1. ‘MICUL PARIS’
BUCURESTI

2.  București este capitala României și, în același timp, cel mai populat
oraș și cel mai important centru industrial și comercial al țării.
Populația de 1.883.425 de locuitori (2011) face ca Bucureștiul să fie
al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. Conform unor
estimări ale unor specialiști, Bucureștiul adună zilnic peste trei
milioane de oameni, iar în următorii cinci ani, acest număr va depăși
patru milioane. La acestea se adaugă faptul că localitățile din
preajma orașului, care vor face parte din viitoarea Zonă
Metropolitană, însumează o populație de aproximativ 430.000 de
locuitori.
 Prima mențiune a localității apare în 1459. În 1862 devine capitala
Principatelor Unite. De atunci a suferit schimbări continue, devenind
centrul scenei artistice, culturale și mass-media românești.
Arhitectura elegantă și atmosfera sa urbană i-au adus în Belle
Époque supranumele de „Micul Paris”. În prezent se situează pe
același nivel administrativ cu județele României și este împărțit în
șase sectoare.

3. PALATUL PARLAMENTULUI
 Palatul Parlamentului din
București, (cunoscut înainte de
revoluție sub numele de Casa
Republicii sau Casa Poporului),
măsoară 270 m pe 240 m, 86 m
înălțime, și 92 m sub pământ. Are 9
nivele la suprafață și alte 9
subterane. Conform World Records
Academy, Palatul Parlamentului este
cea mai mare clădire administrativă
pentru uz civil ca suprafață din
lume, cea mai scumpă clădire
administrativă din lume și cea mai
grea clădire din lume. Clădirea
Palatului Parlamentului se află
situată în partea centrală a
Bucureștiului (sector 5), pe locul
care astăzi se cheamă Dealul
Arsenalului, încadrat de strada Izvor
la vest și nord-vest, Bulevardul
Națiunile Unite spre nord,
Bulevardul Libertății la est și Calea
13 Septembrie la sud.

4. ATENEUL ROMÂN
 Ateneul Român este o sală
de concerte din București,
situată pe Calea Victoriei, în
Piața George Enescu (în
partea nordică a Pieței
Revoluției). Clădirea, care este
realizată într-o combinație de
stil neoclasic cu stil eclectic, a
fost construită între 1886 și
1888, după planurile
arhitectului francez Albert
Galleron. În prezent,
adăpostește și sediul
Filarmonicii „George Enescu”.

5. CURTEA VECHE
 Curtea Veche este prima curte
domnească din București, a devenit
nefuncțională după incendiul din 1718,
care a distrus întregul București și după
cutremurul din 1738. Întreaga Curte
Domnească era formată dintr-un palat -
Palatul Voievodal, o biserică - Biserica Buna
Vestire, cunoscută ulterior sub numele de
Biserica Curtea Veche, case cu saloane de
recepție, cancelariile domnești, grajduri și
grădini. Nu se cunosc prea multe detalii
despre întemeietorul curții, dar conform
opiniei cercetătorilor care au studiat istoria
Bucureștiului, curtea pare a fi construită de
către Mircea cel Bătrân. , undeva la
sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul
secolului a XV-lea. După cele două
calamități din secolul al XVIII-lea, care au
distrus curtea și clădirile aferente, a fost
construită o nouă curte domnească, Curtea
Nouă. În prezent, ruinele Palatului
Voievodal au devenit sit arheologic
protejat, fiind amenajat și un muzeu,
Muzeul Curtea Veche.

6. ARCUL DE TRIUMF
 Arcul de Triumf este un monument
situat în partea de nord a
Bucureștiului, în sectorul 1, la
intersecția șoselei Kiseleff cu
bulevardele Constantin Prezan,
Alexandru Averescu și Alexandru
Constantinescu. Monumentul,
proiectat de Petre Antonescu, a fost
construit în perioada 1921-1922,
renovat în perioada 1935-1936, și din
nou renovat în perioada 2014-2015.
El comemorează victoria României în
Primul Război Mondial.
 Arcul de Triumf are 27 m înălțime, cu
o singură deschidere și este de formă
paralelipipedică. Machetele au fost
executate de artiști plastici, iar
pentru cioplirea marmurei de
Rușchița, pe lângă sculptorii
autohtoni, s-a apelat și la un număr
de zece sculptori din Italia.

7. PALATUL CANTACUZINO
 Clădirea în care se află azi Muzeul
Național "George Enescu" a fost
construită după planurile
arhitectului Ion D. Berindey în stilul
baroc francez al epocii Ludovic al
XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore
Cantacuzino, fost președinte al
Consiliului de Miniștri, poreclit
"Nababul" pentru fabuloasa sa
avere. După moartea "Nababului",
clădirea a revenit fiului său Mihai
care, decedând în 1929, a lasat-o
prin testament soției sale Maruca,
recăsătorită în decembrie 1939 cu
George Enescu. Edificiul - cunoscut
și sub numele de "palatul
Cantacuzino" - a găzduit în preajma
celui de al doilea război mondial,
președinția Consiliului de Miniștri.
 În anul 1956, în Palatul Cantacuzino
a fost inaugurat Muzeul Memorial
"George Enescu" dedicat marelui
compozitor român, devenit după
1990 muzeu național.