac!iunile gi deciziile noastre,
intelegem de ce gemenii trSiesc experienle diferite,
chiar daci par identici.
Ceea ce face diferenfa, sunt alegerile pe care le fac in
cursul vielii lor. Daci unul alege si devini mai
con;tient pentru a-9i diminua suferinlele, adicS daci
preferS dragostea in locul fricii, acceptarea in locul
rezisten!ei, lSs6ndu-gi astfel inima si-i dirijeze viala gi
nu ego-ul, cu siguranli acesta va avea mai puline boli
decSt cel ce va ldsa ego-ul s5-l dirijeze. Eu am observat
ci in cazul gemenilor identici, existi multe ganse ca
atunci c6nd unul adoptd un nou comportament,
celSlalt s5-l urmeze. Sunt atet de uni!i, ci se simt

Lise Bourbeou
foarte u$or unul pe altul, chiar cdnd sunt la distan[d. S-
ar pdrea cd cel care s-a n5scut primul are mai multi
influenfi, dar cum to]i avem liber arbitru, este
imposibil si anticipim fard gregeali cum se vor
comporta doi gemeni identici.
Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala
mea urmStoarele:

Lise Bourbeou
CAPITOTUL TREI
Eg,s-u/-, cRL mnL Yn-arae- obstar-ot
itufa+n vtnd$nril t dnils+.
C6nd am scris titlul acestui capitol mi intrebam de ce
ego-ulincearci din ce in ce mai mult si fie recunoscut,
c6nd atitria autori importanli ficut sd curgi r6uri de
cernealS pentru a ne ajuta si inlelegem influenla
covSrgitoare pe care acesta o are in viala noastri.
Rispunsul pe care mi l-am dat este ci tocmai din cauza
trezirii congtiinlei colective insistS atita se faci simlit.
ii este frici cd ar putea dispirea.
Voi continua deci si vorbesc, cum o fac in toate cdrlile
mele, la fel ca in atelierele gi conferinlele Scolii
AscultS-li Corpul. Pentru cei care au citit mai multe din
cdrfile mele sau au participat la conferin[e sau ateliere,
m-am gAndit sd adaug mai multe exemple in acest
capitol gi pe parcursul c54ii. Vreau si vd ajut astfel si
recunoagteli mai precis momentele e care vi dirija!i
singuri viala gi momentele in care vi lisati controlati
de ego.
Timp de 45 de ani am citit mii de c5fii gi am participat
la numeroase formiri, pentru a-mi dezvolta congtiinla,
iar de peste treizeci de ani predau eu Tnsimi asemenea
cursuri. Cu toate acestea inci descopSr lucruri noi. La
fiecare noui descoperire rim6n miratS gi mE intreb
cum de nu mi-am dat seama mai devreme de acel
lucru.
lati de ce insist in a te ajuta, prin aceastd carte, si
descoperi la rAndul tiu imensa influen!5 gi putere pe
care ego-ul o are asupra ta. Sunt siguri ci nu sunt
singura care devin din ce ?n ce mai congtientS, cu
fiecare zi, cu fiecare sipt5m6nS, cu fiecare an care
trece.
Dupi ce m-am tot intrebat dac6 este posibil ca intr-o zi
sd scap definitiv de influenla pe care ego-ul meu o are
asupra vielii mele, m-am hotirSt p6nE la urmi si o las
baltd gi sd md g6ndesc doar la bucuria pe care o triiesc
de fiecare dat6 cdnd imi dau seama de modurile
diferite in care incearci si mi pdcileasci gi si mi
controleze. Doar a9a voi reugi si-mi controlez viala mai
bine.
Crearea Ego-ului
Aud deseori intrebarea: Dor de unde vine ego? De ce e
ofit de importont in viafa noostrd?
Ego-ul a inceput si se manifesteze din momentul in
care Omul gi-a dezvoltat energia mental6, in urmi cu
milioane de ani. i1i amintegti de Adom gi Evo? Triiau in
paradisul terestru, Erau perfec[i. C6nd Eva a gustat din
pomul cunoagterii (dimensiune mental5), au devenit
imperfecli pi au apirut problemele. Aceasti poveste
simbolici ne arati ci odati cu dezvoltarea energiei
mentale am mo$tenit puterea de a alege. Suntem
singurele creaturi de pe suprafala pimdntului care
avem liber arbitru. Cu timpul, am ales s5 dim mai mult
loc dezvolt5rii dimensiunii noastre mentale, i-am
utilizat energia pentru a ne crea un ego, crez6nd cd ne
54

Lise Bourbeou
va fi r"rtil, c6ndva, dupi care l-am lSsat si devinS mai
important decSt puterea noastrd de a alege. Din
pdcate, am uitat ci singura putere adevirati este cea
a fiinlei divine pe care o avem fn noi - lumina noastrS,
marea noastr5 inlelepciune.
Putern compara ego-ul cu un vecin, cdruia i-arn oferit
multi ospitalitate gi care p6n5 la urmi vine la noi in
casi gi ne spune cum si ne comportdm. Acest vecin
s-ar sim!i super inrportant gi indispensabil. Ar fi sincer
convins ci nu putem trii fird el, cd n-am fi capabili si
ludm nici o decizie in viala noastri fSri ajutorul lui.
Putem condamna un astfel de vecin. Nu putem, pentru
ci eleste convins cE ne ajut5, ci ne face un serviciu.
Aga se int6mplS cu ego-ul nostru. El nu poate inlelege
ce se int6mpld cu adevSrat, nu se poate vedea. latS de
ce trebuie si invSlim si ne observSm, pentru a realiza
c6nd este prezent. Este ca o patS pe o fesdtur5, care
nu gtie cI este o pat5. Trebuie si fim in afara tesiturii
pentru a vedea pata.
E important sE ne amintim ci ego-ul este flcut din
energie mentalS, Dimensiunea noastrl mentalS ne
este indispensabilS pentru a 96ndi, organiza, planifica,
memora etc. E o materie subtili, pe care nu putem nici
si o vedem, nici sJ o atingem, spre deosebire de
dimensiunea noastri fizicl, dar care este totugi foarte
prezentd gi foarte importantS. Pentru a putea si
96ndim, si ne organizim, mentalul nostru trebuie si
se bazeze intotdeauna pe memoria sa, pe tot ceea ce a
invSlat dea lungul timpului. Dimensiunea noastri
mentalS este fericiti si echilibrati atunci c6nd
folosegte tot ceea ce a invSlat pentru a ne ajuta sI
facem fali nevoilor fiinfei noastre.
De ce trebuie si vorbim atata de ego in aceasti carte?
Este foarte important pentru cd asta te va ajuta si
devii mai congtient de toate d5tile c6nd o rani i1i este
activatS, iar tu reaclionezi. intr-adevir, fiecare reaclie
este provocati de activarea unei rini, iar asta
demonstreazi de fiecare datS influenfa ego-ului.
Ce este ego-ut
Ego-ul este o crealie specific omeneascd" Pentru a
supravielui el se hrSnegte din energia noastri mentalS.
Se bazeazd doar pe ceea ce a fost invilat in trecut. De
exemplu, orice situalie pe care o considerd periculoasi
pentru ci aga a fost la un moment dat, in trecut, este
tratatd ca peniculoasi pentru totdeauna, adici at6ta
timp c6t il l5s5rn.
incearcd intotdeauna si opreasci mersul lucrurilor,
negSnd pe cAt posibil orice schimbare. Una din
specialitSlile sale este suferinla.
Ego-ul suferf, din cauza dorinlelor sale nesatisficute
gi, de asemenea, de teama de suferinfi daci
dorinfele sale s-ar concretiza
I C6nd ilidaiseama ci ego-ulte domini gtii imediat ci
i pertlqgascg agglqllcl rI? !,"Ie19rylg!l"
56 57

