Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.
De ce comprimate efervescente?
Tabletele efervescente sunt foarte atractive pentru acei consumatori carora nu le place
sa ...
In multe cazuri, tabletele efervescente se dizolva intr-o solutie tampon. In consecinta,
tractul gastrointestinal superior...
Aceste tablete sunt produseprin compresie de ingrediente care se compunîntr-o masă
densă, ambalate în blistere, sau cu pac...
lactoza, manitol; zaharina sodica, arome. Un comprimat efervescent contine hidrati
de carbon digerabili sub valoarea de 0,...
Medicamentele pot avea pe langa actiunile principale dorite si efecte nedorite, asa-
numitele efecte adverse. Efectele adv...
Contraindicatii
A nu se administra concomitent cu alte produse care contin paracetamol. Nu se
administreaza in astm sau in...
Dinpunct de vedere etimologicdenumireade comprimate provine dincuvântullatin„Comprimo-
comprimare”care înseamnă„a comprima...
- deglutiţie dificilămai aleslacopii;
- posibileinteracţiuniîntre componente;
- necesitateaunoraparaturi costisitoarecâtşi...
procent de umiditate cuprins între 11-14%. Pentru obţinerea comprimatelor în industria farmaceutică se
utilizează frecvent...
Aglutinanţii trebuie săfie de asemeneacaşi diluanţii inerţi dinpunctde vedere chimicşi terapeutic.Pentru
realizareaaglutin...
- mucilagmetilceluloză4%
B2.2. Aglutinanţiutilizaţi pentru aglutinarea uscată
Pentrucomprimareadirectăcâtşi pentrugranular...
de natriu etc. Substanţele tensioactive se pot adăuga fie în lichidul de granulare fie sub formă de soluţii
alcoolice adău...
c) Caolinul.Este un hidrosilicatde Aluminiunatural purificat care poate să fie utilizat ca lubrifiant
ca atare sau în asoc...
- stabilitate faţăde oxidări,reduceri şi variaţiiale pH-ului;
- preţscăzut etc.
Coloranţii cei mai utilizaţipentruobţinere...
Aceste operaţii suntetape premergătoare obligatorii înprocesul de comprimare încare se urmăreşte
obţinereaunui amestecde p...
- separareagranulelorde pulberi.
a) Umectarea amestecului.Operaţiase realizeazăcudiferite soluţii aglutinante sausolvenţi ...
compoziţiagranulatului.Pentrurealizareaunei uscări corespunzătoare estenevoie de untimpbine
determinat.Scurtareatimpului d...
La acesttipde maşinăpâlniade distribuţie este mobilăiarmatriţafixă.Funcţionareaacesteimaşini este
realizatăîn şase faze,fa...
B3.3. Maşini de comprimatmixte
Acesttipde maşini auo construcţie mai complexăavândatâtpâlniacât şi ansamblul matriţă-ponso...
c) Comprimate efervescente, sunt comprimate care conţin în compoziţie atât
substanţe cu caracter acid (acid citric, tartri...
După Farmacopeea Română (Ed. a X-a) proba de dezagregare se efectuează pe 6 comprimate introduse în 300 ml apă
încălzită (...
Próxima SlideShare
Cargando en…5
×

comprimate Efervescente

2.225 visualizaciones

Publicado el

informatie

Publicado en: Atención sanitaria
  • Sé el primero en comentar

comprimate Efervescente

  1. 1. De ce comprimate efervescente? Tabletele efervescente sunt foarte atractive pentru acei consumatori carora nu le place sa mestece tabletele sau care au dificultati in inghitirea acestora. Pe langa ingredientele active, un comprimat efervescent mai contine un amestec de acizi si carbonat / hidrocarbonati care elibereaza dioxid de carbon in contact cu apa. Ocazional, chiar ingredientul activ poate actiona ca si compus acid sau alcalin necesar in reactia efervescenta (de ex. Carbonatul de calciu in suplimentele de calciu). Comprimatele efervescente reactioneaza rapid in prezenta apei, formand dioxid de carbon, producand efervescenta. In comparatie cu alte forme de tablete, comprimatele efervescente prezinta cateva avantaje: Debut mai rapid al actiunii Din punct de vedere al debutului actiunii, comprimatele efervescente prezinta anumite avantaje. Astfel, in cazul acestora dezintegrarea si dizolvarea are loc intr-un pahar cu apa, in afara organismului. Pe langa faptul ca acesta este un mod placut de a administra un supliment nutritiv, ingredientele active ajung in stomac deja dizolvate, putand fi absorbite mai rapid. Ingredientele provenite din comprimatele efervescente au profile farmaco-kinetice predictibile si reproductibile mai consistente decat comprimatele filmate sau capsulele. Formularea efervescenta este absorbita mai rapid si concentratia micronutrientilor la nivelul plasmatic creste mai rapid decat in cazul formularilor conventionale. In consecinta, substantele active administrate in forma efervescenta au un debut al actiunii mai rapid si actioneaza mai independent de conditiile interne ale organismului decat comprimatele filmate. Absorbtie mai buna Multe studii au aratat ca tabletele efervescente maresc absorbtia unor ingrediente active, in comparatie cu formularile conventionale. Dioxidul de carbon rezultat in urma reactiei efervescente poate, in mod evident, induce permeabilitate crescuta la anumiti ingredientii activi datorita alterarii caii paracelulare. Calea paracelulara este ruta primara de absorbtie pentru ingredientele active hidrosolubile. Complianta crescuta Formele efervescente cu gust placut imbunatatesc de obicei complianta consumatorilor, ceea ce este foarte important in cazul administrarii regulate pe o anumita perioada de timp. Toleranta gastrointestinala
  2. 2. In multe cazuri, tabletele efervescente se dizolva intr-o solutie tampon. In consecinta, tractul gastrointestinal superior este mai putin iritat si produsul este mai bine tolerat. Aceasta solutie tampon previne interactiunea acizilor gastrici cu ingredientele active care ar putea cauza disconfort gastric sau esofagial. Nu e o "pastila" Consumatorii carora li se administreaza mai multe pilule prefera de obicei un comprimat efervescent decat sa adauge inca o pastila rutinei zilnice. Comprimatul efervescent devine astfel o bautura cu gust placut. Nu e o pastila care se inghite Unii oameni, mai ales varstnicii, au dificultati in inghitirea tabletelor si capsulelor. Consum suplimentar de apa Multi consumatori nu beau suficienta apa in fiecare zi datorita fie unui regim alimentar deficitar, fie unei afectiuni. Efervescentele ajuta consumatorii sa bea mai multa apa. Gust placut Formulele efervescente au, in general, un gust mai placut decat majoritatea formularilor lichide, mixturilor sau suspensiilor. Acest gust placut este realizat prin completarea compozitiei cu arome. Suplimentele alimentare efervescente isi mentin aroma chiar si dupa depozitare indelungata. Bauturile efervescente pot fi mai atractive decat formularile traditionale. Concentratie crescuta de ingrediente active Uneori, ca in cazul Supradyn® energy, o tableta efervescentă este echivalenta cu doua sau trei comprimate filmate traditionale din punctul de vedere al concentratiei de ingrediente active. Referinte: 1. Goldberg & Gomez-Orellana Nature Reviews Drug Discovery 2, 289-295 (April 2003) Comprimatele efervescente sau comprimatele cu carbon sînt concepute astfel încit se dizolva în contact cu apa sau cu oricare alt lichid ,prin eliminarea dioxidului de carbon. Distrugerea rapidă poate provoca tableta să se dizolve într-o soluție, și este, adesea urmată de o spumă..
