Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009

404 visualizaciones

Publicado el

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009

Publicado en: Educación
  • Sé el primero en comentar

  • Sé el primero en recomendar esto

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2009

  1. 1. Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Departamentul Informaţional Biblioteconomic SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA Ediţia 2009 Anuar Materialele sesiunii ştiinţifice din 29 ianuarie 2009 Chişinău 2009
  2. 2. CZU 02(082):378.4(478-25)=135.1=111 S 98 SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA Director publicaţie: Academician, prof. univ., dr. hab. Andrei GALBEN Redactor responsabil: Ludmila CORGHENCI Colegiul de redacţie: conf. univ., dr. Ana Guţu, conf. univ., dr. Mihai Cernencu, conf. univ., dr. Svetlana Rusnac, conf. univ., dr. Lidia Kulikovski, Mg. Zinaida Sochircă, Arja Mantykangas, PhD, lecteur (Boras, Suedia) Abstracte în limba engleză: Elena Beregoi Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul Coordonator al DIB (proces verbal nr. 3 din 15 aprilie 2009) şi Senatul ULIM (proces verbal nr. 3 din 29 aprilie 2009) © ULIM, 2009
  3. 3. SUMAR Ludmila Corghenci Argument sau Aplicarea principiilor managementului modern în activiattea de cercetare Argument or Application of the Modern Managements Principles in Research activity Ana Sofroni, Petru Racu Anul 2009 – Anul European al Creativităţii şi Inovării: traiectorii biblioteconomice Zinaida Sochircă Biblioteca Congresului, SUA: patrimoniu mondial Ludmila Corghenci Imaginea Departamentului Informaţional Biblioteconomic în mediul universitar: componente şi acţiuni Lorina Beşelea Societatea Informaţională: repere fundamentale pentru Departamentul Informaţional Biblioteconomic Olga Ciocan Politica de Marketing a Departamentului Informaţional Biblioteconomic: scop, obiective, impact Tatiana Levinţa Anul 2008: analize comparate ale surselor de achiziţii de documente pentru Departamentul Informaţional Biblioteconomic Igor Cereteu Cărţi bisericeşti din colecţia Departamentului Informaţional Biblioteconomic Eleonora Idrisov Departamentul Informaţional Biblioteconomic şi utilizatorii externi: analize statistice şi logistice Tatiana Panaghiu Atribuirea indexului CZU pentru disertaţii – proces în cadrul Agenţiei Bibliografice Universitare Ludmila Corghenci La collection de bibliographies „Universitaria”: 10 ans de publication Natalia Ghimpu Dialogul multicultural: dinamica fenomenului la Departamentul Informaţional Biblioteconomic Sugestii, recomandări expuse în cadrul Symposia Investigatio Bibliotheca Autorii materialelor incluse în Symposia Investigatio Biblioheca
  4. 4. CONTENTS Ludmila Corghenci Argument or Application of the Modern Managements Principles in Research activity Ana Sofroni, Petru Racu 2009- European Year of Creativity and Innovation: trajectory library Zinaida Sochircăl U.S. Library of Congress: world heritage Ludmila Corghenci The image of DIB in academic sphere : components and actions Lorina Beşelea Informational society: fundamental benchmarks for DIB Olga Ciocan DIB’s marketing policy: purpose, goals and impact. Tatiana Levinţa 2008: procurement’s sources for DIB, comparative analysis Igor Cereteu Religious books of DIB’s collection Eleonora Idrisov DIB and external users: statistical and logistic analysis Tatiana Panaghiu CZU index to disertations – a function in the Frame of Bibliogafic University Agen Ludmila Corghenci La collection de bibliographies „Universitaria”: 10 ans de publication Natalia Ghimpu Multicultural Dialogue: the dynamic of the phenomenon at DIB Suggestions, recommendations outlined in the Bibliotheca Symposia Investigatio The authors of the materials included in Biblioheca Symposia Investigatio
  5. 5. Abrevieri utilizate: ABRM Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova AGEPI Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală CBN Consiliul Biblioteconomic Naţional CI Clinica Informaţională DIB CID AGEPI Centrul de Informare şi Documentare al AGEPI CID ULIM Centrul de Informare şi Documentare ULIM CRETI Centrul Resurse Electronice şi Tehnologii Informaţionale CT nr.1 Comitetul Tehnic nr.1 „Biblioteconomie. Informare. Documentare” CZU Clasificarea Zecimală Universală (schemă) DEPASIR Serviciul Dezvoltarea îi Prelucrarea analitico-sintetică a resurselor documentare şi informaţionale DIB Departament Informaţional Biblioteconomic DL ULIM Depozit Legal ULIM OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale PASRDI Oficiul Prelucrarea analitico-sintetică a resurselor informaţionale şi documentare PDR Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB PI Proprietate intelectuală PS Plan Strategic SIBD Serviciul Informare Bibliografică şi Documentară SIBIMOL Sistemul informaţional Integrat al Bibliotecilor din Republica Moldova SL Sală de Lectură SPB Sistemul publicaţiilor bibliografice ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic SPL Sală Polivalentă de Lectură ULIM Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
  6. 6. ARGUMENT sau APLICAREA PRINCIPIILOR MANAGEMENTULUI MODERN ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE În anul 2008 Departamentul Informaţional Biblioteconomic şi-a reorientat ciclul de activităţi ştiinţifice, acest fapt fiind determinat de elaborarea şi implementarea unui concept organizaţional universitar nou privind reuniunile ştiinţifice. Cercetarea la DIB, fiind parte integrantă a cercetării universitare, a fost aliniată sub aspect organizaţional prevederilor conceptului universitar. Astfel, începând cu anul 2009, DIB va organiza anual trei reuniuni ştiinţifice:  Symposia Investigatio Bibliotheca (simpozion naţional, de regulă organizat în luna ianuarie. Scop: promovarea experienţelor reprezentative ale DIB, a capitalului intelectual deţinut; sinteza activităţii de cercetare efectuate pe parcursul anului; efectuarea unui audit al investigaţiilor şi altor activităţi. Grup-ţintă: fondatori, bibliotecari ULIM şi din alte biblioteci, cadre didactico-ştiinţifice, studenţi);  colocviu internaţional „Dimensiuni manageriale ale instituţiei info-bibliotecare” (în format tradiţional şi digital, colocviul fiind axat asupra unui generic concret al problemei. Scop: promovarea conceptelor şi experienţelor manageriale; îmbunătăţirea domeniului în biblioteci; augmentarea comunicării profesionale. Grup-ţintă: reprezentanţi ai instituţiilor- partenere DIB din Suedia, SUA, România, bibliotecari DIB şi din alte biblioteci);  atelier inter-universitar „Biblioteca universitară: probleme de organizare şi funcţionare” (de regulă, organizat în luna aprilie; Scop: schimb de experienţă profesională; stimularea comunicării la nivel de manageri funcţionali şi bibliotecari din unităţile concrete; soluţionări / abordări de probleme specifice. Grup-ţintă: reprezentanţi ai bibliotecilor din învăţământ şi alte instituţii în funcţie de logistica atelierului, ai autorităţilor profesionale). Prima ediţie - ediţia 2009 - a Symposia Investigatio Bibliotheca a avut drept generic: „Dimensiuni biblioteconomice ale Conceptuuli Educaţional ULIM”, lucrările acesteia fiind ţinute la 29 ianuarie 2009. În cadrul Symposia au fost prezentate 11 comunicări, acestea oglindind investiţiile intelectuale şi experienţele bibliotecarilor pe parcursul anului 2008, dar şi abordând probleme, întrebări în funcţie de subiectele intervenţiilor: „Biblioteca Congresului SUA: patrimoniu mondial” (Z. Sochircă), „Imaginea DIB în mediul universitar: componente şi acţiuni” (L. Corghenci), „Societatea informaţională: repere fundamentale pentru DIB” (L. Beşelea), „Politica de marketing a DIB: scop, obiective, impact” (O. Ciocan), „Anul 2008: surse de achiziţii pentru DIB, analize comparate” (T. Levinţa), „Tipărituri bisericeşti din colecţia DIB” (I. Cereteu), „Colecţia „Publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM”: analize bibliometrice” (T. Palii), „DIB şi utilizatorii externi: analize statistice şi logistice” (E. Idrisov), „Atribuirea indexului CZU pentru disertaţii – funcţie în cadrul Agenţiei Universitare Bibliografice” (T. Panaghiu), „Dialogul multicultural: dinamica fenomenului la DIB” (N. Ghimpu) şi altele.
  7. 7. Comunicările prezentate în cadrul Symposia ne permit să reliefăm următoarele. Produs al politicii fondatorului, al echipei de profesionişti, DIB se înscrie în cohorta instituţiilor informaţional-bibliotecare de succes. Cuvântul cheie al activităţii DIB – perfecţiunea, aceasta solicitând calitate în administrare, servicii şi produse. Perfecţiunea este acceptată la DIB drept nu o singură acţiune, ci un obicei, fiind caracterizat prin productivitate, progres, putere. În calitatea sa de instituţie de succes DIB a acceptat următoarele valori: încrederea că oamenii sunt valoroşi ca indivizi; importanţa detaliilor (conceptualizare); încrederea în calitatea serviciilor informaţional-documentare prestate; comunicarea este cea mai importantă în profesie; încrederea în dezvoltarea permanentă a instituţiei; încrederea că este cel mai bun. În cadrul reuniunii profesionale au fost expuse sugestii, propuneri atât de către vorbitori, cât şi de către asistenţă: necesitatea organizării unui ciclu de reuniuni profesionale în contextul Anului European al Creativităţii şi Inovării; reglementarea completării colecţiilor bibliotecilor universitare cu autoreferate ale disertaţiilor; contabilizarea bibliografică a valorilor bibliofile DIB în cataloagele şi programele naţionale de patrimoniu etc. Echipa DIB mulţumeşte tuturor participanţilor la lucrările Symposia Investigatio Bibliotheca, precum şi managerilor superiori ai instituţiilor info-bibliotecare pentru deschidere profesională Ludmila Corghenci
  8. 8. ARGUMENT or APPLICATION of the MODERN MANAGEMENT’S PRINCIPLES IN RESEARCH ACTIVITY In 2008 The Department of Library and Information (DIB) has refocused its cycle of scientific activities, as a result of the elaboration and implementation of a new organizational concept of the university’s scientific meetings. Department’s research, as an integral part of the university research, aligned its organizational aspect to the academic concept. Thus, since 2009, the Department will organize three annual scientific meetings:  Investigatio Bibliotheca Symposia (national symposium, held usually in January. Purpose: to promote the representative Department’s experience, its intellectual capital; to ellaborate a synthesis of research activity developed during the year; as well as an audit of investigations and other activities. Target Group: founders, the librarians of the Free International University of Moldova and other librarians, specialists in didactic and research fields, students);  International colloquium « Managerial dimensions of an info-library institution» (Being elaborated both in traditional and digital formats, the colloquium is based on a concrete aspect of a problem. Purpose: to promote managerial concepts and experiences, improve this area in libraries; augment professional communication. Target Group: the representatives of Department’s partner institutions from Sweden, USA, Romania, other librarians);  Inter-university workshop « Academic library: problems of organization and functioning » (usually held in April; Goal: exchange of experience, foster communication at functional managers’ level and librarians of specific areas; solutions / approach to specific problems. Group Target: representatives of libraries and other educational institutions according to the workshop’s logistics and training authorities). First edition in 2009 - the Investigatio Bibliotheca Symposium’s main subject was: « Library Dimensions of the Free International University of Moldova’s academic concept» the work being held on 29th of January, 2009. In total there were 11 communications presented at the Symposia, which reflected librarians’ intellectual investments and experiences they faced in 2008, but also addressing problems and questions based on the discussed topics « U.S. Library of Congress: world heritage » (Z. Sochircă), “The image of DIB in academic sphere : components and actions” (L.Corghenci), “Informational society: fundamental benchmarks for DIB” (L. Beşelea)” “DIB’s marketing policy: purpose, goals and impact. (O.Ciocan)”, “2008: procurement’s sources for DIB, comparative analysis “ (T. Levinţa), „Religious books of DIB’s collection” (I.Cereteu), „DIB and external users: statistical and logistic analysis” (E. Idrisov), „Assigning CZU index to dissertations – a function in the Frame of Bibliografic University Agensy” (T. Panaghiu), „Multicultural Dialogue: the dynamic of the phenomenon at DIB” (N. Ghimpu) and others.