Lise Bourbeau
Ego-ul nu poate trii in realitate, cici compare totul la
lumea pe care gi-a creat-o. E convins c5 lumea sa este
cea rea15. De c6te ori am auzit adulli pl6ng6ndu-se de
evenimente dificile din copilSrie, convingi fiind ci
acestea au fost reale. Dupd verificirile ficute in
familiile lor 9i-au dat seama ci perceplia lor despre
aceste evenimente este fals5, c5 nimeni altcineva din
familie nu a triit 9i nu a perceput evenimentele
respective ca fiind dificile. Acegti adulli au suferit din
cauza acelor evenimente timp de mulli ani doar pentru
faptul ci ego-ul lor i-a influenlat sd perceapd acele
evenimente intr-un anumit fel, in loc si vadi
realitatea.
Eu vin dintr-o familie cu unsprezece copii gi sunt siguri
ci dacl ne-ai intreba despre pirinlii nogtri, fiecare
dintre noi am spune altceva. C6nd eram t6niri am
avut parte de un incendiu la casa noastri gi dupi mulli
ani, vorbind cu surorile mele, am realizat ci nici una
dintre noi nu avea aceeagi pirere despre ce s-a
petrecut atunci. Am trSit fiecare un incendiu diferit.
latd influenla enormi a credinlelor gi fricilor noastre, a
ego-ului. Fiind creat din materie mentalS, ego-ul poate
fi considerat ca o excrescenli mentalS. Cunoagtem cu
tolii excrescenlele fizice ca negii, chisturile, tumorile
etc. Aceste excrescenle sunt ficute din materie fizicS,
dar nu sunt naturale. Acestea paraziteazi corpul gi se
folosesc de energia sa pentru a se crea 9i dezvolta,
pentru a exista. Am fost din totdeauna fascinatd de
structurile lor. Reugesc chiar s5-gi creeze vase
sanguine, pentru a trii mai mult. Ego-ul, degi
aseminitor, face mult mai riu, pentru ci posedd
propria voin!5 de a trSi gi de a supravielui. Acesta
triiegte cu frica permanenti de a muri, de a dispare,
parcd ar gti cd in realitate el este efemer, nu are
substanlialitate aga cum avem noi. in acelagi timp,
ego-ul este incongtient de asta gi din aceasti cauzi
cautd si se autoconvingi de propria existenli.
lgnoranfa asta seamini cu cea a unei persoane care
nu vrea s5-gi recunoascd ci ii este frici cd o si rdm6nE
fdri bani, ci este inconptienti de faptul ci trdiegte in
nesiguran!5. Aceasta vrea deci si se autoconvingd ci
de fapt nu este aga, cheltuind nechibzuit, afirm6nd ci
nu se teme de sdrdcie gi este sigurl ci va avea
intotdeauna suficienfi bani ca s5-si pliteasci facturile.
Va merge chiar mai departe, ii critici sau incearci si-i
schimbe pe cei ce manifesti o anumiti insecuritate
financiarS. $tim cI daci nu i-ar fi fricd, n-ar avea de ce
sd incerce si-i convingi pe allii sau pe el insugi. E la fel
gi pentru ego, care tot incearci s6 se convingi ci
existi, cSnd de fapt e doar o iluzie.
Ego-ul, scormonindu-[i energia mentali, te slibegte.
De fiecare datd c6nd il lagi s5 te controleze, te trezegti
firi energie. Sunt convinsi ci deja ai remarcat acest
lucru cu mai multe ocazii. C6nd trdiegti frici gi emolii -
care sunt manifestdri ale ego-ului - ili dai seama cE
egti obosit la sf6rgitul zilei. Doar tu poli si decizi daci
continui s5-ti alimentezi ego-ul sau nu. Din picate nu
este chiar aga u$or, pentru ci i-am dat prea multi
putere ego-ului pe parcursul vielilor precedente. Acum
el incearcd si ne convingi prin mijloace subtile cd de
fapt, ne decidem singuri viala, c6nd de fapt el conduce.

Lise Bourbeou
Ego-ul, totalitatea credinfelor tale
Cind vorbesc de o parte a ego-ului, md refer la toate
credinlele, adicd la toate mijloacele pe care le
folosegte pentru a interfera cu viala ta. Ai remarcat cu
siguranf5 cd sute de voci ili vorbesc firl incetare, te
sperie, te fac si te indoiegti de tine gi de al1ii, te
culpabilizeazd, te impiedici si aclionezi etc. Fiecare
din aceste voci este legati de una dintre credinlele
tale. Cu c6t ifi intrefii mai mult aceste credinfe, cu at6t
ele cSgtigi in importanfi. in concluzie, ego-ul este
totalitatea credinlelor care te impiedici si fii tu ?nsu!i.
Dificultatea de a ne recigtiga puterea
De ce este at6t de dificil de a ne rec6gtiga controlul
asupra vielii noastre 5i sd nu ne mai lSsim condupi de
ego? Motivul principalil reprezinti lipsa de congtiin!5 a
omului. Suntem congtienli de circa S-LO% de tot ceea
ce se ?ntimpli in noi. Asta inseamni c5 suntem foarte
pulin conStienli de toate d5lile cSnd ne l6sim viala si
fie controlati de credinlele noastre.
indriznesc si sper ci dup5 lectura acestei cirli ili va fi
mult mai ugor si-1i dai seama cind ego-ul preia
controlul asupra vietii tale. Pentru asta e necesar si-1i
amintegti ci ego-ul, micul eu, nu se 96ndegte decit la
el gi ci va continua si existe prin g6ndurile continue de
EU, EU, EU, MlE, MlE, MlE. Este modul sdu de a-gi
dovedi cd existS. Pare ci se crede singur impotriva
tuturor.
Egorl.te h"voie si se convihga netnqeta.t ci exist6 9i
ci eat6t de irnportantinc6t poate exista etern,.lafel
ca'omul
Si analizim de exemplu o zi tipici din viala unei femei
mdritate, mami a doi adolescenli, care lucreazi'
Majoritatea exemplelor se pot aplica 5i la bSrbali' Tot
ce este scris cu caractere italice reprezinti g6ndurile
micului siu eu, care se teme pentru imaginea sa, ii este
frici si nu fie iubit, s; nu fie recunoscut etc' Egoul care
96nde;te necontenit doar: EU, MIE'
Femeia se trezegte cu o mici int6rziere: Ce porcdrie de
ceas, de ce n-o fi sunot? (EU) o sd fntdrzii din nou' $efa,
ior o sd se uite urdt lo MINE.
Se alSturi solului 5i celor doi copii la masa din
bucitirie. De ce nu M'a;i trezit?(ELl) cred cd V'am spus
ieri cd astdzi (Eu) trebuie sd oiung la birou mai
devreme.
Se aranjeazi in grabd, dar nu-9i glse;te taiorul pe care
vrea si-l imbrace. o nu! E incd lo curd;at! Dacd (EU)
n-ar trebui sd foc totul in casa osto poote a5 fi avut
timp ierisd rnd duc (EU) sd-liou-
Se prive;te in oglindS: lJite incd un rid!Via;a de familie
UA imbdtrineSte repede. (EU)O sd am nevoie de mai
multe zile de vaconfd. Sunt din ce in ce moi urdtd 5i
ordt maiin vdrstd decdt sora meq mai micd'