  3. 3. Aceste tablete sunt produseprin compresie de ingrediente care se compunîntr-o masă densă, ambalate în blistere, sau cu pachetul ermetic sigilat cu desicant încorporată în capac. Atunci când este necesar, ele se dizolvă în apă sau alt lichid pentru a prepara o soluție. Comprimatele efervescente sunt utilizate ca produse ale industriei farmaceutice și alimentare de zeci de ani. Consumul de aceste tablete este mare în Europa, și este în creștere în Statele Unite ale Americii. Din perspectiva asigurării cu medicamente, există mai multe avantaje pentru tablete le efervescente. Una dintre cele mai mari avantaje este ca acestea să livrează medicamentul pentru organism rapid, deoarece acesta este sub formă de soluție, care este ușor se absoarbe. Controlul dozajului de asemenea este mai ușor, iar tabletele efervescente pot fi folosite pentru a proteja anumite ingrediente din mediul foarte acid din stomac. Dozele mari de medicamente pot fi ușor livrate de comprimatele efervescente, deoarece pacientul trebuie doar să bea un pahar de lichid. Persoanele care au probleme de inghitire a pastilelor apreciază adesea aceasta forma farmaceutica, pentru că, de obicei, este ușor de înghițit soluția. Pentru persoanele care se confruntă greata aceste le sînt indicate datorită absorbției rapide ceea ce înseamnă că, chiar dacă vomită pacientul, unele substanțe încă vor fi absorbite de organism. Cele mai vechi versiuni ale comprimatelor efervescente se cred că datează din 1700 pînă în prezent, atunci când medicamentele au fost livrate sub formă de pulberi, la care se adăuga apă pentru a prepara o soluție. Formele sub formă de pulberi cît și comprimatele efervescente continuă să fie disponibile. Multe companii prefera tablete efervescente, cu toate acestea, pentru că acestea sunt ușor de ambalaj și sunt extrem de portabile. Consumatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că atunci când medicamentele vin ambalate sub formă de comprimate efervescente, ingredientele inactive pot fi diferite de cele utilizate în alte forme ale aceluiași medicament. Oamenii care au alergii cu experiență sau reacții adverse la medicamente trebuie să citească cu atenție ambalajul să confirme că medicamentul este sigur de utilizat. Când există vreun dubiu cu privire la siguranța oricarui medicament sau când efectele adverse se observă, ar trebui să fie consultat un profesionist din domeniul sanitar. Acc-200 - comprimate efervescente Prospect Compozitie Un comprimat efervescent contine 200 mg acetilcisteina, acid ascorbic (vitamina C);
  4. 4. lactoza, manitol; zaharina sodica, arome. Un comprimat efervescent contine hidrati de carbon digerabili sub valoarea de 0,1 BE. Indicatii In toate afectiunile respiratorii insotite de secretii abundente ale mucoaselor. In pneumologie: In forme acute si cronice ale afectiunilor respiratorii, mai ales in bronsite acute si cronice, bronsiectazii, bronsite astmatiforme, astm bronsic, bronsiolita, mucoviscidoza. In ORL: In laringite, sinuzite acute si cronice, otita medie purulenta. Mod de administrare Daca nu exista alta indicatie, se va administra dupa cum urmeaza: In boli acute: -la copii intre 6-14 ani de 2 ori pe zi cate un comprimat efervescent de ACC 200 (coresp. la de 2 x 200 mg); -la adulti de 3 ori pe zi un comprimat efervescent de ACC 200 (coresp. la de 3 x 200 mg). In boli cronice:- la adulti de 2 ori zilnic un comprimat efervescent de ACC 200 (corespunzator la de 2 x 200 mg). In mucoviscidoza:- la copii peste 6 ani de 3 ori pe zi un comprimat efervescent de ACC 200 (corespunzatorla de 3 x 200 mg). Modul si durata tratamentului: Comprimatele efervescente se administreaza dizolvate in 1/2 pahar de apa. Durata tratamentului se va stabili in functie de tabloul clinic. In afectiuni acute durata de tratament este in general intre 5-7 zile. In mucoviscidoza se va face un tratament mai indelungat, pentru a se obtine cel mai bun efect. In afectiuni cronice medicul stabileste durata tratamentului. Contraindicatii Contraindicatiile reprezinta afectiuni sau situatii in care anumite medicamente nu pot fi utilizate sau se utilizeaza numai dupa o prealabila analiza medicala complexa, deoarece in acest caz, efectul benefic nu este intr-o relatiefavorabila fata de efectul negativ al acestora. In aceste conditii, medicul trebuie sa fie corect si complet informat despre imbolnavirile anterioare, boli asociate cu tratament concomitent cat si conditiile si obiceiurile ce individualizeaza cazul. Uneori contraindicatiile pot aparea sau pot fi cunoscute dupa inceperea tratamentului. In acest caz trebuie informat medicul dvs. ACC 200 nu trebuie utilizat la pacienti care prezinta o sensibilitate fata deacetilcisteina. La nou-nascuti se va utiliza acetilcisteina numai in cazul unei indicatii de forta majora si in acest caz numai sub control medical strict. (max. 10 mg/kg corp). Cu toate ca nu se cunosc efecte mutagene, nu se recomanda utilizarea acetilcisteinei in timpul sarcinii si alaptarii, decat in cazul necesitatii absolute. Persoanele care prezinta intoleranta fata de lactoza nu vor utiliza ACC 200. Reactii adverse
  5. 5. Medicamentele pot avea pe langa actiunile principale dorite si efecte nedorite, asa- numitele efecte adverse. Efectele adverse care sunt legate de utilizarea temporara a acetilcisteinei, dar care nu trebuie sa apara la fiecare pacient, sunt enumerate mai jos: Foarte rar pot sa apara pirozis, greata, varsaturi sau diaree. In cazuri izolate s-au semnalat reactii alergice (prurit,urticarie, exantem). La pacienti foarte sensibili acetilcisteina poate provoca stomatita si rinita. Interactiuni cu alte medicamente Actiunea unor medicamente poate fi influentata prin utilizarea concomitenta a altora. De aceea intrebati medicul dvs. in cazul in care folositi permanent alte medicamente sau le-ati folosit de curand, sau daca doriti sa le folositi concomitent cu acest medicament. Medicul dvs. va poate spune daca in aceste conditii potsa apara efecte adverse sau trebuie luate anumite masuri ca de ex.: daca este necesara stabilirea unei alte doze, folosind acest medicament. Urmatoarele interactiuni intre medicamentul de fata si alte medicamente sunt de luat in considerare: Administrarea de tetraciclina (nu este valabil pentru doxicilina) se va face separat si cel putin la distanta de 2 ore. Precautii Solutia obtinuta dupa dizolvarea comprimatului trebuie consumata cat mai aproape de momentul prepararii. In cazuri exceptionale datorita stabilizatorului acid ascorbic (vitamina c) poate fi pastrata timp de 2 ore sau mentinuta la cald. Efectul mucolitic al acetilcisteinei se potenteaza prin administrare de lichide. Un comprimat efervescent contine hidrati de carbon digerabili sub 1 BE. Medicamentul nu trebuie sa fie utilizat dupa expirarea termenului de valabilitate. Medicamentul va fi pastrat ferit de copii. Mod de Prezentare Ambalajul contine 12 comprimate efervescente. Indicatii Comprimatele efervescente Solpadeine sunt recomandate pentru ameliorarea durerilor care apar in reumatism, sciatica si lumbago. Sunt de asemenea recomandate pentru tratamentul durerilor de cap, migrenei, durerilor menstruale, in cazul luxatiilor, durerilor dentare, nevralgiilor, sinuzitei, durerilor de gat si febrei, precum si pentru ameliorarea simptomelor din raceli si gripa. Caracteristici: Comprimatele efervescente Solpadeine contin trei compusiactivi: paracetamol- analgezic si antipiretic, fosfat de codeina - analgezic si cofeina, pentru ameliorarea puternica si rapida a durerii.
