Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.

Specificul si eficienta psihoterapiei psihanalitice

1.345 visualizaciones

Publicado el

Publicado en: Educación
  • Inicia sesión para ver los comentarios

Specificul si eficienta psihoterapiei psihanalitice

  1. 1. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii PsihanaliticeIntâlnirea F.R.P. – 3 decembrie 2011 "Eficienţa psihoterapiei ca modalitate terapeutică. Ce orientare ?!. Implicarea în cercetare a şcolilor româneşti de psihoterapie“ click 1. Specificul psihoterapiei psihanalitice ; 2. Despre eficienţă (studii legate de eficacitate/eficienţă); 3. Despre noi (ARPP). Catalina Dragulanescu Psiholog clinician Psihoterapeut de orientare psihanalitica www.terapie-psihanalitica.ro 1
  2. 2. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice I. Specificul psihoterapiei psihanalitice• Psihoterapia psihanalitică (sau psihodinamică) se referă la un tip de tratamentbazat pe conceptele şi metodele psihanalitice.• Tipică pentru psihoterapia psihanalitică este o frecvenţă de 1-2 şedinţe pesăptămână, iar tratamentul poate fi ori limitat în timp (cu durată fixă), ori deschisîn privinţa finalului (open-ended).• Esenţială pentru psihoterapia psihanaliticǎ este explorarea acelor aspectepersonale care nu sunt pe deplin cunoscute, conştientizate, accentul căzând peaspectele care se manifestă în relaţia terapeutică (interpretările transfero-contratransferenţiale), aspecte ce pot fi influenţate de şi care influenţează relaţiapsihoterapeutică. 2
  3. 3. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice• În activitatea sa diagnostică şi terapeutică, psihoterapeutul de orientarepsihanalitică se ghidează după teoria psihanalitică, în sensul de psihopatologiesistematizată a conflictului.• Teoria psihanalitică pune în centrul ei conflictul inconştient ; ea priveşte ciclul vieţiiumane, încă din prima zi, din perspectiva conflictului psihic şi a efectelor sale asupraconvieţuirii cu ceilalţi şi asupra stării personale.• Psihoterapia psihanalitică sau psihodinamică a apărut prin efectul lărgirii sfereiindicaţiilor psihanalizei.• Marele avantaj al psihoterapiei psihanalitice este dat de abordarea mai punctuala aproblemei, definind si redefinind problematica etapizat, fara a fi necesara intotdeaunaexplorarea complexa, profunda si de lunga durata a psihicului clientului. 3
  4. 4. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice Eficienţǎ/eficacitate  Obiectiv “Care este obiectivul tratamentului psihanalitic ?”Complexitatea şi varietatea atât a cadrului teoretic, cât şi a metodologiei psihanalitice sunt datorateistoriei psihanalizei şi au dus la o varietate în a conceptualiza scopul psihoterapiei psihanalitice şimodalităţile tehnice de atingere a acestuia, deschizând căi pentru o multitudine de feluri de aconceptualiza componenetele conflictului inconştient.• S. Freud (şi grupul freudienilor –A.Freud) – conflictul devine conştient ;• M. Klein - anxietatea persecutorie devine anxietate depresivă, travaliu de doliu şi creşterea forţeieului ;• D. Winnicott - experienţă inovatoare, în cadrul căreia situaţia trăită (în trecut) ca eşec de relaţie culumea va putea fi retrăită într-o stare specifică, într-un mediu (facilitator) care va crea o adaptareadecvată” ;• W. Fairbairn - o cât mai mare sinteza a structurilor in care a fost scindat self-ul originar alpacientului ;• M. Mahler - ca un parcurs către instalarea fazei de separare-individuare ;• D. Stern şi Grupul de la Boston - instalarea schimbărilor de dezvoltare, ce permit “un alt fel de a ficu celălalt”. 4