Lise Bourbeou
Di fuga la baie; Of, iar a ldsat cinevo colacul ridicot.
Cred cd solul meu. Bdrbali nu se gdndesc niciodotd la
NOl, femeile. Oare cdnd or sd inleleagd cd e
nepoliticos?
in drum spre birou: uite-l gi pe rnoSul dsta care incurcd
circulalia Si MA face sd intdrzii. Ce-o cduto pe stradd lo
oro asto?
Ajunge cu intdrziere la birou: iMl pare rdu cd am
intdrziat, porcd todte ou fost impotriva MEA astdzi,
incepdnd cu so,tul meu... $i continud sd explice, pentru
a se justifica.
in timpul gedinlei: De ce trebuie sd-Ml pierd timpul
oscultdnd aceleogi prastii? Credeom cd osto e o gedinld
importantd. De ce varbegte doar eo? De ce nu-Ml cere
pi MIE pdrereo? Poote iii inchipuie cd (EU) sunt
tdmpitd.
La pr6nz, la bufet:, iar cartofi prdjili! Si tot Ml-am
promis cd n-o sd moi mdndnc prostii., iar o sd md
ingro5. N-AM voinfd!
Merge si-gi ia a patra cafea: Ok, asta e ultima pe core
o beau. $tiu cd (EU) beau preo multd, dar ostdzi toli
MA enerveozd gichior AM nevoie.
$efa ii di o sarcinl neprevdzutS: De ce trebui sd MA
ocup EU de toate prostiile? Mdcar de Ml-ar spune
mul;umesc. Oore ce AM gregit ca sd fiu intotdeouna
atdt de incdrcotd gi oici gi acasd? Tofi profitd de MINE!
Ajunge prea tdrziu pentru a-5i duce biiatul la sport; Nu
te uito ago la MINE! EU am fdcut tot ce-om putut (EU).
Nu poli sd-fi inchipui cum e sd trebuioscd sd le foci pe
toate gi acosd Si la birou.
Soful ajunsese acasi mai devreme dec6t de obicei 9i s_
a instalat la televizor. Nu i-a trecut prin cop sd_Ml focd
o surprizd gi sd pregdteoscd el maso in locul MEIJ
Fiul s5u ajunge acasi mai t6rziu. Ea se enerveazi ci
trebuie sd-i pregiteascd si lui de m6ncare: puteai
sd-Ml spui cd nu vii la mosd. EU credeom cd egti lo
prietenul tdu. AM impresia cd toti credefi cd EtJ sunt
servitoarea voastrd.
P6ni la urmi pe la ora 2L se ageazi qi ea la televizor ca
si vadi un serial in care este vorba despre patru femei
casnice:Ce Ml-ar pldceo gi mie sd locuiesc intr-o cosd
opo frumoosd 9i sd moi om gi o bond core sd le facd pe
toate pentru MINE! gi ceololtd, ce haine frumoose are!
$i nici mdcar nu trebuie sd aibd o stujbd! uf, nu_Mt
foloseSte la nimic sd visez. Ar fi preo frumos sd om 5i
EU o astfel de viafd.
Fiulgi fiica sa se iau la cearti: Nu mai suport sd vd aud!
(EU) Sunt obositS, AM avut o zi grea. N-afi putea 9i voi
si vd mai g6ndifi 9i la allii? Am 9i EU nevoie sd m6
relaxez. Abia M-AM a5ezat Si (EU) am muncit toati
ziua.
Soful vrea si faci dragoste: Oare nu inlelege cd atunci
c6nd (EU) am at6tea pe cap nu-Ml mai rdm6ne energie
gi pentru asta? Birbali sunt toli la fel, nu se g6ndesc
dec6t la ei, nu fin cont gi de nevoile noastre. Bine o si
accept, a;a (EU) o sd am linigte, iar m6ine va fi mai
drigul cu MtNE.

Lise Bourbeou
ATENJIE: Nu spun si nu mai folosim deloc cuvintele
EU, MlE, iUt. Oe exemplu, daci vrei si povestegti o
int6mplare cuiva, le vei folosi destul de des. Ele sunt
folosite de ego atunci cSnd existi o critici ascunsi in
frazd, un sentiment de superioritate, ciutarea atenliei
sau a complimentelor.
Ego-ul utilizeazi criticile
Un mod foarte subtil pe care ego-ul il folosegte pentru
a ne controla este s5-;i dea importanld, s5-i critice
frecvent pe al1ii, pretinzSnd ci sunt doar observafii. Ai
vizut cAteva exemple mai sus. ii place si giseascd
defecte la alfii, le cauti nod in papuri pentru a se
convinge cE el e superior gi mai important dec6t al1ii.
C6nd suntem congtienli gi chiar criticdm pe cineva, o
facem pentru ci suntem convingi ci meritS criticat,
fiindci chiar a gregit.
Trebuie si vI mirturisesc cd pentru mine, faptul ci am
descoperit - gi descopir in fiecare zi - importanla
ego-ului meu este una dintre marile revelalii ale vielii
mele. Cu c6t devin mai congtientd descopdr c6t loc
ocupi. Marele avantaj al acestei descoperiri este ci
din secunda in care imi dau seama ci nu mai sunt eu
cea care-mi controleazl viala, pot imediat si-i suprim
influenfa.
Daci vreicu adevirat si-!idiminuezi gisi-!i vinaecl
treptat rinile, e absolut nevoie s6 devii congtient de
enorma putere 9i inftuenti pe care ego-ulil are in
viala ta
AcceptSnd faptul cd orice manifestare a ego_ului ne
indicd activarea unei rini, devine imperativ sd devenim
congtienli de prezenfa sa. latd un exemplu care te
poate ajuta s5-ti dezvolli aceaste abilitate. pentru
fiecare exemplu de critici, in g6nd sau cu voce tare,
am adiugat 96ndurile egotice.
o Ai vizut cum s-a ingrigat? Oare n_are oglindd
acasS? (EU nu M-a; Idsa niciodati si ajung aga. EU
AM rnai multd voinid dec6t ea).
Nu mai tace din gurd, acapareazd toati discutia.
Nu-gi dd seama ci gi allii ar avea ceva de spus? (EU
sunt mai discret, mai atent la ceilalti)
Ce face prostul acesta in trafic? Mi_a tiiat calea gi
aproape m-a atins. Cine i-o fi dat permis? (EU
conduc mult mai co!-ect, EU n-a5 face niciodati
a5a).
Siraca, are din ce in ce mai multe probleme, devi_
ne treptat o victim5. (EU sunt stf,pdn pe mine. EU
nu caut sd atrag simpatia prin problemele mele. EU
nu profit de ceilalti)
M-am sSturat s5 tot trebuiasc5 sd mI repet! Cred
c5 am fost destul de clarl (EU ascult mai atent, EU
sunt mai focusat, ca s5 inleleg nnai repede)
65

Lise Bourbeau
Nu pot sd cred cd face din nou asta, deti 5tie cd nu
imi place! (EU lin cont de ceea ce ii place, micar
at6ta lucru pot face pentru a-i arita iubirea MEA).
Urisc si sun la o institulie publici ! Mai int6i
vorbegti cu o maginlrie c6teva minute bune 9i
c6nd, in sfArgit ajungi si vorbegti cu cineva, i1i pune
aceleagiintrebiri. i1i ia o groazd de timp! (Daci a9 fi
EU responsabil acolo, m-ag 96ndi la timpul oameni-
lor, ag schimba sistemul acesta idiot. Sunt sigur ci
(EU) a; gisi un sistem mai inteligent.
De ce imi mai ceri sfatul, daci nu-[i place niciodati
ce-!i spun 9i faci tot de capul tdu? (EU nu sunt at6t
de egoist, (EU) sunt mai flexibil, nu ii fac pe allii s5-
gi piardi timpul)
Cum poate accepta un om sd facd o asemenea me-
serie. (EU MA iubesc prea mult ca si accept a$a ce-
va. (EU) Merit mai mult.
De ce dureazi atat pan5 s5-mi ia comanda? Localul
nu e prea plin, or fi ?n grevS? ( Daci ag fi EU patro-
nul, (EU) m-ap asigura ca serviciul si fie impecabil).
Nu pot si cred ci maiexisti locuri unde se servegte
m6ncarea in farfurii de plastic! Ce poluare! (EU
sunt mai evoluat, (EU) cunosc gravitatea acestei
poluiri.
De atalia ani are aceleagi probleme pi noi toli vrem
s5-l ajutSm, ii propunem solulii. CAnd o sd le ia 9i el
in considerare? Nici nu mai am chef s5-l ajut! (EU
ag fi recunoscitor si am atalia oameni care fin la
MINE si care vor sI MA ajute)
. E picat ci sora mea line mai mult la fetifa ei dec6t
la biiat! E nedrept. ( EU n-ag proceda niciodati aga
cu copii mei, (EU)ii iubesc prea mult).
o Nu pricep de ce piringii mei mai stau impreuni. Se
ceartd tot timpul gi tata e obligat intotdeauna si
cedeze. (EU, daci a9 fi nemullumiti permanent de
ce face solul meu, ca mama, l-ap pirisi EU. Sau: EU
sunt mai tare dec6t tata, (EU) nu m_ag ldsa nicio_
dati condus aga)
o De c6te ori imi vizitez mama, imi povestegte doar
de isprivile surorii mele. De ce oare nu poate sd_mi
spund gi mie ceva frumos? (EU nu sunt aga nedrept
ca ea).
Ego-ul folosegte superlative
EU, MIE incearci sd-gi dea importan!d, ori de c6te ori
exagerdm, folosind superlative sau orice formd de
exagerare.
. E$tiTOTDEAUNA ocupat ta munce gi acasd pi nu egti
NICIODATA prezent c6nd am nevoie de tinel
o EU nu mSndnc NICIODATA desert.
o int6rziiiruroroenurue
o EU nu mai am deloc frici.
o Nu inlelegi N|C|ODATA, trebuie irufOfOfRUNA si
mi repet
o Nu-Ml vorbegti NICIODATA, cAnd vii acasi te insta_
lezi itrttotoEAUNA ta televizor.
il