  6. 6. Contraindicatii A nu se administra concomitent cu alte produse care contin paracetamol. Nu se administreaza in astm sau in crizele astmatice. Avertismente/Precautii de utilizare: inainte de a lua Solpadeine cereti sfatul medicului daca: suferiti de afectiuni renale sau hepatice grave; sunteti insarcinata; vi s-au recomandat medicamente pentru stari depresive sau daca sunteti in tratament pentru probleme respiratorii; luati medicamente recomandate de medic pentru tratarea greturilor si vomei sau a concentratiei crescute de colesterol in sange. Comprimatele efervescente de Solpadeine pot produce somnolenta. Daca somnolenta este prezenta, nu conduceti vehicule sau nu manevrati masini si unelte. Efecte Adverse Efectele secundare ale paracetamolului sunt rare. Potsa apara reactii alergice, de exemplu eruptii cutanate. Codeina poate produceconstipatie, greata, ameteli sau somnolenta, dar efectele secundare sunt foarte rare daca se respecta administrarea corecta a produsului. Consumul excesiv de ceai sau cafea concomitent cu administrarea de Solpadeine poate produceiritabilitate sau nervozitate. Consultati medicul in cazul oricaror efecte deosebite. Data expirarii: Nu utilizati acest medicament dupa data expirarii indicata pe ambalaj. Mod de Administrare Comprimatele de Solpadeine se dizolva in apa. Adulti: A se administra 2 comprimate dizolvate intr-un pahar cu apa, de 1-4 ori pe zi, daca este necesar. Administrarea nu se va repeta la un interval mai mic de 4 ore sau nu se vor depasi 4 doze (8 comprimate) in 24 de ore. Copii( 7-12 ani): 1/2 comprimat pana la 1 comprimat, dizolvat intr-un pahar cu apa, de 1-4 ori pe zi. Administrarea nu se va repeta la un interval mai mic de 4 ore. A nu se depasi 4 comprimate in 24 de ore. Nu se recomanda copiilor sub varsta de 7 ani. Nu se va administra copiilor Solpadeine mai mult de 3 zile fara avizul medicului. Daca simptomele persista, consultati medicul. A nu se depasi doza stabilita. In cazul depasirii dozei recomandate, consultati imediat medicul, chiar daca nu va simtiti rau. Compozitie Fiecare comprimat efervescent contine paracetamol 500 mg, fosfat de codeina hemihidrat 8 mg si cofeina 30 mg. 6.5.1. Generalităţi A. Definiţie Comprimatelesuntpreparate farmaceutice solide care conţindoze unitare dinunasaumai multe substanţe medicamentoaseşi auxiliari obţinuteprincomprimareamaterialuluipulverulentşi destinate administrării interne sauexterne.
  7. 7. Dinpunct de vedere etimologicdenumireade comprimate provine dincuvântullatin„Comprimo- comprimare”care înseamnă„a comprima,a presa”subliniindmodul de preparare aacestei forme. Denumireade „tabuletta”provinedinlimbalatinădincuvântul „Tabula-tubuleta”care înseamnă„tablă, tăbliţă”cuvântcare sugereazăformapreparatului. Principalele formepentrucomprimatesuntcilindrii aplatizaţicubazele mai multsaumai puţinbiconvexe, uneori sferice cudiametrul de 0,5-0,7cm şi masa cuprinsăîntre 0,1-1 g. B. Istoric Comprimatelereprezintăastăzi ceamai răspândităformăfarmaceutică,aproximativ40% dinproducţia totalăde medicamentefiindocupatde comprimate.Dezvoltareaformei estelegatăde inventareamaşinii de comprimat.Primamaşinăde comprimare a fostinventatăde W.Brockedonîn anul 1843. Ulterioralţi autori ca J.A:Ferran(1847), J.P.Remington(1875),Rosenthal (1873) şi J. Dunton(1876) contribuie la perfecţionareaacestei maşini obţinându-se noi tipuri de maşini mai perfecţionate. Comprimateleaufostoficializate pentruprimadatăînFarmacopeeabritanicăîn anul 1885, apoi în Farmacopeeaamericanăînanul 1916, în farmacopeeafrancezăînanul 1937 şi ulteriorînalte Farmacopei. În FarmacopeeaRomânăcomprimateleaparpentruprimadată oficializate înediţiaaV-aîn 1943 în care figurează4 monografii speciale alăturide omonografie de „Generalităţi”. În FR VIIapar 16 monografii,înFarmacopeeaaVIII-aşi în suplimenteleF.R.VIIIapar50 de monografii iarîn F.R.X 47 monografii şi omonografie de „Generalităţi”. C. Avantaje Utilizareacomprimatelorînterapie se bazeazăpe următoarele avantaje: - posibilitateadozării exacte asubstanţelormedicamentoaseactive; - posibilitateapreparării pe cale industrialăcurandamente de producţie ridicate; - comprimatele ocupăunvolummicraportatla substanţaactivăconţinută; - suprafaţade contact cu mediul externeste mai micădecâtlapulberi; - administrare comodă(nunecesităpersonal calificat); - posibilitateacorectării gustului şi mirosului prinutilizareaunor auxiliari potriviţi; - posibilitateafracţionăriidozelorprindiferite crestăturiaplicate pe suprafaţaacestora; - posibilitateainscripţionării diferitelorlitere camodalitate de adeosebidiferitele comprimate; - disponibilitatefarmaceuticăcorespunzătoare. D. Dezavantaje - absorbţie inferioarăpulberilor; - posibilitateaunoriritaţii ale tractului digestivdatorităconcentraţiilormari de substanţe active eliberate într-o anumităporţiune;
  8. 8. - deglutiţie dificilămai aleslacopii; - posibileinteracţiuniîntre componente; - necesitateaunoraparaturi costisitoarecâtşi condiţii specialepentrupreparare. a4) comprimate efervescente – sunt comprimate care conţin substanţe cu caracter acid şi substanţe cu caracter bazic care în mediu apos produc efervescenţă prin eliberare de bioxid de carbon. Comprimatele efervescente sunt administrate numai după dizolvare în apă sub formă de soluţii. 6.5.2. Formularea comprimatelor Pentruobţinereacomprimatelorse utilizează: - substanţe medicamentoase; - auxiliari. A. Substanţe medicamentoase.Unnumăr foarte mare de substanţe active ,solide de consistenţămoale sau lichide suntprelucrate subformăde comprimate.Deoarece unnumărlimitatde substanţe active se preteazăcomprimării directe,pentruobţinereacomprimateloreste necesarăutilizareadiferiţilorauxiliari. Posibilitateacomprimării directe depinde de mai mulţi factori: - gradul de aderenţăa particulelorsubstanţelorrespective; - formacristalinăetc. Pentrucomprimareadirectăse preteazăsubstanţe care cristalizeazăînsistemul cubic. B. Substanţe auxiliare La preparareacomprimatelorse utilizeazădiferiţi auxiliari:diluanţi,aglutinanţi,dezagreganţi,lubrifianţi, coloranţi,edulcoranţi,stabilizanţi etc. În continuare vorfi prezentaţi principalii auxiliari utilizaţi lapreparareacomprimatelor: B1. Excipienţi diluanţi– suntauxiliari utilizaţi cândcantitateade substanţăactivăeste insuficientăpentrua obţine comprimate de omărime corespunzătoare.Diluanţii utilizaţi lapreparareacomprimatelortrebuiesă prezinte următoareleproprietăţi:inerţie chimică,inerţie fiziologică,sănufie toxici şi săse preteze prelucrării princomprimare etc.De multe ori diluanţii utilizaţiauşi alte proprietăţi importante înobţinerea comprimatelorşi anume:aglutinare,dezagregare etc. În continuare vomprezentaprincipalii diluanţi utilizaţi laobţinereacomprimatelor: Acidul boric – este diluantutilizatpentruobţinereacomprimateloruzextern(comprimate vaginale, comprimate pentrubăi oculare etc.).Acidul boriceste solubilînapă lacald şi are proprietăţi lubrifiante a) Amidonul – se prezintă sub formă de substanţă albă, este inert chimic, avantajos economic şi utilizat frecvent la prepararea comprimatelor. În afară de utilizarea ca diluant amidonul mai are şi alte proprietăţi şi anume: este aglutinant, dezagregant, lubrifiant etc. Amidonul utilizat ca diluant pentru obţinereacomprimatelorpoate aveadiferite provenienţe:amidonde porumb,grâu, orez şi cartof şi are un