  9. 9. Communications presented at the Symposia gave rise to some thought provoking conclusions. As a result of founder and professional team’s policy, DIB registers in the cohort of the most succesful Informational institutions. The key word of DIB’s activity is perfection, which demands quality in management, products and services. Perfection is involved at DIB not only as a single action but as a rule, being characterized by productivity, progress and power. As a successful institution DIB has accepted the following values: the confidence that people are valuable as individuals, the importance of details (conceptualisation), confidence in the quality of rendered informational-documental services; communication is the most important profession, confidence in the permanent development of the institution ; confidence is the best. During the meeting there have been exposed many suggestions and proposals both by speakers and by the audience: the need of a series of professional meetings in the context of the European Year of Creativity and Innovation; the reglementation of the completeness of university librariy’s collections by the dissertations; bibliographic bookkeeping of DIB’s library values in national heritage cathalogues and programs. DIB team is grateful to all Symposia’s participants and to senior managers of the library and informational institutions for the professional opening. Ludmila Corghenci 2009 – ANUL EUROPEAN AL CREATIVITĂŢII ŞI INOVĂRII: TRAIECTORII BIBLIOTECONOMICE Ana Sofroni Petru Racu The authors determine and reflect the mutual influence, the creativity and innovation phenomena liaison. The 2009 year, being declared by the European Commision the Year of Creativity and Innovation, influence the activity of the info-library institutions, amplifying and stimulating the intellectual property promotion and through methods specific for professional field. In this context becomes significant the National Library Contest „Library - a partner in promoting the intellectual” property organized by AGEPI. Creativitatea presupune capacitatea individului de a produce sau inventa ceva nou, ne- existent până la momentul dat. Se manifestă în situaţii, când omul este stăpânit de o putere deosebită, creatoare, bazată nu numai pe cunoştinţe, ci şi pe intuiţie personală, adesea greu explicabilă. Deci, creativitatea poate fi tratată ca un talent, ca o dotaţie ce înzestrează fiinţa umană şi o distinge vădit intre semenii săi. Totodată, acesta este un fenomen atotcuprinzător, propriu pentru orice domeniu de activitate. O însuşire specifică a lui constă în aceea, că cu cât mai viabil e spiritul creativ al unei generaţii, cu atât mai mult prosperă societatea la etapa respectivă. Faptul este pe deplin conştientizat la nivel mondial, ceea ce ne-o dovedeşte atenţia
  10. 10. Uniunii Europene faţă de fenomenul în cauză, manifestată prin proclamarea anului 2009 drept An al Creativităţii şi Inovării (3, 4). Ambele noţiuni – şi creativitatea, şi inovarea sunt indisolubil legate între ele, pentru că orice invenţie se aşteaptă a fi implementată în practică, iar inovarea în esenţă prezintă anume acţiunea de a introduce modificări în procesele de producţie şi rezultatul ei. Astfel ambianţa „creativitate-inovare” reflectă activităţi complexe, cu caracter atât teoretic, cât şi practic referitor la realizarea unor noi descoperiri şi materializarea noilor idei. Pentru societatea ce tinde spre prosperare, creativitatea-inovarea e ca o forţă motrice care, funcţionând cu regularitate şi în condiţii de maximă eficienţă, în mod cert asigură obţinerea rezultatele scontate. Cu toate că creativitatea ca fenomen în sine are un substrat subiectiv pronunţat, influenţele factorilor externi asupra ei sunt destul de importante. Menţionăm în acest context influenţa bibliotecii ca deţinătoare de documente şi informaţie cu privire la inovaţiile înregistrate în lume. Totodată, biblioteca, în virtutea atribuţiilor profesiei de bibliotecar-bibliograf, le ajută celor interesaţi să efectueze căutările respective în masivele bazelor de date şi face, pe de o parte, ca informaţia concretă la timp să nimerească în mâinile utilizatorului concret, pe de altă parte, utilizatorului preocupat de o anumită problemă îi ajută să găsească cât mai operativ informaţia de care el are nevoie pe tărâmul profesional. E vorba aici de acordarea unei asistenţe informaţionale corespunzător cerinţelor zilei şi în baza unui profesionalism incontestabil al bibliotecarului, cu manifestări de cunoştinţe şi abilităţi psihologice, pedagogice, din domeniul informaticii etc. În anul 2009 bibliotecile îşi vor extinde aria de promovare a informaţiei referitor la proprietatea intelectuală. Obiectivele de bază ale acestei activităţi, după cum este menţionat în respectiva Declaraţie a Uniunii Europene, urmează a fi: sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanţa creativităţii şi inovării – competenţe-cheie pentru dezvoltarea personală, socială şi economică; promovarea potenţialului de creativitate şi inovare al fiecăruia dintre noi în scopul creării unei concurenţe stimulatoare la nivel european; determinarea căilor şi modalităţilor de sporire a potenţialului creativ şi inovator al Europei, pentru a-i putea modela viitorul prosper (1, 3). Realizarea obiectivelor trasate se va începe de la adaptarea în continuare la imperativele timpului, precum dintotdeauna se proceda în biblioteci. De această dată, atenţia va fi concentrată asupra gândirii tehnice avansate, re-tehnologizării unităţilor economice, activării într-un mediu electronic predominant. Iar măsurile care vor fi întreprinse vor include campanii de promovare, manifestări şi iniţiative nu numai la nivel european, ci şi în plan naţional şi local. La desfăşurarea activităţilor de stimulare a gândirii tehnice, a spiritului creativ, se vor folosi surse informaţionale diverse. În primul rând, acestea vor fi colecţiile de literatură din domeniul proprietăţii intelectuale cu evidenţierea documentelor ce ţin de sfera inovaţiilor. Asemenea colecţii, fie ele mai mari sau mai maci, deţine, în rezultatul colaborării cu Centrul de Informare şi Documentare în domeniul Proprietăţii Intelectuale (CID PI), aproape fiecare
  11. 11. bibliotecă din republică. Pe parcursul anului, însă, ele vor creşte în baza noilor achiziţionări orientate spre lărgirea accesului la potenţialul informaţional privind creativitatea şi inovarea. De rând cu îmbogăţirea colecţiilor respective de documente, urmează să fie perfecţionate acţiunile de promovare şi diseminare a informaţiei asupra PI. Prioritate vor avea activităţile în parteneriat cu alte agenţii de proprietate intelectuală, cu instituţii şi întreprinderi de profil, precum şi colaborarea mai strânsă cu utilizatorii-persoane fizice: experţi şi inventatori, cercetători şi profesori, studenţi şi reprezentanţi ai domeniul informatici etc. Deosebit de utile vor fi furnizările de informaţie direct către zonele de afaceri, către întreprinderile industriale şi instituţiile administrative, către cele de învăţământ şi educaţionale. Îmbinând în mod reuşit acţiunile de informare cu dialogul, bibliotecarul ar putea aplica în procesul de servire a utilizatorilor elementul individualizării, ceea ce în cazul fenomenelor cu substrat subiectiv (după cum s-a menţionat vizavi de creativitate) constituie un criteriu de eficientizare a actului de percepere. Îndeosebi ambianţa Informare+dialog va întregi desfăşurarea întâlnirilor potenţialilor inventatori – studenţi, liceeni, elevi, cercetători etc., cu personalităţi care se disting în materie de creativitate şi inovare. Uniunea Europeană a invitat asemenea somităţi să devină Ambasadori ai Anului Creativităţii şi Inovării. Invitaţia a fost acceptată de circa 20 de persoane care vor sprijini Programul anunţat, fiind gata să participe, ori de câte ori va fi posibil, la manifestările din diferite ţări. Dintre ei vor face parte: Sir Ken Robinson, somitate mondială în materie de creativitate şi educaţie; profesorul Bengt-Ake Lundvall, unul dintre cei mai de seamă cercetători europeni în domeniul inovării; Radu Munteanu, regizor şi scenarist francez de origine română ş. a. (1). Ascultându-le mărturisirile despre calea parcursă de ei pe tărâmul cunoaşterii şi al descoperirilor, tinerii pasionaţi de inventivitate vor privi cu optimism în viitor, vor încerca să-şi realizeze propriile idei cu mai multă încredere în sine. Aici bibliotecarii îşi vor axa activităţile pe postulatul „Să ne învăţăm unul de la altul”, totodată relevând cuceririle şi realizările gândirii tehnice, devenite factori exponenţiali ai dezvoltării societăţii. La nivel naţional, pe viitorii inventatori i-ar putea impresiona în mod deosebit viaţa şi creativitatea personalităţilor neamului românesc (2, 5), devenite nume notorii în domeniul descoperirilor, care prin muncă perseverentă de-a lungul mai multor ani şi dragoste nativă pentru cercetare şi creaţie „au adus în raza cunoaşterii universale valori noi, necunoscute până acum, adăugând astfel partea lor de contribuţie la progresul general uman” (2, p. 5). În culegerea de fişiere ale inventatorilor, editată de Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a Republicii Moldova (alcătuitori Ana Zavalistâi şi Adela Mihai), se aduce „un omagiu binemeritat personalităţilor de excepţie” ale inventicii moldoveneşti (2, p. 6). Semnificativ este faptul că din cele 327 de nume, incluse în această culegere, 23 aparţin inventatorilor din Republica Moldova, distinşi cu Medalia de Aur a Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (OMPI) „Inventator remarcabil”1) . Dintre ele fac parte: Gheorghe Duca, academician, doctor habilitat în chimie, profesor universitar, doctor honoris causa al Universităţii
  12. 12. Tehnice „Gh. Asachi” din Iaşi, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei, tehnicii şi producţiei, Om emerit în Ştiinţă al Republicii Moldova, Preşedinte al AŞM; Valeriu Dulgheru, doctor habilitat în tehnică, conferenţiar universitar, şef al Catedrei teoria mecanismelor şi organe de maşini a UTM, Inventator emerit al Republicii Moldova; Galina Lupaşcu, doctor habilitat în biologie, şef al Laboratorului imunogenetică vegetală la Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM ş. a. (6, p. 10; 43; 33). Datele reflectă situaţia către începutul anului 2006. Actualmente Republica Moldova are 24 de medaliaţi cu aur ai OMPI. În cadrul Atelierelor profesionale, devenite astăzi tor mai răspândite în activitatea instituţiilor informaţional-culturale, tema creativităţii şi inovării în anul curent va fi cea de preferinţă. CID PI va organiza un asemenea Atelier în comun cu ABRM, DIB ULIM. Dintre invitaţii manifestării în cauză vor face parte atât inventatori cu renume şi promotori consecvenţi ai proprietăţii intelectuale din republică, cât şi învingători din rândurile tinerelor talente în ale inventicii. La fel, activităţile organizate sub egida CID PI AGEPI, vor oferi posibilitate bibliotecilor-laureaţi ai Concursului Republican „Biblioteca – partener în promovarea Proprietăţii Intelectuale” de a promova formele şi metodele inovaţionale, activităţile reprezentative. Ciclul de acţiuni în scopul promovării creativităţii şi inovării la nivel naţional şi local va putea fi uşor completat şi diversificat în baza unor iniţiative concrete din partea partenerilor colaborării pe tărâmul dat. La nivel internaţional, însă, acţiunile de aşa gen se cer susţinute de instanţele oficiale cu atribuţii respective, pentru a nu rata şansa de a face cunoscut lumii întregi acel patrimoniu de proprietate intelectuală, de care dispune în prezent Republica Moldova. Inventatorii şi inovatorii, bibliotecarii şi bibliografii, managerii şi alţi organizatori ai promovării importantului fenomen al creativităţii şi inovării, vor putea să se exprime ferm în favoarea necesităţii stimulării lui, întru binele societăţii. Referinţe bibliografice: 1. Anul european al creativităţii şi inovării 2009, lansat pentru mass-media. [citat la 24.03.2009] Accesibil pe Internet: http://europedirect.nord-vest.ro. 2. Cercetători şi inovatori din Republica Moldova: (Prezentare succintă). Alcăt.: Ana Zavalistâi, Adela Mihai. În 4 vol. Vol. 1. Ch.: AGEPI, 2002. 161 p. Vol. 2. Ch.: AGEPI, 2003. 164 p. Vol. 3 Ch.: AGEPI, 2004. 160 p. Vol. 4. Ch.: AGEPI, 2005. 164 p. 3. Buzatu, Adrian. 2009, Anul European al Creativităţii şi Inovării . [citat la 23.03.2009]. Accesibil pe Internet: www.stiintaazi.ro. 4. 2009, anul creativităţii şi al inovării. [citat la 23.03.2009]. Accesibil pe Internet: http://www.foaia.hu. 5. Inventatori români. Alcăt.: Petru Costinescu, Nicolae M. Mihăilescu, Mihai Olteneanu. Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, Asociaţia Generală a Inginerilor din România. Bucureşti: Editura OSIM; Editura AGIR, 1999. 170 p.