Lise Bourbeou
o BSiatul meu me minteifvfofoEauruR.
. ittOtoEAuNA trebuie s5 rezolv eu problemele de
la birou.
Ego-ul folosegte,,trebuie" sau condilionalul
Egoul se exprimd - ?n g6nd sau cu voce tare - cu
TREBUIE sau cu expresii la modul condilional, ca de
exemplu or trebui, mi-ar pldcea, or fi bine etc.
De ce? Petru ci aceste expresii arati teama, chiar daci
e ascunsi. LimitAndu-ne astfel ne mai convinge s5-i
ascultSm fricile.
De exemplu, cAnd spui lrebuie sd md las de fumot sau
trebuie sd nu moi mdndnc atdta. Este ego-ul care vrea
sd te sperie, si te mai controleze inci o dat5, pentru a
simli ci existd gi ci e puternic. Nu gtie ci in via!6, noi
avem tot timpul de ales. Nu gtie c5 atunci c6nd luim o
decizie bazatd pe fric5, alimentim acea fricS si p6nd la
urm5 tot se va manifesta. Nu i;i di seama c5 ne cere
control pentru a evita ceva. Dar controluN este cel mai
bun mod pentru a face acel ceva si se manifeste, nu s5
dispa ri.
Toate expresiile condilionale ascund o fricS
incongtient6. Ar trebui sd-i spun colegului meu cd m-
om sdturat de comentoriile lui urdte lo adreso meo. Ce
mi-ar pldceo sd pot sd-i rdspund lo fel! Mai multe frici
se pot ascunde in spatele acestei dorinle exprimate la
modul condilional. DacE acestei persoane nu i-ar fi
fric5, ar spune mai degrabd: Asto e, m-qm decis cd
mdine o sd stau de vorbd cu colegul meu. Am nevoie sd
ne ldmurim, sd vedem cum stdm, sd putem aveo o
reiafie colegiold corectd.
Ego-ul se identific5 cu ,,a face" gi,,a avea"
Pentru ci se identifici cu ceea ce posedi sau cu ceea
ce face, ego-ul vrea si posede tot ceea ce-l hrinegte pi-
I asigurS, adic5 bunuri gi persoane. Nu vrea si piardd
nimic, pentru ci ar crede ci pierde o parte din el. Ori o
persoanl ?ncearci si se pund in valoare aduc6nd vorba
cu orice ocazie despre ceea ce posedS, ori dorind si isi
expund lucrurile prin orice rnijloace.
Nu egticeea ce posezi: bunuri, bani, talent, titluri. $i
nu egticeea ce faci: meserie, pirinte etc.
Am cunoscut pe cineva, acum c61iva ani, care igi
cumpira intotdeauna rna5ini foarte scumpe. C6nd
mergearn la restaurant, dddea bacpiguri generoase
portarilor ca s5-i parcheze magina chiar la intrarea in
restaurant. Pe de aiti parte, putea merge kilometri pe
jos pentru a cduta hranl pentru c6ine sau h6rtie
igienici la pre! redus. Asta pentru a economisi citiva
bdnufi, in timp ce cheltuia scandalos de mult pentru
altceva. Mi-am dat seama la un rnoment dat cd se
identifica cu maginile sale. Daci AM o ma9in5 scumpi
5i dau irnpresia cd (EU) sunt bogat, SUNT cineva. Acest
om a fost foarte bogat mult tirnp pi la sf6rgitul vieIii era
foarte sdrac pi plin de datorii.

Lise Bourbeau
Acest gen de atitudine ajutS mult ego-ul si creadi ci
este important, ci existi cu adevirat. Amintegte-li ci
el gtie, in profunzimea lui, c5 este efemer gi deci
trebuie si giseasci in permanenli moduri si se
convingd c5 existi 9i mai ales cd nu va inceta s5 existe.
Atunci c6nd cineva care igi pierde averea sau di
faliment se g6ndegte la sinucidere, inseamni ci se
identifici cu ,,a avea 9i a face".
E ugor si recunogti o persoani care se identifici cu
meseria lui. Se va gribi sI o spun5, chiar daci nu-l
intreabi nimeni. Sunt doctor, inginer, director de firmd
etc. Acestor persoane le place expresia de admiralie
sau de recunoagtere a celorlal[i. Daci sunt pu[in mai
privilegiali datoriti meseriilor sau titlurilor pe care le
au, se umfli de fericire. Aceasti ,,umflare"arati c5
ego-ul lor crepte pe misuri ce este alimentat.
Existi multe femei care se identificd cu meseriile
so!ului. Sunt Cutdricd, solia doctorului Cutare. Sau:Sunt
sora lui x, oi ouzit de el, o cdgtigot o medolie la
Olimpiodd.
Ai remarcat de cSte oricei din jurultdu, la fel ca gitine,
folosesc termeni de posesie atunci c6nd vine vorba de
bunuri, de apropiali sau de voi? latl nigte exemple:
o Bund, Lise, fi-l prezint pe so.tul MEU. in cazuri din
astea imi vine si rispund: Bund, SOTUL MEU, pen-
tru cd tot nu-igtiu numele.
o Mamo MEA, copilul MEU, tatdl MEU, sora MEA,in
loc de prenumele lor sau de mama, totd etc.
vttt!.'(.rreo celor 5 rdni
. O intreb pe o prieteni pe care n-am vSzut-o de
rnult, cum mai sti cu sinitatea 9i ea mi-a rispuns:
DurereaMEAdespates-ainrdutd|it,migrenele
MELE lo fet ;i (EU) om oftot cd mai am 5i un inceput
de diobet.
. BoniiMEt, biiuteriile MELE, contul MEIJ in boncd
. Cine a fdcut aceostd zgdrieturd pe maSina MEA'
Cine a fdcut zgdrieturo ostaT Ar fi de ajuns'
o Astepli la cas5, la magazin' Cineva se bagi in fala
ta. ii impingi furios: E locul meu' nici vorbl si te
bagiin fala MER'
. Merg6nd pe stradi, Doamna igi line solul de bra!'
strAns l6ngd ea, iar privirea ei le comunicd celorlal-
tefemei:Vedelic6tdeimportatisunt(EU)'Am
noroccSunomcaacestaMAiubeSte.EstealMEU!
(bdrbatifac uneori la fel)'
Asta poate deveni gelozie, care este o formi importati
demanifestarea€go-ului.opersoanSgeloasinu
poate admite ca cineva si-i ia ceea ce ii aparfine' $itu?
Ce !i-e frici s5 pierzi? Rispunsul tiu ili va spune ci 1i
se pare cI egti ceea ce posezi' Amintegte-liins5 9i ci te
lagi influenlat de ego-ultiu'
cel ce se identifici cu ceea ce face suporti foarte greu
criticile. Se simte imediat criticat in ceea ce ESTE 9i nici
nu-9i dd seama cum critica se adreseazi doar la ceea
." fRCf (sau a ficut)' latl c6teva exemple de critici' cu
interpretarea ego-ului celui criticat'
o Mdncarea asta n-are nici un gust' (asta e' SUNT o
bucitireasd Proasti)
7t