  9. 9. procent de umiditate cuprins între 11-14%. Pentru obţinerea comprimatelor în industria farmaceutică se utilizează frecvent asocierea între amidon şi lactoză în raport 7/3 la obţinerea granulatului simplu; b) Celulozamicrocristalină– este utilizatăcadiluantînconcentraţii cuprinse între 5-20% pretându- se şi la comprimarea directă. În afară de utilizarea ca diluant celuloza are şi bune proprietăţi reologice, liante şi dezagregante. De asemenea acest auxiliar conferă o rezistenţă mecanică bună comprimatelor respective; c) Clorura de sodiu – este utilizată în mod special pentru obţinerea comprimatelor parenterale datorită solubilităţii în apă pe de o parte şi datorită posibilităţii de a fi utilizată ca izotonizant pe de altă parte.Comprimatele care conţinclorurăde sodiupotfi obţinute prin comprimareadirectădatorităfaptului că substanţa cristalizează în sistemul cubic. Dezavantajul utilizării acesteisubstanţecadiluanteste corodareapieselormaşiniide comprimatsaua altor ustensilemecanice utilizate înprocesul de comprimare; d) Fosfatul de calciu – este utilizat ca diluant având şi proprietăţi absorbante faţă de diferite uleiuri; e) Glucoza– este undiluant folosit frecvent pentru prepararea comprimatelor de supt, deoarece se dizolvălentşi are un gustplăcut.De asemenea,este utilizatăşi pentruobţinereacomprimatelorvaginale datorită influenţei favorabile asupra pH-ului din această cavitate, pH cu influenţă asupra florei vaginale; f) Lactoza – se prezintă sub formă de pulbere albă, solubilă în apă, fiind excipientul cel mai des utilizatpentruobţinereacomprimatelor.Înpracticăse utilizeazădouăvarietăţi de lactozăşi anume:lactoză anhidră şi lactoză hidratată. Lactoza poate reacţiona cu unele substanţe care au grupare amină rezultând coloraţii brune.Lactozaeste recomandatăpentruobţinereacomprimatelorparenteraledatorităsolubilităţii ridicate. Un dezavantaj al utilizării lactozei (în afară de posibilele reacţii chimice cu anumite substanţe în modul indicat anterior) este faptul că rezultă comprimate dure cu timp de dezagregare ridicat; g) Manitolul – este un diluant solubil utilizat pentru obţinerea comprimatelor pentru supt, comprimate de mestecat sau alt tip de comprimate orale. Manitolul este recomandat pentru obţinerea comprimatelorparenterale datoritărezistenţei acestuia la temperaturile ridicate de sterilizare. Manitolul are doar 72% putere edulcorantă faţă de zahăr; h) Pulbereade cacao – este unauxiliardiluantutilizatmai alespentruobţinereacomprimatelor de suptunde se asociază de obicei cuzahăr şi amidon.Datorităautooxidăriiacestauxiliarpoate râncezi întimp determinând un gust şi miros neplăcut comprimatelor respective; i) Sorbitolul – este izomerul optic al manitolului fiind o substanţă higroscopică fapt pentru care este indicată asocierea cu substanţe efluoerescente . Sorbitolul se utilizează pentru obţinerea comprimatelor pentru diabetici; j) Zaharoza – este undiluantutilizatînmod deosebit pentru comprimate de supt sau sublinguale avândavantajul dizolvăriilenterespectivcedăriitreptate asubstanţelordincomprimatul respectiv. Pentru comprimatele obişnuite se utilizează amestecuri de zaharoză şi lactoză în anumite proporţii. l) Alţi diluanţi – pentrucomprimate se potutilizaşi alţi excipienţi,de exemplu: - benzoatul de sodiu, iodurade potasiupentrucomprimate cucofeinărespectiviodcărorale măreşte solubilitateaînapă; - pulberilevegetale (licviriţie,nalbăetc.) suntutilizate mai alespentruobţinereacomprimatelorcolorate; B2. Excipienţi aglutinanţi(lianţi) Au rolul de a mări aderenţaîntre particulelesubstanţelorutilizate laobţinereacomprimatelor.Pentru alegereaunui aglutinantbuntrebuie studiatăcompatibilitatealiantuluicualte componente dinformula comprimatului astfel încâtsă nu fie influenţatădefavorabil dezagregarea.
  10. 10. Aglutinanţii trebuie săfie de asemeneacaşi diluanţii inerţi dinpunctde vedere chimicşi terapeutic.Pentru realizareaaglutinării se potutiliza:soluţiilichide (pentrugranulareaumedă) sausubstanţe solidepentru granulareauscată. B2.1. Aglutinanţiutilizaţi pentru granularea umedă.Pentruaglutinareaumedăse potutiliza:soluţii,solvenţi sau geluri. a) Solvenţi – dintre solvenţii utilizaţi pentruaglutinare amintim:apa,acetona,alcoolul care în modnormal nu potfi consideraţi aglutinanţidarcare prindizolvare potconferi amestecului de pulberi proprietăţi adezive; b) Amidonul – se utilizeazăsubformăde mucilagşi este unul dintre aglutinanţii cei mai utilizaţi în industria farmaceutică. Are proprietăţi aglutinante bune dar prezintă dezavantajul creşterii timpului de dezagregare. Ca aglutinanţi se utilizează cele patru sorturi de amidon amintite anterior. În funcţie de provenienţa amidonului coca se obţine la diferite temperaturi şi anume: - la 800 C coca dinamidonde porumb; - la 640 C coca dinamidonde cartof; - la 770 C coca din amidon de cartof - la 810 C coca dinamidonde orez. c) Amidonul solubil – este un produs obţinut prin hidroliza parţială a amidonului de cartof în mediuacidlao temperaturăde 300 C urmat de uscareasubstanţei.Acestprodusnuse dizolvă în apă la rece dar prin fierbere 1-2 minute dă o soluţie coloidală cu bune proprietăţi aglutinante; d) Gelatina– se utilizeazăsub formă de soluţie apoasă sau hidroalcoolică în concentraţii cuprinse între 5-25%. Gelatina conferă comprimatelor respective o rezistenţă mecanică bună dar întârzie semnificativ dezagregarea comprimatelor respective; e) Glucoza– se utilizeazăsubformăde soluţie apoasăsauhidroalcoolicăînconcentraţii de 25-50%; f) Lactoza – se utilizeazăsubformăde soluţie,singurăsauînasociere cu zahărul fiind indicată mai ales pentru comprimatele care conţin săruri de alcaloizi; g) Manitolul şi Levuloza – au proprietăţi asemănătoare sorbitolului şi sunt utilizate ca şi acesta pentru obţinerea comprimatelor uz diabetic; h) Sorbitolul – se utilizează sub formă de soluţie 70% dar datorită higroscopicităţii are utilizare limitată; i) Zaharoza – se utilizează sub formă de sirop 50-60% şi este indicată mai ales pentru comprimatele cu dezagregare lentă. Uneori zahărul se poate utiliza pulverizat în amestec cu substanţele medicamentoase după care se adaugă apa realizând aglutinarea amestecului urmată apoi de granulare; Tot pentruaglutinareaumedăse mai potutilizaşi următoarele geluri: - gel de carbopol 934 10%; - gel de hidroxietilceluloză4%; - gel de carboximetilceluloză6%; şi următoarele mucilagii: - mucilagde alcool polivinilic5%; - mucilagpolivinilpirolidonă5%;