  5. 5. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii PsihanaliticeUnele dintre elementele care ne definesc şi ne conferă nouă, psihoterapeuţilor de orientare psihanaliticăo identitate proprie (după Markus Fäh, 2010): 1. Există inconştient şi, prin urmare, atitudinile şi acţiunile oricărei fiinţe umane au cauze inconştiente ; 2. Conflictul inconştient este caracteristic pentru fiinţa umană ; 3. Trăirile noastre sunt ambivalente („urâm” ceea ce „iubim“) ; 4. Experienţele copilăriei şi sexualitatea infantilă sunt esenţiale pentru conceptualizarea conflictului psihic ; 5. Ataşamentul şi transferul sunt fapte psihice de bază; 6. In atitudinea analitică ascultarea şi trăirea (experiencing) sunt de importanţă majoră; 7. Nimeni nu poate fi „neutru“. Contratransferul colorează funcţionarea analistului şi autoanaliza contratransferului este esenţialǎ pentru munca analitică ; 8. Conceptele terapeutice principale sunt rezistenţele şi transferul. Instrumentul tehnic principal este interpretarea acestora; 9. Nevrozele, psihozele şi psihopatiile îşi au cauza într-o combinaţie de moştenire genetică şi experienţă de viaţă. 5
  6. 6. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii PsihanaliticeElementele centrale ale tehnicii psihodinamice contemporane în psihoterapia psihanalitică (după JonathanShedler, 2010):1. Concentrarea asupra afectului şi exprimării emoţiilor ; diferenţa între insight-ul intelectual şi insight- ul emoţional ; ultimul rezonează la un nivel profund, antrenând funcţionalitatea intrapsihică şi conducând astfel la schimbare ;2. Explorarea încercărilor de a evita gândurile şi emoţiile dureroase (explorarea rezistenţelor) ; Terapeutul în PP se concentrează în mod activ pe evitări şi le explorează împreună cu pacientul.3. Identificarea temelor şi tiparelor recurente (repetiţiile) ;4. Discutarea experienţelor din trecut (concentrarea pe dezvoltare, în sensul psihanalitic-clasic şi în sensul teoriilor dezvoltării) ; recunoaşterea faptului că experienţele trecute, în special experienţele timpurii legate de figurile de ataşament afectează relaţiile din prezent şi modul cum sunt trăite relaţiile din prezent ; eliberarea de legăturile disfuncţionale cu experienţele trecute, pentru a putea trăi mai funcţional în prezent ;5. Concentrarea pe relaţiile interpersonale (relaţiile de obiect şi figurile de ataşament) ; dificultăţile psihologice apar cel mai des atunci când tiparele interpersonale problematice interferează cu abilitatea persoanei de a-şi împlini nevoile emoţionale ;6. Concentrarea pe relaţia din terapie (transfer şi contratransfer) ; recurenţa temelor interpersonale în relaţia terapeutică furnizează o oportunitate unică de explorare şi de lucru asupra lor in vivo, în aici şi acum ; scopul este o mai mare flexibilitate în relaţiile interpersonale şi o capacitate crescută de împlinire a nevoilor interpersonale ;7. Explorarea imaginarului (a vieţii fantasmatice) ; o bogată sursă de informaţii despre felul în care se vede pacientul pe el, pe ceilalţi, felul în care interpretează şi dă sens experienţei trăite (în termeni teoretici, mod de organizare a experienţei). 6
  7. 7. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii PsihanaliticeDiferenţe între psihoterapia psihanalitică şi psihanaliză (3 puncte de vedere):• Fred Busch - Psihoterapia psihanalitică - conştientizarea dinamicii interioare proprii, cuo mai bună gestionare a experienţei personale şi abilitatea de a gândi mai liber, maiflexibil asupra unor probleme, Psihanaliza - dezvoltarea unei capacităţi de autocunoaştere, instalareacapacităţii pentru auto-analiză.• Daniel Widlöcher - 3 puncte de vedere : pluralist, unitar, dialectic.• Horst Kächele - dimensiunile analitice pot intra în joc în grade diferite în terapii diferitesau/şi în momente diferite ale aceleiaşi terapii ; criteriul ultim şi decisiv rezidă înbunăstarea (wellbeing) pacientului, prin demonstrarea empirică şi incontestabilă afaptului că un anume tratament a funcţionat. 7
  8. 8. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice II. STUDII LEGATE DE EFICACITATE / EFICIENŢǍ Cercetarea în psihoterapia psihanaliticăPsihanaliza a fost iniţial concepută ca o metodă de cercetare a psihismului, efectele terapeuticefiind consecinţa aplicării corecte a metodei şi nu scopuri în sine (S. Freud). •2011 - cel de-al 3-lea volum al Tratatului de psihanaliză contemporană (H. Thomä, H. Kächele), volum dedicat integral cercetării în psihanaliză. Eforturile colectivului Universităţii din Ulm probează prin cercetare empirică eficienţa psihoterapeutică a psihanalizei. Cercetarea procesului psihanalitic este centrată pe explorarea atentă a schimbului dintre pacient şi analist. Ca metodă de cercetare este utilizată metoda studiului de caz. •2009 - două lucrări valoroase pentru subiectul în discuţie: C.Hill & S.Knox – “Processing the therapeutic relationship” J. Barber – “Toward a working through of some core conflicts in psychotherapy”Neurobiologie - psihoterapia are un impact major asupra creierului ; psihoterapia poate provocamodificări la nivelul sinapselor cerebrale, similar cu modificările din procesul de învăţare (E.R.Kandel). 8