Lise Bourbeou
Mama prietenului meu nu il criticS toatd ziua. (Eu
SUIT o mame rea). Tatil prietenului meu igi face
timp s5 se joace cu el. (SUNT un tati riu)
De trei ori ai fdcut aceeagi gregealS! De c6te ori
trebuie s5-1i mai arit ca sE pricepi? (SUNT varz5, nu
pricep ninnic).
Atat eu c6t gi colaboratoarele rnele arn primit
comentarii la sf6rsitul unor conferinle: Conferinla dvs.
a fost prea lung5, lipseau unele detalii la solutii, nu
prea am avut timp pentru exercilii, ali terminat prea
tArziu, n-a!i rSspuns la toate intrebSrile etc.
Daci am uita cd cei care criticau astfel vorbeau doar de
anumite aspecte ale modului nostru de predare, ego-ul
nostru ar fi preluat controlul, iar consecinfa ar fi putut
fi: Asta e, sunt zero in materie de comunicare, oameni
nu mi plac etc. De altfel acesta este unul dintre
motivele pentru care ii rugim pe participanti si aibi
amabilitatea de a ne impirtSgi pirerea lor despre ce
trebuie pistrim sau si modificim in cursurile noastre.
Asta ne ajutS si acceptim faptul c5 este imposibil si
mullumegti pe toati lumea. Asta se aplici in toate
domeniile. CAnd suntem criticali, ego-ul nostru ne face
imediat si uitim ceea ce am ficut bine si toate laudele
pe care le-am primit vreodati de la alte persoane.
Cunogtivreun copil care si nu-gi fi comparat pirinlii cu
pirin!ii altor copii sau cu vreun profesor? Chiar daci
preferi comportamentul pdrintelui prietenului siu,
asta nu inseamni cd nu-gi iubegte pdrinlii. El se referd
la un comportament 9i nu la ceea ce pirinlii s5i SUNT.
----:-..:-".-:-_.--_Ego-uladori si primeasci complim"nt" Sl i
recuno5tinf5. Folosegte toate rnetodele posibile i
pentru a le primi. Acfioneazi astfelpentru a simlici i
existi $icd este important. Crede.e
"g1,nyg.,!!.1
Ego-ul cauti complimentele
Stii prin ce mijloace ego-ul tiu cauti sd primeascd
complimente?
latd mai multe exempie:
. SI le povestegti celor aproplali tot ce_ai ficut in
ziua aia, firi ca ei sd te fiintrebat.
. Si petreci foarte mult timp alegdnd cu ce si te im_
braci si si te aranjezi, in speranfa cd te vei face re_
marcat.
e Si inmagazinezi multe cunogtinfe, doar pentru a
avea un ascendent in disculiile cu alfii.
. 5i povestegti tot timpul despre isprdvile tale din
trecut.
Sd te pl6ngi de slibiciunile tale sau si te denigrezi,
in speranla ci ii vei auzi pe altii spun6ndu-fi cd de
fapt egti mai puternlc, mai hun.
S5 spui ce pref ai plitit pentru ceva scurnp, fdri sd
te intrebe cineva.
Sd te oferi sE pldtegti pentru altii la restaLlrant,
gtiind bine ci nu-!i permi[i.

Lise Bourbeou
. S; mergi in mod regulat la acelagi restaurant sau in
acelagi loc de vacan[5, pentru ca si te faci cunoscut
de personal. Si te simli flatat cSnd acegtia igi amin-
tesc de tine 9i de preferinlele tale.
Se poate si afirmi ci tu n-ai ciutat niciodati
complimente gi cd acestea te fac si te simli jenat. Tn
acest caz, s-ar putea ca atunci c6nd le primegti si
r5spunzi cd nu egti a9a. Adici: ,,Trebuie sd fii un bun
organizator ca sd fi reugit sd termini proiectul acesto la
timp. ",,A, nu, n-om fdcut osto singur, om fost ajutat gi
nu sunt chior atit de bun orgonizator pe cdt crezi.
,,Acest gen de rlspuns indici de fapt cI tu agtepli gi
alte complimente, pentru cd trebuie si fii exceptional
pentru a avea dreptul sd le primegti. Ai vrea ca
persoana respectivi si insiste asupra calitSlilor tale,
ceea ce !i ar satisface ego-ul. Altfel, ai fi rispuns
simplu: Merci, eptifoarte amabil.
Ego-ul nu gtie si asculte
lati o listi de exemple care demonstreazi un alt mijloc
de ac!iune frecventi a ego-ului: neascultarea. Se
precipitS, vorbeste atunci c6nd ne adresim altcuiva
sau ne intrerupe atunci cAnd vorbim.
o Cineva o intreabi pe sora ta cSte ore doarme pe
noapte. Ea rispunde, iar tu te bagi in vorbi: Eu
dorm ;apte ore pe noapte.
o Un prieten i1i vorbegte despre o problemi pe care
o are. Tu te precipili 9i spui: Am o solulie pentru
Vindecareo celor 5 r6ni
tine. Trebuie sd faci asta gi asta. Te sf5tuiesc si
aplici solulia MEA. SUNT sigur ci o si funcfioneze.
. Sau sd-l intrerupi imediat, spun6nd: Mi s-a int6m_
plat si MIE asta, anul trecut. Am fdcut aia 9i aia pi
gtiu ci 9i tu ai putea face la fel ca MINE gi ci vei
reugi gi tu.
. in timpul unei gedinfe cu formatorii nogtri, cineva
ridicd m6na pentru a ne imp5rtdgi o idee care ii ve_
nise pe parcursul unui atelier. N_a terminat bine de
vorbit c5 o colegd se repede: EU fac acest exercifiu
altfel gi cred cd este foarte bine. pe urmi explicd in
detaliu cum procedeazd EA.
. C6nd cineva pune o intrebare copilului sau parte_
neruluitiu, rdspunzitu in locul lor.
. intr-un grup de prieteni cineva povestegte o in_
timplare destul de dramatici, iar apoi o altd per_
soani povestegte o alti intAmplare mai dramatici
;i tot aga mai departe p6nd se ajunge la o adev_
Srati competilie a ego-ului, pentru a afla cine va fi
cel mai important p6nd la urmd.
Ego-ul se justifici gi se apiri
in 90% din cazurile in care rdspundem defensiv, nimeni
nu ne-a cerut explicafii.
Ego-uleste convins cd trebui",ffi
toli 9i a toate. tntri reped" in O"t*ril. i"a"iJ"rr",
e vina altcuiva. Cauti un vinovat.

