1.
I N S T I T U T E L E
C U LT U R A L E :
I N S T R U M E N T E A L E
D I P L O M A Ț I E I

2.
STRUCTURA
LUCRĂRII






3.
INTRODUCERE





4.
Metodologia acestei lucrări include utilizarea
de surse secundare ce analizează
evenimentele organizate de Institutul
Confucius și modului în care au servit
obiectivelor de politică externă.
Relevanța studiului de caz constă în faptul că
Institutul Confucius se diferențiază prin
activitățile sale de celelalte institute culturale,
cum ar fi British Council sau Centru Cultural
German prin:
Schimbarea percepția statului chinez; sunt
asociații mixte, sunt situate într-o
universitate, parteneriate cu facultati.
Facilitarea unor alianțe strategice în industrie,
economie, și încurajează studenții să dezvolte
o cunoaștere solidă a Chinei.

5.
DIPLOMAȚIA
CULTURALĂ
•
•

6.
DIPLOMAȚIE
CULTURALĂ
Ansamblu de acțiuni, care
utilizează schimbul de idei,
valori, tradiții și alte aspecte ale
culturii și identității naționale,
fie pentru a consolida relațiile,
a spori cooperarea socio-
culturală sau a asigura
promovarea intereselor
naționale.
avansarea intereselor
comerciale, politice,
diplomatice și economice.
a construi o imagine pozitivă
asupra oamenilor, culturii și
politicii țării respective
pentru a stimula cooperarea
între națiuni prin identificarea
asemănărilor și diferențelor
dintre cele două state
prevenirea, gestionarea și
atenuarea unui posibil conflict
dintre cele două state

7.
D I P L O M A Ț I E C U LT U R A L Ă V S D I P L O M A Ț I E
P U B L I C Ă





8.
DIPLOMAȚIA CULTURALĂ
UTILIZEAZĂ










9.
INSTITUTUL
CONFUCIUS


10.








11.







12.
D I P L O M A Ț I A
C U LT U R A L Ă Ș I
I N S T I T U T U L
C O N F U C I U S


13.




14.
PROMOVAREA
INTERESELOR
PRIN IC


15.



16.
CRITICI ADUSE IC




17.
CONCLUZII 


18.




19.
CĂRȚI



20.
ARTICOLE





21.