  9. 9. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice Cât de eficientă este psihoterapia în general ?Meta-analiza - rezultatele mai multor studii diferite devin comparabile prin convertirearezultatelor într-un sistem unic de măsură. Un criteriu măsurabil larg utilizat este “gradulefectului”, care reprezintă diferenţa dintre grupul care a primit tratament şi grupul de control ;“gradul efectului” este exprimat în unităţi de abatere standard. • un efect cu gradul de 1,0 înseamnă că pacientul tratat este cu o deviaţie standard mai sănătos decât pacientul netratat ; • un efect cu gradul 0,8 este considerat un efect considerabil ridicat în cercetările psihologice şi medicale ; • un efect cu gradul 0,5 este considerat un efect moderat ; • un efect cu gradul 0,2 este considerat un efect scăzut. (Cohen, 1988). 9
  10. 10. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice Cât de eficientă este psihoterapia în general? Meta-analizǎ Nr. de studii Efect general obţinut (diagnostice Efect specific obţinut cuprinse şi tratamente (diagnostic specific) psihoterapeutice variate) Smith, Glass & 475 0.85 Miller, (1980) Lipsey & Wilson Centralizare a 0.75 (1993) 18 meta-analize (deci mai cuprinzator)Robinson, Berman 37 0,73 (depresie,şi Neimeyer (1990) tratamente psihoterapeutice variate)(După Jonathan Shedler, 2010) 10
  11. 11. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice Cât de eficientă este psihoterapia psihanaliticǎ? Meta-analizǎ Nr. de studii Nr. de pacienţi Efect obţinut Efect obţinut (la follow-up) cuprinse incluşi (la finalizarea PP)Abbass, Hancock, 23 1431 0.97 (<40 sesiuni) 1.51 (dupǎ > 9 luni) Henderson, & Kisely (2006) Leichsenring, 17 1.17 (o medie de 21 sesiuni) 1,57 (după aprox. 13 luni ) Transformând acest efect în termeni procentuali, Rabung, autorii au notat faptul că pacienţii care au fost trataţi&Leibing, (2004) prin psihoterapie psihanalitică au fost “mai bine cu privire la problemele ţintă, decât 92 % dintre pacienţii care nu fuseseră încă trataţi prin psihoterapie” Abbass, Kisely, 23 1870 (tulburări 0.69 în cazul tulburărilor psihiatrice&Kroenke, (2009) somatice) generale 0.59 în cazul tulburărilor somatice specificeMesser & Abbass 7 Pacienti tulburări 0.91 în cazul îmbunătăţirii de personalitate (o medie de 30.7 şedinţe) simptomatologiei generale (7 studii) 0.97 în cazul îmbunătăţirii funcţionării interpersonale (4 studii).(După Jonathan Shedler, 2010) (follow-up la 18,9 luni) 11
  12. 12. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice Cât de eficientă este psihoterapia psihanaliticǎ în tulburǎrile de personalitate ?1. Un studiu recent asupra pacienţilor cu tulburare borderline de personalitate(Clarkin, Levy, Lenzenweger, &Kernberg, 2007) - nu numai beneficiile tratamentuluipsihanalitic , ci apariţia şi instalarea unor schimbări la nivelul straturilor maiprofunde ale mecanismelor psihice (numite de noi procese intrapsihice) considerateresponsabile de medierea schimbărilor simptomatice ale personalităţii borderline(e.g.,schimbări la nivelul funcţiei reflexive, schimbări la nivelul schemelor deataşament) ;2. Un studiu foarte nou a relevat beneficiile stabile ale psihoterapiei psihanalitice la 5ani după încheierea tratamentului (ceea ce a însemnat la 8 ani după iniţiereatratamentului). După cei 5 ani, 87% dintre pacienţi, anume cei care au beneficiat detratamentul “obişnuit” îndeplineau în continuare criteriile diagnostice pentrutulburarea de personalitate borderline, în vreme ce 13% dintre pacienţi nu maiîndeplineau criteriile, anume cei care au beneficiat de psihoterapie psihanalitică(Bateman & Fonagy, 2008). Nici un alt tratament al psihopatologiei personalităţii nua mai arătat un beneficiu atât de stabil.(După Jonathan Shedler, 2010) 12