Lise Bourbeou
Dau c6teva exemple ca sE te ajut si devii mai alert pi s5
descoperi de c6te ori putem s5 ajungem ?n situalia de a
ne justifica gi de a cluta vinovSlii.
o Stau la rSnd la vami pe un aeroport dintr-o aiti
tar5. Dupi vreo jumEtate de ord de agteptare, imi
dau seama ci m-am agezat la rdndul grepit, cel
pentru rezidenli. O nu! De ce chestia ostea mi se in-
tdmpld MIE? Docd d5tia ar fi ofigat mai bine
informafiile, (EU) n-a; fi gre5it rdndul,
o Ai remarcat cd atunci c6nd egti in int6rziere, i1i
pregdtegti scuzele cu mult inainte si ajungi? Chiar
egti preg5tit s5 spui o minciuni ca st scapi basma
curatS. Fiecare minciuni vine de la ego gi ascunde
o fricS incongtientS.
o Discuti cu prietenii despre situalia economicS. Ei nu
sunt de acord cu tine. Tu ins5 vrei cu tot dinadinsul
ca ei si fie de acord cu tine;i continui s5 aduci ar*
gumente ca s5-1i aperi opinia, pe care o consideri
importanti gi conect5. Tu nu egti opinia ta, doar
ego-ul tiu este convins c5 ai fi.
o EU nu msi pot oveo tncredere in bdrbofi. Am avut
trei so.ti 5itoli m-au fnSelut. Din cauzd lor (EU) sunt
acum singurd.
c Dacd ag fi avut yi eu ni5te pdrinfi core s-ar fi acupat
de mine, n-c$ avea ocufil atdteo prableme.
o Bietul meu Eenunchi! E din csuzs cdzdturii de cdnd
dveam zece ani.
Vindecorea celor S rdni
o Docd ai fi fost o solie mai bund gi am fi fdcut dro_
goste moi des, nu te-ag fi in5elat niciodatd.
Ne retragem in defensivd gi c6nd suntem criticati,
pringi cu o gregealS, c6nd opinia noastri este
contestati sau c6nd cineva incearc5 sd ne dea un sfat.
Ne credem atacafi, depi nu e aproape niciodatd cazul.
o De exemplu, il rog pe solul meu sd se ducd si_mi
facS c6teva curnpirdturi. Acesta se duce gi revine
cu tot ce i-am cerut, iar eu constat brusc: lJff, am
uitot sd-fi trec pe listd ceapa. Ego-ul preia imediat
controlul, nici n-a prea auzit ce-am spus, dar
rdspunde imediat: Nu e vino meo! De unde era sd
gtiu cd aveai nevoie pide ceapd.
o Un cuplu discuti dupi o vizitd la prieteni. El ii spu_
ne cit de mult i-a pllcut mSncarea, mai ales plicin_
ta cu mere. Vrei sd spui oio foce pldcinta moi bund
decdt a fac Eu? Sau; 6U am olte luuuri de fdcut, n_
om timp de pldcinte. Ea nici mdcor nu lucreazd.
o leti de la film inrpreun5 cu partenerul tiu gi el ?!i
spune cd nu i-a plicut filmui, iar tu insistasegi sE
vini cu tine la acel film. De ce nu poli 5i tu sd fii de
acord cu MINE, mdcar cdteodatd. De porcd o faci
expres, ca sd MA contrazici. Filmut chior o fost bun,
tu nu te pricepi.
. De ce fmi tot spune cum se face, MA crede idioatd?
Ego-ul nu poate fiin momentut prezent
C6nd vorbegti sau te g6ndesti la intdmpliri din trecut
avSnd regrete sau visezi la un viitor c6nd lucrurile vor
77

Lise Bourbeau
merge mai bine, nu egti centrat, nu etti in inima ta'
Ego-ul incearci sd se simti important prin ceea ce s-a
int6mplat sau prin ceea ce urmeazd si se intimple:
o Dacd og mai aveo oceeasi energie ca in tinerefe,
violo meo ar fi moifrumoosd.
o Docd (EU) nu Ml-a fi pierdut slujbo, totul ar fi fost
diferit.
. A$teaptd door sd-Ml iau diploma, o sd vezi otunci
cdsi boni o sd am 5i ce viold frumoosd o sd am'
o Cdnd o sd pot gi EU sd'mi iau cdteva zile libere, o sd
pot pi EU sd md odihnesc 5i dupd oceeo voi putea
sd-mi oting obiectivul'
o Ce pdcat cd ne pierdem incredereo in noi o datd cu
vdrsta. Cdnd eram tdndr, nimic nu M-qr fi putut
opri.
o Cdnd voi reupi sd sldbesc din nou o sd imi gdsesc 5i
EU un portener.
o Abia a$tept sd ies la pensie. o sd am in sfdrSit timp
sd md ocuP de toote nevoile MELE.
Ego-ul, triind doar in trecut, ne influenleazi si nu
uitim int6mplsrile care ne-au produs suferinle in
trecut.
Dupi el, suferinlele ne sunt provocate de citre al1ii, iar
el ne impinge si ne reamintim intdmpldrile dificile. Din
picate, doar percepfia lui ne transformi in victime ca
urmare a unui traumatism. Nu vreau si spun ci nu
existi 9i victime de serviciu. Dimpotrivi, daci mai
continuim si revedem acelagi film in capul nostru,
vom fi din ce in ce mai traumatizati de incidentul
respectiv.
C6!i oameni au triit experienle ingrozitoare in timpul
rizboiului sau al vreunui accident pi au reugit si treacd
peste, devenind mai puternici, mai curajopi. Totul
depinde de capacitatea de a accepta cd tot ce atragem
s5 ni se int6mple este propria noastri creafie. O si
revin mai incolo asupra acestei noliuni de
responsabilitate.
Ego-ul se hrHnegte cu noliunile de bine gi riu
De c6te ori gSndegti in termeni de bine gi rdu, sunt
g6nduri ale ego-ului tiu. Dupi el, cind faci bine, dupd
criteriile lui, el e important $i existS cu adevirat. C6nd
faci ceva ce el considerd rdu, riscS s5-gi piardd din
importan!5 gi deci identitatea. E convins c5 atunci c6nd
nu-l asculli 9i nu faci ceea ce el crede ci e cel mai bine
pentru tine, el devine inexistent. ii este imposibil si
stie ci poli avea necesitSli diferite de ceea ce crede el.
Din cauza asta trSim cu totii acele sentimente de
vinovSlie.

Cu cit te simli mai vinovat cu aHt Tti la$i mai mult ?!i
la$i ego-ul si-!i conducl viala
Lise Bourbeau
C6nd egti centrat, nu clasifici lucruriie in bine gi r5u'
Egti doar congtient c; trSie$ti o experienXS, mai mult
sau mai pulin inteligenti pentru tine" Ego-tll tdu nu gtie
cI tu ai nevoie de aceste experienle pentru a inv51a"
CAnd egti centrat, nu faci .!udec5!i de valoare, doar
observi.
latd c6teva exemple suplimentare de judecare in
termeni de bine 9i r5u:
c lor m-am ene!"vat cu copii! C'ind sd devrn sl EU rnai
toleront?
o Chiar nu mai ovearn nevoie de incd o prdjiturd!
o Chiar mi-am fdcut bine dataria! Sper cfr de d*ta
asto geful o sd fie rnul{umit,si o sti rnd iaude.
a Sper cd sofulineu sd nu osserure cd, iar n-am spdlat
rufe. Nici ttu-pi dd searns c6te arn pe cap. Chiar
dacd nu spune nimic, vdd in achii lui cd md crede
lene;d, cd nimic nu e bine f(tcwt'in cssd '
o C1nd a sd pot 5i eu, in sfdrpit, sd fnvdy sd-mi fin gu'
ra? Vdd cfr, iar n-a prea apreciat ce i-am spus.
Ego-ulse comParS
Cind te compari sau cSnd ii cornpari pe al!i, o faci sub
influenla ego-ului.
o De ce nu sunt 5i EU apo frumoasd ca sora meo? E
nedrept!
o EU n-om atdteo diplome ca amicul meu, dar vialo
meo amoroasd e moi reugitd decdt o lui.
o Nu inteleg de ce nu vreo sd-Ml urmeze sfaturile. Ml
se pdre cd suntfoarte bune.
t Pe vremel MEA viala era mai simpld.
o Lucrez de doudzeci de sni in firma ssto. De ce noi
venifi sunt tratofi mai bine co MINE?
CAnd egti in prezenla unor persoane pe care le
consideri mai informate dec6t tine, nu stii curn s5 te
comporli pentru cd ego-ul ?1i spune ci dacd deschizi
gura o si te faci de r5s, iar dacl nu spui nimic lumea o
sd cread5 cd egti ciudat sau ignorant.
Egn-ulse crede capabil s5-i facff pe alliifericitl pe
ceilalli
Poate cd o si fii uimit de ceea ce urrneaeS: CAnd iti faci
griji pentru altii, cand incerci sii-i ajuli - chiar dacl nu
!i-au cerut ajutorul -este un semn c5 ego-ul a preluat
controlul. Lui nu i-ar pl5cea aceastd formuiare si {i-ar
spune imediat: Sd nu crezi asta, Stii bine cd f;i pasd de
cei din jurultdu, pentru cd eSti un om bun, care le vrea
daar hinele.
Cred sincer cd eSti o persoan5 bun5, cdreia ii pasi de
cei din jur. Mesajul pe care vreau sfi !i-l transmit, e cfi
metoda pe care o folose;ti nu este eea bun6. Dorinla
de a face totul pentru allii este foarte rar apreciat5 de