  13. 13. 6. Medaliaţi cu aur ai Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală (Republica Moldova). Alcăt.: Maria Spinei. Ch.: AGEPI, 2006. 52 p. BIBLIOTECA CONGRESULUI SUA - PATRIMONIU MONDIAL Zinaida Sochircă The Library of Congress was established by an act of Congress in 1800 when President John Adams signed a bill providing for the transfer of the seat of government from Philadelphia to the new capital city of Washington. The legislation described a reference library for Congress only, containing such books as may be necessary for the use of Congress. The Library of Congress Experience is made possible by the benefaction of the United States Congress and with major support from John and Maria Kluge, Microsoft Corp., Terremark World Inc.,.. with the additional support of other generous donors. Este neuitată prima impresie când păşeşti pragul cele mai mari biblioteci din lume - Biblioteca Congresului. Am avut impresia ca mă aflu intr-o alta lume, chiar daca toată viaţa mea profesională a fost legată de bibliotecă si de cărţi. Ceea ce am văzut m-a impresionat foarte mult. Dr. James H. Billington, Directorul Bibliotecii Congresului, numit oficial „Bibliotecarul Congresului”, specifică in mesajul adresat utilizatorilor Bibliotecii: „Intraţi intr-un spaţiu extraordinar, unde veţi avea o experienţa de neuitat in lumea celei mai largi colecţii din lume, unde veţi întâlni valorile trecutului si veţi aprinde curiozitatea si imaginaţia, si această experienţa o puteţi avea si vizitând biblioteca virtuală ….”. Prezentul articol este prilejuit de activitatea mea în cadrul Diviziunii Europene a Bibliotecii Congresului prin intermediul Programului de Cercetare Fulbright, sprijinit de către Guvernul SUA. Activitatea Bibliotecii Congresului fiind vastă şi complexă, mă voi axa pe un scurt istoric al instituţiei, specificul colecţiilor şi accesul la acestea, oferind persoanelor interesate şi o vizită virtuală în spaţiile funcţionale. Sunt impresiile şi experienţele unui bibliotecar basarabean, acumulate din interiorul autorităţii informaţional-bibliotecare. Ce este Biblioteca Congresului ? După mine este Patrimoniu Mondial, este un Muzeu al Cunoaşterii si Cunoştinţelor. este cea mai mare Biblioteca din lume, care deţine cele mai valoroase lucrări ale creativităţii si cunoaşterii. Scurt istoric: Biblioteca Congresului (BC), una din cele mai mari biblioteci din lume, a fost fondata la 14 aprilie 1800 pentru a servi necesităţilor de cercetare ale Congresului Statelor Unite. Cu toate ca misiunea de baza a BC este de a servi Congresul, instituţia si-a deschis larg uşile pentru toată lumea care a împlinit majoratul, oferind o gamă diversă de servicii informaţional-bibliotecare (tradiţionale si electronice). Pagina WEB a BC (www.loc.gov) oferă milioane de materiale multimedia, accesibile in oricare colţ al lumii la orice oră. Biblioteca Congresului, cea mai veche instituţie cultural-federală, cu o colecţie de peste 128 milioane de titluri, editate practic in toate formatele existente si fondată prin actul semnat de către
  14. 14. Congres, prin semnătura preşedintelui SUA – Abraham Lincoln, a fost găzduită iniţial de către Capitoliu, desfăşurându-şi aici activitatea până in anul 1814. Biblioteca este condusă de către Bibliotecarul Congresului, aceste fiind aprobat de către Preşedintele Statelor Unite si confirmat in funcţie de către Senat. De la fondare, anul 1800 şi până în prezent, Bibliotecii au servit 13 Bibliotecari ai Congresului, inclusiv si actualul bibliotecar - Dr. James H. Billington. Domnia sa conduce BC din 14 septembrie1987. Cu o colecţie de circa 55.000 volume, in mare parte acte legislative, Biblioteca Congresului, aşa cum am menţionat mai sus, si-a început activitatea având misiunea “de a face disponibile si folositoare pentru Congres si poporul american întreaga colecţie universală de care dispune si prezervarea acesteia pentru viitoarele generaţii”. Primele achiziţii de carte au fost comandate la Londra. In anul 1814 britanicii incendiază Capitoliul, multe cărţi fiind mistuite de focul incendiului. Preşedintele Thomas Jefferson, care la momentul dat era la pensie, se oferă să înlocuiască cărţile distruse cu biblioteca sa personală. Jefferson a adunat cărţile in biblioteca sa pe parcursul a 50 de ani, acestea reflectând in mare parte viata Americii si a americanilor. Biblioteca includea si publicaţii rare si valoroase, semnate de scriitorii de pe mapamond. Biblioteca “Thomas Jefferson” a fost considerată cea mai splendidă bibliotecă a Statelor Unite ale Americi. Oferind colecţia sa Congresului, Jefferson a anticipat controversele, provocate de faptul, că colecţia sa includea carţi in limbi străine in diferite domenii (filosofie, ştiinţa, literatură etc.), ceea ce nu corespundea cerinţelor unei biblioteci legislative. El scria ” Dar aceasta nu înseamnă că ceilalţi membrii ai congresului nu pot sa-si expună părerea…”. In ianuarie 1815 Congresul a acceptat oferta lui Jefferson, estimând cele 6.487 de cărţi la valoarea de circa 23.950 dolari americani. Aceasta colecţie a stat la baza celei mai faimoase Biblioteci Naţionale. Thomas Jefferson scria in adresarea sa către Congres : “Eu nu ştiu dacă conţinutul cărţilor pe care le ofer va acoperi toate domeniile de cercetare de care are nevoie Congresul, dar de fapt nu există un impediment ca fiecare membru al congresului sa facă acelaşi lucru ca si mine ...”. Prin această achiziţie de carte a fost schimbat radical statutul Bibliotecii Congresului, transformând-o dintr-o biblioteca mică legislativă intr-o instituţie de rang naţional, cu un patrimoniu mondial. Colecţiile Bibliotecii fiind în permanentă creştere, spatiile acesteia din clădirea Capitoliului deveneau ne-încăpătoare. Astfel, in anul 1973 Congresul a anunţat un concurs pentru designul noii clădiri a Bibliotecii, iar in anul 1886 autorizează construcţia noii clădiri in stilul Renaissanse, arhitecţi fiind Lohn L. Smithmeyer si Paul J.Pelz. In anul 1888 generalul Thomas Lincoln Casey, seful corpului de ingineri din cadrul armatei naţionale, demarează lucrările de construcţie a clădirii. Începând cu anul 1892 un nou arhitect Edward Pearce Casey, fiul generalului Casey, purcede la supervizarea celor peste 50 de sculptori, pictori, artişti americani, care erau implicaţi în lucrările de reparaţie din interiorul clădirii. Biblioteca Congresului a fost deschisa la 1 noiembrie 1897, constituind cel mai înălţător si glorios monument pe care l-a avut America.
  15. 15. Colecţiile de biblioteca: Cărţile tradiţionale, constituind fondul de bază al Bibliotecii Congresului, sunt rânduite grijuliu pe rafturi, ocupând un spaţiu de peste 500 mile (circa 800 km). Fondul de bază este amplasat in cele trei clădiri ale Bibliotecii Congresului: „Tomas Jefferson” (deschisa publicului larg in anul 1897 si care reprezintă cartea de vizita a Bibliotecii); „John Adams” (construită în anul 1939), iar in anul 1980 este data in exploatare a treia clădire administrativa – „James Madison Memorial”. Colecţia de documente include aproximativ 130 milioane titluri, tipărite in toate formatele, reflectând toate domeniile de cercetare . Această colecţie este cea mai mare din lume si unicată prin diversitatea documentelor prezente, pe care a putut-o crea omenirea. Idealul lui Thomas Jefferson vizavi de caracteristica lingvistică a colecţiei Bibliotecii Congresului era: să conţină documente in toate limbile lumii. Astăzi colecţia BC include materiale in 460 de limbi ale lumii, editate in toate suporturile existente. Pentru următorii 20 de ani BC are drept prioritate conservarea patrimoniului prin digitizarea colecţiei de documente si oferirea lor on-line pentru publicul larg. Cine sunt utilizatorii si câţi vizitatori serveşte biblioteca? Funcţia primordiala a Bibliotecii este de a servi Congresul SUA. Adiţional Biblioteca oferă servicii agenţiilor guvernamentale, bibliotecilor, universităţilor, fiind deschisă şi publicului larg. Cititor al Bibliotecii poate deveni orice cetăţean american, care a împlinit vârsta de 21 de ani. Studenţii ultimilor ani de liceu beneficiază de serviciile bibliotecii la prezentarea unui proiect cu supervizarea tutorelui ştiinţific. Cercetătorii, alte categorii de utilizatori, care au permis de şedere legală in Statele Unite, pentru accesul la colecţiile Bibliotecii au nevoie de „reader identification card”, care se eliberează pentru 5 ani. În mod deosebit sunt încurajaţi sa viziteze Biblioteca Congresului copii şi adulţii. Câţi vizitatori serveşte Biblioteca anual ? Cu un personal de peste 4000 de angajaţi, Biblioteca serveşte anual circa 2 milioane de vizitatori si cercetători. Biblioteca Congresului – vizită virtuală: Cum prezervă Biblioteca colecţia digitală? Cunoaştem faptul, că informaţia în formă digitala depăşeşte cu mult posibilităţile celei tradiţionale. În multe cazuri putem găsi informaţia doar in format electronic ori digital. Acum câţiva ani, Congresul s-a adresat Bibliotecii cu rugămintea de a iniţia Programul Naţional de Digitizare si Prezervare a colecţiilor. Biblioteca lucrează in strânsă colaborare cu diferite instituţii de rang federal in vederea colectării informaţiei digitale si prezervarea ei pentru generaţiile viitoare. Mai multe detalii referitor la acest program pot fi accesate la adresa: www.digitalpreservation.gov. Ce este Programul Naţional Digital al Bibliotecii Congresului? Acest Program pune la dispoziţia utilizatorului, şi in primul rând cel american, versiunea digitală a colecţiilor priivnd istoria
  16. 16. Americii. Toate colecţiile sunt in acces liber si pot fi vizualizate prin Internet in oricare colt al lumii. Dintre acestea fac parte:  Memoria Americii (www.memory.loc.gov) (conţine un număr impunător de articole, disponibile on-line si aranjate tematic)  Biblioteca Americana (www.americaslibrary.gov) (este un WEB site interactiv, destinat pentru copii si familii)  expoziţii on-line (www.loc.gov/exibits) (conţine o galerie de peste 40 de expoziţii, inclusiv „Patrimoniul American” si „Patrimoniul Mondial”)  ghid Informativ (www.loc.gov/wiseguide) (revistă lunară, care reflectă cele mai principale evenimente de pe web-situl Bibliotecii)  Deschiderea Globala (www.international.loc.gov) (este un WEB site, care reflectă colecţia internaţională a Bibliotecii, adunata de pe tot globul pământesc). Recomandări: Experienţa trăită la Biblioteca Congresului mi-a schimbat mult viziunea asupra activităţii de bibliotecă. Dacă sunteţi prin aria Washingtonului DC, şi vă aflaţi la intersecţia străzii 1 şi a Bulevardului Independenţei Sud – Est, atunci sunteţi exact acolo unde trebuie sa fiţi în calitatea Dvs. de bibliotecar. Sunteţi in faţa celei mai faimoase clădiri ale Bibliotecii Congresului - Thomas Jefferson, unde sunteţi binevenit de a face un tur al Bibliotecii, chiar fără a deţine la moment vre-un document. Vizitele sunt gratuite, fiind organizate zilnic intre ora 10.00 pînă la 16.00. Ghizii profesionişti vă vor purta prin holurile fastuoase ale Bibliotecii, povestindu-vă istoria şi prezentându- vă multiplele expoziţii tematice despre istoria si viata americana. Iar dacă nu există posibilitatea de a vizita Biblioteca fizic, pot fi efectuate vizite on-line, călătorind şi descoperind experienţa Bibliotecii Congresului la adresa: www.myLOC.gov . IMAGINEA DIB ÎN MEDIUL UNIVERSITAR: COMPONENTE ŞI ACŢIUNI Ludmila Corghenci The library image problem is one of the most important now, its competitiveness is in a close liaison with the impression it has on users, founders, professional community. The author identifies the phenomenon of „library image”, emphasizing the promotion activity as the axis of the establishment and maintenance of positive image. The material inserts the description of the various methods that enable to maintain the strong and serious image of the library, focusing on the representative experiences of the Library Information Department ULIM. Repere teoretice:
  17. 17. Problema imaginii bibliotecii este în prezent una dintre cele mai importante, competitivitatea acesteia fiind într-o strânsă legătură cu impresia pe care o face utilizatorilor, fondatorilor, comunităţii profesionale. Cum este identificat fenomenul „imaginea bibliotecii”? În acest sens evidenţiem culegerea de materiale ştiinţifice şi de prezentare, elaborată de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, alte publicaţii relevante (1,2,4). Conotaţia fenomenului fiind variată şi complexă, vom insista asupra a două variante de definiţii, care la părerea noastră sunt adecvate poziţiei autorului. “Imaginea unei anumite biblioteci este constituită din ansamblul reprezentărilor, mai mult sau mai puţin subiective, care îi sunt asociate de către parteneri, utilizatori şi autoritatea tutelară, cristalizate într-o identitate specifică” - definiţie de Robert Coravu, biblioteconomist român (1). Biblioteconomistul moldovean V. Osoianu specifică trei ipostaze a fenomenului „imaginea de bibliotecă” (5, p. 13):  imaginea ideală – spre care tinde instituţia şi oglindeşte scopurile fundamentale ale activităţii, direcţiile şi tendinţele de dezvoltare;  imaginea de oglindă – reflectă părerile bibliotecarilor despre cât de atrăgătoare este biblioteca pentru utilizatori, reputaţia ei, atenţia de care se bucură din partea organelor de decizie, autorităţilor profesionale şi a comunităţii;  imaginea reală – oglindeşte atitudinea diferitor categorii de cetăţeni faţă de bibliotecă, nivelul de corespundere a calităţii servirii aşteptărilor acestora, înţelegerea importanţei bibliotecii pentru comunitate. Este important, specifică autorul, ca imaginea reală să coincidă cu cea de oglindă, în caz contrar activitatea bibliotecii devine formală, ne-competitivă, comunitatea fiind oricând în stare de a refuza serviciile informaţional-bibliotecare. Strategia de creare şi optimizare a imaginii: Crearea imaginii pozitive ţine de fiecare bibliotecă, la fel de importantă fiind augmentarea continuă a acesteia. Analiza publicaţiilor de specialitate (1-6) permite specificarea următoarelor strategii de creare şi optimizare a imaginii:  utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare;  relaţii cu mass-media;  implicarea comunităţii în activitatea bibliotecii;  participarea la viaţa comunităţii;  plasarea reuşită a indicatoarelor exterioare şi interioare;  marcarea unor aniversări şi evenimente (prin modalităţi specifice bibliotecii: expoziţii, elaborare bibliografii, campanii etc.);  crearea web site-ului bibliotecii; linkuri spre alte biblioteci şi instituţii adiacente;
  18. 18.  rapoarte despre activitatea bibliotecii (este importanţă elaborarea acestora, dar mai ales promovarea, lărgirea accesului comunităţii la ele);  crearea unor societăţi, cum ar fi „Voluntarii Bibliotecii”; „Avocaţii bibliotecii”, grupuri de lobbyng;  activităţi de promovare a resurselor, serviciilor şi producţiei intelectuale. Activitatea de promovare – axa creării şi întreţinerii imaginii: Activitatea de promovare are următoarele sarcini:  formarea imaginii pozitive a bibliotecii versus comunitatea servită şi profesională, organele de decizie şi finanţatoare, organizaţii non-guvernamentale, sponsori etc;  promovarea resurselor intelectuale, documentare, informaţionale;  informarea despre serviciile noi, oferite de bibliotecă;  promovarea spaţiilor funcţionale şi accesibilităţii acestora;  actualizarea şi modernizarea serviciilor existente, convingerea utilizatorilor de necesitatea utilizării acestora;  informarea utilizatorilor potenţiali despre timpul, locul, condiţiile serviciilor şi activităţilor noi, despre schimbările în activitatea bibliotecii, programul de funcţionare etc.  atenţionarea potenţialilor utilizatori despre importanţa şi accesibilitatea serviciilor oferite de bibliotecă; Cazul DIB: Impact al Proiectului Tempus-Tacis „Managementul bibliotecii universitare”, activitatea promoţională a DIB este direcţionată după cum urmează (experienţa Oxford Brookes University Library):  promovarea personalului DIB, producţiei intelectuale a acestuia în mediile universitar şi profesional;  promovarea realizărilor didactice şi ştiinţifice ale ULIM, ale universitarilor, a ULIM în general;  promovarea DIB (spaţii, resurse documentare şi informaţionale, servicii, acces la resurse). Forme şi metode ale activităţii promoţionale la DIB:  program „Grija pentru noii beneficiari” (scop prioritar – educarea apartenenţei universitare, educarea intelectuală a studenţilor anului I);  ciclul de expoziţii promoţionale „Contribuţii ştiinţifico – didactice ale universitarilor ULIM” (expoziţii tradiţionale şi on-line);  lansări de cărţi;  participarea la acţiuni extra-universitare (de ex.: expoziţie în cadrul şedinţei CNAA, „Ziua municipiului Chişinău” etc.);  ţinerea şi promovarea colecţiei „Depozit legal ULIM” ( promovarea experienţe unicat a DIB);
  19. 19.  instituirea colecţiei cu acces public „Publicaţii seriale şi continue, editate sub egida ULIM”;  schimb de documente, editate sub egida / ale universitarilor ULIM, cu instituţiile interesate;  colecţii de bibliografii: „Universitaria” (36 fascicule), BiblioLautus (1 fasciculă), „Scriptio” (1 fasciculă), „Studiorum” (1 fasciculă);  elaborarea şi difuzarea materialelor promoţionale, inclusiv în perioada de admitere (poziţia DIB: viitorul student îşi alege universitatea în funcţie de ofertele bibliotecii universitare);  promovarea realizărilor DIB prin comunicări, intervenţii la reuniuni profesionale, activităţi didactice;  publicarea articolelor de caracter promoţional („Gazeta bibliotecarului”, „Magazin bibliologic” (Chişinău), „Buletin ABRM” etc.;  vizite de documentare la DIB ale colegilor din biblioteci publice, universitare din ţară şi străinătate (România, Rusia etc.);  organizarea acţiunilor de instruire ale bibliotecarilor şcolari, din colegii în spaţiile funcţionale DIB;  promovarea dosarelor bibliotecarilor ULIM pentru distincţii ULIM, ale ABRM, ale ministerelor de resort;  participări şi nominalizări la concursuri naţionale de specialitate;  consemnarea Zilei Bibliotecarului şi altor evenimente biblioteconomice în comunitatea universitară;  implicaţii de caracter biblioteconomic pentru evenimentele universitare, programele universitare (jubilee ale profesorilor, jubilee instituţionale etc.). O formă specială, implementată la DIB cu anul 2009 - Salonul „Scientia”, ediţia 2009 (publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM). Ideea organizării Salonului a parvenit în rezultatul participării DIB la Concursul naţional „Biblioteca – partener în promovarea proprietăţii intelectuale” (ediţia 2007/2008; organizator – AGEPI; DIB fiind laureat al ediţiei la compartimentul „biblioteci universitare”). Este semnificativ faptul, că Salonul va fi inaugurat în anul 2009, declarat de către Comisia Europeană Anul European al Creativităţii şi Inovării sub deviza „Imaginează, Creează. Inovează”. Salonul „Scientia” va fi organizat anual, de regulă, în luna martie. Acest termen este determinat de finalităţile anuale editoriale, efectuate tradiţional de către centrele editoriale. Scopul organizării Salonului:  cumularea şi prezentarea prin intermediul Salonului a tuturor genurilor şi categoriilor de publicaţii, semnate de către universitari, editate pe parcursul anului anterior;  asigurarea accesului pentru vizualizarea şi documentarea publicaţiilor;
  20. 20.  informarea comunităţii universitare, altor factori interesaţi, asupra capitalului intelectual- documentar ale universitarilor;  prezentarea şi promovarea rezultatelor procesului de investigare, efectuat de către structurile ştiinţifice universitare şi individual;  contabilizarea bibliografică şi bibliometrică a publicaţiilor cadrelor didactico-ştiinţifice;  campania „Cunoaşte Cartea Profesorului tău”;  stimularea utilizării publicaţiilor universitarilor în procesul educaţional şi de cercetare;  provocarea, stimularea şi sprijinirea competiţiei profesionale de echipă şi individuală, orientată spre creşterea performanţei în procesul educaţional universitar;  completarea colecţiei „Publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM” (donaţii în rezultatul expunerii publicaţiilor în cadrul Salonului). Grup-ţintă: Salonul este destinat cadrelor universitare şi studenţilor, precum şi tuturor celor interesaţi de a lua act de capitalul intelectual ULIM Criterii cronologice şi logistice de prezentare a publicaţiilor: În cadrul Salonului vor fi expuse toate publicaţiile universitarilor, editate pe parcursul anului precedent (de ex.: ediţia anului 2009 – va prezenta publicaţiile, apărute în anul 2008). La Salon vor fi prezentate diverse genuri şi tipuri de publicaţii (cărţi, articole, materiale grafice, manuale şi monografii, lucrări didactice, materiale promoţionale etc.). Publicaţiile vor fi selectate indiferent de conţinutul şi limba prezentări acestora. Este important, că în cadrul Salonului, alături de standurile facultăţilor şi institutelor ULIM, va funcţiona anual şi standul Departamentului Informaţional Biblioteconomic, confirmând statutul de actor participativ al procesului de cercetare universitară. Din punct de vedere organizaţional Salonul Scientia are următorul algoritm (fiind organizat în colaborare cu Departamentul Ştiinţă, institutele ştiinţifice ULIM): elaborarea programului anual şi promovarea acestuia spre aprobare de către vice-rectorul pentru Ştiinţă (ianuarie); informarea comunităţii universitare asupra organizării Salonului, pregătirea materialelor promoţionale (ianuarie); cumularea publicaţiilor, destinate pentru a fi expuse în cadrul Salonului (februarie); aranjarea spaţiului funcţional al Salonului (martie); inaugurare, asigurarea funcţionării propriu-zisă a Salonului (martie); sinteze, analize, impact, prezentări în cadrul şedinţei Senatului ULIM (aprilie). Forme şi metode de funcţionare a Salonului: Forma principală de funcţionare a Salonului – expoziţii de documente. În cadrul Salonului sunt organizate: lansări ale publicaţiilor cadrelor didactico-ştiinţifice (în colaborare cu institutele ULIM), prezentări bibliografice, prezentări panoramice, consultaţii asupra standardelor în vigoare privind prezentarea revistelor ştiinţifice, referinţelor bibliografice, ISBN şi ISSN. Promovarea Salonului Scientia: Informaţia asupra Salonului „Scientia” va fi promovată în cadrul universităţii şi „extramuros”, în acest scop fiind utilizate metode tradiţionale (avize, informaţii orale, radio universitar), precum şi potenţialul informaţional al paginilor WEB ULIM şi DIB. Informaţia privind funcţionarea Salonului va fi amplasată pe monitorul electronic din holul
  21. 21. blocului 1 ULIM. Setul de materiale promoţionale pentru Salon include: sigla, program, semne de carte, calendare etc. Impact. Finalităţi: Salonul „Scientia” va deveni o pârghie eficientă de promovare a rezultatelor activităţii de cercetare, a creativităţii cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM. Salonul va impulsiona lectura publicaţiilor, semnate de către universitari, utilizarea acestora în procesul educaţional. Salonul va contribui la completarea colecţiei DIB „Publicaţii ale cadrelor didactico- ştiinţifice ULIM”. Salonul este o modalitate eficientă de augmentare a imaginii pozitive DIB. Implementarea acestei forme promoţionale complexe în cadrul ULIM va amplifica rolul bibliotecarului contact DIB, stimulând procesul de comunicare profesională. La finele funcţionării Salonului va fi elaborat un Comunicat, amplasat pe paginile WEB ULIM şi DIB. Cum întreţinem o imagine puternică şi serioasă ? O imagine bună poate fi întreţinută prin diverse mijloace, care sunt la îndemâna oricărui manager şi angajat, unele dintre care nu presupun nici un fel de costuri. Fără a minimiza rolul şi locul multiplelor mijloace, vom insista asupra unora dintre ele, axându-ne în acest sens pe necesităţile şi specificul DIB. Personalul DIB – factor crucial în determinarea imaginii: ca fenomen intelectual Bibliotecarul ULIM trebuie să fie: biblioteconomist (fără referire la specificul studiilor), bibliolog (cunoscător, valorificator de carte şi cultură, valori); bibliotecar de referinţă (bine informat, orientare în sistemele informaţionale); deţinător de cultură managerială, de un vocabular uzual civilizat şi profesionist. Deşi poate nu pare, o carte de vizită este parte integrantă a unei politici de promovare. Câte biblioteci universitare din Republica Moldova se îngrijesc de a asigura angajaţii cu un astfel de instrument promoţional (instituţional)? O carte de vizită contribuie la crearea primei impresii despre bibliotecă şi bibliotecar şi este la fel de semnificativă ca alte materiale de prezentare. Publicitatea – presa (orientări DIB: utilizarea spaţiului ediţiilor naţionale şi ale altor instituţii; campania „Fiecare angajat DIB – 3 articole promoţionale per/an”; elaborarea conceptului şi iniţierea editării revistei de specialitate DIB); radioul universitar (orientări DIB: întreţinerea unor emisiuni permanente de cultură şi informare, gen „Parte de Carte”; prezentări bibliografice săptămânale; campania „Cunoaşte Cartea Profesorului tău” etc.); e-Zilnicul Salonului Scientia (www.library.ulim.md); panouri publicitare (utilizarea panourilor flexibile); materiale promoţionale (necesitatea unui sistem, îmbinând conţinutul şi designul); Utilizarea e-mailului instituţional - factor important, care atestă apartenenţa instituţională a persoanei concrete. Crearea blog-urilor personal/profesionale – Crearea acestora la fel a fost provocată de declararea Anului 2009 drept An European al Creativităţii şi Inovării. Fiind încă în proces de