  11. 11. - mucilagmetilceluloză4% B2.2. Aglutinanţiutilizaţi pentru aglutinarea uscată Pentrucomprimareadirectăcâtşi pentrugranulareauscatăcu ajutorul brichetării se utilizeazădiferiţi aglutinanţi şi anume: a) Polietilengligolii –suntutilizaţi înprocentde 15-20% sub formăde soluţie saupulbere fină.Ca aglutinanţi lacomprimareadirectăse utilizeazăPEG4000 şi PEG 6000 ultimul avânddezavantajul că influenţeazănegativdezagregareacrescândduritateacomprimatelor; b) Celulozamicrocristalină(Avicel) – este unaglutinantutilizatînamesteccu gel de hidroxidde aluminiuşi celulozămicrocristalinăavândbune proprietăţi liante; c) Acidul stearic. Parafina.Untul de cacao. Sunt de asemeneaaglutinanţi utilizaţi laacestmodde granulare mai alespentruobţinereacomprimatelorde supt. B3) Excipienţi dezagreganţi.Dezagreganţii aurolul de adesface comprimatul înurmătorul mod: comprimatul îngranule iar ulteriorgranulele înpulberi fine.Dezagregareaeste procesulinvers aglutinării. În funcţie de vitezadezagregării avemurmătoareletipuri de excipienţi dezagreganţi: - dezagreganţi rapizi (metilceluloză, amidon etc.) care produc o dezagregare rapidă a comprimatului şi anume de 1-10 minute; - dezagreganţi mijlocii (alginaţi de sodiu, calciu, gelatină, bentonită) care produc dezagregarea comprimatului în aproximativ 1 oră; - dezagreganţi cu efect retard (antidezagreganţi) care prelungesc timpul de dezagregare a comprimatelor peste o oră. Din această categorie menţionăm: carbopolul, polietilenglicolii (4000; 6000). În continuare vomprezentaurmătorii dezagreganţiutilizaţilapreparareacomprimatelor: a) Acid alginic şi alginatul de calciu sunt substanţe insolubile în apă dar prin îmbibare cu apă îşi măresc volumul factor care contribuie la dezagregarea comprimatelor. Pentru a creşte viteza de dezagregare este recomandată asocierea cu Aerosil sau Carboximetilceluloză natrică; b) Agar-agarul - este utilizatînconcentraţie de 3-5% dar comprimatele rezultate au un aspect mat şi o nuanţă spre cenuşiu; c) Amidonul – este cel mai utilizat dezagregant şi se utilizează în procente cuprinse între 5-20% raportat la masacomprimatului.Pentruodezagregare eficientăeste importantcaamidonul săfie distribuit în masa comprimatului în următorul mod:- 25-50% intragranular;- 50-75% intergranular.Cantităţi mari de amidon scad timpul de dezagregare dar scad şi rezistenţa mecanică a comprimatului; d) Carboximetilceluloza sodică – se utilizează în concentraţii de 2-3% sub formă de pulbere adăugată în amestecul de pulberi din compoziţia amestecului de comprimat. e) Formaldehid caseina – se obţine din lapte prin precipitarea caseinei cu formaldehidă şi acid citric; f) Gelatina– se utilizeazăîn concentraţie de 10% deoarece nu prezintă o creştere considerabilă a volumului în prezenţa apei. Comprimatele cu gelatină au un aspect murdar dezavantaj care limitează utilizarea ei în concentraţii mari; g) Amestecuri efervescente –suntutilizate laobţinereacomprimatelorefervescente şi se impune ca substanţele componente să fie solubile în apă. Amestecul efervescent se utilizează în general pentru obţinerea comprimatelor care au un timp de dezagregare mare; h) Substanţe tensioactive – suntsubstanţe cucaracter amfifil care favorizeazăpătrunderea apei în comprimatşi umectareasubstanţelorhidrofobe(substanţe auxiliare sau substanţe active) facilitând astfel dezagregarea.Casubstanţe tensioactivepotfi utilizate:laurilsulfatul de sodiu, Tween, dioctilsulfosuccinat
  12. 12. de natriu etc. Substanţele tensioactive se pot adăuga fie în lichidul de granulare fie sub formă de soluţii alcoolice adăugate peste amidonul utilizat ca dezagregant după care amestecul se usucă şi se atomizează. B4. Excipienţi lubrifianţi Suntauxiliari care ajutăcurgereaamestecului de pulberi asigurândoumplere uniformăamatriţei,evitând aderareapulberilorde matriţăşi ponsoane câtşi asigurăevacuareacomprimatului dinmatriţă.Lubrifianţii formeazălasuprafaţaparticulelorşi comprimatelorunfilmuniformcare diminueazăfrecareadând comprimatelorrespectiveunaspectelegantsuprafeţei netede şi asigurăoimprimare clarăadiferitelor inscripţii aplicatepe suprafaţacomprimatelor. Lubrifianţii auefectantagonistfaţăde lianţi. Lubrifianţii potsăfie clasificaţi dinmai multe puncte de vedere.Munzelşi Kagi clasificălubrifianţii îndouă categorii: - agenţi de curgere (auxiliari care amelioreazăalunecareamaterialului de imprimatprinîmbunătăţirea caracterelorreologice); - agenţi antiadezivi care evităaderareamaterialului de matriţăşi ponsoane şi de asemeneafavorizează eliminareacomprimatului dinmatriţă. Stricklandclasificălubrifianţii înfuncţie de rolul pe care îl îndeplinescînurmătoarele grupe: - lubrifianţipropriu-zişi:substanţe care scadfrecareacomprimatului cupiesele maşinii de comprimat (matriţa,ponsoane) favorizândeliminareaacestuia; - lubrifianţiglisanţi:auxiliari care îmbunătăţesccurgereamaterialului dinpâlnie înmatriţăpermiţând umplereauniformăamatriţei în timpul procesului de fabricare; - lubrifianţiantiadezivi –suntauxiliari care scadforţele de coeziune (aderenţă)aparticulelordinpulberea respectivă. Pentrua mări efectul lubrifianţilorse recurge deseori laasociereadintre lubrifianţiaparţinânddiferitelor categorii,de exemplu:unlubrifiantpropriu-zis+unglisant,unglisant+ un antiaderentetc. Lubrifianţii suntutilizaţi îngeneral înprocente cuprinse între 1-5%.Curgereamaterialului pentru comprimateste influenţatăşi de umiditateamaterialului,de aceease impune caîn procesul de obţinere a comprimatelormaterialul pulverulentutilizatsăaibăumiditateacuprinsăîntre anumite limite. În continuare vomprezentacâtevaexemple de lubrifianţi: a) Acidul stearic. Stearina. Se utilizează ca lubrifiant în concentraţie de 1-2% dar prezintă dezavantajul că măreşte timpul de dezagregare a comprimatelor. Stearina se adaugă sub formă de pulbere fină sau de soluţie eterică care este dispersată peste suprafaţa pulberii sau granulelor respective. b) Amidonul.Este un lubrifiantutilizatdesavândproprietăţi lubrifiante de două ori mai puternice decâttalcul şi polietilenglicolul6000. Pentrua realizaocurgere bună este important utilizarea unui sort de amidon care să nu aibă o umiditate mai mult decât 5%. Proprietăţile lubrifiante cresc proporţional cu cantitatea utilizată. În practică amidonul se utilizează în procente de până la 10%. Pentru a îmbunătăţi caracteristicile reologice ale amestecului de pulberi amidonul se poate utiliza în amestec cu alte substanţe, de exemplu: cu oxid de Magneziu 0,5% sau cu stearină 3-10%.