Lise Bourbeau
acegtia. Ei ar putea s5 se simti ofuscali de faptul ci-1i
bagi nasulin treburile lor 9i le spui ce-ar trebui sI fac5,
c6nd ei nu te-au intrebat nimic 9i in plus ai gi tu
problemele tale nerezolvate. Ar putea, de asemenea,
si se simti devalorizali, pentru ci tu nu-i consideri
capabili si-1i ceard ajutorul, in caz de nevoie.
Unul dintre fiii mei este inventator, un geniu creator
dupi pirerea mea. E foarte pasionat, petrece mult
timp lucrAnd la un proiect, dar la un moment dat ii vine
o alti idee giincepe un alt proiect. in loc si-gi valorifice
inven!iile sau si concretizeze un proiect, cum ii vine o
idee nou5, o urmiregte imediat. Reincepe tot timpul
de la zero, fdri perspective. Ca femeie intreprinzdtoare
gi indrdzneate, care igi duce intotdeauna ideile p6nd la
capit, am considerat multi vreme acest
comportament ca penibil. MI intrebam de multe ori:
Oare cum poote trdi a5a lo vdrsta lui, fdrd sd oibd nimic
pe numele lui, fntotdeauna in fala unui nou fnceput?
Timp de mai mulli ani l-am criticat, i-am dat o mullime
de sfaturi ca si-gi valorifice ideile lui strdlucite. Am vrut
s5-l ajut chiar 9i investind bani in doui dintre
proiectele sale, dar fSri succes, pentru ci de fiecare
dati a lSsat lucrurile in aer, ca si inceapi altceva.
Mi-am dat seama ci ego-ul meu vroia ca el si
reugeasci cu orice pre!. M-a9 fi simlit flatati ca fiul
meu si aibi succes. Vroiam deci s5-l ajut pentru ego-ul
meu. A fost un proces lung, care a durat mulli ani, iar
in momentul c6nd scriu aceste r6nduri fiul meu e la fel,
lucreazi la doui proiecte diferite in acelagi timp. M-am
hotir6t si mai investesc o datd bani, ca s5 vdd dacS
sunt capabil5 si o fac doar din dragoste pentru el pi nu
pentru orgoliul meu. in cazul in care nu va utiliza bani
Sstia pentru a face ceea ce mi-ar plScea, voi putea s5-
mi testez capacitatea de a mI detaga.
Te sfituiesc si fii foarte atent c6nd ?[i faci griji pentru
cineva. De fiecare dati cAnd incerci si aju!i fSri s5 ti se
fi cerut, vei descoperi ci de fapt te temi pentru tine
daci celilalt nu-ti urmeazi sfaturile. Ego-ul tiu se
teme si el gi crede cd va c6;tiga in importan!5 daci cel
ajutat va reugi datoriti ajutorului gi sfaturilor tale.
Chiar c6nd cineva i1i cere ajutorul, spui da de o
manieri neconditionatd sau te decizi s5-l ajufi cu
g6ndul la o eventualS recunogtin!5. Aceasti a doua
variantS este un mod de a ajuta condilional 9i folosegte
Ia satisfacerea si la alimentarea ego-ului tdu.
Orgoliul
Pentru cd ego-ul nu este nieiodati satisflcut, cu c6t
c6ptigd in importarrf5 cu at6t ii este mai frici cd o pierde
gi cu atdt ?ncearcd sd c6gtige mai mult5. Reugegte chiar
s5-gi dezvolte orgoliul, ceea ce se cheamS de obicei o
oveo un ego puternic. Orgoliul este deci ego-ul la
putere maximS.
Orgoliul este un sentiment exagerat al propriei valori,
o stimd de sine exagerat5 care ne conduce sd ne
situlm deasupra celorlalli. Orgoliosul vrea s5 c6stige
cu orlce pref gi vrea cu orice pre! sd aibi dreptate.

I rgo-ut n;ilrhq*r.ittiffi
I
slstemul sIu de valori, i6l-cindincearci id,.! i6pun5,,tt
I altora devine orgoliu
Lise Bourbeau
Orgoliosul se crede atSt de important gi puternic inc6t
se autoconvinge ci doar el deline adevdrul, crezSndu-
se astfel superior gi mai bun dec6t alfii. incearci si-i
faci pe allii si creadS aceleagi lucruri ca el, vrea si
domine. E specialist in a gisi metode diverse pentru a
fi crezut gi urmat de ceilalli. Comportamentele pi
atitudinile care ii injosesc pe ceilalli ii dau un
sentiment de superioritate. Dorind sd aibd dreptate
intotdeauna, inseamnE cd ceilalli gresesc.
latd c6teva exemple de orgr:liu:
o CAnd o s5 te lagi de fumat? ftii cI ?1i face rdu" EU
am reugit si rni las. Poli si faci 5i tu ca MINE.
o So$ul meu nu vrea sd MA urmeze gi sI vini la cur-
surl de dezvoltare personalS cu MINE. Nu mai e la
acela;i nivel cu MINE. EU cred cd asta ne va afecta
relalia.
o De ce nu poli gi tu sd te organizezi ca MINE. Vei
vedea cE e mai bine aga.
o Nu-ti dai seama ci modul tiu de a te ocupa de
educafia copiilor nu e hun? Esti prea permisiv. Ar tre-
buisS facica MINE, aivizut ci d5 rezultate mai bune.
o DacS m*am enervat, e din cauza ta, tu aiinceput.
Orgoliul poate sd se rnanifeste su[: formS inteiectuaid
sau sub formE spiritualS. Orgoliul intelectual se
rnanifestl prin cunogtinlele sale pentrlr a se intiri.
lmpresia pe care o d5 prin modul in cane vorbepte
poate fi cam a9a; Ascr,rltd-MA, EU gtiu nai hine.
Vorbegte de obicei rapid, ridicdnd tonul, mai ales
atunci c6nd simte ci nu reugepte s5 cclnvingd.
Orgoliul spiritual se crede superior in naport cu fiinla"
EU SUNT rnai bine organizat declt ilne, SUNI- msi
rdbddtor decdt tine, SUNT mai evaluat decdt tine etc.
Putem s5 percepem cL, uturintS asta din exprimare,
chiar dacl nu sunt folosite expresiile astea.
Ag putea sf, dau mii de exernple de cum ?ncerc5r,r de
multe ori si-i convingem pe allii sd fac"i sau s5 fie ca
noi. Ego-ul nostru vrea si ne facfi si credem c5
aclionim spre binele altuia" Crede astfel cd cJacd
cdgtigd ?n importanli are rnai nrultd putere s5 ne
sperie. Astfel ise pare cd lui ii va fi mai pufin fric5"
Aceasti pSrere este fals5, pentru ci aga curn gtim, un
cAine mare poate s5 fie mai speriat dec*t un ciine mic.
Ali observat ci atunci cAnd rre exprirnlm cu orgoliul,
nu oblinem rezultatele sperate? Cu c8t suntem mai
orgoliogi, cu at6t ceilalli rezistd, pentru ci se simt
dinrinuali 9i cornparali. Orgoliul incearci si creascS,
ceea ce nu piace nimdnui, doar ego-ului siu. Persoana
diminuati, injositi sirnte in profunzlrnea ei ci aceste
atitudinl sunt contrare iubirii adevirate, care acceptd
diferenlele altora.