  22. 22. constituire, acestea vor conţine texte, imagini, linkuri şi alte informaţii, caracteristice unui jurnal WEB. Blog-urile bibliotecarilor ULIM poartă următoarele semne: împărtăşire, comunicare în ambele sensuri, auto-descoperire, voluntariat, creaţie, imaginaţie, exprimare, personalitate. Felul în care se răspunde la telefon – este o problemă (dar poate şi un avantaj?) pentru DIB, dat fiind conectarea reţelei interne telefonice la cea externă prin intermediul unui singur număr de telefon, programarea electronică a timpului de conexiune. Astfel, unii bibliotecari DIB sunt puşi în situaţia de a îndeplini funcţii de secretariat, lucru care solicită multă răbdare şi înţelegere. Orientări DIB: răspunsul la telefon este un monument de amabilitate şi solicitudine; specialiştii recomandă: primul răspuns – nu “alo” ori “da”, ci - denumirea instituţiei; telefonul să fie lăsat să sune cel puţin de 2-3 ori (de ce ? – pentru a nu crea impresia că suntem în aşteptare); să avem în faţă o ... oglindă (de ce? – pentru a ne vedea imaginea, acceptând faptul că telefonul „transmite” un zâmbet, o satisfacţie, dar şi o in-dispoziţie); să omitem cuvintele “nu ştiu”, “nu vă pot spune” – chiar dacă le utilizăm, să adăugăm cuvântul “la moment”. Corolar: Tot ce facem (şi ce nu facem) contribuie la formarea imaginii DIB. Puterea imaginii va continua să crească – este important de a o administra şi a o controla. Fiind un produs complex (îmbinare de comportament, servicii şi resurse oferite, comunicare, ambient) – imaginea se construieşte şi se întreţine în timp, dar se distruge fără lungă durată. Deci, procesul se cere ocrotit, analizat, actualizat şi gestionat. Referinţe bibliografice: 1. Coravu, Robert. Imaginea bibliotecii în mediul universitar. Strategii de optimizare. Accesibil pe Internet : <http://www.geocities.com/conanbibliotecarul/Comunicare_Brasov.rtf> Accesat la 13.03.09 2. Enache, Ionel; Maftei, Mihaela. Marketingul în bibliotecă. Accesibil pe Internet: <URL:http://www.ebooks.unibuc.ro> Accesat la 13.03.09. 3. Gerea, Cristian. Cum să construieşti o imagine de firmă puternică şi serioasă. Accesibil pe Internet: <URL http://ideideafaceri.ro/a/2/Articole> Accesat la 12.01.09 4. Imaginea bibliotecii publice în comunitate / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova. Ch., 2009. 68 p. 5. Osoianu, Vera. Componentele imaginii, mijloacele de creare şi întreţinere a ei. In: Imaginea bibliotecii publice în comunitate / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova. Ch., 2009, p. 12-28. 6. Rău, Alexe. Introducere în tema „Imaginea bibliotecii publice”. In: Imaginea bibliotecii publice în comunitate / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova. Ch., 2009, p. 3-6.
  23. 23. SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ: REPERE FUNDAMENTALE PENTRU DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC Lorina Beşelea The author reflects the specific stages of informational society development and their distinctive features. The phenomena which directly influence the library activity are detail: information explosion, information crisis, information barriers. In the Republic of Moldova the information society is facing the following problems: the regulatory frame functionality, insufficient level of information culture, information inequity characteristic to rural and urban areas and so on. Relaţia „societate-informaţie” este indispensabilă dezvoltării sociale, economice, intelectuale etc. Schimbul de informaţii reprezintă o categorie esenţială în existenţa societăţii. Ceea ce a fost diferit de la o etapă la alta a fost conţinutul şi intensitatea transferului de informaţii. Pe măsură ce informaţia s-a diversificat şi mesajele au devenit mai complicate, mai determinate, mai numeroase în procesul de transfer, s-au produs specializări, au intervenit forme noi de organizare şi memorizare. În publicaţiile de specialitate sunt reflectate câteva etape succesive de dezvoltare a societăţii informaţionale, precum şi trăsăturile distinctive ale acestora (1, 2, 3):  prima revoluţie informaţională – înseamnă din punct de vedere istoric crearea limbajului articulat care a permis realizarea comunicării prin schimbul direct de informaţii dintre oameni;  a doua revoluţie informaţională – este marcată prin apariţia scrisului şi a permis posibilitatea de transfer informaţional de la o generaţie la alta;  a treia revoluţie informaţională – a fost marcată de realizarea tiparului cu litere mobile din metal de J. Gutenberg. Prima carte tipărită de Gutenberg a fost Biblia (1450-1456);  a patra revoluţie informaţională – este marcată prin creşterea fără precedent a fluxului de informaţie ştiinţifică determinată de amplificarea şi diversificarea surselor şi mijloacelor de comunicare în masă. Analiza relaţiei nou create între informaţia ştiinţifică şi savantul, cercetătorul lumii contemporane, chemat să o amplifice, conferă cu adevărat „ştiinţei informării” un rol determinant în progresul societăţii. Cu vreo câteva decenii în urmă majoritatea ştiinţelor erau separate prin graniţe precise, informarea specialistului fiind realizată cu mult mai uşor. Dezlănţuirea revoluţiei ştiinţifice şi tehnice a schimbat situaţia. Şi-au făcut apariţia astfel de termeni, ca: explozie informaţională, criză informaţională, bariere informaţionale. Acestea fiind considerate şi ca provocări în realizarea competitivităţii, o bibliotecă universitară trebuie să cunoască esenţa acestor fenomene, beneficiind de avantaje şi ocolind dezavantajele. Explozia informaţională ţine de dezvoltarea rapidă a ritmului de creştere a volumului de informaţii ştiinţifice, tehnice şi economice. Despre „inundarea cu lucrări de literatură ştiinţifică” au vorbit şi istoricii antici.
  24. 24. Ce factori determină o asemenea „explozie informaţională”? Activitatea de cercetare ştiinţifică devine componentă a economiei naţionale. Este necesar să relevăm faptul, că se publică mai mult decât este necesar. Una din cauzele acestui „exces de informare” este tradiţia învechită de a considera numărul de lucrări publicate drept indice formal al nivelului de calificare ştiinţifică. Criza informaţională – termen care indică dificultăţile situaţiei actuale, când pe de o parte există o cantitate prea mare (parţial inutilă de informaţii), iar pe de altă parte, carenţa de informaţii pertinente, sau, este vorba despre dificultatea de a găsi o cantitate suficientă de informaţii la o temă anumită în condiţiile unui volum imens de informaţii. Barierele informaţionale. Informaţiile transmise sunt antrenate în conexiunile inverse, care contribuie la generarea unor informaţii noi. Între beneficiar şi generatorii de informaţii există o separare în spaţiu, timp şi limbă, care şi constituie barierele informaţionale. Ele au un caracter foarte variat şi se grupează în trei mari categorii: geografic, lingvistic, profesional. Societatea informaţională este o formă nouă a civilizaţiei umane, în care accesul egal şi universal la informaţie în corelaţie cu o infrastructură informaţională şi de comunicare dezvoltată, contribuie la o dezvoltare social-economică durabilă. În societatea informaţională cunoştinţele sunt recunoscute ca un factor esenţial al dezvoltării. O trăsătură distinctivă a acesteia devine instruirea pe parcursul întregii vieţi, paradigma „instruirea pentru întreaga viaţă” fiind înlocuită de prima. În Republica Moldova, informatizarea instituţiilor de cultură a început cu cele din sistemul bibliotecar. Şi în domeniul învăţământului, bibliotecile, mai ales cele universitare, deţin întâietatea la capitolul informatizare. Sunt implementate tehnologii informaţionale şi de comunicaţii în scopul promovării şi prezervării valorilor culturale, ce presupune un nivel adecvat de dezvoltare a infrastructurii: dotarea instituţiilor cu tehnica respectivă şi asigurarea accesului membrilor comunităţilor la patrimoniul cultural, stocat în formă electronică. Reperele legale ale procesului de informatizare a bibliotecilor sunt prevăzute în următoarele documente naţionale: Strategia Naţională de edificare a Societăţii Informaţionale – “Moldova electronică” (instituţiile bibliotecare se regăsesc în compartimentul E-cultura); Politica de edificare a Societăţii Informaţionale în Republica Moldova. Instituţiile bibliotecare au devenit autonome de la deplina ignorare a creatorilor de informaţii şi până la dirijarea beneficiarilor spre modalităţi şi forme de acces, care nu mai reflectă totdeauna interesele lor, sau introduc praguri şi bariere adesea insurmontabile. Scopul principal al procesului de edificare a societăţii informaţionale constă în punerea la dispoziţia fiecărei persoane şi asigurarea dreptului constituţional al cetăţenilor de accesare egală şi liberă a informaţiei, stocată în biblioteci, muzee, arhive, zone protejate şi alte unităţi culturale. Din păcate, crearea societăţii informaţionale condiţionează şi apariţia anumitor
  25. 25. probleme, legate de adaptarea individului şi a comunităţii în general la noile condiţii de existenţă. Funcţionarea eficientă a bibliotecilor în condiţiile societăţii informaţionale depinde în mare parte de soluţionarea următoarelor probleme (mai jos sunt enumerate doar câteva dintre ele):  funcţionalitatea cadrului de reglementare atât la nivel de elaborare, cât şi la cel de implementare;  manifestarea inechităţii informaţionale între spaţiile rurale şi urbane, între instituţiile info-bibliotecare amplasate în aceste spaţii;  drept urmare – funcţionarea unui nivel diferit al culturii informaţionale, lezarea dreptului individului de acces la informaţie;  nivelul insuficient (predominant) de cultură informaţională al indivizilor. Soluţionarea problemelor menţionate va spori încrederea individului în organizaţie şi societate, odată cu posibilitatea accesării informaţiilor şi utilizarea eficientă a acestora. Rolul bibliotecilor universitare în depăşirea acestor obstacole este important. Societatea informaţională înaintează noi cerinţe faţă de formarea resurselor informaţionale şi de comunicaţii ale mediului cultural, considerând patrimoniul cultural drept una din componentele de bază ale dezvoltării umane. Referinţe bibliografice: 1. Bazele culturii informaţionale: curs univ. ABRM; Univ. de Stat „Alecu Russo”. Bălţi: Presa univ. bălţeană, 2007. 160p. ISBN 978-9975-50-002-9. 2. Ghinculov, Silvia. Managementul informaţional în instituţiile infodocumentare. Ch.: Epigraf SRL, 2007. 112 p. – ISBN 978-9975-924-24-5. 3. Stoica, Ion. Informaţie şi cultură. Sinteze. Reflecţii. Atitudini. Bucureşti: Ed. Tehnică, 1997. 227 p. ISBN 973-31-1097-3 4. Strategia Naţională de edificare a Societăţii Informaţionale – “Moldova electronică”. Accesat la 26.01.09. URL <http://pro-europa.md/upload/strat_inform2.pdf> POLITICA DE MARKETING A BIBLIOTECII UNIVERSITARE: SCOP, OBIECTIVE, IMPACT Olga Ciocan Marketing policy is addressed by the author as an effictive leverage for argumentation of the quality of the information-library services, resources held, creation and maintenance of a positive image. The article provides an algorithm of marketing policy, including the components: definition, analysis of current state of information-library activity, SWOT analysis, purpose and objectives, priority directions and activities. DIB Marketing policy is materialized (detailed) in the annual activity curriculum. Restructurarea şi democratizarea vieţii sociale determină Departamentul Informaţional Biblioteconomic să se alinieze la noi standarde calitative şi condiţii de funcţionare. Respectiv putem vorbi despre modificarea rolului educaţional/social al instituţiei, orientat spre cunoaşterea utilizatorilor de informaţii, despre revizuirea poziţiei faţă de resursele, disponibilităţile şi