  13. 13. c) Caolinul.Este un hidrosilicatde Aluminiunatural purificat care poate să fie utilizat ca lubrifiant ca atare sau în asociere cu alţi lubrifianţi,de exemplu: stearat de calciu şi magneziu în concentraţie de 20- 25% sau cu parafină solidă şi stearină în concentraţie de 15% crescând astfel acţiunea lubrifiantă. d) Grăsimi. Uleiuri. Geluri. Lubrifianţi graşi dau în general bune efecte lubrifiante dezavantajul fiind metoda greoaie prin care aceşti auxiliari sunt introduşi în amestecul de pulberi. În general acest tip de lubrifianţi sunt dizolvaţi în eter operaţie greoaie, dificilă şi cu cost economic ridicat. Din această categorie amintim următorii excipienţi: untul de cacao, untul de cocos, ceara de albină etc. e) Lubrifianţi solubili.Suntutilizaţi îngeneral lapreparareacomprimatelor solubile în primul rând a comprimatelorefervescente.Dintre lubrifianţii utilizaţi înacestscopamintim: laurilsulfatul de sodiu care are bune proprietăţi reologice,favorizeazădezagregareaşi nuinfluenţeazănegativrezistenţamecanică.Alţi lubrifianţidinaceastăcategorie suntpolietilenglicolii care se utilizeazăsubformăde pulberi foarte fine care se adaugă amestecului de pulberi. f) Siliconi. Sunt auxiliari utilizaţi sub formă de uleiuri în concentraţii de 1-2% sau sub formă de emulsii. Pentru a creşte efectul siliconilor uneori sunt utilizaţi în asociere cu alţi lubrifianţi, de exemplu: stearatul de magneziu sau talc. Un avantaj importat la utilizării siliconilor este că prezintă o inerţie chimică faţă de majoritatea substanţelor medicamentoase formulate sub formă de comprimate. g) Talcul. Este cel mai utilizat lubrifiant. În F.R. X proporţia de talc utilizată la fabricarea comprimateloreste limitatălacel mult3%.Dezavantajul utilizării acestei substanţeeste că provoacă intern granuloame, dezavantaj întâlnit la toţi silicaţii. Talcul se utilizează de obicei în amestec cu alţi lubrifianţi: - talc + aerosil + stearatde magneziu8/1/1; - stearatde magneziu+ talc 1/9; - emulsii silicon+aerosil + talc 2/1/7. Chiaratunci când se utilizeazăînamesteccualţi lubrifianţi procentul total de lubrifianţi care conţine talcnu poate depăşi 3%. h) Uleiuri minerale.Dintre uleiurilemineralecel mai utilizatesteuleiul de parafină în concentraţie de 1-2% adăugatpeste materialul pulverulent dizolvat în eter. Un amestec cu bune proprietăţi lubrifiante conţinând ulei mineral este următorul: ulei de parafină 0,5% + talc 3%. B5. Alte componenteale comprimatelor B5.1 Coloranţi Coloranţii utilizaţi pentruobţinereacomprimatelorsuntsubstanţe avizatede Ministerul Sănătăţiişi Familiei şi de asemeneautilizaţişi înindustriaalimentară.Majoritateacomprimatelorsuntde culoare albă,dar uneori se preferăutilizareadiferiţilorcoloranţi cuscopul de a fi mai uşor identificate anumite comprimate. Un colorant este acceptatpentruobţinereacomprimatelordacăîndeplineşte următoarelecondiţii: - inerţie chimicăşi fiziologică; - lipsăde toxicitate; - solubilitate înapă; - să aibăputere colorantăîn concentraţii cât mai mici; - stabilitate înprezenţaluminiişi temperaturii; - compatibilitate cucâtmai multe substanţe medicamentoaseactive sauauxiliari; - să nu prezinte mirosşi gustdezagreabil;
  14. 14. - stabilitate faţăde oxidări,reduceri şi variaţiiale pH-ului; - preţscăzut etc. Coloranţii cei mai utilizaţipentruobţinereacomprimatelorsunt:roşude amarant, indigotină,galbende tartrazină,albastrude metilen,pioctaninăetc.Încorporareacoloranţilorse face fie subformăde pulberi foarte fin,e fie dupădizolvareaîntr-unsolventpotrivitsubformăde soluţie apoasă,alcoolicăetc. B5.2. Aromatizanţi Suntauxiliari utilizaţi înmoddeosebitpentrupreparareacomprimatelororale (masticabile,comprimate de suptetc.).Adăugareaacestorauxiliari se realizeazăfie subformăde pulberi foarte fine,fiedizolvaţi în solvenţi potriviţi. B5.3. Edulcoranţi Suntauxiliari foarte importanţipentruobţinereacomprimatelororale.Dinaceastăcategorie amintimcâţiva dintre cei mai utilizaţi edulcoranţi:zahăr,manitol,sorbitol,ciclamatde sodiu,aspartan,zaharinăetc. B5.4. Stabilizanţi Suntauxiliari utilizaţi cuscopul de acreşte stabilitateasubstanţelormedicamentoase.Înaceastăcategorie amintimurmătoarele tipuride auxiliari utilizaţi cuscopul de a creşte stabilitateasubstanţeloractive şi anume:substanţe tampon,antioxidanţi,adsorbanţi utilizaţimai alespentrusubstanţele care suntsensibile la umiditate,saulaacţiuneaacidului clorhidricdinsucul gastric(carbonatde calciu,citrat de calciuetc.) 6.5.3. Prepararea comprimatelor Comprimatelefarmaceutice se obţinprindouămoduri: - princomprimareadirectă; - comprimare prinintermediulgranulării. A. Comprimarea directă.Pentruacestmod de comprimare se utilizeazădoarsubstanţe care cristalizeazăîn sistemul cubic(mai puţinnumeric). B. Comprimarea prin intermediul granulării.Majoritateacomprimatelorfarmaceutice se obţinutilizând acest modde comprimare şi în continuare vom prezentafazele importante ale acestuiproces,şi anume: - uscareasubstanţeloractive; - pulverizareacomponentelor; - amestecareapulberilor; - granularea; - uscareagranulatului şi amestecareacuauxiliari lubrifianţi; - comprimarea. B1. Uscarea,pulverizarea şiamestecarea pulberilor
  15. 15. Aceste operaţii suntetape premergătoare obligatorii înprocesul de comprimare încare se urmăreşte obţinereaunui amestecde particule cudimensiunicâtmai apropiate respectivcugrad de omogenitate ridicat.Pentrurealizareaacestoroperaţiieste nevoiede oaparatură adecvatăiar prezentareaoperaţiilor menţionate anteriorcâtşi a aparaturii utilizate aufostfăcute încapitolul 6.1. „Pulberi”,încapitolul 6.3. „Granule”cât şi în capitolul din„Parteagenerală.Operaţiifarmaceutice generale”. B2. Granularea.Este operaţiaprincare amestecul de pulberi estetransformatînagregate de particule.Prin granulare se realizeazăocreştere acoeziunii particulelordinamestecul de granule,creşte mobilitatea particulelorcâtşi de asemenease îmbunătăţeşte curgereaamestecului îmbunătăţindastfel procesul comprimării. Procesul de granularecuprinde douăfaze distincte: - fazade agregare (cândamestecul de particule înprezenţalianţilorse transformăîntr-omasăaderentă; - fazade dispersare (cândmasarespectivăeste transformatăîngranule). Granulareapoate avealoc în două moduri: - pe cale uscată; - pe cale umedă: Pentruca un granulatsă fie corespunzătorînprocesul de comprimare este nevoie săîndeplinească următoarele condiţii: - granulele săfie uniforme; - să aibămobilitate acceptabilă; - să aibărezistenţamecanicăcorespunzătoare; - să fie potrivite cadimensiune(nici preamari nici preamici); - să aibăo dezagregare corespunzătoare. B2.1. Granularea pe cale uscată Operaţiaconstăîn transformareaamestecului de pulberi încomprimate cuvolummare denumite brichete urmată de mărunţireaacestorapână ladimensiunicorespunzătoare sitelorIII-IV şi îndepărtareasurplusului de pulberi care va fi granulat ulterior. Acestmodde granulare este utilizatpentrusubstanţeletermolabile câtşi pentrucele care suntsensibile în prezenţaumidităţii. B2.2 Granularea pe cale umedă Acestmodde granulare comportăurmătoarele faze: - umectareapulberilor; - transformareamasei îngranulate; - uscareaşi omogenizareagranulatelor;