ln plus, un comportament orgolios denoti o lipsd de
incredere in sine. De aceea incearci sd se compare
favorabil cu algi. Lipsa stimei de sine il impiedici sd
poatd avea incredere in el, s5-gi facd complimente, de
fapt il impiedicS si se iubeascS. De aici provine nevoia
de exterior, incercirile sale de a gEsi iubirea 5i
aprobarea care s5-l faci fericit din partea altora.
Adoptarea unui comportament orgolios inseamni gi a
ciuta perfecliunea intr-un mod idealist. A fi idealist
este contrariul lui a fi realist. prin urmare daci te
percepi ca o persoand care este rareori mullumiti gi
care simte ci trebuie si tot reinceapi gi si revizuiascd
ceea ce face pentru a se asigura cd totul este perfect,
inseamnl ci ego-ului tiu ii este fricd sI nu fie respins.
Dar ego-uluiii este imposibil s5 gtie ci perfecfiunea nu
poate exista dec6t in lumea spiritualS gi nu in lumea
materialS, pentru cd el nu ptie ci existi o lume
spiritualS. Riscul de a fi prea idealist este de te
compara in inferioritate sau de refuza un compliment.
Ego-ul tiu va face tot posibilul si te convingi ci dacl
te recunogti inferior, e$ti o persoani modesti.
DimpotrivS, iati un alt truc pe care ego-ul ?l folosegte
pentru a avea controlul.
De exemplu Janine, care se devalorizeazi tot timpul,
pentru ci ea crede cd nu este o buni bucdtdreasl" C6nd
are invitali la mas5, primul lucru pe care il va spune este:
V-am pregdtit o m1ncore itolieneoscd, dor gtiu cd eu nu
gdtesc lo fel de bine co al;ii, dor sper cd o sd vd placd gi
a$o.
Cu genul acesta de comentarii ea cauti de fapt
complimertte din partea invitafilor, care vor incerca sd
o reconforteze. Din picate ins5, chiar dacd invitalii,
poiiticogi, ii laudi mdncarea gi o asiguri ci totul a fost
perfect, ea nu-i va crede si data viitoare va face la fel.
[u va fi niciodati mulfumiti de modul in care gdtegte,
pentru cd idealul siu este nerealist.
Te-ai intrebat vreodati cum ar arita lume asta dacd
am avea cu toli acelagi comportament ;i aceeagi
atitudine, dacS toti am avea aceleagi noliuni de bine gi
riu? Ar fi o lume foarte monotonS, nu-i aga? Si in plus
n-am avea nici o ocazie s5 ne verific5m gradul de iubire
veritabili gi capacitSlile de acceptare.
DacI egti genul de persoand care cedeazi des, care nu
indriznegte s5-gi asume locul tn via!5 gi care crede ci
allii au un comportament orgolios, te sfdtuiesc sd
privegti mai atent. Foarte des, cei care cedeazd gi se
lasd dominali de allii i;i refuleazi orgoliul. Ei isi trliesc
orgoliul interiorizat, pentru a nu-l lSsa la vedere,
zic6ndu-gi: Nu are rost sd MA controzic cu el, oricum nu
inlelege nimic, (EU) nu spun nimic, dar (EU) 5tiu cd EU
om dreptate. O sd reu$esc oricum sd fac ce vreau EU.
indrdznesc s5 sper cd dupd ce ai vdzut toate exemplele
din cartea ai devenit mai congtient de influenla ego-
ului in viafa ta. Nu vreau s5 te descurajez, incerc doar
si te ajut sI devii mai congtient.
Lise Bourbeou
Comportamentul orgolios ascund€ o teamE puternici
dea.firespins,deanufiiubit.:'.
86

Lise Bourbeou
Nu existi nicio schimbare posibilS atata timp c6t nu
egticongtient de ceea ce vrei si schimbi
Cu trecerea anilor devine tot mai important ;i mai
urgent si ne dim seama de citi putere i-am cedat
ego-ului nostru. Nu doar in viala aceasta, ci gi in vie!ile
precedente. Acesta gi-a dat seama de multl vreme ci a
clpltat o mare importan|d ?n a ne intreline frica de a fi
rinili (cele cinci rini ale sufletului). Doar prin
dezvoltarea congtiinlei vei ajunge ca intr-o buni zi s5
recuperezi controlul asupra vielii tale gi si lagi marea
ta forli interioari -- care i!i cunoagte nevoile sufletului
- s5-gi reia locul.
in capitolele urmitoare vei invSla cum poli si
diminuezi treptat influenla ego-ului, perrtru a deveni
st5p6n pe viala ta. Pe urmi vei putea face legituni
intre rdni 9i diversele manifestdri ale ego-ului, ceea ce
(sper din tot sufletul) te va ajuta si redevii tu insuli gi
si nu mai trebuiasci si-1i folosegti miptile pentru a te
proteja.
><*-oO--<
Dupd lectura acestui capitol
mea urmitoarele:
am decis sd aplic in viala

Lise Bcturbeau
CAPITOLUL PATRU
Ditnintnrefl- egp=uluL *L a-
rrinilpr.
Acest capitol incepe printr-un citat din cartea Marele
ghid al fiinlei:
Cum om putea sd focem ca sd diminudm puterea
ego-ului nostru? in primul rdnd, trebuie sd-l acceptdm
5i sd nu ne repropdm cd i-am permis sd se creeze.
Trebuie sd reolizdm cd p1nd acum, omul a crezut cd
ego-ul constituia singurul mijloc de proteclie impotrivo
suferinfei. Putem sd compordm ego-ul cu un servitor,
care igi conduce stdpdnul pentru cd acesta i-o permis s-
o focd, ddndu-i gi autorizafio de o o face.
Astdzi, o datd cu deschiderea conStiinfei, devenim
congtienli cd noi suntem acel stdpdn core infelege cd
nu este'in firea lucrurilor ca servitorul sd ia deciziile. El
trebuie moi degrabd sd fie lo dispozifia stdpdnului gi
sd-i indeplineoscd cele necesare. Vrem sd redevenim
stdpdnii vielii noastre. Avdnd o atitudine de
recunoaStere, ego-ul nu se simte ocuzat, ci mai de
grabd recunoscut pentru ojutorul pe core a incercat sd
ni-l ofere in trecut. Vo fi mulfumit pi usurdt sd-5i reio
locul de servitor gi sd ne lose sd redevenim stdpdni pe
viala noastrd.
Sd ne amintim intotdeouna cd nu suntem ego-ul nostru
5i sd ne reconectdm cu esenla noastrd divind. Suntem
fiinfe perfecte pi folosim un corp material, cu
dimensiunile sale fizice, mentole pi emofionale pentru o
trdi anumite evenimente in vedereo reveniri la
adevdrata noostrd naturd, c6nd vom deveni spirit pur.
Din pdcate, de-a lungul timpului, am uitat oceste
lucruri gi om crezut cd facem bine cd folosim energie
mentald pentru o ne cred un ego. Sd reludm deci
legdtura cu individualitotea noastrd, cu ceeo ce suntem
cu adevdrat.
Dacd egti sincer cu tine insufi, te_ai recunoscut cu
siguranf5 in unele exemple care explicd metodele pe
care ego-ul le folosegte pentru a se alimenta gi a simli
ci existS. cu toate acestea s-ar putea foarte bine ca si
nu fii con;tient c6nd acesta te impinge sd negi ceea ce
te privegte pi sd ardgi cu degetul citre
comportamentele altor cunoscu!i.
Asta este ceva normal, pentru ci de fiecare dati c6nd
vorbim despre ego sau orgoliu in cadrul atelierelor
noastre, am observat cd o mare parte din cursanli nu
aud ceea ce spunem sau deformeazi ceea ce au auzit.
Lasd-te ajutat de ceiapropiali
intr-o primi etap5, pentru a te ajuta sd diminuezi
influenfa ego-ului tdu, iti sugerez si recitegti capitolul
precedent gi s5-gi notezi diversele expresii ale ego_ului
tiu. Atunci c6nd vei fi CU ADEVAnnf pregdtit si admi[i
c5 il lagi sd ocupe un loc important in viafa ta, gise5te
o persoand care te cunoagte bine gi care e capabild si_
fi spund adevlrul. Aratd-i lista si cere_i sd_!i spund
pdrerea ei despre comportamentele si atitudinire tale
in care ego-ul a fost prezent indic6nd cd o rani a fost
activatd gi ci o masci a fost folositi. Daci ili va sugera
91

Lise bourbeau vindecarea celor 5 rani

Lise bourbeau vindecarea celor 5 rani

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

La actualidad más candente (20)

Similar a Lise bourbeau vindecarea celor 5 rani

Similar a Lise bourbeau vindecarea celor 5 rani (20)

Lise bourbeau vindecarea celor 5 rani