  26. 26. problemele Departamentului. Astăzi DIB este preocupat de interpretarea, funcţionarea şi întreţinerea unei noi imagini pozitive în comunitatea servită şi cea profesională. O pârghie eficientă de realizare a acestor orientări – principiile, conceptele, instrumentele de marketing. Comunitatea este interesată în activitatea de marketing, deoarece contribuie la dezvoltare şi sporeşte calitatea serviciilor informaţional-bibliotecare. Sistemul de marketing la DIB reprezintă un element al activităţii manageriale, ale cărei scopuri constau în selectarea informaţiei, abordarea sarcinilor concrete, activitatea operativă şi controlul asupra realizării acesteia. Nucleul sistemului de marketing include Politica de Marketing, aceasta fundamentând organizarea şi conţinutul activităţilor de profil. În materialul ce urmează sunt inserate câteva elemente componente ale Politicii de Marketing, acestea constituind partea teoretică a algoritmului integral al documentului. Algoritmul Politicii de Marketing: Definirea Politicii de Marketing: Politica de Marketing reflectă concepţia DIB cu privire la evoluţia activităţii sale, opţiunile ei de ansamblu principiile şi normele ce o călăuzesc, precum şi acţiunile concrete prin care se asigură valorificarea potenţialului său corespunzător cerinţelor pieţei. Misiunea DIB reflectă locul şi rolul Departamentului în comunitatea universitară, orientarea acestei instituţii către politica de prestare a unor servicii moderne şi accesibile utilizatorilor, ce să răspundă provocărilor, schimbărilor mediilor informaţional - tehnologice. În acest sens DIB urmăreşte (2, 3):  modelarea, dezvoltarea şi administrarea serviciilor info-documentare în sprijinul programelor de învăţământ şi de cercetare ale ULIM, orientate pentru studenţi, cadre didactice, cercetători şi alte categorii socio-profesionale;  formarea deprinderilor beneficiarilor privind căutarea, selectarea, identificarea şi gestionarea informaţiei. Marketingul de bibliotecă este în stare să contribuie în mare parte la realizarea misiunii sociale a acestei instituţii. Totodată implementarea lui va contribui la promovarea mai rapidă a serviciilor oferite de DIB pe piaţa informaţională. Starea actuală a activităţii informaţional – bibliotecare:  scanarea mediului. Influenţa mediului asupra funcţionării DIB ( influenţa factorilor interni şi externi);  resurse umane (recrutare; analiza posturilor şi a necesităţilor de personal; instruirea continuă, instruirea la locul de muncă);  resurse documentare şi informaţionale;  utilizatorii DIB şi serviciile prestate;  informatizarea; tehnici şi tehnologii informaţionale;
  27. 27.  spaţii funcţionale şi dotare materială;  analiza SWOT care reflectă punctele forte şi punctele slabe, oportunităţile pentru DIB . Punctele forte ale DIB (situaţia la 1 ianuarie 2009) (5):  parte integrantă a Sistemului Naţional de Biblioteci;  personal format profesional şi deschiderea acestuia pentru instruirea continuă;  deţinerea şi aplicarea competenţelor profesionale şi tehnice;  sprijin comunitar şi administrativ;  autonomie profesională;  existenţa şi funcţionarea culturii organizaţionale;  altele. Punctele slabe ale DIB (5):  tendinţe de deteriorare a poziţiei competitive;  achiziţii insuficiente de resurse informaţionale şi documentare;  cultură managerială insuficientă;  atenţia predominantă acordată problemelor curente în detrimentul celor strategice;  lipsa capacităţilor de a concepe şi de a realiza problemele în context strategic (parţial la nivel individual şi al unor sectoare funcţionale);  învechirea echipamentului tehnic deţinut;  amplificarea concurenţei în comunitatea profesională;  alte puncte slabe; Oportunităţi (5):  deschidere pentru un parteneriat universitar informaţional-biblioteconomic moldo- american (impact al bursei de cercetare a directorului Z. Sochircă);  existenţa cererii de noi servicii informaţional – bibliotecare (dezvoltarea curriculum-ului universitar, noi studenţi etc.);  viziunea clară a fondatorilor privind rolul şi locul activităţii informaţional – bibliotecară;  posibilitatea utilizării de noi tehnici şi tehnologii informaţionale;  posibilităţi de implicare în consorţium-uri, proiecte şi programe naţionale şi internaţionale;  acceptarea de către personalul DIB a principiului instruirii pe parcursul întregii vieţi;  alte eventuale oportunităţi; Riscuri, ameninţări (5):  refuzul unor angajaţi DIB de a accepta şi de a demonstra apartenenţa instituţională, de a accepta specificul culturii organizaţionale la DIB;  adoptarea unor decizii şi documente cu impact nefavorabil;
  28. 28.  fluctuaţia personalului;  „învechirea” echipamentului tehnic;  manifestarea dezinteresului pentru studiu în sălile de lectură, preferinţe pentru alte surse şi modalităţi de informare;  orientarea unor beneficiari pentru copierea mecanică a informaţiei (xerox, imprimantă etc.);  nivelul nesatisfăcător de salarizare a muncii bibliotecare;  inerţie;  perioada de recesiune economică la nivel naţional;  apariţia unor noi competitori;  presiunea crescândă a preţurilor pentru achiziţii de documente, consumabile etc.;  alte eventuale pericole. Scopul Politicii de Marketing este orientat spre extinderea şi diversificarea serviciilor în sprijinul comunităţii universitare; asigurarea eficienţei consumului informaţional în condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic; promovarea serviciilor, colecţiilor şi spaţiilor DIB. Politica de marketing DIB are ca obiective receptivitatea faţă de nevoile consumatorului; cercetarea sistematică a cerinţelor pieţei, a comportamentul postconsum al publicului; augmentarea creativităţii, identificarea unor noi forme de activitate cu publicul. Un element al algoritmului Politici de Marketing - direcţii şi activităţi de realizare, acesta oglindind activităţile concrete, formele şi metodele de realizare, responsabilităţi. Politica de Marketing este concretizată (detaliată) în programele anuale de activitate a DIB. Impactul Politicii de Marketing: Impactul şi viabilitatea obiectivelor este reliefat la nivelul comunităţilor servite şi profesionale, precum şi cel instituţional în vederea satisfacerii necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor. Este vorba, în primul rând, despre activizarea rolului de actor direct şi indirect al DIB în procesul educaţional universitar, despre augmentarea imaginii pozitive a structurii info- bibliotecare. Implementarea Politici de Marketing va contribui la crearea condiţiilor optime de promovare a patrimoniului informaţional/documentar universitar, activitatea promoţională fiind considerată drept axă a amplificării competitivităţii instituţionale. O altă latură a procesului de implementare a Politicii de Marketing - formarea culturii documentare şi informaţionale a utilizatorilor în funcţie de cerinţele Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii. Referinţe bibliografice: 1. Cheradi, Natalia. Necesitatea implementării şi direcţiile aplicative ale marketingului în sfera de informare-documentare. În: Lectura, 2004, Nr 2, p. 26-30.
  29. 29. 2. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: Direcţii strategice de activitate 2002 – 2005, Ch., ULIM, 2001. 20 p. 3. Departamentul Informaţional Biblioteconomic : Direcţii strategice de activitate 2006 – 2010. Ch., ULIM, 2005. 25 p. 4. Hîrnău, Silvia. De ce 5 şi nu 4 P. În : Marketing, 2007, Nr 1/2, p. 30 – 31. 5. Departamentul Informaţional Biblitoeconomic: productivitate, progres, putere: rap. de activitate 2008. Ch., 2009. 90 p. 6. Strategii de marketing. În :Marketing, 2007, Nr 1, p.17. SURSE DE ACHIZIŢII DE DOCUMENTE PENTRU DIB ÎN ANUL 2008: ANALIZE COMPARATE Tatiana Levinţa The material presents an analysis of input documents during 2008 DIB in the collections according to various criteria: types documents, language and content.The author based his positions resulting from the document institutional „ The policy development and documentation of information DIB”. In conclusion it is stressed the importance of the presence of organic combinations in collections of documents in traditional and non-traditional activities, versus the donations of documents, the need for cooperation and collaboration in the use of information and documentation. Importanţa subiectului: E indiscutabil faptul, că o colecţie bine organizată constituie fundamentul unei biblioteci, că ţinerea la zi a acestei colecţii este un proces continuu şi că menţinerea colecţiei în pas cu timpul în mare măsură determină calitatea şi eficienţa procesului educaţional. Organizarea şi dezvoltarea colecţiei este determinată/influenţată de o mulţime de factori, între care: curriculum-ul educaţional şi direcţiile de cercetare instituţionale, care formează necesităţile documentare şi informaţionale; mobilitatea pieţei editoriale; concurenţa; diversitatea preţurilor etc. Formarea/dezvoltarea colecţiei este un proces bazat pe principii, acestea fiind fundamentate în documentul instituţional „Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic” (PDR) (3, p. 5). Funcţiile PDR:  a sprijini informaţional şi documentar procesul didactic şi de cercetare;  a asigura unitatea de opinii în comunitatea servită privind natura şi scopurile colecţiilor DIB, priorităţile de completare;  a stabili standardele universitare de includere şi excludere a resurselor;  a impune priorităţile instituţionale versus cele individuale, reducând influenţa unei singure persoane în dezvoltarea resurselor ;  a asigura continuitatea procesului de dezvoltare a resurselor docuemntare şi informaţionale ;  instrument managerial (aplicaţii de granturi şi alocaţii de buget; document de promovare; instrument de contabilizare).
  30. 30. PDR concepe colecţiile şi resursele DIB în acţiune, ca un ansamblu coerent, viu, dinamic. PDR este orientată pentru asigurarea echilibrului între utilizările existente şi dorite din partea comunităţii universitare şi intrările în colecţii a surselor de informare şi documentare. DIB îşi fixează politica de dezvoltare a colecţiilor în funcţie de structura procesului didactic şi direcţiile cercetării ştiinţifice la ULIM: Dezvoltarea resurselor documentare şi informaţionale ale DIB este condiţionată de următorii factori (3, p. 5-6):  politica economică, educaţională şi culturală a statului;  profilul şi perspectivele dezvoltării procesului educaţional şi de cercetare la ULIM;  orientarea pentru satisfacerea necesităţilor info-documentare ale comunităţii universitare;  resursele materiale şi financiare disponibile;  resursele documentare şi informaţionale existente la DIB;  cooperarea cu bibliotecile mari din republică;  spaţii funcţionale etc PDR este bazată pe un sistem de informaţii şi studii, acestea parvenind din următoarele surse:  planurile de învăţământ ale facultăţilor;  planurile şi temele de cercetare ştiinţifică din cadrul Institutelor şi altor subdiviziuni;  bibliografiile obligatorii şi facultative pentru fiecare disciplină;  beneficiarii serviciilor informaţional-documentare, prestate de către DIB (cadre didactico- ştiinţifice, studenţi). DIB serveşte următoarele categorii de beneficiari:  studenţi ai ciclului licenţă şi master (învăţământul de zi şi fără frecvenţă; instruirea la distanţă);  doctoranzi;  cursanţi ai programelor de pregătire post-universitară;  cadre didactice şi ştiinţifice universitare;  alte categorii universitare (personal al contabilităţii, serviciul Resurse umane, bibliotecari etc.);  beneficiari externi (cercetători, specialişti – practicieni, studenţi, alte categorii) Analiză comparată a intrărilor noi: Pe parcursul anului 2008 DIB a dezvoltat resursele în funcţie de necesităţile procesului didactic şi de cercetare, orientându-se pentru asigurarea accesului la capodoperele literaturii naţionale şi mondiale, îmbunătăţind cultura generală a utilizatorilor, executând varietatea de suporturi şi formate ale resurselor (2, p. 7).