  16. 16. - separareagranulelorde pulberi. a) Umectarea amestecului.Operaţiase realizeazăcudiferite soluţii aglutinante sausolvenţi (apă,alcool etc.) şi dispersareaamesteculuiastfel obţinut printrecereaacestuiaprinsite sauplăci perforate cu diametrul cuprinsîntre 0,8-1,5 mm. Cantitateaaglutinantului utilizatare oimportanţădeosebitădeoarece influenţeazăcalitateagranulatului înurmătorul mod: - o cantitate insuficientăde aglutinantdăgranule sfărâmicioase; - o cantitate preamare de aglutinantdăgranule dure. Aglutinanţii utilizaţipentrugranulareaumedăaufostprezentaţi încapitolul „Granulata”cât şi la „Formulareacomprimatelor”. b) Transformareamasei îngranulat.Operaţiase realizeazăprindiferitemodalităţi,şi anume; - prinpresare când masade material este transformatăîngranule subacţiuneaunei presiuni mecanice care o determinăsătraverseze osuprafaţăperforată(sită,placă). Operaţiase poate realizaatât manual cât şi mecaniccu ajutorul granulatoarelor. - prinagitare când materialul supusgranulării este mişcatdeasupraunei site; - printăiere - operaţiaeste realizatăprintrecereamasei printr-undiscperforat. În practică se utilizeazădiferite tipuride granulatoare şi anume: b1) Granulatoarecu viteză redusă.Înaceastăcategorie se încadrează următoarele tipuri de granulatoare: - granulatorul clasic; - granulatorul rotativ; - granulatorul oscilant. Aceste tipuri de granulatoare aufostprezentate încapitolul Granulata. b2) Granulatoaredemare viteză.În aceastăcategorie de asemeneaprezentatăîncapitolul Granulata se încadrează diferitetipuri de granulatoare dintre care amintim: - granulatorul cuciocane – care realizeazăgranulareaînurma presiunii mecanice executate de lovirea amestecului supusgranulării de dispozitive mecanice subformăde ciocane; b3) Granulatoarecarerealizează aceastăoperaţieprin tehnica suspendăriiamesteculuidepulberi în aer sau în pat fluidizat(şi acesttipde granulatoare afost prezentatîncapitolul „Granulata”).Utilizândacesttipde granulatoare,pulbereasupusăgranulăriieste menţinutăînsuspensie datorităunui curentde aercald introdusprinparteainferioarăaaparatului.Lichidul de granulare esteintrodussubpresiuneprintr-oduză subformă de particule foarte fine care venindîncontactcu pulberearealizeazăgranulareaacesteia,apoi datorităcurentului de aercaldse realizeazăuscareagranulelor şi apoi îndepărtarealorprinscăderea greutăţii înurma vaporizării lichidului utilizatlagranulare. c) Uscarea granulatelor.Granulele se etaleazăpe tăvi speciale înstraturi de aproximativ1cm unde se supunuscării lao temperaturăpotrivităînfuncţie de proprietăţile fizico-chimiceasubstanţelordin
  17. 17. compoziţiagranulatului.Pentrurealizareaunei uscări corespunzătoare estenevoie de untimpbine determinat.Scurtareatimpului de uscare poate afectacalitativgranulatul prinpierderearapidăaumidităţii rezultândgranulate care formeazăocrustă în exterior. Existămai multe modalităţi de uscare agranulatelorşi anume: - uscareacu aer cald în etuve sauîn camere cu ventilaţie specialăunde granulatele suntexpuse pentru uscare la temperaturi între 35-500 C timp de 6-15 ore; - uscareacu ajutorul radiaţiilorinfraroşii.Metodaeste utilizatăîngeneral pentrumateriale cuunconţinut scăzut de umiditate; - uscare la temperaturăşi presiune scăzutăutilizatăpentrugranulatelecare auîn compoziţie substanţe termolabile; - uscareacare utilizeazăefectul termical radiaţiilorde radiofrecvenţă(microunde); d) Uniformizareagranulatelor.Operaţiaeste foarte importantăpentruîndepărtareaexcesului de pulbere cât şi pentruobţinereaunorgranule uniforme.Înacestscopmaterialul este trecutprinsiteleIIIşi IV. Operaţiaeste necesarădeoarece pringranule uniforme se realizeazăumplereamatriţeicucantităţi corespunzătoare de material.Dupăgranulare,uscare,cernere materialulse amestecăcualţi auxiliari solizi sau dizolvaţi însolvenţi volatili curol în dezagregareacomprimatelorîngranule şi culubrifianţi dupăcare granulele suntsupuse procesului de comprimare. B2.3. Metodespeciale de granulare a) Granularea înturbine.Conformacestei metode materialul de granulatse introducesubformăde pulberi fine într-unrecipientînchisînmişcare care se roteşte cuo vitezăde aproximativde 30 rotaţii/min.Înacest granulatorpulbereaeste amestecatăiarcu ajutorul unui pistol de pulverizare este introduslichidul aglutinant.Dupăaglutinare înturbinăse introduce uncurentde aer cald care realizeazăuscarea granulatelorrezultateoperaţiaefectuându-se înaproximativ30de minute. B3. Comprimarea Este operaţiaimediaturmătoare granulării şi se realizeazăcuajutorul maşinilorde comprimat.Omaşinăde comprimateste formatădinurmătoarele părţi importante: a) Matriţa fiindreprezentatăde odeschizăturăcircularărealizatăîntr-oplacăde oţel inox avânddiametrul tabletei încare este introdusamestecul dincare varezultacomprimatul; b) Două ponsoane – un ponsonsuperiorşi unponsoninferiorambele confecţionatedinoţel inox care sub influenţauneiforţe mecanicerealizeazăcomprimareamaterialului.Pe suprafaţacircularăaponsoanelor pot fi realizate diferiteinscripţiicare în momentul comprimării vorfi imprimate pe suprafaţa comprimatelor; c) Pâlniade alimentare saudistribuitorul –în care se introduce materialul pentrucomprimatşi dincare este distribuitperiodicmaterialulînmatriţă. În funcţie de construcţie avemurmătoarele tipuride maşini de comprimat. B3.1. Maşini de comprimatcu excentric
  18. 18. La acesttipde maşinăpâlniade distribuţie este mobilăiarmatriţafixă.Funcţionareaacesteimaşini este realizatăîn şase faze,faze care sunt prezentate înfigura6.24.: Figura 6.24. Fazele comprimării pentru tipul de maşini cu excentric (după Popovici Adriana, Tehnologie farmaceutică, 1999) Cei 6 timpi (faze) de funcţionare sunturmătorii: a) timpul I – matriţaeste umplutăde material dinpâlniade alimentare iarponsonulinferiorse găseşte la baza matriţei; b) timpul II – pâlniade alimentare se retrage,ponsonul inferiorse menţine înpoziţiainiţialăiarponsonul superiorcoboarăspre matriţă; c) timpul III – ponsonul inferiorrămâne înpoziţiainiţialăiarponsonul superiorrealizeazăcomprimarea amestecului; d) timpul IV – ponsonul superiorse retrage înpoziţiainiţială; e) timpul V - ponsonul inferiorse ridicăpânăla baza superioarăamatriţei eliminândcomprimatul din matriţă; f) timpul VI – comprimatul este împinsde către pâlniade alimentare într-unvasde colectare pâlnia reveninddeasupramatriţei şi realizândonouăumplere aacestuiacumaterial. Înainte de a începe comprimareasuntnecesare câtevaoperaţii premergătoarepentrucaoperaţiasă decurgăîn condiţii tehnice corespunzătoare şi anume: - reglareapoziţiei ponsonului inferior; - punerealapuncta dozajului; - reglareaconsistenţei comprimatelordependentăde presiuneanecesarăcomprimării etc. Maşina de comprimatcu excentricse utilizeazălimitatdatoritărandamentului scăzut. B3.2. Maşini de comprimatrotative Acesttipde maşini aupâlniade alimentare fixăiaransamblul matriţă-ponsoane se rotescastfelîncât matriţele aşezate pe osuprafaţăcircularăsă ajungăperiodicîndreptul pâlniei de alimentare dincare este distribuitmaterialulde comprimat. Acesttipde maşini auun numărde 20-25 de matriţe şi realizeazăunrandamentridicat.