  13. 13. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice Concluziile cercetărilor prezentate• Tendinţa constantă către o creştere a efectului în cazul evaluarilor follow-up sugereazăfaptul că psihoterapia psihanalitică (psihodinamică) pune în mişcare procese psihologicecare conduc la schimbări continue, chiar şi după ce psihoterapia s-a încheiat.• Este de notat în mod special constatarea faptului recurent că beneficiile psihoterapieipsihodinamice nu numai că se menţin, dar şi cresc pe parcursul timpului. Constatareareiese din cel puţin 5 meta-analize independente. Astfel de schimbări intrapsihice stau labaza beneficiilor pe termen lung ale psihoterapiei.• Printre studiile care au raportat date legate de apelarea serviciilor de tratamentmedical, 77.8% dintre ele au raportat reducerea frecvenţei de utilizare a serviciilor detratament medical, datorită rezultatelor în urma psihoterapiei. Acesta este un rezultat cuenorm de importante implicaţii potenţiale asupra eficientizării sistemului de sănătate.13 13
  14. 14. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice III. DESPRE NOIISTORIC. În primavara anului 1999, un numar de membri ai Societăţii Române dePsihanaliză preocupaţi si practicanţi ai psihoterapiei psihanalitice decid să seconstituie într-o asociaţie de profil. În urma acestei hotărâri, ia naştere Asociaţia Română pentru PsihoterapiePsihanalitică, ale carei obiective sunt: - dezvoltarea şi afirmarea psihoterapiei psihanalitice, - promovarea acesteia în procesul de formare profesională a medicilor şipsihologilor, atât din punct de vedere teoretic, cât şi clinic. 14 14
  15. 15. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii PsihanaliticeActivităţi ştiinţifice ale A.R.P.P. • Crearea unui sistem de formare profesională după parametrii aliniaţi la F.R.P. S-au stabilit criterii de admitere şi certificare pentru statutul de psihoterapeut de orientare psihanalitică, aliniate în timp cerinţelor impuse de organizaţiile europene de profil (Ex: analiza personalǎ de formare, supervizare pe cazuri de psihoterapie psihanaliticǎ şi cursuri teoretice de istorie a psihanalizei şi a evoluţiei principalelor şcoli si modele psihanalitice). • Membrii Asociaţiei Române pentru Psihoterapie Psihanalitică se întrunesc lunar intr-o reuniune ştiinţifică, pentru a prezenta şi discuta diferite aspecte teoretice şi practice. • Pe lângă aceste reuniuni lunare, s-au organizat şi seminarii de lucru de 2 zile, în care s-au supus discuţiei aspecte comune muncii psihoterapeutice şi s-au desfăşurat grupuri de intervizare. • În 2003, Asociaţia Română pentru Psihoterapie Psihanalitică a devenit membră asociată a Federaţiei Europene pentru Psihoterapie Psihanalitică, participand cu delegaţi şi membri atât la conferinţele delegaţilor, cât şi la congresele acestui organism profesional. 15
  16. 16. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie Psihanalitica Membra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice BibliografieMarkus Fäh – “Psihanaliza în diferite ţări şi viitorul ei: probleme de identitate” –(„Psychoanalysis in Different Countries and its Future: Problems of Identity“ – Keynotespeech) - Discurs ţinut la al 5-lea International Congress of ECCP, September 24-25, 2010.Glen O. Gabbard – “Tratat de psihiatrie psihodinamică” – Ed. Trei, 2007Helmut Thomä, Horst Kächele – “Tratat de psihanaliză contemporană (I). Fundamente”,Ed.Trei 1999.Jonathan Shedler – “Eficacitatea psihoterapiei psihodinamice” (“The Efficacy ofPsychodynamic Psychotherapy”) - American Psychologist,February–March 2010 16 16
  17. 17. A. R. P. P. Asociatia Româna de Psihoterapie PsihanaliticaMembra a Federatiei Romane de Psihoterapie si a Federatiei Europene de Psihoterapii Psihanalitice www.psihoterapiepsihanalitica.com VA MULŢUMIM ! Catalina Dragulanescu Psiholog clinician Psihoterapeut de orientare psihanalitica www.terapie-psihanalitica.ro 17

×