  31. 31. În comparaţie cu anul 2007, se constată o diminuare a intrărilor noi în colecţiile DIB, în deosebi la capitolul exemplare (- 221 exemplare). Implementând prevederile PDR, completarea fondului este orientată spre dezvoltarea unei colecţii diverse după conţinut, după titluri, prioritatea acordându-se numărului de titluri versus numere exemplare. Indicatorii statistici la acest capitol au rămas aproape neschimbaţi, indiferent de faptul ca numărul total de intrări în anul 2008 s-a diminuat: Achiziţii de documente în anul 2008 (după genuri documente): Colecţiile DIB sunt formate din documente pe diferite suporturi de fixare a informaţiei: tipărituri, documente electronice şi alte produse de informare moderne ( multimedia, audio, video etc.). Caracteristica intrărilor după gen scoate în evidenţă importanţa publicaţiilor seriale ca sursă importantă de informare şi documentare. Prioritare rămân totuşi cărţile ca gen document, care constituie partea cea mai substanţială a fondului achiziţionat în anul 2008. Indicatorii statistici ai anului 2008 ne permit sa conchidem asupra reducerii cantitative a intrărilor autoreferatelor, tezelor de doctor. Pârghia de dirijare a acestor intrări însă nu ţine de competenţa DIB: Achiziţii de documente în anul 2008 (în funcţie de limba documentelor): Analiza intrărilor documentelor în colecţiile DIB conform caracteristicii lingvistice reliefează corespunderea acestora necesităţilor politicii de predare şi dezvoltare a limbilor la Anul Exemplare intrate Titluri intrate 2008 2 865 1 119 2007 3 086 1 262 2006 2.649 1.031 Gen document 2008 2007 Schimbare 2008 (ex.) ex. % din vol. achiziţii 2008 ex. % din vol. achiziţii 2007 Cărţi, broşuri 2 099 73,2 2 118 68,63 - 19 Seriale 599 21,0 635 20,57 - 36 Disertaţii 11 0,4 13 0,42 - 2 Autoreferate 113 3,9 215 6,96 - 102 Documente electronice CD 43 1,5 89 2,88 - 46 Doc. cartografice, AV 0 0 8 0,26 - 8 Non publicaţii 0 0 8 0,26 - 8 Total 2 865 100 3 086 100 - 221
  32. 32. ULIM. Prioritar au fost achiziţionate documente în limba română. Semnificativ este faptul, că în anul 2008 a crescut numărul publicaţiilor achiziţionate în limbile franceză şi engleză, acestea la rândul lor fiind limbi de studiu conform curriculumului educaţional: Limba documentelor 2008 2007 Schimbare 2007 (ex.)ex. % din vol. achiz. 2007 ex. % din vol. achiz. 2006 Limba română 2 029 70,8 2 386 77,32 - 357 imba rusă 378 13,2 325 10,53 + 53 Alte limbi străine: limba franceză limba engleză limba germană limba spaniolă alte limbi 255 132 53 6 12 8,9 4,6 1,9 0,2 0,4 124 76 33 72 70 4,02 2,46 1,07 2,33 2,27 + 131 + 56 + 20 - 66 - 58 Total 2 865 100 3 086 100 - 221 Achiziţii de documente în anul 2008 (în funcţie de conţinutul documentelor): Cele mai multe documente, întrate în colecţiile DIB pe parcursul anului 2008, ţin de domeniul istoriei şi relaţiilor internaţionale (comparativ cu 2007 numărul de publicaţii practic s-a dublat), urmând: dreptul , filologia şi lingvistica. În comparaţie cu anul 2007 s-au amplificat achiziţiile de manuale pentru domeniile: jurnalism şi comunicare publică, informatică şi inginerie: Conţinut 2008 2007 Schimbare 2007 (ex.) ex. % din vol. achiz. 2006 ex. % din vol. achiz. 2007 Jurnalism şi Comunicare publică 78 2,7 41 1,33 + 37 Psihologie şi Asistenţă Socială 196 6,8 152 4,93 + 44 Economie 277 9,7 434 14,06 - 157 Drept 592 20,7 674 21,84 - 82 Biomedicină şi şt. ale naturii 96 3,3 53 1,72 + 43 Filologie, lingv., literatură 416 14,5 573 18,56 - 157 Informatică. Inginerie 61 2,1 51 1,65 + 10 Istorie, Relaţii Internaţionale 663 23,2 346 11,21 + 317 Alte domenii 486 17,0 762 24,70 - 276 Total 2 865 100 3 086 100 - 221 Intrări DIB conform sursei de achiziţii: Pentru o contabilizare comparată, sursele de achiziţii sunt divizate în două categorii: cheltuieli pentru achiziţii din contul ULIM şi surse extra-muros (donaţii, proiecte, schimb etc.). Din cuantumul total cheltuielile din bugetul ULIM pentru achiziţiile anului 2008 (inclusiv baza de
  33. 33. date Moldova actuală) constituie circa 47 %. 53% din documentele intrate au fost achiziţionate prin intermediul altor surse: donaţii din partea cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM, donaţii din partea diferitor instituţii şi organizaţii, autorilor de publicaţii sau cititorilor DIB. În mare parte colecţiile DIB s-au îmbogăţit în anul de referinţă prin intermediul Camerei Naţionale a Cărţii. Graţie operativităţii intrării acestora în colecţiile DIB (diferenţa mică de timp între editarea acesteia şi punerea la dispoziţia utilizatorilor, uneori chiar anticipând apariţia publicaţiilor pe piaţa comercială), ele sunt apreciate/solicitate, chiar aşteptate, de către studenţi şi cadrele ştiinţifico-didactice. Total din partea CNC au fost recepţionate pe parcursul anului menţionat 255 exemplare publicaţii, inclusiv: cărţi – 189 exemplare, seriale – 66 exemplare. Intrările anului 2008 în funcţie de sursa de achiziţie pot fi prezentate după cum urmează: Sursa 2008 2007 ex. tit. ex. tit. Cheltuieli ULIM: virament cărţi 204 50 473 82 abonamente seriale 2007 488 70 395 80 achiziţii baze de date centrul editorial ULIM 225 9 123 5 cumpărare –vânzare (acte) 35 28 transmise de către facultăţi, catedre 0 0 181 177 Subtotal: 952 157 1172 344 Surse extra-muros: ex. tit. ex. tit. schimb interbibliotecar 31 30 78 60 donaţii individuale 542 309 954 447 donaţii din partea diferitor instituţii, organizaţii 1168 473 735 292 Înlocuite de către cititori (în schimbul celor pierdute) 160 140 135 113 autogestiune DIB 12 10 12 6 Subtotal: 1913 962 1. 914 918 Achiziţii de baze de date pe parcursul anului:  Moldova actuala  achiziţii prin intermediul consorţiu-ului EIFL Direct Moldova
  34. 34.  abonament interbibliotecar pentru bazelle de date din Carolina de Nord, SUA (în cadrul partenereatului interuniversitar) . Donaţii reprezentative ale cadrelor didactico-ştiinţifice, structurilor ULIM:  Centrul Cooperare Internaţională ULIM (152 titluri; director Gerhard Ohrband)  Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale (350 titluri; director dr. habilitat Elena Prus)  rector, academician Andrei Galben (137 titluri)  alţi universitari (P. Parasca, Gh. Postică, I. Borziac, M. Cernencu, A. Guţu, N. Sali etc.). Concluzii: Analiza intrărilor în colecţiile DIB în anul 2008 ne permite să conchidem următoarele:  amplificarea rolului funcţional şi decizional al serviciului DEPASIR în procesul de dezvoltare a resurselor  asigurarea corespunderii colecţiilor cerinţelor utilizatorilor (accentul fiind pus pe planurile de studiu şi programele analitice ale disciplinelor)  acoperirea proceselor de evidenţă şi inventariere a resurselor documentare conform prevederilor legale (conlucrare efectivă la acest capitol cu Contabilitatea ULIM)  utilizarea prin cooperare a resurselor documentare şi informaţionale  asigurarea transparenţei în dezvoltarea resurselor (funcţionarea Comisiei de profil a DIB), implicarea mai insistentă a cadrelor didactico-ştiinţifice în activităţi consultative şi informaţionale etc.)  intensificarea activităţilor de promovare a colecţiei Seriale  asigurarea securităţii şi gestionarea corectă a colecţiilor în condiţiile accesului liber la raft (respectarea termenilor de inventariere a colecţiilor, corectitudinea inventarierii serialelor; corectitudinea eliminărilor din fond, relaţii cu contabilitatea etc.)  promovarea contribuţiilor universitarilor pentru completarea colecţiilor DIB  depăşirea unor prevederi rigide ale cadrului de reglementare (donaţii, sponsorizări etc.), asigurarea concordanţei între conţinutul donaţiilor şi necesităţile DIB. Probleme manageriale de perspectivă: diversificarea surselor de completare a colecţiilor DIB cu accent pe achiziţionarea cărţilor noi de pe piaţa editorială naţională şi internaţională; conceptualizarea procesului de schimb de documente (fişier parteneri; analiza necesităţilor etc.); accentuarea funcţiei patrimoniale a DIB (plenitudinea colecţiei „Publicaţii ale cadrelor didactice ULIM”, „Depozit legal ULIM” etc.); promovarea continuă în comunitate a prevederilor „Politicii de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB” (2, p. 13-14). Referinţe bibliografice:
  35. 35. 1. Agache, Catinca. Biblioteconomie – valori tradiţionale şi moderne. Vol. 1. Iaşi: Vasiliana ’98, 2007. 236 p. ISBN 978-973-113-051-4. 2. Departamentul Informaţional Biblioteconomic: productivitate, progres, putere: rap. de activitate 2008. Ch., 2009. 90 p. 3. Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic. Ch., 2009. 13 p. CĂRŢI BISERICEŞTI DIN COLECŢIA DEPARTAMENTULUI INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC Dr. Igor Cereteu The article reflects the analysis of representative aquisitions of manuscripts and prints, that entered the DIB collections in 2008, appeared in various printing centers such as: Blaj, Chişinău, Neamţ monastery, placed chronologically in the nineteenth century. In chronological order these books are: Apostle (Blaj, printing Metropoliei, 1802), Liturghie (Chişinău, Exarhicească printing, 1815), Ceasoslov (Neamţ monastery printing, 1833), Psaltire (Neamţ monastery printing, 1843), Catehism creștinesc pre larg (Chişinău, Duhovnicească printing, 1844), Minei pe luna septembrie (Neamţ monastery printing, 1845), Evanghelie (Chişinău, Duhovnicească printing, 1855), Ceasoslov (Neamţ monastery printing, 1858), Octoih (Chişinău, Duhovnicească printing, 1862). În ultimul timp se manifestă un interes sporit pentru valorile bibliofile, aflate în biblioteci personale, de profil sau ale bisericilor. Cărţile vechi bisericeşti sau laice au fost şi sunt costisitoare, dar valoarea lor istorico-socială este inestimabilă. Importanţa acestor cărţi constă şi în faptul, ca însemnările posesorilor de multe ori pot fi considerate adevărate surse istorice. Autorii notelor scriau pentru „ca să să ştie” sau că „mâna va putrezi, iar slova în veci va trăi”. Consemnările manuscrise au un caracter destul de variat ca tematică. Prin intermediul acestora pot fi restabilite itinerarele pe care s-au deplasat cărţile în timp, pot fi constatate şi confirmate unele fenomene naturale, cutremure de pămţnt, epidemii, calamităţi, evenimente istorice, pot fi aflate date inedite despre personalităţi, restaurarea locaşelor de cult, documentele propriu-zise ne-identificând astfel de informaţii. Chiar şi fără aceste însemnări, prezenţa lor în bibliotecile şi fondurile de profil din Republica Moldova confirmă ca ele au circulat la est de Prut şi au avut menirea să păstreze credinţa creştină ortodoxă şi limba română în regiunile înstrăinate. Anul 2008 este semnificativ pentru DIB, pentru întreaga comunitate universitară prin achiziţiile reprezentative de manuscrise şi tipărituri de valoare istorică. Acest eveniment a avut loc prin contribuţia Rectorului ULIM, amplasând astfel DIB alături de instituţiile informaţional- bibliotecare, muzee, arhive deţinătoare de valori documentare, parte componentă a Memoriei Moldovei. În anul 2008 pentru colecţiile DIB au fost achiziţionate nouă cărţi bisericeşti (în limba română), apărute în diferite centre tipografice, ca: Blaj, Chişinău, mănăstirea Neamţ, încadrate cronologic în secolul al XIX-lea. În ordine cronologică aceste cărţi sunt: Apostol (Blaj, tipografia Mitropoliei, 1802), Liturghie (Chişinău, tipografia Exarhicească, 1815), Ceasoslov (tipografia