  19. 19. B3.3. Maşini de comprimatmixte Acesttipde maşini auo construcţie mai complexăavândatâtpâlniacât şi ansamblul matriţă-ponsoane mobile.Randamentele acestormaşinisuntridicate şi comprimateleobţinute suntde calitate bună. În procesul de comprimare potapăreadiferite probleme care potfi generatoare de anumite defectela comprimatele rezultate şi anume: - când presiuneade comprimare nuafostsuficientă,saumasade aglutinantafostprea micăpot rezulta comprimate sfărâmicioase; - când umiditateagranulatuluieste mare sausuprafaţade presare a pieselor maşiniicare vinîn contact cu comprimatul prezintădiferite asperităţi potrezultacomprimateneuniforme datorităaderenţei materialului pe ponsoane; - când se utilizeazăcantităţi preamari de aglutinanţi şi lubrifianţipotrezultacomprimate cuuntimp de dezagregare necorespunzător. Bibliografie 1. *** Farmacopeea Română, Ediţia IX-a, Editura Medicală, Bucureşti, 1976. 2. *** Farmacopeea Română, Ediţia X-a, Editura Medicală, Bucureşti, 1993. 3. *** Farmacopeea Română, Ediţia X-a, Editura Medicală, Bucureşti, Suplimentul I (2000), Suplimentul II (2001), Suplimentul III (2004). 4. *** European Pharmacopoeia 5th, Counsil of Europe, Strasobourg, (2004). 5. *** The United States Pharmacopoeia XXIII, (1995), Rockville. 6. *** British Pharmacopoeia, (1993).
  20. 20. c) Comprimate efervescente, sunt comprimate care conţin în compoziţie atât substanţe cu caracter acid (acid citric, tartric, malic etc.) cât şi substanţe cu caracter alcalin (bicarbonat de sodiu sau calciu) alături de substanţele medicamentoase. Datorită amestecului efervescentaceste comprimateînprezenţaapei reacţioneazăeliberându-se bioxid de carbon care are atât rol dezagregantcâtşi rolul de a da un gust plăcut comprimatelor respective. Acest gen de comprimate se pot obţine în mai multe moduri: - pringranulareaseparatăa componenteloracide şi respectivacomponentelorbazice urmatăde amestecareaulterioarăagranulelorrespective şi comprimareagranulatului obţinut; - granulareaamestecului prinmetodafuziunii lacald; - granularea amestecului cu un alt solvent de exemplu alcool, evitându-se apa care este mediu prielnic pentru reacţia dintre componentele amestecului efervescent 6.3.3.2. Obţinerea granulatelor efervescente Zaharurile efervescente conţinsubstanţe care înmediuaposreacţioneazăeliberând bioxidde carbon.În compoziţiaacestorgranulate intrăsubstanţe cucaracter bazic(bicarbonatde sodiu) şi substanţe cu caracter acid (acidcitric,acid tartic etc.). Pentrupreparareagranulatelorefervescente se vaevitautilizareaapei. Pentruobţinereaacestui tipde granulate se potutilizamai multe metode: - aglutinareaamesteculuide pulbere cualcool concentrat; - granulareaseparatăa substanţei acide de cele bazice; - prinîncălzireaamesteculuide pulbere,cândgranularease produce prinînmuiereacomponentelor. 5.1.6.4. Comprimatele efervescente Aceste comprimate au evoluat pornind de la pulberi din care sunt preparate limonadele efervescente. Vitamina C, polivitaminele, microelementele, calciul gluconic, acidul acetilsalicilic sunt doar câteva substane medicamentoase care se pot administra pe această cale împreună cu aromatizan_i si edulcoran_i. Comprimatele conin bicarbona_i (de sodiu, de potasiu, de calciu, de magneziu) si acizi organici (acidul citric, alginic, fumaric sau tartric), care în contact cu apa reacionează punând în libertate bioxidul de carbon, care va produce, împrăstierea si chiar dizolvarea componentelor comprimatelor13. Condi_ionarea acestui tip de comprimate se face în tuburi de aluminiu sau material plastic ai cărui perei sunt impermeabili pt. aer (fig. 5.11.). Tuburile se închid etans cu dopuri prevăzute cu capsule deshidratante de silicagel. 13 Efervescena poate fiutilă în cazulcomprimatelor, pentru că: maschează gustulneplăcut al unor medicamente; se ob_ine în timp scurt solu_ie sau dispersie, în asa felîncât să aibă o aciune terapeutică rapidă după ingerare; spuma ce se produce va vehicula mai usor substan_a activă. Prepararea comprimatelor efervescente se poate face prin mai multe metode: metoda dublei granulării; metoda fuziuniila cald; granularea cu vaporide apă prin injectare. Indiferent de procedeulaplicat, după obinerea granulatelor se vor adăuga lubrifiani solubili (polietilenglicoli, benzoat de sodiu) sub formă de pulberi fine. Comprimarea se face într-o atmosferă cu umiditate relativ mică (25%) operaia fiind facilitată de folosirea curenilor de aer cald si de folosirea poansoanelor cromate sau din tifon.
  21. 21. După Farmacopeea Română (Ed. a X-a) proba de dezagregare se efectuează pe 6 comprimate introduse în 300 ml apă încălzită (37C2C), agitând în sens circular de două ori/2 minute. Comprimatele trebuia să se dezagrege în cel mult 15 minute (se consideră dezagregate sicomprimatele care nu mai prezintă particule duse la o presare usoară). Pentru cazurispeciale Farmacopeea Română admite un timp definit: comprimatele sublinguale - celmult 3 minute; comprimatele perorale - celmult 15 minute; comprimatele orale - 30-60 minute; comprimatele efervescente - celmult 5 minute (obinându-se soluii limpezi sau cel mult opalescente); comprimatele vaginale - în cel mult 2 minute (în soluii de acid lactic - lactat de calciu). Miscarea la dispozitivele manuale nu este normală side aceea rezultatele nu sunt întotdeauna concludente. Pentru a asigura condiii de lucru cât mai precise aparatele moderne utilizează agitare rotativă continuă. În unele farmacopee (cea americană siengleză), sunt menionate si dispozitive cu agitare verticală periodică. Un dispozitiv cu miscare pendulară utilizat si la noi este dispozitivulERWEKA VZ-4 (fig. 5.8.). 11 Faă de cantitatea de substană activă (dacă farma-copeea nu prevede altfel) se admit următoarele variaii: pentru un coninut până la 0,10g10% si peste 0,10g6%, la calcularea acestor limite inându-se seama de coninutul prevăzut de farmacopee pentru substana activă); determinarea talcului - această substană nu este indiferentă fiziologic side aceea muli specialistilimitează cantitatea admisă într-un comprimat la 2-5%, tendina fiind către limitarea si mai severă sau înlocuirea cu alte substane inerte

×