  36. 36. mănăstirii Neamț, 1833), Psaltire (tipografia mănăstirii Neamț, 1843), Catehism creștinesc pre larg (Chişinău, tipografia Duhovnicească, 1844), Minei pe luna septembrie (tipografia mănăstirii Neamț, 1845), Evanghelie (Chişinău, tipografia Duhovnicească, 1855), Ceasoslov (tipografia mănăstirii Neamț, 1858), Octoih (Chișinău, tipografia Duhovnicească, 1862). În ceea ce priveşte segmentele geografice pe care s-au deplasat în timp, este mai greu de stabilit, din cauza că majoritatea lor nu posedă însemnări ale posesorilor. Putem constata doar că unele dintre ele s-au aflat în nordul Moldovei, în oraşele Suceava şi Piatra Neamţ, iar de acolo, vândute sau dăruite, au ajuns în localităţile de la est de râul Prut. Este important ca tipăriturile, care urmează, să fie reflectate în cataloagele naţionale de carte veche, pentru a asigura circulaţia informaţiei, identificarea şi valorificarea acestora. APOSTOL, BLAJ, TIPOGRAFIA MITROPOLIEI, 1802. Titlul cărţii: Apostol. Acum a doao oară s-au aşezat şi tipărit după rânduiala Besearicii Răsăritului, supt stăpânirea prea înălţatului împărat al romanilor Franţisc al doilea, craiul apostolicesc, mare prinţip al Ardealului şi cealealalte. Cu blagosloveniia mării sale prea luminatului şi prea sfinţitului domnului domn Ioann Bobb vlădicul Făgăraşului. În Blaj la Mitropolie. Anul de la Naşterea lui H(risto)s. 1802 (Cu tipariul seminariului). Note generale: Exemplarul conţine 1 f. t. + 206 p. Dimensiunile cărţii: 32,5 x 22 x 2,5 cm. Pagină culeasă: 25,5 x 15,5 cm. Cartea nu are coperţi şi cotor şi este desprinsă în mai multe locuri. Foaia de titlu este încadrată într-un portal. Pe centru sus - chipul lui Iisus Hristos binecuvântând, prin părţi - chipurile celor patru evanghelişti. Gravurile sunt semnate de Sandul tipograf. Pe verso foii de titlu - gravură cu chipul Sfântului Evanghelist Luca. Urme de cheutori. Text pe o coloană în negru şi roşu cu 42 de rânduri pe pagină, încadrat în chenar de linii. Frontispicii, iniţiale, viniete. Bibliografie: BRV, II, nr. 644, p. 433. LITURGHIE, CHIŞINĂU, TIPOGRAFIA EXARHICEASCĂ, 1815. Titlul cărţii: Întru slava sfintei, cei de o fiinţă, de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Troiţe, a Tatălui, şi a Fiiului, şi a Sfântului Duh. Cu porunca prea blagocestivului singur stăpânitoriului marelui domnului nostru împăratului Alexandru Pavlovici a toată Rossiia; în fiinţa soţiei sale prea blagocestivei doamne împărătesei Elisavetei Alexievnei şi a maicii lui prea blagocestivei doamne împărătesei Marii Feodorovnei; şi în fiinţa bine credinciosului domn ţesarevici şi a marelui cneaz Constantin Pavlovici şi a soţiei sale bine credincioasei doamne marei cneaghine Aneii Feodorovnei; şi a bine credincioşilor domni marilor cneji Nicolae Pavlovici şi Mihail Pavlovici; şi a bine credincioasei doamne marei cneaghine Mariei Pavlovni şi a soţului ei; şi în fiinţa bine credincioasei doamne marei cneaghine Ecaterinei Pavlovni; şi a bine credincioasei doamne marei cneaghine Anei Pavlovni. Iară cu blagoslovenia prea sfântului îndreptătoriului Sinod şi a prea osfinţitului Gavriil Exarh Mitropolit Chişinăului şi Hotinului s-au tipărit cartea aceasta ce se numeşte Liturghie în exarhiceasca tipografie a Basarabiei ce se află în sfânta
  37. 37. Mitropolie a Chişinăului şi a Hotinului în Chişinău. La anul de la facerea lumii 7323. Iar de la Naşterea cea după trup a lui Dumnezeu Cuvântul, 1815. Indictionul 3, în luna lui avgust. Note generale: Exemplarul conţine 1 f. t. + 5 f. + 9 f. + 187 f. (lipsesc foile 1-92 numerotate). Dimensiunile cărţii: 34,5 x 21 x 3 cm. Pagină culeasă: 21 x 13 cm. Scoarţele sunt din lemn, îmbrăcat în piele de culoare cafenie. Pe marginile coperţilor - chenar liniar şi floral, aplicat prin presare. Pe centrul primei coperte - o compoziţie florală care formează o cruce. Cotorul din piele este deteriorat în partea de sus. Cartea este desprinsă în mai multe locuri şi foile unele de altele. Urme de cheutori. Text pe o coloană în negru şi roşu, caractere de două mărimi cu 30-31 şi respectiv 36 de rânduri pe pagină. Cu roşu este doar până la f. 104. Pagina culeasă este încadrată în două rânduri de chenare. F. 1 de titluv + 4 f. numerotate conţin o predoslovie semnată de Gavriil Bănulescu-Bodoni. F. 4v – 5r – tabla de materii. Pe f. 5v – icoana Cina cea de taină. Pe 9 f. numerotate Rânduiala vecernii ceii mici după Tipic. Gravuri, frontispicii, viniete, filigrane. Bibliografie: BRV, II, nr. 879, p. 119; CM, II, nr.4, p. 57-59. CEASLOV, TIPOGRAFIA MĂNĂSTIRII NEAMŢ, 1833. Titlul cărţii: Întru slava lui Dumnezeu, celui în Treime slăvit. Acum de nou dupre izvodul cel îndreptat mai nainte întracestaş feliu tipărit în zilele bine credinciosului singur stăpânitoriului şi a toată pravoslavnica creştinătate apărătoriului marelui domn şi împărat Nicolae Pavlovici a toată Rossiia ş. c. l., ş. c. l. Cu blagosloveniia şi ajutoriul prea osfinţitului şi de Dumnezeu alesului Arhiepiscop şi Mitropolit al Sucevii şi al Moldavii şi Cavaler, chirio chir Veniamin. Prin osârdiia şi silinţa prea cuviosului arhimandrit şi stareţ al sfintelor Monastiri Neamţului şi Secului chir Dometian. În sfânta Monastire Neamţul. La anul de la Hristos 1833. De shimonahul Isaia tipograful. Note generale: Exemplarul conţine 3 f nn + 331 f. Lipseşte foaia de titlu. Reprodus după Cartea Moldovei, II, (48), Chişinău, 1992, p. 109. Dimensiunile cărţii: 28,5 x 20 x 5,5 cm. Pagină culeasă: 21,7 x 13,5 cm. Coperţile sunt din carton, îmbrăcat în pânză de culoare neagră. Cotorul este din pânză cafenie, deteriorat. Foile sunt rupte la colţuri, desprinse unele de altele. Text pe o coloană cu negru şi roşu, cu 33 de rânduri pe pagină. Textul este încadrat în chenar identic cu cel din Liturghia de la Chişinău din 1815. Frontispicii, iniţiale, viniete. Cartea necesită restaurare. Gravuri: f. 164v – Iisus Hristos învăţător, de Ghervasie Monah, 1833; f. 184v – Buna Vestire, de Theodosie Monah, 1833; f. 198v – Adormirea Maicii Domnului, de Ghervasie Monah, 1821; f. 225v – S(fântul) Ioann Înaintemergător; f. 237v – S(fân)tul Ierarh Nicolae, de Theodosie M(ona)h, 1833; f. 267v – Sfântul Marele Mucenic Ioann de la Suceava, de Theodosie Monah, 1833; f. 290 – Îngerul păzitor, f. 294v – Soborul Arhanghelilor de Gherv(a)s(ie), 1833. Însemnări: Pe forzaţul II - o însemnare din care se poate citi doar: „Piatra Neamţ 1960”
  38. 38. Bibliografie: BRM, I, nr. 11663, p. 643; CM, II, nr.48, p. 109-110. PSALTIRE, TIPOGRAFIA MĂNĂSTIRII NEAMŢ, 1843. Titlul cărţii: Psaltirea prorocului şi împăratului David. Acum iarăşi întru acest chip tipărită dupre izvodul cel dintâiu în zilele prea luminatului nostru domn Mihail Grigoriu Sturza v(oie)vod. Cu voia şi slobozeniia şi a prea cinstitului comitet. Prin osârdiia prea cuvios(ului) arhimandrit şi stareţ al sfin(telor) Monastiri Neamţului şi Secului chir Venedict. În sfânta Monastire Neamţul. Cu cheltuiala şi osteneala a ieroshimonah(ului) şi duhov(nicului) Isaia tipograf şi a ieromonului Ghenadie Cămăraşul. În tipografia ce acum a treia oară înoită. De ieroshimonah Isaia duhovnic şi tipograf. S(fânta) M(ănăstire) 1843. Note generale: Exemplarul conţine 1 f. t. + 4 f. nn. + 200 f. Dimensiunile cărţii: 33 x 22 x 5 cm. Pagină culeasă: 22,5 x 14,5 cm. Scoarţele sunt din lemn, piele cafenie. Chenar aplicat prin presare. Pe centrul primei coperţi - un medalion de formă ovală, fiind imprimat chipul sf. David. Pe centrul coperţii a doua - o floare cu 10 petale, aplicată prin presare. Cotorul este din piele cu imprimări florale. Coperţile şi cotorul sunt desprinse de carte. Lipseşte o foaie din cele 5 nenumerotate de la începutul cărţii. Urme de cheutori. Foaia de titlu este încadrată în chenar din flori cu chipuri ale sfinţilor. Pe verso foii de titlu - gravură cu scena Înălţării Domnului. Pe următoarele 9 pagini Instrucţiuni cum se citeşte Psaltirea pentru preoţi, monahi şi tuturor creştinilor. Pe verso foii 5 nn. gravură cu chipul Sfântului Proroc David. Frontispicii, iniţiale de dimensiuni mari, viniete. Text cu negru. Culoarea roşie este utilizată doar la începuturile capitolelor sau la Cadisme. Text pe o coloană, caractere de două mărimi cu 25 şi peste 37 de rânduri pe pagină. Textul este încadrat în chenar de linii. Gravuri în text semnate de Theodosie monah 1832 şi 1833, monah Ghervasie 1817. Însemnări: F. 1-10: „<Această carte> iaste a bisăricii din satul Brusturii ţinut Sucevii, unde se prăznueşte hramul Sfinţilor Mai Marilor Voievozi Mihail şi Gavriil, cumpărată cu treizeci şi opt lei din banii cutii bisăricii prin mine iscălitul Ion dascalul, anul 1850, luna iunii 18 zili”. Pe o foaie curată la sfârşitul cărţii: I. „Cu mila lui Dumnezău şi ... naţională s-au cumpărat această Psalteri di iscălitul P. Constantin”. II„Să ştii di când s-au cutremurat pământul, noptia la 10 ciasuri di nopti a lunii deche(mvrie), anul 1862 și mulți oamini au căzut în acel timp, cari di asăminea întâmplări s-au însămnat di iscălit P.Constantin”. III. „Să să ştii di când au răposat preuteasa preutului la anul 1877, la mart 7”. Bibliografie: BRM, III, nr. 49466, p. 1088; CM, II, nr. 78, p. 134-136. CATIHIZISUL CREŞTINESC PRE LARG, CHIŞINĂU, TIPOGRAFIA DUHOVNICEASCĂ, 1844. Titlul cărţii: Catihizisul creştinesc cel pre larg a pravoslavnicii catoliceştii a Răsăritului Biserici. S-au cercetat şi s-au îmbunătăţit de prea sfântul îndreptătoriul Sinod şi s-au tipărit pentru a să

×